12.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 327/65

1.1

Temeiul juridic al proiectului de act legislativ propus de Comisia Europeană este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (1). Așadar, obiectivul declarat al acestui proiect legislativ este armonizarea dispozițiilor legale aplicabile produselor din tutun, pentru a se veghea la buna funcționare a pieței interne. La punctul 3.9.1 din expunerea de motive a propunerii de directivă se menționează că alegerea acestui temei juridic a fost confirmată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru Directiva 2001/37/CE (2) și că, prin urmare, același temei juridic este adecvat și pentru propunerea supusă examinării, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății populației față de riscurile pe care le prezintă fumatul.

1.2

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută, în principiu, acest temei juridic din perspectiva obiectivelor propunerii, pe care CESE le împărtășește întru totul, acestea vizând în special preîntâmpinarea situației în care oamenii, și mai ales tinerii, se apucă de fumat. Cu toate acestea, CESE observă că în anumite situații, de exemplu în Comisia Afaceri juridice a Parlamentului European, au fost formulate rezerve cu privire la acest temei juridic, și anume în virtutea faptului că obiectivul poate fi realizat într-o măsură suficientă de către statele membre.

1.3

CESE împărtășește pe deplin opinia Comisiei Europene potrivit căreia dreptul la sănătate trebuie să fie mai presus de orice considerente economice. În acest sens, CESE se pronunță în mod ferm și în favoarea promovării planurilor și campaniilor publice de educare și sensibilizare în privința gravelor consecințe pe care le are fumatul asupra sănătății. Persistă însă un anumit scepticism cu privire la posibilitatea ca măsurile propuse să contribuie la abandonarea progresivă a fumatului. Ca atare, CESE recomandă să se completeze măsura supusă examinării, astfel încât aceasta să reflecte foarte clar importanța pe care o capătă la scară europeană strategiile educative și de consiliere în școlile primare și gimnaziale, astfel încât toți copiii și tinerii să poată primi informații corecte, exhaustive și periodice despre ce este de fapt tutunul și despre și efectele sale nocive, precum și despre efectele cancerigene ale expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) (3).

1.4

Comitetul recunoaște că un număr considerabil de locuri de muncă vor fi puse în pericol la nivelul întregii UE, în toate sectoarele lanțului valoric, de la agricultură, producție, ambalare și până la vânzarea cu amănuntul a tutunului și a produselor aferente. CESE solicită să se acorde atenția cuvenită prevenirii acestor riscuri pe piața forței de muncă și recomandă ferm utilizarea în acest sens a tuturor formelor disponibile de măsuri de tranziție și de restructurare, în special a programelor de formare a lucrătorilor, precum și a sprijinului științific, tehnic și în materie de inovare care poate fi acordat întreprinderilor și fermelor pentru fabricarea de noi tipuri de produse, în vederea conservării locurilor de muncă. Trebuie observată contribuția cultivării tutunului la ocuparea forței de muncă în mediul rural. Fondurile structurale și de coeziune, fondurile regionale și fondurile destinate cercetării și inovării ar trebui folosite în mod eficient în statele membre care sunt cel mai afectate de această posibilă restructurare, mai ales în contextul actualei crize economice.

1.5

Există riscul unei importante pierderi de venituri fiscale, nu numai din cauza creșterii comerțului ilicit, ci și a scăderii vânzărilor și prețurilor. În prezent, se strâng în Uniunea Europeană aproape 100 de miliarde EUR din impozitele pe tutun.

1.6

Se va produce o creștere accentuată a comerțului ilicit (contrabandă și falsificări), condus de rețele criminale, ceea ce va determina o reducere a vânzărilor legale de tutun și a veniturilor fiscale rezultate din colectarea taxelor pe produsele din tutun, va pune în pericol securitatea consumatorilor, în lipsa controalelor sanitare și de calitate și, de asemenea, va înlesni accesul minorilor la tutun. În Uniunea Europeană, în fiecare an se strâng cu 10 miliarde EUR mai puțin (4) (cifre furnizate de OLAF) din cauza comerțului ilicit, întrucât, în prezent, vânzarea de tutun de contrabandă reprezintă 10 % din totalul vânzărilor din UE (5). CESE nu poate decât să salute faptul că, recent, în contextul Convenției-cadru pentru controlul tutunului a OMS, a fost semnat un protocol privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, în care se solicită părților interesate să pună în aplicare măsuri eficiente de eliminare a producției ilicite și a comerțului ilicit cu tutun (6).

1.7

Propunerea actuală va modifica în mod substanțial condițiile de intrare pe piață și de concurență, precum și funcționarea necesară a comercializării libere a unui produs legal, deși extrem de strict reglementat. CESE ia notă de preocupările exprimate în unele evaluări de impact la nivelul UE și internațional. Cu toate acestea, CESE solicită să se ia în considerare îmbunătățirile preconizate în ce privește atât reducerea cheltuielilor de îngrijire a sănătății, cât și creșterea nivelului de sănătate publică, cunoscut fiind faptul că cetățenii europeni sunt îndreptățiți să aștepte din partea Uniunii Europene un nivel înalt de protecție a sănătății umane, conform prevederilor articolului 35 din Carta drepturilor fundamentale.

1.8

Înzestrarea Comisiei cu ample competențe de a dezvolta ulterior unele aspecte esențiale ale directivei prin intermediul actelor delegate va reprezenta o ingerință în competențele suverane ale statelor membre, încălcându-se astfel principiul subsidiarității. CESE nu poate accepta actele delegate care nu intră sub incidența celor dispuse în mod expres în articolul 290 din TFUE. De asemenea, opt parlamente naționale (controlul subsidiarității) au exprimat 14 voturi împotriva propunerii Comisiei, întrucât aceasta nu respectă principiul subsidiarității (7).

1.9

CESE sprijină ideea de reducere a riscului și, prin urmare, solicită Comisiei o definiție clară și un cadru juridic adecvat pentru „produsele cu risc redus”, care, pe baza unor dovezi științifice de netăgăduit, să demonstreze o reducere a riscului față de țigaretele convenționale. Este vorba în special de produsele care conțin tutun (și nu nicotină chimică) și care, în consecință, fac obiectul directivei.

2.1

CESE este pe deplin conștient de riscurile pe care le prezintă tutunul pentru sănătatea publică. Așa cum se afirmă la punctul 1 din expunerea de motive a propunerii de directivă, tutunul reprezintă principala cauză de moarte prematură în UE, acesta provocând aproape 700 000 de decese în fiecare an. În acest sens, propunerea evidențiază obiective lăudabile și împărtășite pe deplin, cum ar fi prevenirea începerii consumului de produse din tutun, în special în rândul tinerilor, dat fiind că 70 % dintre fumători încep înainte de a împlini 18 ani, iar 94 % înainte de a împlini 25 de ani, ceea ce sporește necesitatea adoptării de măsuri destinate copiilor și tinerilor (8).

2.2

În acest context, CESE consideră că revizuirea directivei este absolut necesară și, prin urmare, trebuie să aibă loc imediat. De fapt, această revizuire se tot amână, deși Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede faptul că în procesul de elaborare și de implementare a tuturor politicilor și acțiunilor în Uniune trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Este clar că dreptul la sănătate trebuie să fie mai presus de orice considerent economic. De asemenea, trebuie să se țină seama de faptul că, în țările care au adoptat o legislație foarte restrictivă împotriva tutunului, modificările în prevalența consumului abia s-au făcut simțite. Este și cazul Spaniei, în care, în ultimii trei ani consumul a scăzut cu doar două procente, în ciuda legilor severe adoptate, potrivit unui raport recent publicat al Comisiei Europene privind mediile fără fum de tutun (9). Pe lângă măsurile avute în vedere, CESE se pronunță în mod ferm în favoarea promovării planurilor și campaniilor publice de educare și sensibilizare în privința gravelor consecințe pe care le are fumatul asupra sănătății, întrucât înțelege că, pentru sănătatea publică, aceste acțiuni vor consolida eficiența pe termen lung a măsurilor propuse, deși capacitatea acestora de a înlesni abandonarea progresivă necesară a obiceiului de a fuma este privită în continuare cu scepticism.

2.3

Cu toate acestea, proiectul de propunere de revizuire a Directivei privind produsele din tutun 2001/37/CE, prezentat de Comisia Europeană la 19 decembrie 2012, poate avea grave consecințe asupra ocupării forței de muncă, a economiei și a veniturilor fiscale în Uniunea Europeană, ceea ce contravine altor obiective de bază ale Uniunii, cum ar fi ocuparea deplină a forței de muncă și creșterea economică (art. 3 din TUE), în cazul în care nu se pun în aplicare măsuri de însoțire. În Uniunea Europeană, sectorul tutunului generează locuri de muncă pentru aproape 1,5 milioane de persoane. Dintre acestea, 400 000 sunt ale agricultorilor care se ocupă cu plantarea tutunului, în timp ce 956 000 de locuri de muncă depind de vânzarea tutunului cu amănuntul (10). Pe de altă parte, în fiecare an se strâng din impozitele pe activitățile legate de tutun aproape 100 de miliarde EUR; este vorba de un sector de o mare importanță în ce privește exporturile, fiind unul dintre puținele care mențin bilanțuri pozitive atât la nivel european, cât și la nivel național, în multe state membre. Astfel, în 2010, totalul exporturilor din Uniunea Europeană de produse din tutun a fost de cca. 55 000 de tone. Cele mai mari cantități au provenit din Bulgaria (13 200 de tone), Grecia (11 200 de tone) și Franța (8 000 de tone). De asemenea, tutunul este un produs agricol care generează 400 000 de locuri de muncă în Uniune, în principal în regiuni defavorizate, care nu au alternativă. Statisticile UNITAB și COPA demonstrează că 96 % din exploatațiile agricole destinate tutunului sunt afaceri de familie și ocupă o suprafață medie de cultivare de 0,5-3 hectare (11).

3.1

Propunerea de directivă privind produsele din tutun prezentată de Comisia Europeană se concentrează pe șase domenii de acțiune:

Trei dintre aceste șase domenii ar avea un impact uriaș asupra ocupării forței de muncă și asupra veniturilor fiscale în țările membre ale Uniunii Europene. În cazul etichetării, al ambalării și al ingredientelor, propunerea impune avertismente de sănătate extinse, disproporționate față de cele existente, limitând formatul, gustul și conținutul produselor din tutun. Astfel, de exemplu, ar trebui ca toate pachetele de țigări să includă avertismente de sănătate cu imagini și text care să ocupe 75 % din ambalaj, la care se adaugă noile explicații informative pe părțile laterale (50 % pe fiecare parte), pe lângă eticheta fiscală obligatorie în unele țări membre, mesajul privind interzicerea vânzării către minori și spațiul rezervat noilor caracteristici care vor garanta urmărirea și trasabilitatea produselor din tutun. În fapt, aceasta presupune o reducere drastică a spațiului disponibil pentru informațiile privind mărcile comerciale înregistrate în mod legal. Pe de altă parte, pachetele de țigări vor avea dimensiuni minime de înălțime și de lățime, ceea ce înseamnă că unele modele de pachete vor dispărea. Este cazul modelului „casket”, foarte popular în unele țări, cum ar fi Grecia. De asemenea, va dispărea modelul de pachet cel mai căutat în Portugalia. Pe de altă parte, această modificare a ambalajului, care nu se bazează pe probe științifice, poate pune în pericol locuri de muncă din sectorul ambalării și împachetării, foarte important în multe țări europene, cum ar fi Germania, Polonia, Franța, Regatul Unit sau Austria. Trebuie menționat că cerințele minime de înălțime și lățime pentru produsele din tutun nu au fost incluse în consultarea publică și nici nu au făcut obiectul raportului de impact. De asemenea, se interzice vânzarea de țigarete care au arome caracteristice și se inventează o nouă definiție a țigărilor de foi, care contravine legislației fiscale a Uniunii, în vigoare de puțin mai mult de un an (12).

3.2

În consecință, în condițiile în care toate pachetele de țigări au același format și gust, prețul va fi unicul criteriu de diferențiere între mărci, ceea ce va duce la sărăcirea lanțului valoric al întregului sector. În momentul în care prețul va rămâne singurul element competitiv, se va produce o scădere a prețurilor care va provoca, pe de o parte, o reducere a veniturilor operatorilor din sector și a volumului veniturilor fiscale ale statelor și, pe de altă parte, dispariția unor locuri de muncă în sector.

3.3

Această unică diferențiere posibilă, doar prin preț, va face ca, de exemplu, tutunul de calitate care se cultivă în Uniunea Europeană să nu mai fie atrăgător pentru întreprinderile care dispun de fabrici pe teritoriul Uniunii, întrucât criteriul calității nu va mai juca un rol în achiziționarea foii de tutun, ceea ce, în ciuda celor semnalate de Comisiei în evaluarea impactului, va implica un risc grav pentru locurile de muncă ce depind de această cultură. În prezent, în Uniunea Europeană, recolta de foi de tutun este de 250 000 de tone pe an, cel mai mare producător fiind Italia, cu 89 000 de tone, urmat de Bulgaria, cu 41 056 de tone, de Spania, cu 38 400, și de Grecia, cu 24 240. Această verigă a lanțului generează locuri de muncă pentru 400 000 de persoane, cele mai multe fiind în Bulgaria (110 000 de persoane se ocupă cu cultivarea tutunului), urmată de Polonia (75 100) și de Italia (59 300) (13).

3.4

Altă consecință a standardizării formatelor și gusturilor ar putea fi și sporirea activităților de contrabandă cu tutun. Dacă toate produsele sfârșesc prin a fi aproape identice, beneficiarele vor fi mafiile, care vor putea lesne să-și conceapă produsele de contrabandă cu formate și gusturi originale, cu care sunt obișnuiți consumatorii, pentru a satisface această cerere pe căi nereglementate și fără a vărsa niciun euro fiscului statelor membre. În plus, aceste produse nu vor trece prin niciun control de calitate, drept care va fi pusă în grav pericol siguranța consumatorilor.

3.5

Potrivit ultimelor date disponibile, din cauza comerțului ilicit în Uniunea Europeană, în fiecare an se strâng cu 10 miliarde EUR mai puțin din impozitele pe activitățile legate de tutun. În prezent, vânzarea de tutun de contrabandă în UE reprezintă 10 % din total (14). De aceea, CESE nu poate decât să salute semnarea, la 12 noiembrie 2012, în contextul Convenției-cadru pentru controlul tutunului a OMS, a unui protocol privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. Negociat de Comisia Europeană în numele Uniunii și al statelor sale membre, protocolul solicită tuturor părților interesate să adopte măsuri eficiente de eliminare a producției ilicite și a comerțului ilicit cu tutun (15).

3.6

Pe lângă pierderile fiscale, sporirea comerțului ilicit va duce și la scăderea vânzărilor de tutun, care va avea consecințe asupra întregului lanț valoric, putând să afecteze în special punctele de vânzare a tutunului cu amănuntul. Aproape un milion de locuri de muncă depind în mod direct sau indirect de vânzarea cu amănuntul de tutun în Uniunea Europeană, atât prin magazine de cartier, chioșcuri sau prin localuri specializate care, în Franța, Italia, Spania și, de puțină vreme, în Ungaria, dispun de rețele de distribuție a tutunului și a timbrelor reglementate și controlate de statele respective. Numai în Grecia, 40 000 de locuri de muncă depind de vânzarea cu amănuntul a tutunului (16).

3.7

CESE recunoaște amenințarea care planează asupra ocupării forței de muncă din toate sectoarele, în cadrul lanțului valoric al producerii, ambalării și vânzării cu amănuntul a tutunului și a produselor aferente, precum și din zonele agricole în care nu s-au prevăzut alternative și în care nu mai sunt disponibile subvențiile PAC. Trebuie să se țină seama de contribuția cultivării tutunului la ocuparea forței de muncă în zonele rurale. CESE solicită să se acorde atenția cuvenită minimizării acestor riscuri la care este expusă piața forței de muncă și recomandă călduros utilizarea măsurilor de tranziție și de restructurare, sub toate formele disponibile, și în special a programelor de formare a lucrătorilor, precum și a sprijinului științific, tehnic și în materie de inovare care poate fi acordat întreprinderilor și fermelor pentru fabricarea de noi tipuri de produse, în vederea conservării locurilor de muncă. Fondurile de coeziune și cele structurale, fondurile regionale și fondurile pentru cercetare și inovare ar trebui utilizate în mod eficient în statele membre care sunt cel mai afectate de această posibilă restructurare, mai ales în contextul actualei crize economice.

3.8

În concluzie, CESE recunoaște că propunerea de directivă poate comporta riscuri considerabile, dar solicită să se țină seama de îmbunătățirile preconizate în ceea ce privește atât reducerea cheltuielilor în domeniul sănătății, cât și creșterea nivelului de sănătate, cunoscut fiind faptul că cetățenii europeni sunt îndreptățiți să aștepte din partea Uniunii Europene un nivel înalt de protecție a sănătății umane, conform prevederilor articolului 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

3.9

Pe de altă parte, în propunerea de directivă sunt incluse șaisprezece acte delegate care atribuie Comisiei Europene prerogative de reglementare și decizie privind elementele esențiale ale directivei, chestiune care a fost exclusă în mod expres în articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (17). În acest fel, Consiliul, Parlamentul European și parlamentele naționale rămân aproape fără marjă de manevră în ce privește reglementarea aspectelor fundamentale ale directivei.

4.1

Măsurile incluse în propunerea de directivă sunt foarte restrictive și se bazează pe criterii menite să reducă atracția pe care o prezintă tutunul, pentru a îndeplini obiectivele sanitare pe care le urmăresc. În plus, CESE atrage atenția asupra necesității implementării unor planuri și campanii educative care vizează în mod specific tinerii din Europa. În acest sens, trebuie reamintit că tocmai estimările Comisiei Europene par să preconizeze viitoarele efecte asupra sănătății ale măsurilor sale ca fiind foarte modeste (2 %); în schimb, acest caracter progresiv va preveni provocarea de pagube economice foarte grave și, prin urmare, potențial disproporționate.

4.1.1

Includerea avertismentelor de sănătate pe 75 % din pachet pe ambele fețe, pe lângă noile explicații informative pe lateral într-o proporție de 50 % (articolul 9) nu se bazează pe dovezi științifice de necontestat. Cu toate că un studiu elaborat de dl Hammond (18) indica eficiența acestor avertismente, alte studii, cum ar fi cele realizate de Universitatea din Maastricht (19) și de US FDA (20) demonstrează contrariul, și anume că avertismentele ilustrate de sănătate nu sunt eficiente pentru reducerea numărului de fumători. În acest sens, potrivit Eurobarometrului, ce ține chiar de Comisia Europeană (21), nouă din zece fumători recunosc că avertismentele de dimensiuni mari nu îi determină să se lase de fumat, iar șapte din zece cred că acest tip de măsuri nu contribuie la reducerea consumului în rândul minorilor. Iar o hotărâre recentă a unui Tribunal de Casație federal din Statele Unite a ajuns la rândul său la concluzia că nu existau dovezi suficiente în ce privește aceste avertismente ilustrate de dimensiuni mari. Astfel, acesta semnalează că „nu există nicio dovadă care să demonstreze că aceste avertismente au determinat direct o scădere substanțială a tabagismului în vreuna dintre țările în care acestea sunt obligatorii în prezent” și adaugă că „dovezile au o forță de convingere foarte scăzută” (22).

4.2

În plus, această sporire disproporționată a dimensiunilor avertismentelor de sănătate va aduce după sine:

4.3

Același lucru se întâmplă și în cazul restricției privind ingredientele în vederea eliminării gusturilor sau aromelor caracteristice (articolul 6), care nu se întemeiază pe argumente științifice, cum ar putea fi reducerea toxicității sau a capacității de a induce dependență a acestor ingrediente, ci pe un singur criteriu, cât se poate de subiectiv, cum este cel de reducere a forței de atracție a tutunului și pe prejudecăți subiective privind tipul de tutun pe care îl fumează fiecare categorie de vârstă sau sex. Se face dovadă de aceeași subiectivitate atunci când se interzic, în mod arbitrar și fără nicio argumentație, unele formate, cum ar fi țigaretele slim sau subțiri (ceea ce nu a fost inclus în consultarea publică și nu face obiectul raportului de impact), țigaretele scurte, întreaga categorie de țigarete mentolate, când se stabilește o greutate minimă a pungilor de tutun de rulat, se standardizează formatul cutiilor de tutun de rulat sau, și mai evident, atunci când se inventează o nouă categorie de „țigări de foi”, fapt ce contravine Directivei 2011/64/UE (24), în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Această interzicere a țigaretelor slim și mentolate, foarte consumate în diverse țări europene, ar însemna că consumatorii nu ar mai avea acces la ele și ar fi nevoiți să recurgă la piața de contrabandă pentru a le achiziționa. În plus, este vorba de produse din tutun consumate în cea mai mare parte de fumători adulți; așadar, în acest caz concret, nu se poate aduce argumentul că interdicția servește pentru a preveni accesul minorilor la consumul de tutun. De exemplu, în cazul concret al țigaretelor mentolate, trebuie reamintit că acest tip de tutun este consumat în principal de persoanele în vârstă și că, în plus, nu a fost interzis în țările cu legislații foarte centrate pe lupta împotriva tabagismului, cu dispoziții foarte concrete în ce privește interzicerea anumitor ingrediente, cum ar fi Statele Unite sau Canada; din acest motiv, CESE propune să fie eliminată din propunerea de directivă interdicția legată de țigaretele mentolate.

4.3.1

În concluzie, suntem pe deplin de acord cu propunerea Comisiei de a interzice pe piață noi produse cu gust de gumă de mestecat, piña colada, mojito și așa-numitele candy-flavoured cigarettes (țigarete cu gust de dulciuri), care ar putea fi destinate în special tinerilor consumatori.

4.3.2

O restricție excesivă în ce privește ingredientele ar duce la o standardizare a gustului și, prin urmare, la imposibilitatea diferențierii între concurenți, limitând investițiile și posibila lansare de noi produse; toate acestea ar fi în detrimentul consumatorului, care ar fi privat de posibilitatea de a alege.

4.4

CESE solicită Comisiei o definiție clară și un cadru juridic adecvat pentru „produsele cu risc redus”, care, pe baza unor dovezi științifice de netăgăduit, să demonstreze o reducere a riscului față de țigaretele convenționale. Conceptul de risc scăzut poate fi aplicat produselor care pot înlocui țigaretele convenționale, implicând un risc mult mai mic pentru sănătate, însă nu și produselor destinate celor care se lasă de fumat. Produsele care conțin tutun (și nu nicotină chimică) și care, în consecință, fac obiectul directivei, trebuie să dispună de o definiție și o reglementare clară, care să permită informarea consumatorului privind caracteristicile lor.

4.5

Pe de altă parte, Comisia Europeană include în propunerea sa de directivă măsuri menite să reducă comerțul ilicit cu tutun. Astfel, de exemplu, la articolul 14 din propunere, Comisia Europeană stabilește un sistem de urmărire și trasabilitate, precum și diverse caracteristici de securitate suplimentare, astfel încât în Uniunea Europeană să se vândă doar produse care îndeplinesc dispozițiile directivei. Această măsură va impune o sarcină economică și administrativă disproporționată, pe care multe IMM-uri nu și-o vor putea asuma și, departe de a reduce comerțul ilicit, va implica, pentru statele membre, o sarcină administrativă mai mare în ce privește realizarea controlului. În plus, acest sistem nu va servi la frânarea contrabandei și a comerțului ilicit care, în schimb, vor beneficia de pe urma restului măsurilor din propunerea de directivă. În acest sens, CESE consideră că dispozițiile articolului 14 din propunerea de directivă ar trebui să fie identice cu clauzele privind monitorizarea și trasabilitatea incluse în protocolul privind comerțul ilicit, încheiat la sfârșitul anului trecut de Conferința părților (25) a Organizației Mondiale a Sănătății.

4.6

În sfârșit, directiva va acorda Comisiei Europene posibilitatea de a reglementa și modifica, prin multiplicarea actelor delegate, aspecte fundamentale, cum ar fi nivelurile de aditivi, redactarea avertismentelor de sănătate, amplasarea și dimensiunile acestora. În acest sens, statele membre rămân aproape fără nicio marjă de manevră în ce privește implementarea acestei directive, ceea ce presupune un grad de intervenționism extrem, până acum rareori utilizat în Uniunea Europeană, care încalcă principiile subsidiarității și proporționalității, așa cum susțin deja parlamentele naționale din opt state membre (26) (Italia, Republica Cehă, Grecia, Bulgaria, Danemarca, Portugalia, România și Suedia). În Italia, parlamentul nu doar a semnalat că propunerea contravine acestor principii, ci subliniază, de asemenea, că unele modele de țigarete interzise, cum sunt cele slim sau țigaretele cu conținut redus de gudron pot reprezenta instrumente utile în cadrul unei politici menite să reducă sau să determine renunțarea la obiceiul de a fuma (27).

4.6.1

De exemplu, la articolele 8, 9 și 11, propunerea de directivă permite Comisiei Europene să modifice, printr-un act delegat, redactarea, designul, prezentarea, formatul și amplasarea avertismentelor de sănătate. De asemenea, la articolul 6 se permite Comisiei să decidă, printr-un act delegat, în ce privește conținutul și nivelurile maxime de aditivi.

4.6.2

În cazul trabucurilor, al țigaretelor și al tutunului de pipă, propunerea de directivă își rezervă și dreptul de a elimina în mod automat anumite exonerări incluse în textul său, în cazul în care există „o modificare substanțială a circumstanțelor”, modificare ce constă într-o creștere a volumului vânzărilor cu cel puțin 10 % în cel puțin zece dintre statele membre sau o sporire cu 5 % a numărului de fumători cu vârste sub 25 de ani. Comisia nu este conștientă de faptul că în 10 din cele 27 de state membre piața acestor produse este extrem de mică, iar o variație de 10 % ar putea să se producă cu ușurință, ceea ce ar priva măsura de orice sens și ar stârni o mare incertitudine juridică în acest sector.

4.7

Deși delegarea prerogativelor prin acte delegate este prevăzută la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este necesar ca în aceste cazuri să se îndeplinească o serie de cerințe. Astfel, se va putea utiliza un act delegat doar în cazul elementelor neesențiale ale unui act legislativ, ceea ce nu se întâmplă în cazul propunerii supuse examinării.

„1.

Cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel, dispozițiile următoare se aplică în vederea realizării obiectivelor enunțate la articolul 26. Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social European, adoptă măsurile privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne.”