21.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/59

1.

La solicitarea Președinției italiene a Consiliului UE, Comitetul Regiunilor elaborează propuneri robuste cu privire la modalitatea în care o Europă interconectată poate sta la baza valorificării amplului potențial oferit de sectorul TIC ca sursă de creștere și de noi locuri de muncă, în special în următorii cinci ani.

2.

În era noii revoluții industriale, Europa poate folosi digitalizarea pentru a impulsiona creșterea economică și socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020. Este necesar să se înțeleagă de ce tip de serviciu are nevoie clientul și să se știe cum poate fi dezvoltată tehnologia relevantă, precum și să se înțeleagă că clientul nu vrea să achiziționeze doar un produs, ci în primul rând productivitate, securitate a locurilor de muncă și satisfacția clienților. Toate acestea se pot realiza prin valorificarea digitalizării. Economia circulară, digitalizarea și proiectarea serviciilor pot fi folosite pentru a genera locuri de muncă noi și ecologice și pentru a revitaliza industria tradițională. Conform studiilor Comisiei, până în 2020 PIB-ul Europei ar putea crește cu 4 % prin stimularea creșterii pieței interne digitale, în vreme ce administrația publică și-ar putea reduce cheltuielile cu 15-20 % prin digitalizarea serviciilor publice (1). Chiar și într-o perioadă caracterizată de un șomaj ridicat, internetul generează cinci noi locuri de muncă pentru fiecare două locuri de muncă pierdute. S-a estimat că luarea de măsuri comune de către UE în contextul strategiei pentru digitalizare ar putea crea până la 3,8 milioane de noi locuri de muncă pe termen lung în toate sectoarele economice.

3.

Cu toate acestea, capacitatea Europei de a genera creștere și de a crea locuri de muncă nu este corespunzătoare sub toate aspectele. Trebuie dezvoltate competențele TIC ale oamenilor, având în vedere că jumătate din populație deține competențe reduse sau inexistente în domeniu. Având în vedere că într-un mediu globalizat serviciile sunt dezvoltate prin utilizarea tehnologiei informației, este important ca poziția concurențială a Europei ca producător și dezvoltator de servicii să fie îmbunătățită. Întreprinderile operează totodată într-un mediu caracterizat de provocări: nicio întreprindere europeană de TIC nu se regăsește în topul primelor societăți de TIC, ca volum de vânzări.

—

Trebuie încurajate și planificate cu atenție sinergiile dintre diferitele mecanisme de finanțare și dintre sectorul public și cel privat, pentru a se construi infrastructuri de calitate și accesibile sub aspectul costului, capabile să susțină tehnologii de tip cloud computing, volume mari de date (big data) și conexiuni în bandă largă de mare viteză.

—

Autoritățile de la nivelul UE, național, regional și local ar trebui să acorde prioritate dotării persoanelor cu competențele digitale și antreprenoriale care să le permită să utilizeze pe deplin noile tehnologii, să analizeze volumele mari de date (big data), să înțeleagă problemele de securitate cibernetică, să dobândească o mai mare capacitate de inserție profesională și să creeze noi oportunități de afaceri.

—

Autoritățile UE, naționale și subnaționale ar trebui să aibă ca obiectiv instituirea unui cadru de reglementare flexibil, care să reducă cheltuielile și să faciliteze crearea și funcționarea întreprinderilor din domeniul TIC, permițând totodată accesul facil la finanțare și încurajând inovarea, inclusiv prin politici de evaluare și recompensare.

—

În toată legislația viitoare destinată finalizării pieței unice, ar trebui să se țină seama de rolul-cheie al autorităților locale și regionale și de potențialul acestora în ceea ce privește educația digitală a cetățenilor, crearea și gestionarea infrastructurii digitale – adesea în colaborare transfrontalieră sau interregională –, procesul de inovare și de descoperire antreprenorială și punerea în aplicare a e-guvernării.

4.

a salutat propunerile de măsuri referitoare la piața internă a comunicațiilor electronice, care ar trebui să promoveze creșterea dinamică și durabilă în toate sectoarele economiei și să creeze locuri de muncă, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În toată legislația viitoare destinată finalizării pieței unice, ar trebui să se țină seama de rolul-cheie al autorităților locale și regionale și de potențialul acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a e-guvernării;

5.

subliniază rolul crucial al inițiativelor emblematice, inclusiv al Agendei digitale, ca instrumente pentru creșterea economică. Inițiativele emblematice ar trebui să servească drept pârghie pentru îmbunătățirea coordonării politice la toate nivelurile, în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, și să fie utilizate în documentele de referință. Autoritățile locale și regionale ar trebui, de asemenea, să utilizeze în continuare inițiativele emblematice ca un cadru de referință, nu numai pentru planificarea politicilor lor, ci și atunci când interacționează cu nivelurile superioare de guvernare și cu alte părți interesate. În plus, ALR (și alte organisme publice precum bibliotecile, spitalele sau școlile) ar putea juca un rol mai important în diseminarea și utilizarea rezultatelor programului Orizont 2020;

6.

evidențiază faptul că creșterea și crearea de locuri de muncă nu pot fi obținute printr-o optimizare parțială: mai degrabă, este nevoie de o abordare holistică, de spirit de conducere și de măsuri la nivel global. De exemplu, autoritățile locale și regionale sunt mai în măsură să aplice proceduri digitale în cadrul propriilor activități, în cazul în care practicile și indicatorii lor bugetari necesită un rezultat global bun și încurajează cooperarea între sectoare. Pentru a permite dezvoltarea unor proceduri administrative noi și inovatoare, este, de asemenea, important să se mențină un echilibru între rolul autorităților publice și evoluțiile noi și inovatoare. S-au înregistrat experiențe pozitive cu finanțarea experimentală, utilizată pentru a preîntâmpina probleme sau pentru a dezvolta și testa noi inovații sociale;

7.

se pronunță în favoarea combinării măsurilor de jos în sus cu conducerea strategică de sus în jos. Actorii locali și regionali sunt o forță motrice în elaborarea și punerea în aplicare a procesului de digitalizare. Factorii de decizie locali și regionali, lucrătorii și oamenii de rând reprezintă resurse fundamentale, cu condiția să aibă cunoștințele și competențele necesare, precum și să dea dovadă de o atitudine pozitivă față de digitalizare. Actorii locali și regionali sunt responsabili de asigurarea acestor competențe. Nivelul local și regional ar trebui să se monitorizeze pe sine, pentru a se asigura că actorii locali și regionali nu devin obstacole în calea propriei dezvoltări;

8.

subliniază faptul că, într-o Europă a cetățenilor, digitalizarea permite oamenilor să construiască rețele și să mențină contacte, astfel încât să poată discuta, să poată învăța unii de la alții, să își formeze opinii în comun și să inoculeze propriile speranțe și obiective în procesul de luare a deciziilor și în consolidarea unei identități europene comune. Noile locuri de muncă sunt bazate pe piețe, iar piețele sunt create mai ușor dacă Europa are o puternică identitate digitală și cetățenii doresc să utilizeze procese digitale și solicită cu adevărat noi soluții digitale;

9.

subliniază că, prin modificarea metodelor de lucru, digitalizarea a făcut ca anumite locuri de muncă să devină în mod inevitabil depășite, ceea ce înseamnă că întreprinderile și sectorul public trebuie să aibă posibilitatea de a consolida și de a utiliza o forță de muncă bine educată, pentru a crea o valoare adăugată mai mare. De asemenea, digitalizarea permite anumitor persoane să își asigure mijloacele de existență pe baza microantreprenoriatului. În plus, digitalizarea ar trebui utilizată pentru a viza antreprenoriatul cu creștere puternică, deoarece permite ca produsele și serviciile să fie create și livrate fără constrângeri de ordin geografic sau de timp. Chiar operatorii din regiuni îndepărtate dispun de aceleași posibilități de a beneficia de digitalizare;

10.

subliniază că la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre este necesară o strategie de creștere economică care să țină seama de oportunitățile oferite de Strategia digitală, pentru a sprijini crearea de locuri de muncă mai durabile și de mai bună calitate, în special pentru tineri. Capacitatea de inserție profesională nu este doar o responsabilitate individuală, ci ar trebui implicate toate părțile interesate – întreprinderi, universități, școli și alte institute de învățământ, autoritățile locale și tinerii;

11.

observă că asigurarea furnizării de resurse naturale și reducerea amprentei de carbon sunt aspecte esențiale ale dezvoltării durabile. Prin urmare, creșterea economică a Europei ar trebui să aibă o altă bază decât creșterea producției de bunuri de consum. Produsele și serviciile care pot fi realizate și vândute digital pot fi utilizate pentru a genera creștere, cu o exploatare mai redusă a resurselor naturale (2);

12.

face apel la autoritățile locale și regionale să evalueze scara pe care se pot utiliza TIC, modelarea informațiilor și o abordare bazată pe PPP pentru a se spori sustenabilitatea ciclurilor de viață ale bunurilor publice – mai ales ale mediului construit și clădirilor;

13.

observă că, pe lângă dezvoltarea de produse bazate pe tehnologie, este important să se pună accentul pe dezvoltarea unor tehnologii, servicii și produse centrate pe om, inclusiv pe proiectarea centrată pe utilizator, co-creare și dezvoltarea rapidă. Comitetul sprijină inițiativa referitoare la Mecanismul pentru interconectarea Europei, care poate fi utilizat pentru a dezvolta noi infrastructuri pentru serviciile publice digitale și pentru a răspunde mai bine problemelor din diverse regiuni cu soluțiile propuse în diferite părți ale Europei. Aceste măsuri vor garanta că produsele digitale răspund mai prompt și mai eficient nevoilor reale ale pieței, inclusiv celor ale sectorului public, și că se îmbunătățește competitivitatea produselor și întreprinderilor europene;

14.

recomandă să se examineze posibilitatea ca decalajul dintre TIC și „activitatea de afaceri” să fie redus prin gestionarea serviciilor din domeniul sistemelor de informații utilizând arhitectura de întreprindere, cu alte cuvinte nu este vorba numai de gestionarea informațiilor sau a operațiunilor, ci de adoptarea unei abordări holistice. Cheia modelului arhitecturii de întreprindere este de a adapta mediul informațional și tehnologic dorit, în mod bine gestionat și sistematic, la nevoile strategice și operaționale ale activității centrale;

15.

observă, în acest context, că autoritățile locale și regionale au un rol-cheie în asigurarea unui acces egal și la prețuri rezonabile la banda largă în zonele în care mecanismele pieței nu dau rezultate și solicită ca proiectele de dezvoltare digitală din zonele rurale și cu densitate scăzută a populației să fie recunoscute drept servicii de interes economic general (3);

16.

subliniază faptul că TIC pot fi utilizate în domeniul inovării pentru a răspunde provocărilor socio-economice majore și propune un nou cadru de politică prin care Uniunea Europeană să încurajeze întreprinderile bazate pe TIC, astfel încât acestea să evolueze către abordarea unor probleme societale majore, cum ar fi schimbările climatice, aspectele energetice sau societățile în curs de îmbătrânire. Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate este unul dintre principalele parteneriate europene pentru inovare, putându-se dezvolta serviciile digitale pentru a sprijini îmbătrânirea activă („îmbătrânirea activă digitală”). Investițiile în servicii digitale pentru a promova sănătatea și integrarea socială a persoanelor în vârstă ar putea face din Europa un deschizător de drumuri în acest domeniu, creându-se astfel baza pentru o nouă piață de export mondială și reducându-se în același timp presiunea costurilor legate de îmbătrânire;

17.

consideră că, prin conectarea procesului de digitalizare cu sectoare europene tradiționale puternice, cum ar fi turismul și cultura, într-o manieră nouă și inovatoare, s-ar putea crea o oportunitate de stimulare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă. De exemplu, furnizorii și utilizatorii de servicii ar putea să se reunească prin intermediul unor platforme digitale și al unor abordări noi și inovatoare. Operatorii locali și regionali îi pot ajuta pe furnizorii de servicii turistice și culturale să găsească prestatori de servicii similari în alte părți ale Europei, astfel încât să se poată organiza în rețele și să își sporească vizibilitatea în comun, folosind abordări digitale. Consumatorii de turism și cultură pot atât să utilizeze, cât să și producă conținut prin externalizare spre public (crowd sourcing). Registrele de date publice, cum ar fi resursele digitale ale muzeelor, arhivelor și bibliotecilor, pot servi ca surse de noi servicii turistice și culturale;

18.

recomandă ca procesul de digitalizare să fie promovat prin adoptarea unor modele de afaceri complementare, care să poată fi utilizate, de exemplu, de întreprinderile sociale și de operatorii din sectorul terțiar, pentru a crea servicii care nu sunt asigurate de către sectorul public și în cazul cărora sectorul privat încă nu consideră că există oportunități de afaceri;

19.

subliniază că investițiile în TIC pot contribui în mai mare măsură la creșterea regională decât alte investiții de capital și, prin urmare, recomandă ca finalizarea pieței unice digitale până în 2015 să devină o prioritate și să se răspundă nevoilor de investiții ale infrastructurii de telecomunicații prin utilizarea deplină a fondurilor structurale ale UE, prin facilitarea combinației adecvate de investiții publice și private, prin folosirea altor surse de finanțare, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, și prin stabilirea unui cadru de reglementare adecvat. Regiunile foarte dens populate ar putea fi sprijinite prin investiții private în infrastructură, în timp ce alte regiuni ar trebui să aibă acces la fonduri publice pentru a-și consolida infrastructura;

20.

salută inițiativa „Comunități conectate” a Comisiei Europene, care are drept scop să ofere localităților, membrilor parteneriatelor locale pentru banda largă și operatorilor orientări privind modul de a obține finanțare și de a dezvolta modele de afaceri adaptate pentru furnizarea de bandă largă de mare viteză în comunitățile lor. Comitetul încurajează actorii locali și regionali să utilizeze noile surse de finanțare și noile forme de sprijin din partea UE pentru banda largă;

21.

consideră că instalarea unor rețele de mare viteză accesibile și reducerea costurilor acestora va genera locuri de muncă pentru întreprinderile europene, va stimula dezvoltarea de servicii moderne, va promova comerțul electronic și va oferi oportunități de afaceri în domeniul tehnologiilor utilizate în internetul obiectelor (IoT) și comunicațiile de tip mașină către mașină (machine to machine – M2M). Comitetul este preocupat de tendința pe care o impune noua generație tehnologică (cloud computing, imprimarea 3D, e-sănătatea, e-guvernarea, orașele inteligente, serviciile de divertisment, teleprezența, volumele mari de date – „big data”, internetul în autoturisme etc.), care necesită creșterea și mai mare a lățimii benzii și servicii cu funcționare continuă pe teritoriul Europei și de faptul că modelele de afaceri dezvoltate pentru introducerea acestor tehnologii impun costuri ce apasă greu pe umerii autorităților locale și regionale. Este important ca structura totală a costurilor aferente proiectelor de bandă largă să ia în considerare nu numai cheltuielile de constituire, ci și costurile viitoare pe care le va induce dezvoltarea tehnologică rapidă;

22.

subliniază că Parteneriatul european pentru inovare „Orașe și comunități inteligente”  (4) este o platformă care promovează eficient creșterea durabilă pe baza tehnologiilor digitale. Pentru o funcționare adecvată, platformele de dezvoltare și testare a produsului necesită, de asemenea, o bună funcționare a ecosistemului de inovare și de afaceri. Cooperarea dintre orașele inteligente interconectate permite operatorilor locali și regionali, cât mai eficient posibil, să promoveze dezvoltarea unor soluții produse în întreprinderi și, prin urmare, impulsionarea competitivității întreprinderilor într-un mediu de afaceri global;

23.

recomandă ca, la elaborarea unei strategii de specializare inteligentă (RIS 3), regiunile să recurgă la digitalizare în strategia de specializare aleasă, pentru a crea mai multă valoare adăugată și, astfel, o creștere mai rapidă în regiune. Comitetul încurajează autoritățile locale și regionale să creeze procese inovatoare și antreprenoriale de descoperire și mecanisme de guvernanță pentru a optimiza sinergiile dintre diferitele mecanisme de finanțare publice și private, să asigure sinergii între diferitele portofolii de proiecte regionale și locale și să pună accentul pe construirea de parteneriate europene prin intermediul inițiativei Orizont 2020, al programului INTERREG, al macroregiunilor etc.;

24.

îndeamnă Comisia să ia măsurile necesare pentru ca regiunile să primească orientări clare privind modul de a implementa strategiile RIS3, prin utilizarea de portofolii de proiecte și de „lucrări de mare anvergură” pe scară largă cu finanțare multiplă, organizate mai degrabă prin orchestrarea unei cooperări sinergice decât prin gestionarea unor proiecte individuale. Instrumentele digitale de gestionare a proiectelor și mediile de lucru virtuale vor reprezenta puncte centrale ale acestei evoluții a culturii de lucru;

25.

semnalează că a aprobat deja ideea că „instrumentele de conexiune între cercetare, inovare și strategiile de specializare inteligentă sunt puse în practică atât în Orizont 2020, cât și în fondurile structurale pentru a crea indicatori obiectivi pentru scările de excelență și crearea ERA” (5). Indicatorii elaborați ar putea fi adaptați pentru a evalua beneficiile proiectelor de cercetare realizate cu finanțare publică. Evaluarea ar trebui să pună accentul pe rezultate și efecte, cum ar fi avantajele pentru autoritățile locale și regionale, precum și pe noile oportunități de afaceri și de creare de locuri de muncă și pe îmbunătățirea concepției, funcționalității, utilității și eficienței producției de servicii, a calității globale a produselor și serviciilor sau a contribuției la sistemele de inovare în general;

26.

a subliniat în avizele anterioare utilizarea activă a achizițiilor publice inovatoare și simplificarea procedurilor și îi încurajează pe administratorii de la nivel local și regional să aplice aceste principii cu scopul de a accelera dezvoltarea abordărilor digitale;

27.

constată că, pentru funcționarea pieței interne și competitivitatea economiei digitale, este important să fie reuniți factorii care contribuie la rețeaua de valori – creatorii de conținut, actorii de pe piață, circuitele de distribuție, comerțul electronic, firme de software, operatorii de telecomunicații și finanțatori, specialiști din cercetare și inovare, din educație și din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală – să găsească soluții digitale. Comitetul recomandă ca actorii locali și regionali să fie implicați mai mult în elaborarea și organizarea rețelelor de valoare la nivel european și interregional;

28.

observă că creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă pot fi stimulate prin deschiderea accesului la cunoștințe, procese, spații publice și inovare generate în cadrul proiectelor de cercetare și dezvoltare finanțate din fonduri publice. De exemplu, prin realizarea de spații publice cu acces online și echipamente disponibile pentru un tarif convenit individual, localitățile pot sprijini microantreprenorii și mobiliza diferite grupuri de populație;

29.

observă că, potrivit studiilor Comisiei, accesul liber la datele din sectorul public și de la entitățile finanțate din fonduri publice stimulează creșterea economică și creează noi oportunități de afaceri, inclusiv pentru întreprinderile mici, indiferent de locul în care se situează acestea. Datele publice deschise contribuie la îmbunătățirea condițiilor pentru o piață internă digitală eficientă, în care consumatorii pot beneficia de un acces flexibil, sigur și ușor la conținut și servicii digitale legale (6);

30.

subliniază că tehnologia necesară pentru deschiderea datelor publice este deja într-un stadiu avansat de dezvoltare, dar că la nivel local și regional s-ar putea dovedi că nu este suficient de bine stăpânită și că nu există instrumentele necesare pentru a găsi informațiile disponibile pentru reutilizare (7). Metadatele constituie un aspect important al reutilizării informațiilor și, în special, publicarea metadatelor într-un format standardizat ar îmbunătăți considerabil schimbul de informații, accesibilitatea și comercializarea cunoștințelor la nivel transfrontalier;

31.

observă că volumul de informații disponibile pe internet este în creștere rapidă. Este de așteptat ca utilizarea de volume mari de date sau de mari cantități de informații să genereze noi oportunități de afaceri și locuri de muncă în următorii câțiva ani, dar aceste date abia încep să fie utilizate în sectorul public, de exemplu în domeniul asistenței medicale, al transportului sau al serviciilor de ocupare a forței de muncă. Există un potențial imens neexploatat în ceea ce privește integrarea datelor deschise și a marilor volume de date, precum și a bazelor de date publice și private. Legislația Uniunii Europene ar trebui să fie concepută în așa fel încât să permită aplicarea corespunzătoare a marilor volume de date fără a se încălca drepturile în materie de protecție a datelor individuale;

32.

militează pentru transformarea mediului online al UE în cel mai sigur din lume și recomandă ca Europa să se prezinte pe piața mondială ca un mediu de afaceri stabil și sigur, cu o infrastructură de telecomunicații eficientă, pe baza căreia să poată atrage companiile cu grad ridicat de cunoștințe să investească și să-și extindă activitățile în regiunile Europei. Căderile de rețele și atacurile și infracțiunile la adresa rețelelor ar trebui să fie reduse cât mai mult posibil, deoarece dăunează imaginii întreprinderii, reduc productivitatea muncii și aduc prejudicii cunoștințelor care sunt vitale întreprinderilor;

33.

militează pentru crearea de platforme tehnologice în Europa și clarificarea necesității dezvoltării, din motive de securitate cibernetică, a unei rețele de internet mai restrânse alături de internetul actual, care ar conferi un avantaj competitiv afacerilor bazate pe încredere, precum și serviciilor și cercetării în materie de cloud computing. Uniunea Europeană ar putea, de asemenea, orienta beneficiarii de fonduri UE către aceste platforme, pentru a facilita astfel succesul comercial al noilor soluții;

34.

subliniază că respectarea cerințelor privind securitatea la fiecare nivel este de o importanță crucială pentru asigurarea unor niveluri optime protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal și pentru prevenirea oricărui tip de urmărire neautorizată a informațiilor personale și a creării de profiluri pe baza acestor informații, incluzând preferințele în materie de cumpărături, starea sănătății, fișele medicale etc. Protecția vieții private ar trebui privită, de asemenea, din perspectiva modului în care date din fișiere diferite pot fi automat unificate pentru a crea profiluri individuale amănunțite (8);

35.

este conștient de faptul că digitalizarea – inclusiv cursurile online deschise și în masă (MOOC) – conduc la același tip de schimbare în învățământul superior care a transformat deja, de exemplu, mediul de afaceri din mass-media. Învățământul superior european riscă să rămână în urma altor regiuni ale lumii care investesc în strategiile bazate pe TIC pentru modernizarea educației. Pe de altă parte, actorii locali și regionali pot, de asemenea, să utilizeze digitalizarea pentru modernizarea sectorului educației în colaborare cu universitățile. Acest lucru ar îmbunătăți condițiile necesare pentru ca operatorii europeni să reușească pe o piață globală din ce în ce mai mare în materie de educație și ar oferi, de asemenea, o oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă în sectorul învățământului superior. Universitățile care au adoptat digitalizarea pot să modernizeze cu mai multă credibilitate alte sectoare în propria regiune, pe baza principiului triunghiului cunoașterii (educație, cercetare și inovare), și, prin urmare, să ajute întreprinderile să creeze noi locuri de muncă și sectorul public să dezvolte e-guvernarea și serviciile electronice;

36.

apreciază pozitiv eforturile de parteneriat cu industria, prin Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital (9), pentru a promova competențele necesare în materie de TIC. Atât organizațiile, cât și persoanele fizice trebuie din ce în ce mai frecvent să se adapteze – să dobândească noi competențe și să învețe mai mult – pentru a se ține pasul cu evoluțiile. Acest lucru face cu atât mai necesară pentru întreprinderi și administrația publică dezvoltarea de modalități inovatoare de asigurare a disponibilității competențelor în viitor. Lipsa cunoștințelor și a competențelor adecvate este considerată a fi cel mai mare obstacol în acest sens. În special, ar trebui îmbunătățite competențele digitale ale persoanelor aflate în șomaj, iar persoanele cu o calificare universitară sau profesională ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a deprinde competențe în materie de comerț electronic. Comitetul Regiunilor sprijină inițiativele de dezvoltare a spiritului antreprenorial în domeniul internetului la nivel european;

37.

a subscris la propunerea Comisiei de a utiliza noile programe educaționale Erasmus+ și Orizont 2020 pentru a sprijini instituțiile de învățământ în dezvoltarea unor noi modele de afaceri și educaționale și în lansarea de activități pentru a testa metode inovatoare de predare, pentru a elabora programe școlare și a evalua competențele (10). Comitetul încurajează actorii locali și regionali să facă astfel încât instituțiile de învățământ pe care le întrețin și le finanțează să devină medii pentru dezvoltarea, testarea și experimentarea de noi metode de învățare digitală (living labs);

38.

subliniază faptul că învățarea pe tot parcursul vieții are loc în fiecare etapă a existenței, inclusiv în afara sistemului de învățământ formal. Cursurile online și tehnologiile deschise permit tuturor persoanelor să învețe, oriunde, oricând, prin intermediul oricărui dispozitiv și cu sprijinul oricui. Acest lucru permite, de asemenea, cetățenilor să își dezvolte competențe în materie de TIC și de protecție a datelor. Actorii locali și regionali ar trebui să se asigure că educația în domeniul mass-mediei este dezvoltată în mod sistematic la toate nivelurile, de la educația preșcolară până la studiile care conduc la o calificare universitară sau profesională. De exemplu, în Europa, standardele și certificarea competențelor digitale ar putea fi îmbunătățite și utilizate ca stimulente;

39.

salută portalul e-Learning lansat de Comisie și fondurile din programul Erasmus+ alocate acestuia. În viitor, resursele de învățare deschisă destinate unui portal comun unic și, de exemplu, principalelor concluzii ale proiectelor de cercetare și dezvoltare finanțate de UE ar putea consolida cunoștințele și competitivitatea Europei.