12.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 327/102

1.1

Comitetul consideră că accesul universal la rețelele de comunicații electronice de mare viteză reprezintă cheia promovării creșterii economice în Europa, a creării de locuri de muncă și a consolidării coeziunii. CESE sprijină ferm obiectivele în materie de conexiuni în bandă largă formulate în Agenda digitală (1); însă aceste obiective vor fi foarte greu de realizat în absența unor eforturi speciale ale statelor membre și ale Comisiei de îmbunătățire a mediului atât pentru oferta, cât și pentru cererea de rețele de bandă largă în Uniunea Europeană.

1.2

Comitetul a fost foarte dezamăgit de decizia recentă a Consiliului European privind reducerea bugetului dedicat infrastructurii digitale al cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020 de la 9,2 miliarde EUR la doar 1 miliard EUR. Această reducere va elimina sprijinul acordat în contextul CFM pentru extinderea rețelelor în bandă largă și va afecta în special regiunile cele mai sărace și mai puțin avantajate din UE.

1.3

CESE salută propunerea de regulament a Comisiei. Măsurile propuse sunt deosebit de importante pentru reducerea decalajelor digitale și pentru facilitarea extinderii infrastructurilor de bandă largă în zonele rurale.

1.4

CESE ar dori ca Comisia să facă recomandări referitoare la modul în care accesul la conexiuni în banda largă de mare viteză poate fi recunoscut ca drept universal al tuturor cetățenilor, indiferent unde se află aceștia. Comisia a pus problema includerii conexiunii în bandă largă în obligativitatea serviciului universal în anul 2010 (2). Este necesar să se găsească de urgență un răspuns în acest sens, pentru promovarea prosperității cetățenilor, a ocupării forței de muncă și a incluziunii digitale

1.5

Comitetul face apel la statele membre să-și definitiveze fără întârziere planurile naționale privind rețeaua în bandă largă.

1.6

Comisia și statele membre ar trebui să analizeze ce stimulente financiare și ce sprijin poate fi acordat sectorului privat pentru a încuraja investițiile în infrastructura de bandă largă de mare viteză pentru zonele cu densități de populație scăzute.

1.7

Pe lângă investiții substanțiale ale sectorului privat în extinderea infrastructurii de bandă largă de mare viteză, Comitetul apreciază că vor fi necesare până la 60 de miliarde EUR din fonduri publice pentru a realiza obiectivele Agendei digitale pentru 2020. CESE solicită Comisiei și statelor membre să includă în bugete această finanțare cu rol esențial.

1.8

Comitetul ar dori ca Comisia să caute o soluție la problema furnizorilor de servicii în bandă largă care nu le furnizează clienților vitezele de conexiune la internet promise prin contract.Această lipsă de conformitate contractuală și falsa publicitate subminează încrederea în piața digitală și aduc prejudicii cererii, trebuind să fie combătute prin măsuri ferme.

1.9

Comitetul solicită Comisiei să construiască, pornind de la scheletul propunerii de regulament, o piață paneuropeană pentru infrastructura de bandă largă.

1.10

CESE solicită Comisiei, autorităților naționale de reglementare (ANR) și statelor membre să asigure dezvoltarea unei piețe competitive pentru infrastructura de bandă largă în toate zonele Uniunii.

1.11

Comitetul observă că regulamentul propus va oferi noi oportunități de afaceri pentru ca întreprinderile de utilități publice și de transport să participe la piața infrastructurii de bandă largă. Comisia și statele membre ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a încuraja firmele respective să profite de aceste oportunități.

1.12

Comitetul atrage atenția Comisiei asupra altor avize recent elaborate privind extinderea rețelelor de comunicații de mare viteză și reducerea decalajelor digitale: O Agendă digitală pentru Europa  (3), Primul program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio  (4) și Agenda digitală pentru Europa - promovarea digitală a creșterii în Europa (CES959-013, încă nepublicat în Jurnalul Oficial).

2.1.1

Comunicarea „Actul privind piața unică II: Împreună pentru o nouă creștere” a identificat reducerea costurilor extinderii rețelei de bandă largă ca reprezentând una dintre cele 12 acțiuni centrale care vor stimula creșterea.

2.1.2

Procesul de implementare a infrastructurii de bandă largă de mare viteză a fost încetinit, mai ales în afara zonelor urbane, din pricina neconcordanței normelor și practicilor administrative de la nivel național și subnațional.

2.2.1

Regulamentul are ca obiectiv:

2.3.1

Pentru realizarea obiectivelor avute în vedere în materie de costuri și de eficiență, regulamentul definește o serie de drepturi și obligații aplicabile imediat operatorilor de rețea și furnizorilor de infrastructură, valabile la diverse stadii ale instalării infrastructurii.

2.3.2

Regulamentul propune următoarele norme juridice pentru a-și atinge obiectivele:

2.3.3

Orice litigii între operatorii de rețea și furnizorii de servicii în bandă largă cu privire la drepturile și obligațiile lor vor trebui mediate, dacă este cazul, de către un organism național competent pentru soluționarea litigiilor: ANR sau altă autoritate competentă.

2.3.4

Regulamentul va intra în vigoare în întreaga UE în urma acordului Parlamentului European și al Consiliului.

3.1.1

Rețelele de comunicații electronice în bandă largă reprezintă infrastructura esențială pentru realizarea Agendei digitale și definitivarea pieței unice digitale. Nu se poate sublinia îndeajuns importanța economică a serviciilor în bandă largă. Disponibilitatea rețelelor în bandă largă are un efect de multiplicare asupra creșterii economice: Banca Mondială estimează că orice creștere cu 10 % a accesului la internet în bandă largă duce la o creștere cu până la 1,5 % a PIB-ului. Conectivitatea de mare viteză omniprezentă este esențială pentru dezvoltarea noilor tehnologii și servicii care vor transforma societatea, precum cloud computingul și rețelele inteligente.

3.1.2

Importanța rețelelor de comunicații în bandă largă pentru creșterea economică și locurile de muncă este recunoscută în Agenda digitală, în care se preconizează furnizarea unor servicii de bandă largă de bază pentru toți europenii până în 2013, iar până în 2020, (i) acces la rate de descărcare de 30 Mbps pentru toți europenii și (ii) abonamente la conexiuni internet de peste 100 Mbps pentru cel puțin 50 % din familiile europene. Aceste obiective nu vor fi atinse decât dacă costurile de extindere a infrastructurii scad pe întreg teritoriul UE și dacă se iau măsuri extraordinare pentru asigurarea accesului la internet în bandă largă în zonele rurale și zonele mai puțin avantajate ale Uniunii.

3.2.1

O infrastructură de bandă largă cu costuri scăzute și la calitate înaltă reprezintă o componentă fundamentală a unei economii fertile în secolul XXI. Întreprinderile bazate pe cunoaștere vor înflori acolo unde există competențele și infrastructura care să le susțină. O gamă tot mai mare de servicii avansate în domeniul sănătății, al educației și al serviciilor sociale vor depinde de disponibilitatea unei rețele de comunicații electronice rapide și ultrarapide.

3.2.2

Calitatea rețelelor, costurile de furnizare a serviciilor și prețurile concurențiale pentru utilizatorii finali reprezintă criterii de management importante în desfășurarea programelor. Aproximativ 80 % din costurile infrastructurii de rețea se datorează lucrărilor de construcții civile; este deci esențial ca autoritățile naționale și locale să depună eforturi în vederea reducerii considerabile a costurilor printr-o coordonare eficientă a proiectelor de infrastructură.

3.3.1

CESE a solicitat Comisiei în numeroase avize, și cel mai recent în avizul său privind promovarea digitală a creșterii în Europa (5), să arate în ce fel se poate recunoaște accesului la rețelele de comunicații de mare viteză calitatea de drept universal al tuturor cetățenilor, independent de localizare. În momentul de față este nevoie urgent să se găsească un răspuns la această întrebare.

3.4.1

Obiectivele stabilite pentru 2020 în Agenda digitală privind disponibilitatea rețelelor de comunicații electronice vor fi depășite în viitorul nu prea îndepărtat de progresele rapide ale tehnologiei de comunicații și ale serviciilor bazate pe internet (de exemplu posibilitatea videoconferințelor HD). În unele zone urbane (http://arstechnica.com/tech-policy/2012/07/tokyo-seoul-and-paris-get-faster-cheaper-broadband-than-us-cities/) se dezvoltă deja rețele ultrarapide, care oferă o conectivitate de până la 1 Gbps (10 000 Mbps), iar serviciile bazate pe video se dezvoltă în direcția utilizării acestor rate de transmisie mai ridicate.

3.4.2

Va fi nevoie de investiții substanțiale în întreaga UE în conectivitate de mare viteză pentru a ține pasul cu evoluția globală a economiei prin internet.

3.5.1

Așa cum a recunoscut Comisia în recenta sa comunicare privind importanța Agendei digitale pentru promovarea creșterii în Europa (6), Europa rămâne tot mai în urmă în raport cu competitorii săi de la nivel global în materie de realizare a infrastructurii de comunicații electronice.

3.5.2

Investițiile în banda largă de mare viteză se realizează mai rapid în unele zone din Asia și în Statele Unite, ducând la o acoperire mult mai bună și la viteze mai ridicate. Începând cu decembrie 2011, prima țară la nivel mondial ca nivel de utilizare a fibrei optice, cu 20,6 conexiuni la 100 de locuitori este Coreea de Sud, nivelul său de acces fiind dublu față de cel înregistrat în Suedia [Document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de regulament privind reducerea costurilor instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză: SWD(2013)0073 (partea 1)].

3.6.1

Tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa (https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard) și ultimele date furnizate de Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/information_society/data/main_tables) relevă faptul că decalajul digital se adâncește, iar diferențele dintre statele membre sunt semnificative. În 2012, 28% dintre gospodăriile din UE27 nu dispuneau de conexiune în bandă largă. Mai mult, 90 % dintre gospodăriile fără conexiune în bandă largă se află în zone rurale. 35 de milioane de locuințe amplasate în zone rurale încă așteaptă apariția unor conexiuni de mare viteză, iar în cazul în care nu se acordă atenția cuvenită cetățenilor care locuiesc în afara centrelor urbane, aceștia vor suferi dezavantaje sociale și economice tot mai mari.

3.6.2

Măsurile cuprinse în propunerea de regulament a Comisiei vor furniza o bază pentru reformarea normelor de planificare ale autorităților naționale și locale, iar planificarea inteligentă a infrastructurii, stimularea investițiilor și tehnologiile inovatoare pot contribui la reducerea decalajului în materie de conexiune în bandă largă.

3.7.1

Comitetul a fost foarte dezamăgit de decizia Consiliului din februarie privind reducerea, în contextul cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020, a bugetului dedicat infrastructurii și serviciilor digitale în cadrul mecanismului „Conectarea Europei”, de la 9,2 miliarde EUR la doar 1 miliard EUR. Această reducere ar elimina sprijinul acordat în contextul CFM pentru extinderea rețelelor în bandă largă și ar afecta în special regiunile cele mai sărace și mai puțin avantajate din UE, agravând și mai mult decalajul digital.

3.7.2

Fondurile cuprinse în CFM pentru sprijinirea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice urmau să fie folosite de Comisie pentru stimularea pieței furnizorilor de rețele în bandă largă, însă reprezintă numai o mică parte din fondurile de care este realmente nevoie pentru realizarea obiectivelor Agendei digitale în acest sens. Consultanții mandatați de Comisie să analizeze diferența de finanțare apreciază că va fi nevoie de până la 62 de miliarde EUR în plus din fonduri publice pentru a se atinge obiectivele pentru 2020 („Studiu privind impactul socioeconomic al amplitudinii conexiunii” realizat de Analysis Mason pentru Comisia Europeană, 2012).

3.7.3

Finanțarea pentru această investiție amplă va trebui să vină în principal de la sectorul privat, însă va fi nevoie și de măsuri speciale pentru sprijinirea investițiilor private în zonele rurale unde densitatea populației este prea redusă pentru a le atrage. Banca Europeană de Investiții a finanțat deja mai multe asemenea proiecte și va trebui să ofere acest tip de sprijin în mult mai mare măsură. Comisia ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a analiza modalitățile în care instituțiile europene și statele membre pot facilita finanțarea de către sectorul privat a extinderii infrastructurii de bandă largă.

3.7.4

Acțiunea 48 a Agendei digitale stabilește că pentru finanțarea extinderii rețelelor de mare viteză trebuie folosite fondurile structurale. Ar trebui avut în vedere și Fondul de coeziune.

3.8.1

Autoritățile locale și orășenești pot juca un rol important în promovarea și furnizarea de conexiuni în bandă largă în regiunile lor, luând conducerea unor inițiative PPP și implementând măsurile din regulamentele propuse în mod cât mai rapid și mai eficient posibil.

3.8.2

Regulamentul oferă ocazia deschiderii pieței pentru furnizarea de conexiuni și servicii în bandă largă mai multor noi operatori, în speță, societăților active în alte domenii decât cel al telecomunicațiilor, dar care dispun de infrastructuri ample care ar putea fi folosite pentru furnizarea de rețele de mare viteză. Statele membre și Comisia ar trebui să facă un efort deosebit pentru a încuraja intrarea pe piață a acestor noi operatori.

3.8.3

Regulamentul oferă totodată și potențialul deschiderii pieței pentru investiții transfrontaliere în infrastructuri pentru firme din întreaga Europă. Comisia ar trebui să analizeze în ce mod poate fi dezvoltată această piață unică a infrastructurii, prin sensibilizarea paneuropeană cu privire la oportunitățile de investiții, prin reducerea riscurilor acestor investiții pentru investitorii din afara granițelor și, eventual, prin dezvoltarea unor instrumente financiare speciale (obligațiuni) care să sporească atractivitatea investițiilor în zonele cele mai defavorizate.

3.8.4

Soluțiile inovatoare, printre care și utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor fără fir, trebuie aplicate cât mai curând cu putință, pentru a urgenta extinderea introducerii conexiunii în bandă largă și pentru a aborda decalajul digital tot mai pronunțat dintre zonele urbane și cele rurale.

3.8.4.1

Îndeosebi implementarea deplină a programului european pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP) (7) în statele membre este vitală pentru asigurarea disponibilității și eliberării unui spectru suficient și adecvat atât pentru acoperirea, cât și pentru nevoile de capacitate ale tehnologiilor în bandă largă fără fir, astfel încât să se poată realiza obiectivele stabilite pentru 2020.

3.8.4.2

Tehnologia prin satelit va asigura conexiunea în bandă largă chiar și în cele mai îndepărtate zone ale Uniunii. Cu toate acestea, capacitatea, costurile și problemele de viteză vor face ca această soluție să fie una marginală, reprezentând probabil mai puțin de 10 % din conexiunile în bandă largă de 30Mbps din Europa în 2020.

3.9.1

Cererea slabă de servicii în bandă largă, mai ales în zonele cu densitate mai scăzută a populației, are un efect negativ asupra investițiilor în rețele; cu toate acestea, există întotdeauna o cerere latentă substanțială în zonele în care conexiunile de internet de mare viteză nu sunt disponibile.

3.9.2

Comisia și statele membre trebuie să se concentreze asupra stimulării cererii de conexiuni în bandă largă printr-o serie de metode, printre care campanii orientate de informare publică, puncte de conectare Wifi publice, dezvoltarea în continuare a serviciilor de e-guvernare și promovarea alfabetizării digitale și a formării competențelor. Eforturile de stimulare a cererii ar trebui să aibă în vedere în special zonele rurale.

3.9.3

Costurile pentru rețeaua în bandă largă și transparența prețurilor sunt elemente esențiale pentru a asigura utilizarea serviciilor în bandă largă de către cetățeni. Pretutindeni în Europa, consumatorii se plâng că furnizorii lor de internet nu le asigură viteza de conectare la rețea pe care au promis-o prin contractele încheiate. Această lipsă de conformitate contractuală și falsa publicitate subminează încrederea în piața digitală și aduc prejudicii cererii, trebuind să fie combătute prin măsuri ferme.

4.1.1

Societățile de comunicații electronice de pe piața liberă nu au o motivație financiară suficientă pentru a investi în infrastructura în bandă largă în multe zone ale UE în care densitatea populației este prea scăzută. Prin urmare, Comitetul își exprimă satisfacția cu privire la introducerea, prin propunerea de regulament, a unor măsuri pentru reducerea substanțială a costurilor și a riscurilor furnizării de comunicații în bandă largă și pentru îmbunătățirea raportului beneficii-costuri pentru furnizorii de rețele.

4.1.2

Pentru a asigura o incluziune digitală corespunzătoare și pentru a maximiza beneficiile economice ale acoperirii universale a rețelelor în bandă largă de mare viteză, statele membre și autoritățile locale trebuie să exercite o influență mai mare asupra ofertei și asupra cererii de infrastructură de comunicații electronice, punând în aplicare planuri privind banda largă care să echilibreze câștigurile economice ridicate care pot fi obținute din investițiile în infrastructură în zonele cu densități ridicate de populație cu investițiile mult mai puțin atrăgătoare în regiunile subdezvoltate. Regulamentul propus le va pune la dispoziție mijloace mai bune pentru a realiza acest lucru.

4.1.3

În cadrul multor piețe există în continuare un singur furnizor dominant de infrastructură. Comitetul speră că punerea în aplicare eficientă a acestui regulament va crea condiții mai favorabile pătrunderii pe piață a altor furnizori de rețea și va asigura oferte mai competitive.

4.2.1

Potrivit comunicării, lucrările de construcții civile pot reprezenta până la 80 % din costurile dezvoltării de rețele în bandă largă. Economiile de capital preconizate ca urmare a punerii în aplicare a regulamentului propus sunt estimate la 20-30 % din costurile totale de investiții, respectiv până la 63 de miliarde EUR până în 2020. Cele 63 de miliarde EUR economisite pot astfel fi investite în alte domenii ale economiei.

4.2.2

Cooperarea și utilizarea comună de către furnizorii privați de infrastructură sunt elemente esențiale pentru a garanta eficiența, rapiditatea punerii în aplicare, sustenabilitatea mediului și existența unor prețuri concurențiale pentru utilizatorul final. Comitetul își exprimă satisfacția privind faptul că regulamentul îi va forța pe furnizorii privați de infrastructură să publice informații de calitate privind infrastructurile existente și cele planificate, precum și că furnizorii de rețea vor fi obligați să colaboreze, astfel încât să fie facilitate o bună planificare, cooperarea și utilizarea eficientă a resurselor.

4.3.1

În zonele cu densitate redusă a populației, economia dictează sprijinirea unui singur furnizor de infrastructură în bandă largă; cu alte cuvinte, există un monopol natural.

4.3.2

Astfel de condiții naturale de monopol constituie un argument în favoarea modelului de furnizare a conexiunii „cu acces deschis”, prin care un singur furnizor, eventual un PPP, ar urma să dezvolte infrastructura de bază și apoi să deschidă facilitățile rețelei prin închirierea de capacitate unor furnizori de servicii mai mici, în condiții echitabile. Comisia ar putea analiza în ce mod ar putea fi dezvoltat și reglementat în Europa acest model cu acces deschis, având grijă să nu se distorsioneze competiția normală.

4.4.1

Regulamentul propus ar urma să creeze legislație care să faciliteze dezvoltarea unei piețe cu ridicata a infrastructurii de bandă largă. Comisia ar putea analiza în ce mod poate fi adaptat regulamentul așa încât să stimuleze o astfel de piață, mai ales în regiunile greu accesibile ale Uniunii.

4.4.2

O piață cu ridicata a infrastructurii prin fibră neagră sau fără fir ar putea fi transfrontalieră și paneuropeană în cazul în care ar exista informații de bună calitate privind cererea consumatorilor și infrastructura existentă. Comisia ar trebui să analizeze cum poate fi stimulată și sprijinită o astfel de piață.

4.5.1

Extinderea infrastructurii, mai ales în zonele rurale, necesită o strategie națională și un plan de implementare eficiente. Toate statele membre dispun în prezent de o strategie privind banda largă, însă multe dintre ele încă nu au elaborat planuri de realizare a obiectivelor Agendei digitale. Strategiile naționale trebuie actualizate curând pentru a include metoda de realizare a unor rețele ultrarapide, cu obiective concrete și cu măsuri de implementare bine stabilite.

4.5.2

Acțiunea 46 din Agenda digitală le solicită statelor membre să dezvolte planuri naționale privind banda largă, însă multe dintre ele nu și-au definitivat planurile, această acțiune fiind semnalată de către Comisie ca aflându-se în întârziere. Această întârziere are un efect negativ asupra extinderii infrastructurii de bandă largă și asupra planurilor de finanțare ale industriei. CESE le solicită statelor membre să-și revizuiască planurile din perspectiva regulamentului propus și să finalizeze lucrările cât mai curând posibil.

4.5.3

Un plan cuprinzător privind banda largă, care să includă inițiative PPP și stimulente speciale pentru facilitarea extinderii în zonele rurale, ar facilita mult atragerea finanțării europene și din partea BEI.

4.6.1

Regulamentul propus va permite ca proprietarii de infrastructuri care nu sunt societăți de comunicații electronice - de exemplu, societățile de energie, de apă, de transport și de salubritate - să-și pună la dispoziție infrastructura în condiții comerciale pentru furnizarea de servicii în bandă largă. Acest lucru le va ajuta să obțină noi venituri, va reduce costurile infrastructurii esențiale prin partajarea costurilor cu furnizorii de bandă largă și va genera sinergii pe măsură ce își vor dezvolta și serviciile de bază, de exemplu prin dezvoltarea rețelelor inteligente pentru furnizorii de energie.

4.6.2

Comisia și statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a atrage atenția acestor societăți cu privire la oportunitățile care li se deschid prin dezvoltarea esențială a infrastructurii de bandă largă, precum și asupra impactului pozitiv potențial al regulamentului propus asupra activității lor.