19.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 181/73

—

având în vedere rezoluțiile anterioare privind deliberările Comisiei pentru petiții,

—

având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere articolele 24, 227, 228, 258 și 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolul 48 și articolul 202 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A7-0299/2013),

A.

întrucât, sub rezerva Protocolului (nr. 30) la tratat, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat forță juridică obligatorie prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; întrucât, în temeiul articolului 51, carta se aplică instituțiilor și organismelor UE și ale statelor membre numai atunci când acestea pun în aplicare legislația Uniunii; întrucât Tratatul de la Lisabona stabilește, de asemenea, temeiul juridic pentru aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului, precum și pentru instituirea inițiativei cetățenești europene;

B.

întrucât Comisia pentru petiții are obligația să își revizuiască constant și, atunci când este posibil, să își consolideze rolul, în special în ceea ce privește dezvoltarea principiilor democratice, cum ar fi participarea crescută a cetățenilor la procesul decizional din UE și consolidarea transparenței și responsabilității; întrucât în cursul activității sale obișnuite comisia conlucrează îndeaproape cu statele membre, cu Comisia, cu Ombudsmanul European și cu alte organisme pentru a garanta respectarea deplină a spiritului și literei legislației Uniunii;

C.

întrucât, în 2012, Comisia pentru petiții a înregistrat 1 986 de petiții, majoritatea făcând referire la subiecte precum drepturile fundamentale, mediul, piața internă și criza economică și socială; întrucât au fost declarate admisibile 1 406 petiții, dintre care 853 au fost transmise Comisiei pentru a se realiza anchete suplimentare, în conformitate cu articolele 258 și 260 din Tratat, iar 580 de petiții au fost declarate inadmisibile; întrucât cauzele a cel puțin cinci petiții depuse în 2012 au fost aduse în fața Curții de Justiții în temeiul articolelor 258 și 260 din Tratat; întrucât în hotărârea din 14 septembrie 2011 pronunțată în cauza T308/07 s-a precizat faptul că deciziile de procedură adoptate de Parlament în cazul petițiilor fac, de asemenea, obiectul unei căi de atac, întrucât, în ceea ce privește analiza statistică din acest raport, cele mai multe petiții se referă la UE în ansamblu (27,3 %), fiind urmate de petiții care se referă la cazuri din Spania (15,0 %), din Germania (12,5 %) și din Italia (8,6 %);

D.

întrucât, în domeniul drepturilor fundamentale, comisia a acordat, în 2012, o atenție deosebită drepturilor persoanelor cu handicap, drepturilor copiilor, drepturilor consumatorilor, drepturilor de proprietate, drepturilor la liberă circulație fără discriminare din orice motiv, protecției libertății de exprimare și a vieții private, precum și dreptului de acces la documente și informații și drepturilor la libertatea de asociere politică și sindicală; întrucât din cauza crizei economice a crescut numărul petițiilor privind probleme sociale, cum ar fi locuințele, locul de muncă și practicile abuzive ale sectorului bancar față de depunători;

E.

întrucât petițiile adresate de către cetățeni prezintă dovezi privind existența unei discriminări persistente a cetățenilor pe motive de handicap, apartenență la un grup minoritar sau la un anumit grup etnic, vârstă sau orientare sexuală;

F.

întrucât inițiativele UE în domeniul combaterii discriminării, cum ar fi cadrul UE din 2011 pentru strategiile naționale de integrare a romilor, trebuie adoptate imediat în strategiile naționale și revizuite și monitorizate în permanență, având în vedere situațiile economice și sociale în schimbare;

G.

întrucât, în ceea ce privește protecția mediului, amenințarea reprezentată de poluare și de practicile de mediu incorecte nu poate fi niciodată supraestimată, din cauza riscurilor care decurg pentru biodiversitate și ecosisteme, precum și din cauza riscurilor pentru sănătatea publică, care sunt toate de lungă durată și adesea pun în pericol viața; întrucât, în ceea ce privește biodiversitatea, unele state membre nu au stabilit încă toate zonele care necesită o protecție minimă în cadrul rețelei Natura 2000 și nici nu au pus în aplicare pe deplin măsuri eficace de protecție a acestora; întrucât trebuie să se aibă în vedere obiectivele de combatere a poluării și a schimbărilor climatice; întrucât în 2012 comisia a acordat o atenție deosebită punerii în aplicare a legislației privind deșeurile și apa, precum și evaluării impactului proiectelor și activităților asupra mediului și sănătății publice;

H.

întrucât este necesar să se conserve resursele naturale, în scopul protejării viitorului planetei; întrucât este important ca principiul precauției să prevaleze în ceea ce privește inovațiile tehnologice, precum OMG-urile și nanotehnologia;

I.

întrucât, în ceea ce privește problema gestionării deșeurilor, în cadrul vizitei de informare efectuată în Italia s-a subliniat faptul că este necesar ca toate autoritățile italiene implicate să găsească de urgență o soluție durabilă la necesitățile de gestionare a deșeurilor în provincia Roma, soluție care să asigure respectarea sănătății și a demnității cetățenilor; întrucât, deși situația de urgență din Napoli a încetat, în regiunea Campania continuă să existe numeroase provocări în ceea ce privește adoptarea unei abordări cuprinzătoare a gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE (Directiva-cadru privind deșeurile) și cu hotărârea CJUE din martie 2010;

J.

întrucât, deși Comisia poate controla integral respectarea legislației UE doar după ce autoritățile naționale adoptă o decizie definitivă, este important, în special în cazul mediului, să se verifice cât mai repede dacă autoritățile locale, regionale și naționale aplică în mod corect toate cerințele de procedură relevante prevăzute de legislația Uniunii Europene, inclusiv dacă aplică principiul precauției;

K.

întrucât activitățile comisiei au condus la declararea apei ca bun public de către Parlament; întrucât inițiativa cetățenească europeană intitulată „Dreptul la apă” a fost prima care a atins pragul de un milion de semnături din partea cetățenilor europeni;

L.

întrucât este important să se prevină alte pierderi ireparabile în ceea ce privește biodiversitatea, în special în cadrul siturilor din rețeaua Natura 2000; întrucât statele membre s-au angajat să asigure protecția ariilor speciale de conservare, în conformitate cu Directiva privind habitatele (92/43/CEE) și Directiva privind păsările (79/409/CEE);

M.

întrucât în rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la o nouă industrie siderurgică durabilă și competitivă, bazată pe o petiție primită (1), Parlamentul European a susținut principiul „poluatorul plătește”.

N.

întrucât, în ciuda acordului interinstituțional dintre Parlament și Comisie, aceasta din urmă pare să fie reticentă în furnizarea unor informații prompte privind natura deliberărilor sale, precum și a deciziilor luate, cu privire la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de petiții și referitoare la punerea în aplicare a legislației privind mediul; întrucât acest lucru constituie o sursă majoră de îngrijorare, date fiind daunele și distrugerile care ar putea fi aduse sănătății și ecosistemelor noastre; întrucât instituțiile europene ar trebui să furnizeze mai multe informații și să fie mai transparente în relația lor cu cetățenii UE;

O.

întrucât anul 2013 a fost desemnat Anul European al Cetățenilor, iar tocmai cetățenii și rezidenții UE, individual sau în asociere cu alții, sunt foarte în măsură să evalueze eficacitatea legislației europene, astfel cum este aplicată, și să semnaleze eventualele lacune care afectează punerea în aplicare corespunzătoare a legislației și exercitarea deplină a drepturilor; întrucât ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de conținutul programului „O agendă a consumatorului european – stimularea încrederii și a creșterii economice”; întrucât o condiție preliminară fundamentală pentru acest lucru este punerea la dispoziția cetățenilor, într-o manieră practică, a informațiilor cu privire la legislația europeană;

P.

întrucât, din acest motiv, Comisia pentru petiții a consacrat, în 2012, o mare parte din timpul și eforturile sale pentru a dezbate sensul termenului „cetățenie”, care are o legătură strânsă cu libera circulație și rezidența în UE, potrivit definiției din Partea a III-a din TFUE, dar care cuprinde, de asemenea, multe alte drepturi și care aduce beneficii cetățenilor care nu își părăsesc țara de origine; întrucât petițiile dovedesc că cetățenii și rezidenții Uniunii se confruntă în continuare cu obstacole larg răspândite și concrete în special în calea exercitării drepturilor lor transfrontaliere, o situație care are un impact direct și zilnic asupra vieților și bunăstării a mii de gospodării;

Q.

întrucât procedura de depunere a unei petiții poate veni în completarea altor instrumente europene puse la dispoziția cetățenilor, precum posibilitatea de a adresa plângeri Ombudsmanului European sau Comisiei; întrucât Comisia pentru petiții cooperează îndeaproape cu Ombudsmanul European, cu alte comisii ale Parlamentului, cu organe, agenții și rețele europene, precum și cu statele membre;

R.

întrucât procesul de adresare a unei petiții poate fi și ar trebui să fie în continuare complementar altor căi de atac la dispoziția cetățenilor, cum ar fi depunerea unei plângeri pe lângă Comisia Europeană sau Ombudsmanul European; întrucât SOLVIT, în special, este un instrument important care poate fi utilizat de către cetățenii UE pentru a găsi soluții rapide la problemele cauzate de aplicarea necorespunzătoare a legislației privind piața internă de către autoritățile publice, iar în acest sens se impune realizarea de progrese în rezolvarea comună a acțiunilor în instanță inițiate de consumatori și de asociațiile acestora; întrucât portalul web unic „Exercitați-vă drepturile” conține informații importante pentru cetățenii care doresc să depună plângeri cu privire la aplicarea corectă a legislației UE;

S.

întrucât domeniul de acțiune și modul de funcționare ale dreptului de a adresa petiții acordat tuturor cetățenilor și rezidenților UE în temeiul Tratatului diferă de alte căi de atac aflate la dispoziția cetățenilor, cum ar fi, de exemplu, transmiterea de plângeri către Comisie sau Ombudsman;

T.

întrucât este necesar să se intensifice participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii Europene, în scopul consolidării legitimității și responsabilității acesteia;

U.

întrucât un nou instrument de democrație participativă, „inițiativa cetățenească europeană”, a intrat în vigoare la 1 aprilie 2012, iar în cursul anului aceasta s-a înregistrat un număr total de șaisprezece inițiative; întrucât diferiți inițiatori de inițiative cetățenești europene s-au arătat preocupați de barierele tehnice întâlnite în colectarea efectivă a semnăturilor; întrucât Comisia pentru petiții va avea un rol primordial în organizarea audierilor publice pentru inițiativele de succes;

V.

întrucât rămâne evident faptul că nu există nici informații clar structurate și publicate pe scară largă și nici o conștientizare în rândul cetățenilor UE cu privire la drepturile lor; întrucât acest lucru constituie un obstacol decisiv în calea exercitării active a cetățeniei UE; întrucât, în acest sens, statele membre ar trebui să își respecte într-o mai mare măsură obligația de a furniza informații și de a îmbunătăți gradul de informare;

W.

întrucât cetățenii și rezidenții europeni sunt în mod legitim îndreptățiți să considere că în cadrul juridic al Uniunii Europene se vor găsi, fără întârzieri nejustificate, soluții la problemele pe care le prezintă în fața Comisiei pentru petiții și, în special, că membrii comisiei vor apăra mediul natural, sănătatea, libertatea de circulație, demnitatea și drepturile și libertățile fundamentale ale petiționarilor; întrucât de viteza de lucru și rapiditatea și destoinicia Secretariatului său depinde în mare măsură eficiența activității desfășurate de comisie, care ar putea fi îmbunătățită în continuare în special prin optimizarea timpului de prelucrare a petițiilor și prin sistematizarea procedurii de evaluare a acestora; întrucât, având în vedere numărul din ce în ce mai mare de petiții primite anual, comisia ar trebui să aloce în acest scop mai multe resurse și mai mult timp pentru ședințe; întrucât există necesitatea continuității prelucrării a petițiilor, în ciuda modificării perioadelor legislative și a modificărilor rezultate la nivelul personalului; întrucât s-au adresat numeroase petiții referitoare la victimele regimului franchist și la copiii furați din Spania;

X.

întrucât anumite petiții rămân suspendate între Comisie, Parlament, Curtea Europeană de Justiție și autoritățile naționale fără a fi găsită o soluție, lăsând petiționarii pe un teren nesigur, fără niciun semn de finalizare,

Y.

întrucât s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului petițiilor privind încălcarea în statele membre a principiilor drepturilor democratice fundamentale și ale statului de drept protejate de Tratatul privind Uniunea Europeană, ceea ce indică faptul că cetățenii europeni au tot mai multă încredere în instituțiile Uniunii în ceea ce privește protecția drepturilor lor fundamentale,

Z.

întrucât persoanele fizice și comunitățile locale, precum și organizațiile voluntare și întreprinderile, sunt în măsură să evalueze eficacitatea legislației europene, întrucât se aplică asupra lor, și să semnaleze eventualele lacune care trebuie să fie analizate în scopul de a asigura o implementare mai eficientă, mai uniformă și mai comparabilă a legislației UE în toate statele membre,

1.

ia act de faptul că petițiile primite în 2012 din partea cetățenilor și rezidenților europeni s-au axat asupra unor presupuse încălcări ale dreptului UE în domeniul drepturilor fundamentale, al mediului, al pieței interne și al drepturilor de proprietate; este de părere că petițiile dovedesc că există în continuare cazuri frecvente și larg răspândite de transpunere incompletă sau de punere în aplicare necorespunzătoare a dreptului UE;

2.

observă că drepturile fundamentale rămân un subiect cheie al petițiilor adresate, prezentând în special preocupări legate de drepturile persoanelor cu handicap, drepturile copiilor, drepturile de proprietate, dreptul la libera circulație, inclusiv portabilitatea drepturilor în materie de securitate socială fără a se lovi de nicio formă de discriminare, protecția libertății de exprimare și a vieții private, libertatea de asociere, precum și dreptul de acces la documente și informații; invită statele membre să aplice în mod corect și să respecte drepturile respective prevăzute în Tratat și solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a obliga statele membre care nu se conformează să reducă decalajul dintre legislațiile naționale și legislația UE în ceea ce privește drepturile fundamentale ale cetățenilor;

3.

consideră că publicarea pe internet de către Parlamentul European a unui ghid interactiv, pe aceeași linie cu cel publicat pe internet de către Ombudsmanul European, ar putea reduce numărul petițiilor adresate al căror obiect care nu se încadrează în domeniul de activitate al UE;

4.

confirmă rolul esențial jucat de Comisia pentru petiții în identificarea căilor de atac extrajudiciare disponibile pentru cetățeni, furnizând astfel o analiză reală a modului în care cetățenii Europei percep Uniunea Europeană și oferind posibilitatea de a formula concluzii referitoare la măsura în care legislația europeană produce într-adevăr rezultatele preconizate și răspunde la așteptările cetățenilor din partea Uniunii;

5.

invită Comisia pentru petiții să analizeze efectele asupra admisibilității petițiilor ale jurisprudenței Equal Rights Trust a Curții de Justiție a Uniunii Europene care conferă cetățenilor Uniunii, chiar și în cazul legislației pur naționale, un înalt nivel de protecție în eventualitatea unei hotărâri a unei instanțe naționale care afectează exercitarea drepturilor pe care le au în calitatea lor de cetățeni ai UE; solicită efectuarea unei investigații legate de obstacolele în calea cetățenilor Uniunii în încercarea lor de a obține o interpretare fiabilă a legislației europene în cauze înaintate instanțelor naționale prin solicitarea unei hotărâri preliminare din partea Curții;

6.

ca parte a eforturilor de îmbunătățire a activității comisiei, solicită o procedură care să implice misiuni de informare care, pe de o parte, să asigure dreptul fiecărui membru al misiunii de informare de a prezenta faptele din punctul de vedere propriu și, care, pe de altă parte, să le garanteze tuturor membrilor comisiei posibilitatea de a participa la procesul decizional cu privire la concluziile care urmează să fie formulate de către Comisia pentru petiții;

7.

este hotărât să aplice procedura de depunere a petițiilor într-un mod mai eficient, mai transparent și imparțial și care să ia în considerare drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții, astfel încât procesarea petițiilor să poată face obiectul unui control judiciar, inclusiv la nivel procedural;

8.

atrage atenția asupra discriminării persistente a cetățenilor pe motiv de religie sau convingeri, dizabilități, apartenență la un grup minoritar, vârstă sau orientare sexuală; subliniază, în special, că populația de etnie romă de pe teritoriul UE se confruntă în continuare cu obstacole în calea incluziunii; prin urmare, solicită Comisiei să faciliteze cooperarea interguvernamentală în acest domeniu, să furnizeze o finanțare adecvată în vederea implementării unor strategii naționale pentru incluziunea romilor și să monitorizeze în mod activ dacă aceste strategii sunt implementate efectiv în statele membre;

9.

solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă care să soluționeze în sfârșit problemele legate de recunoașterea reciprocă a actelor de stare civilă și a efectelor acestora de către statele membre și, totodată, să respecte tradițiile privind politica socială ale fiecărui stat membru în parte în conformitate cu principiul subsidiarității;

10.

își reiterează apelurile lansate în repetate rânduri la adresa statelor membre de a asigura libera circulație pentru toți cetățenii UE și familiile acestora, fără discriminare pe motive legate de orientarea sexuală sau de naționalitate; își reiterează apelul adresat statelor membre de a pune în aplicare integral drepturile acordate în temeiul articolelor 2 și 3 din Directiva 2004/38/CE nu doar pentru persoanele căsătorite de sex opus, ci și pentru partenerul înregistrat, membrul de familie sau partenerul cu care cetățeanul Uniunii are o relație stabilă, atestată corespunzător, inclusiv pentru cei din cuplurile de același sex, pe baza principiilor recunoașterii reciproce, egalității, nediscriminării, demnității și respectului față de viața privată și de familie; în acest sens, invită Comisia să se asigure că directiva este aplicată cu strictețe și în cele din urmă revizuită în consecință în acest scop, dacă este necesar, și că, în cazul în care este necesar, se declanșează proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu aplică directiva;

11.

observă că mediul este în continuare un subiect-cheie al petițiilor, dovedind că autoritățile publice din statele membre nu au reușit să asigure, în repetate rânduri, conservarea biodiversității, a resurselor naturale și a ecosistemelor și cele mai înalte standarde în cazul serviciilor de sănătate publică; atrage atenția în special asupra numărului mare de petiții adresate cu privire la gestionarea deșeurilor, la apă, la posibilele pericole reprezentate de energia nucleară și ingineria genetică, la speciile protejate și la evaluarea impactului proiectelor și al activităților asupra mediului și asupra sănătății publice, ca, de exemplu, extragerea gazelor de șist prin fracturare hidraulică; îndeamnă Comisia să imprime mai multă strictețe cadrului legislativ în domeniul mediului și al combaterii schimbărilor climatice și, în mod specific, implementării sale corecte; regretă faptul că unele state membre, în ciuda eforturilor depuse, nu au putut găsi soluții adecvate la problemele legate de gestionarea deșeurilor;

12.

îndeamnă Comisia Europeană să ia măsurile adecvate astfel încât statele membre să includă apa în rândul bunurilor publice; consideră că principiul precauției trebuie aplicat cu rigurozitate în folosirea biotehnologiei și a nanotehnologiei la acele produse care pot afecta grav sănătatea consumatorilor;

13.

se așteaptă ca Directiva revizuită privind evaluarea impactului asupra mediului, de revizuire a Directivei 2011/92/UE, să fie consolidată prin prevederea unor parametri mai clari dar, mai ales, să fie implementată în mod corespunzător de statele membre;

14.

consideră că în cazul petițiilor cu caracter urgent trebuie să se elaboreze proceduri care să permită desfășurarea unor misiuni de informare inclusiv în perioada îndelungată dedicată alegerilor europene în care nu au loc activități parlamentare, precum și în perioada de vacanță parlamentară din timpul verii, în cazul în care acest lucru este sugerat de caracterul petiției (de exemplu, o misiune de informare în Damüls este posibilă numai în lunile de vară);

15.

salută încetarea situației de urgență din Napoli și noile inițiative privind gestionarea deșeurilor și se așteaptă ca provocările care persistă în regiunea Campania să fie abordate în mod adecvat, și anume prin folosirea unei instalații complete de gestionare a deșeurilor la nivel regional, în conformitate cu ierarhia prevăzută în Directiva-cadru privind deșeurile a UE și cu hotărârea din 2010 a CJUE; este totuși profund îngrijorat de abordarea adoptată în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în regiunea Lazio, în special de acțiunile ulterioare închiderii depozitului de deșeuri Malagrotta;

16.

observă, în plus, că cetățenii Uniunii Europene se confruntă în continuare cu obstacole pe piața internă, în special în calea exercitării dreptului lor de liberă circulație în calitate de persoane fizice și în calitate de furnizori și consumatori de bunuri și servicii, precum și în calitate de lucrători, cum ar fi, de exemplu, cazul lucrătorilor români și bulgari care întâmpină în continuare restricții pe piața muncii în unele state membre; atrage atenția în special asupra faptului că cooperarea transfrontalieră judiciară și eficacitatea procedurilor judiciare transfrontaliere constituie în continuare un domeniu de preocupare majoră; concluzionează, în general, că o mai bună cooperare și armonizare transfrontalieră are efecte benefice semnificative asupra protecției drepturilor cetățenilor și stimulării economiei;

17.

îndeamnă Comisia Europeană să adopte măsurile necesare pentru facilitarea accesului consumatorilor la tehnologiile informației și comunicațiilor, garantând securitatea și transparența necesare și, în special, accesul la site-urile de internet ale organismelor din sectorul public;

18.

atrage atenția asupra eforturilor depuse de această comisie pentru a transmite solicitarea adresată de numeroși cetățeni cu privire la un cadru juridic al UE care să ofere mai mult prin protecția și îmbunătățirea condițiilor de viață ale animalelor, inclusiv ale animalelor de companie și a animalelor fără stăpân;

19.

subliniază importanța constituirii unui grup de lucru privind Legea zonelor de coastă din Spania, care poate constitui un precedent pentru alte experiențe similare și care a studiat îndeaproape petițiile conexe și modificarea legii; reiterează, în acest sens, importanța unui contact direct cu autoritățile naționale spaniole și subliniază necesitatea urgentă de a intensifica în continuare cooperarea pentru a găsi un echilibru mai bun între drepturile de proprietate și funcția lor socială și soluții mai bune atunci când pentru a atinge obiectivul suprem al protecției mediului sunt necesare exproprieri; își exprimă temerea că noua Lege privind zonele de coastă aprobată de Parlamentul spaniol nu reușește să ofere o soluție la preocupările petiționarilor și că nici nu există planuri pentru protejarea în continuare a mediului în zonele costiere din Spania;

20.

subliniază necesitatea de a reglementa în mod eficient protecția zonelor de coastă, semnalând faptul că Legea zonelor de coastă nu este în concordanță cu obiectivele vizate întrucât afectează patrimoniul istoric și comunitățile tradiționale, și pe locuitorii satelor de coastă care au coabitat întotdeauna în mod durabil cu marea și cu ecosistemele sale;

21.

salută concluziile formulate de comisie în urma vizitei de informare de la Berlin cu privire la subiectul asistenței acordate tinerilor și familiei, în special în cazurile transfrontaliere de custodie; cu toate acestea, observă că, având în vedere fluxul continuu al petițiilor de acest tip, este clar că această problemă legată de cazurile transfrontaliere de custodie persistă și că și alte state membre, în special Danemarca, au adus în atenția comisiei cazuri similare; observă în continuare că în Danemarca unele dintre aceste cazuri au implicat resortisanți străini care trăiesc în această țară și că au existat cazuri dovedite de răpire de copii (inclusiv din afara țării);

22.

este de părere că îmbunătățirea guvernanței și a eficienței căilor de atac este legată direct de transparență și de accesul la informații, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;

23.

consideră că este important să se dezvolte cooperarea reciprocă cu parlamentele și guvernele statelor membre și, atunci când este necesar, să se încurajeze autoritățile statelor membre să transpună și să aplice legislația UE în condiții de transparență deplină; evidențiază importanța colaborării dintre Comisie și statele membre și regretă delăsarea anumitor state membre în ceea ce privește transpunerea și aplicarea efectivă a legislației europene în materie de mediu;

24.

în acest sens, atrage atenția asupra Eurobarometrului de Opinie Publică care indică faptul că doar 36 % dintre cetățenii UE consideră că sunt bine informați cu privire la drepturile lor și doar 24 % consideră că sunt bine informați cu privire la posibilitățile pe care le au la dispoziție în cazul în care drepturile lor nu sunt respectate; prin urmare, subliniază necesitatea urgentă de îmbunătățire a accesului la informații și a unei distincții mai clare între funcțiile diferitelor instituții naționale și europene, astfel încât petițiile și plângerile să poată fi adresate organismelor potrivite;

25.

solicită în mod specific Comisei Europene să facă portalul web „Exercitați-vă drepturile” mai ușor de utilizat și să informeze cetățenii UE cu privire la existența sa;

26.

este hotărât să creeze, până la sfârșitul anului 2013, un portal web pentru petiții mai practic și mai vizibil, cu scopul de a facilita accesul la procesul de depunere a petițiilor și de a furniza informații prețioase cu privire la petiții, de a asigura difuzarea publică a acestor informații și de a oferi o abordare interactivă în privința petițiilor, precum și a altor căi de atac; solicită ca pe pagina de start a site-ului Parlamentului European să se acorde mai multă vizibilitate dreptului de a adresa petiții;

27.

subliniază faptul că, alături de alte instituții, organe și instrumente, și anume inițiativa cetățenească europeană, Ombudsmanul European, Comisia Europeană și comisiile de anchetă, Comisia pentru petiții are un rol autonom și clar definit de punct de contact pentru fiecare cetățean; subliniază în continuare faptul că Comisia pentru petiții trebuie să rămână un punct de referință pentru cetățenii care consideră că le-au fost încălcate drepturile;

28.

salută cooperarea constructivă dintre comisie și Ombudsmanul European, precum în cazul Raportului special întocmit de Ombudsman referitor la aplicarea corespunzătoare a Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului în cazul aeroportului din Viena; sprijină activitățile Ombudsmanului care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE; se așteaptă ca această sarcină să fie îndeplinită în continuare în condiții de transparență deplină, ca până în prezent;

29.

afirmă că nu în toate statele membre există un ombudsman cu competențe extinse și, prin urmare, nu toți cetățenii Uniunii au acces la aceleași căi de atac; consideră că Rețeaua europeană a ombudsmanilor ar oferi un sprijin considerabil Ombudsmanului European dacă în fiecare stat membru ar exista un ombudsman național;

30.

salută continuarea cooperării cu Comisia cu privire la examinarea petițiilor care vizează aplicarea legislației UE de către statele membre; cu toate acestea, subliniază dorința comisiei de a fi informată bine și în mod prompt cu privire la evoluția procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; solicită Comisiei să acorde aceeași importanță petițiilor și plângerilor cu privire la derularea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; solicită, în plus, Comisiei să furnizeze Comisiei pentru petiții detalii, precum și o analiză statistică a tuturor plângerilor pe care le investighează; subliniază faptul că este esențial ca, în scopul respectării depline a dreptului de a adresa petiții, Comisia să dea curs cererilor printr-o analiză temeinică și un răspuns care să evalueze atât aspectele formale sau procedurale, cât și fondul problemei;

31.

subliniază faptul că accesul la informațiile deținute de instituțiile UE, astfel cum se precizează în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, reprezintă principala preocupare a cetățenilor care doresc să înțeleagă mai bine procesul decizional, mai ales când este vorba de proiecte cu un impact asupra mediului; consideră că Comisia ar putea acorda un acces mai larg la informațiile privind investigațiile și dosarele legate de neîndeplinirea obligațiilor fără a periclita obiectivul investigațiilor și că un interes public major ar putea justifica accesul la aceste dosare, mai ales în cazurile care vizează drepturile fundamentale, sănătatea umană sau animală și protecția mediului împotriva unor prejudicii ireversibile sau în cazurile în care se desfășoară acțiuni cu privire la discriminarea unei minorități sau la încălcarea demnității umane, cu condiția respectării protecției secretelor comerciale, a informațiilor sensibile referitoare la cazurile aflate pe rolul instanțelor și a cazurilor privind concurența și dosarelor angajaților;

32.

solicită Comisiei să adopte o abordare precaută și preventivă la evaluarea proiectelor cu un impact potențial negativ asupra mediului sau sănătății publice, cooperând din timp cu statele membre în cauză; observă că există posibilitatea ca în cursul deliberărilor să se stabilească măsuri de interzicere dacă se anticipează producerea unor daune ireversibile;

33.

ia act, în special, de contribuția importantă pe care o are rețeaua SOLVIT la descoperirea și soluționarea problemelor legate de punerea în aplicare a legislației privind piața internă; încurajează consolidarea acestui instrument al UE, garantând faptul că statele membre asigură dotarea centrelor naționale SOLVIT cu personal adecvat; consideră că sunt necesare acțiuni colective de rezolvare a litigiilor inițiate de consumatori și de asociațiile acestora;

34.

subliniază că, astfel cum a confirmat Serviciul Juridic în avizul său din 29 februarie 2012, domeniile de activitate ale instituțiilor Uniunii Europene incluse în tratat sunt mai largi decât totalul competențelor exercitate de către Uniune; de asemenea, ia în considerare opinia Serviciului Juridic al Parlamentului potrivit căreia Parlamentul are dreptul de a adopta decizii administrative interne menite să stabilească o procedură pentru prelucrarea petițiilor adresate de cetățeni; în acest sens, regretă faptul că serviciul competent al Parlamentului nu a reușit să urmeze întocmai Rezoluția Parlamentului din 21 noiembrie 2012, referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în 2011 (2), în ceea ce privește petițiile adresate de cetățeni cu privire la aspecte care nu țin de domeniul de competență al UE; în final, ia act de hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (cauza T-280/09), în care se precizează faptul că o petiție trebuie să fie redactată într-o manieră suficient de clară și de explicită, astfel încât să fie înțeleasă în mod corect, în lumina condițiilor prevăzute la articolul 227 din TFUE;

35.

îndeamnă statele membre să transpună și să aplice legislația UE în condiții de transparență totală și, având în vedere acest obiectiv, consideră că este indispensabilă îmbunătățirea cooperării prompte a Comisiei cu parlamentele și guvernele statelor membre, pe bază de reciprocitate;

36.

regretă că absența unei infrastructuri informatice creează obstacole birocratice în calea inițiativelor cetățenești europene; regretă mai ales faptul că un astfel de instrument aflat la dispoziția cetățenilor este folosit într-un mod atât de disparat de diferitele administrații, din cauza procedurilor de funcționare diferite existente în statele membre;

37.

salută faptul că 2013 este Anul European al Cetățenilor; invită toate instituțiile și organismele, atât ale Uniunii Europene, cât și ale statelor membre, să consolideze și să desfășoare campanii de publicitate pe scară mai largă cu privire la asistența lor acordată cetățenilor și rezidenților europeni în cursul acestui an, având în vedere principiile incluse în tratate și faptele evidențiate în prezentul raport;

38.

observă că mecanismul de petiții nu este doar un serviciu, ci un drept al tuturor cetățenilor și rezidenților europeni; se angajează să aplice procedura de depunere a petițiilor într-un mod mai eficient, mai transparent și mai imparțial și care să ia în considerare drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții, astfel încât procesul de prelucrare a petițiilor să poată face față unui control judiciar, inclusiv la nivel procedural;

39.

subliniază rolul esențial al vizitelor de informare în cadrul procedurii de depunere a petițiilor, nu numai ca un drept de participare parlamentară, ci și ca o obligație față de petiționari; reafirmă, astfel cum s-a menționat deja în raportul anterior al comisiei, necesitatea elaborării unor norme procedurale scrise mai clare cu privire la pregătirea, desfășurarea și evaluarea vizitelor, asigurând, pe de o parte, dreptul fiecărui membru al misiunii de a prezenta faptele din punctul propriu de vedere și, pe de altă parte, garantând pentru toți membrii comisiei posibilitatea de a participa la procesul decizional cu privire la concluziile și recomandările care urmează să fie formulate de Comisia pentru petiții;

40.

invită Conferința președinților a Parlamentului European să consolideze rolul de investigare al comisiei;

41.

consideră că organizarea audierilor publice constituie o modalitate utilă de a studia în profunzime problemele ridicate de petiționari; dorește să atragă atenția, de exemplu, asupra audierii publice organizate pe tema explorării și exploatării surselor de energie neconvenționale, care a luat act de problemele prezentate în acest sens de către cetățenii UE prin intermediul petițiilor lor; recunoaște dreptul statelor membre de a-și alege structura surselor de energie și necesitatea unei mai bune coordonări la nivelul UE pentru realizarea celor trei obiective ale politicii energetice a UE în ansamblu, și anume competitivitatea, sustenabilitatea și securitatea aprovizionării;

42.

așteaptă cu nerăbdare să organizeze audieri publice pentru inițiative cetățenești europene de succes, împreună cu comisia legislativă competentă în fond, în conformitate cu articolul 197a din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; își reafirmă convingerea că acest nou instrument va consolida instituțiile democratice ale Uniunii și va da un sens noțiunii de cetățenie europeană;

43.

cu toate acestea, este preocupat de excesul de birocrație și de obstacolele tehnice care au apărut în primele luni de la aplicarea în practică a Inițiativei cetățenești europene; prin urmare, invită Comisia să ia în considerare în mod concret devansarea datei stabilite pentru revizuire prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 211/2011;

44.

subliniază necesitatea de a revizui periodic stadiul inițiativelor cetățenești europene, cu scopul de a îmbunătăți procedura și de a se găsi cât mai rapid posibil soluții eficiente la orice obstacol în orice etapă a procedurii;

45.

consideră că rolul și responsabilitățile Comisiei pentru petiții ar putea fi îndeplinite cel mai bine, iar vizibilitatea, eficiența, responsabilitatea și transparența ar crește în cea mai mare măsură prin îmbunătățirea modalităților prin care să se poată prezenta în plen chestiunile care prezintă importanță pentru cetățenii europeni și prin consolidarea competențelor sale de a audia martori, de a conduce anchete și de a organiza audieri;

46.

se angajează să analizeze măsura în care este necesară modificarea Regulamentului de procedură pentru punerea în aplicare a cerințelor formale sus-menționate privind vizitele de informare și rezoluțiile propuse în ședințele plenare, în conformitate cu articolul 202 din Regulamentul de procedură;

47.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei și Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții aferente și mediatorilor naționali, precum și tuturor organelor competente similare.