21.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/24

1.

consideră că valorificarea potențialului creșterii albastre reprezintă o oportunitate de stimulare a economiei locale și duce la crearea de locuri de muncă de calitate în sectoare economice care utilizează intensiv cunoașterea și investițiile;

2.

atrage atenția asupra faptului că protecția mediului ar trebui să fie în continuare unul dintre obiectivele principale ale strategiei europene privind creșterea albastră;

3.

consideră că evaluarea datelor științifice poate contribui semnificativ la succesul reformei politicii comune în domeniul pescuitului, fiind o condiție importantă pentru punerea în aplicare a componentei de regionalizare a politicii;

4.

își reafirmă convingerea că dezvoltarea și susținerea acvaculturii europene reprezintă un element-cheie pentru crearea de locuri de muncă în zonele slab dezvoltate structural, asigurând în același timp aprovizionarea cu produse piscicole de bună calitate a consumatorilor europeni;

5.

este de acord cu inițiativele adoptate de Comisia Europeană menite să stimuleze creșterea economiei albastre;

6.

subliniază necesitatea unei abordări integrate și transsectoriale în coordonarea politicii de cercetare, a politicii economice, a politicii comune în domeniul pescuitului și a politicii în domeniul transporturilor. Pentru ca activitatea UE legată de economia albastră să fie mai eficientă, aceste politici nu ar trebui tratate în mod exclusiv ca fiind domenii separate. Inițiativele adoptate vor fi mai eficace și vor produce o valoare adăugată mai mare, dacă se vor asigura sinergii între politicile menționate mai sus;

7.

atrage atenția asupra necesității de a utiliza cercetarea științifică pentru punerea în aplicare a reformei politicii comune în domeniul pescuitului, pentru protecția ecosistemelor marine și pentru gestionarea riscurilor în situații de criză; subliniază, însă, că utilizarea cercetării științifice și implementarea inovării ar trebui să se concentreze în primul rând pe creșterea albastră, înțeleasă nu numai sub aspectul creșterii economice în economia marină, ci și ca o creștere cu impact pozitiv asupra altor segmente ale economiei;

8.

constată că, deși procesul de deblocare a potențialului mărilor și oceanelor noastre pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică este atât necesar, cât și de dorit, el nu trebuie să ducă la deteriorarea mediului natural sau la distrugerea ecosistemelor marine;

9.

solicită ca, în procesul de implementare a inovării, să se pună un accent mai mare pe sectorul acvaculturii și pe cel al transportului maritim, de coastă și de croazieră, pentru a se asigura o creștere economică mai accentuată și a se crea noi locuri de muncă;

10.

solicită o coordonare mai extinsă și mai eficientă între strategia privind creșterea albastră și alte strategii și programe ale UE, în special Strategia Europa 2020;

11.

subliniază că, deși sunt menite să promoveze creșterea albastră, cercetarea științifică și inovarea nu ar trebui să aibă efecte numai asupra economiei marine, ci și asupra altor sectoare economice;

12.

solicită crearea unei comunități de cunoaștere și inovare specifice pentru economia albastră, ca măsură suplimentară pentru dezvoltarea abilităților și transferul ideilor dinspre cercetarea în domeniul marin către sectorul privat;

13.

este de acord cu ideea că una dintre principalele probleme care frânează dezvoltarea economiei albastre este reprezentantă de lacunele în materie de cunoștințe și date cu privire la starea oceanelor noastre, la resursele existente pe fundul mărilor, la viața marină și la riscurile care amenință habitatele și ecosistemele. Multiplicarea cunoștințelor cu privire la mările noastre va promova creșterea în economia albastră, atât printr-o cunoaștere mai bună a resurselor pe care le conține, cât și printr-o înțelegere mai aprofundată a modului în care pot fi utilizate acestea, în paralel cu îndeplinirea obiectivelor în materie de protecție a mediului;

14.

subliniază importanța disponibilității datelor referitoare la starea mărilor și oceanelor pentru dezvoltarea economiei albastre. Îmbunătățirea furnizării de date și a accesului la acestea va stimula inovarea și concurența, permițând gestionarea eficientă a situațiilor de criză și diminuarea incertitudinilor legate de zonele marine;

15.

afirmă că disponibilitatea datelor referitoare la starea mărilor și oceanelor nu ar trebui limitată la informațiile generale relevante numai la nivelul UE sau la nivelul fiecărui stat membru. Este vital să se țină seama de nevoile fiecărei regiuni în parte, punându-le la dispoziție un volum mai mare de informații în acest domeniu, pe care regiunile să le poată utiliza efectiv atât în sectorul public, cât și în cel privat;

16.

precizează că, deși este important să se pună la dispoziție date privind starea mărilor și oceanelor la nivel local, regional și național, întregul proces trebuie coordonat la nivelul UE. Aceasta va spori eficacitatea datelor utilizate și va permite un schimb de informații adecvat între părțile interesate;

17.

solicită Comisiei Europene să extindă în continuare utilizarea cercetării științifice în cadrul eforturilor de realizare a regionalizării în politica comună în domeniul pescuitului. Utilizarea pe scară mai largă a cercetării științifice va reflecta principiul unei abordări transversale în ceea ce privește economia albastră și, în același timp, va îmbunătăți gestionarea rațională a resurselor piscicole;

18.

subliniază că Uniunea Europeană ar trebui să continue să sprijine acvacultura, aceasta fiind unul dintre sectoarele cu creșterea cea mai rapidă din industria alimentară. O cercetare științifică corespunzătoare, care oferă întreprinderilor acces la informații noi și mai extinse cu privire la starea mărilor și oceanelor, poate contribui la sporirea competitivității întreprinderilor, stimulând, în consecință, creșterea ocupării forței de muncă, în special în zonele slab dezvoltate structural;

19.

subliniază că prin colectarea și schimbul de informații în domeniul marin nu trebuie să creeze dezavantaje sau să genereze o povară administrativă suplimentară pentru autoritățile locale și regionale și agenții economici;

20.

afirmă că, pe lângă faptul că un acces corespunzător la informații referitoare la starea mărilor și oceanelor este important pentru implementarea unor soluții inovatoare, pentru protecția mediului și gestionarea resurselor piscicole și acvacultură, el poate fi și un factor favorizator esențial pentru gestionarea riscurilor și adoptarea unor acțiuni de sprijin corespunzătoare în situații de criză. În consecință, Comitetul Regiunilor solicită să se întreprindă acțiuni în direcția elaborării unui mecanism de utilizare a datelor provenind din imaginile prin satelit oferite de serviciul de satelit al programului Copernicus, pentru a ajuta autoritățile locale și regionale să dea un prim răspuns la dezastrele naturale;

21.

subliniază necesitatea de a monitoriza pe baze permanente implementarea inovării și a creșterii din economia albastră, pentru a se asigura o eficacitate cât mai mare a măsurilor întreprinse. De aceea, Comitetul Regiunilor recomandă să se elaboreze indicatori de performanță clar definiți pentru creșterea și inovarea din economia albastră. Indicatorii astfel definiți vor fi utili nu numai Comisiei, ci și în identificarea unor obiective corespunzătoare pentru statele membre și regiuni;

22.

precizează că problematica centrală a economiei albastre nu ține numai de utilizarea informațiilor din domeniul marin pentru stimularea creșterii economice, ci în primul rând de utilizarea acestora în scopul conservării ecosistemelor marine și a menținerii calității mediului marin. Protecția și conservarea ecosistemelor marine trebuie să constituie un element central al politicii maritime;

23.

subliniază faptul că un mediu marin ar trebui să fie curat și sănătos. În consecință, ideea elaborării unor planuri pentru eliminarea echipamentelor militare și a deșeurilor chimice aruncate în mare, exprimată într-un aviz precedent al Comitetului Regiunilor (1), ar trebui luată în considerare în mod oficial; în același timp, informațiile referitoare la mări și oceane ar trebui folosite și în scopul curățării și repopulării mediului marin, ceea ce va contribui la asigurarea diversității biologice și a fertilității acestuia;

24.

evidențiază faptul că un mediu marin curat și sănătos, bazat pe o rețea de zone marine protejate, este important și pentru dezvoltarea turismului durabil, de exemplu a activităților de scufundare, care reprezintă un instrument strategic pentru obținerea de informații referitoare la mediul marin și pentru sensibilizarea cetățenilor cu privire la acesta;

25.

afirmă că o competitivitate sporită și crearea de locuri de muncă în sectorul acvaculturii vor contribui la o dezvoltare mai dinamică a acestui sector. Aceasta nu trebui însă să ducă la deteriorarea calității produselor marine în favoarea cantității, motiv pentru care ar trebui întreprinse toate acțiunile necesare pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor europeni cu produse de foarte bună calitate. Concret, aceasta înseamnă să nu se autorizeze furnizarea către consumatori de organisme modificate genetic;

26.

salută importanța inițiativelor Comisiei Europene menite să extindă utilizarea cercetării științifice și a inovării în strategia privind creșterea albastră. Cu toate acestea, este important să ne reamintim că rezultatul cel mai important și cel mai de dorit al strategiei privind creșterea albastră ar trebui să fie dezvoltarea antreprenoriatului bazat pe potențialul neexploatat al mărilor și oceanelor;

27.

observă că în comunicare nu se ține seama de unele din domeniile cu cea mai mare pondere în economia albastră, cum ar fi construcția de nave, transportul maritim și energia albastră. Este limpede că această comunicare pregătește terenul pentru inițiative științifice și de inovare viitoare, însă sectoarele economice menționate mai sus continuă să fie forțele motrice ale economiei albastre;

28.

consideră că, în evaluarea posibilităților de introducere a inovării în economia albastră, ar trebui să se acorde o atenție deosebită dezvoltării transportului și a turismului marin, domenii care dețin un potențial enorm sub aspectul creșterii ocupării forței de muncă;

29.

subliniază faptul că întreprinderile din sectorul privat pot juca un rol major în ceea ce privește inovarea și utilizarea acesteia pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă noi și de mai bună calitate. Întreprinderile din sectorul IMM-urilor, în special, pot juca un rol important în acest domeniu;

30.

consideră că planurile Comisiei de a spori participarea IMM-urilor la economia albastră ar trebui susținute printr-o asistență financiară adecvată, atât prin programele existente, cât și prin cele viitoare. Nevoia de finanțare este vizibilă în special în sectorul acvaculturii; microîntreprinderile reprezintă 90 % din acest sector și sunt capabile să genereze nivelul dorit de inovare;

31.

este nevoie de un cadru politic consolidat pentru includerea întreprinderilor private în economia albastră. Pentru a asigura sinergia optimă între sectorul public și nevoile sectorului privat, întreprinderile ar trebui să aibă un cuvânt important de spus în identificarea nevoilor de cercetare, precum și în formularea unor norme, standarde și soluții care să stimuleze mediul de afaceri;

32.

menționează că includerea pe scară mai largă a întreprinderilor private în economia albastră ar trebui să se facă fără a genera sarcini administrative inutile pentru sectorul privat;

33.

face apel la Comisie și la statele membre să conlucreze pentru îmbunătățirea competitivității operatorilor economici din sectorul maritim european. Dacă înțelegem nevoile sectorului privat legate de participarea la economia albastră, ar trebui să fie mai ușor ca măsurile și politicile de la nivel european, național și regional să fie adaptate la aceste nevoi;

34.

subliniază că importanța antreprenoriatului pentru economia albastră merge dincolo de activitățile care au loc în mări și oceane. Este important să planificăm sprijinul necesar pentru întreprinderile de la țărm legate de economia albastră, cum ar fi instalațiile de procesare a produselor piscicole, în vederea creării unui climat antreprenorial durabil pentru pescarii locali;

35.

constată că introducerea inovațiilor în economia albastră în vederea creșterii economice și a creării de locuri de muncă necesită și selectarea persoanelor care dețin competențele adecvate. Este nevoie de o strânsă coordonare între procesul de elaborare a politicilor, educație și întreprinderi, pentru ca locurile de muncă offshore să devină mai populare și mai căutate de către tineri;

36.

subliniază că beneficiile care rezultă din economia albastră vor fi resimțite atât în sectorul public, cât și în cel privat. Orice finanțare publică este însă limitată. De aceea, este important să se atragă și capital privat pentru finanțarea operațiunilor din acest domeniu. În acest scop, ar trebui încurajată o cooperare extinsă între sectorul public și cel privat, nu în ultimul rând prin intermediul parteneriatelor public-privat, în care sectorul public poate beneficia de capacitatea financiară a sectorului privat, precum și de expertiza, de experiența comercială, de competențele de management și de potențialul intelectual al acestuia, pentru a dezvolta și a implementa soluții inovatoare pentru economia albastră;

37.

subliniază că, datorită diferențelor existente între statele membre ale UE sub aspectul condițiilor juridice care guvernează parteneriatele public-privat, Comisia Europeană are un rol capital în promovarea celor mai bune practici și soluții pentru utilizarea parteneriatelor în economia albastră. Ar trebui să se acorde o atenție specială posibilității de a implementa parteneriate public-privat instituționalizate, în vederea creării de noi locuri de muncă;

38.

afirmă că reprezentanții sectorului privat, inclusiv cei proveniți din întreprinderile mici și mijlocii, nu vor putea fi angajați în relații de cooperare cu sectorul public, dacă această cooperare nu este promovată la nivel local și regional. Este necesar să se faciliteze și să se sprijine activitatea autorităților locale și regionale de a-i implica pe reprezentanții sectorului privat în proiecte desfășurate sub forma parteneriatelor public-privat;

39.

precizează că parteneriatele public-privat din economia albastră nu ar trebui utilizate numai în scopul atragerii marilor întreprinderi ca parteneri privați. Dacă sunt corect implementate, parteneriatele public-privat ar trebui să țină seama de potențialul financiar și de capacitatea de gestionare a riscurilor specifice sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, ceea ce ar permite ca și autorități de dimensiuni mai reduse să utilizeze resursele deținute de astfel de întreprinderi.

40.

salută faptul că în comunicare sunt respectate principiile subsidiarității și proporționalității, prevăzute la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolele 3 și 4 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.