19.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 393/5

1.

dezbaterii cu privire la educație și la Strategia Europa 2020, desfășurată cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor educației de la Nicosia din perioada 4-5 octombrie 2012;

2.

evaluării inter pares pilot a răspunsurilor în materie de educație și formare profesională, organizată la 17 septembrie 2012, care s-a axat pe învățământul superior și pe învățământul profesional și tehnic ca fiind două dintre domeniile-cheie a căror importanță a fost subliniată în cadrul semestrului european 2012;

3.

dezbaterii publice cu privire la chestiunile referitoare la educație și formare profesională ridicate în cursul semestrului european 2012, care s-a desfășurat în cadrul Forumului european cu privire la educație, formare profesională și tineret din 18-19 octombrie 2012;

4.

eforturilor de îmbunătățire a probelor empirice și a capacității analitice prin intermediul Monitorului educației și formării;

5.

organizării unei revizuiri tematice comune de către Comitetul pentru educație și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă, la 18 aprilie 2012,

1.

În domeniul educației și formării profesionale, recomandările specifice fiecărei țări emise de Consiliu la 10 iulie 2012 vizează mai ales promovarea accesului la învățământul preșcolar și școlar de bună calitate; reducerea cazurilor de părăsire timpurie a școlii; facilitarea tranziției tinerilor de la educație și formare profesională la piața muncii; îmbunătățirea rezultatelor educaționale și a relevanței competențelor în raport cu nevoile pieței forței de muncă; consolidarea învățământului profesional și tehnic, cu accent pe formarea profesională la locul de muncă și pe ucenicia la locul de muncă; modernizarea învățământului superior, cu accent pe reducerea ratelor de abandon; și îmbunătățirea accesului la educație pentru grupurile dezavantajate.

2.

În perioada 2010-2011 au fost realizate progrese încurajatoare, deși inegale, în direcția obiectivului principal privind absolvirea învățământului terțiar sau echivalent și părăsirea timpurie a școlii și că trebuie depuse eforturi în continuare pentru a realiza obiectivul respectiv până în 2020, ținând seama și de faptul că reformele în domeniul educației și formării profesionale necesită adesea timp pentru a da rezultate.

1.

Chiar și în momentele în care resursele financiare sunt limitate, investițiile eficiente și corespunzătoare în domenii care promovează creșterea, precum educația și formarea profesională, reprezintă o componentă crucială a dezvoltării economice și a competitivității, care, la rândul lor, sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă.

2.

Investițiile eficiente în educație și formare profesională pot avea chiar o importanță crescută în perioade dificile din punct de vedere economic și în care rata șomajului în rândul tinerilor este ridicată. După perioada de criză, o ofertă ridicată de absolvenți, atât de învățământ superior, cât și de învățământ profesional și tehnic (VET), poate stimula semnificativ perspectivele de creștere economică, promova inovarea și contribui la evitarea unei viitoare crize.

3.

Nivelurile aptitudinilor și competențelor tinerilor și ale adulților din multe domenii necesită o adaptare continuă și temeinică la necesitățile aflate în schimbare ale economiei și ale pieței muncii. Capacitatea de inserție profesională a persoanelor ar trebui, prin urmare, promovată atât prin sistemele de educație și formare profesională, cât și la locul de muncă, ca o responsabilitate comună a sectoarelor public și privat în contextul învățării pe tot parcursul vieții.

4.

O importanță crucială în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 o are pregătirea cetățenilor europeni să fie motivați și capabili de a se instrui în mod autonom pentru a-și putea aduce contribuția la promovarea unei creșterii economice durabile și la coeziune socială pe o perioadă lungă de timp.

5.

Sistemele de educație și formare profesională ar trebui să aibă drept scop facilitarea tranziției de la educație la activitatea profesională, obținerea unui echilibru corespunzător între teorie și practică, precum și, după caz, consolidarea conexiunilor dintre educație și piața forței de muncă. Învățarea ar trebui să reflecte mai bine noile realități și, acolo unde este cazul, să includă elemente de formare practică, care pot contribui la îmbunătățirea capacității de inserție profesională a elevilor și a altor cursanți.

6.

Sectorul educației și formării profesionale, inclusiv la nivel ministerial, ar trebui să joace un rol mai important atât în definirea abordărilor și obiectivelor comune în ceea ce privește educația și formarea profesională, cât și în punerea în aplicare a aspectelor legate de educație și formare din cadrul semestrului european al Strategiei Europa 2020:

1.

Să elaboreze și să pună în aplicare, conform priorităților și necesităților naționale și regionale, reformele care vizează soluționarea problemelor abordate în recomandările specifice fiecărei țări în domeniul educației și formării profesionale;

2.

să canalizeze investiții eficiente în educație și formare profesională, în cadrul unei strategii mai largi care să vizeze redresarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, inclusiv prin programele UE și prin fondurile structurale europene;

3.

să depună eforturi, împreună cu părțile interesate, pentru a îmbunătăți recrutarea, dezvoltarea profesională și statutul global al profesorilor, al directorilor de școli și al formatorilor profesorilor în scopul de a spori calitatea predării și a mediului de învățare, precum și de a îmbunătăți atractivitatea profesiilor respective;

4.

să includă mai multe elemente legate de activitatea profesională în programele de educație și de formare profesională, în special în domeniul învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin intermediul stagiilor și uceniciilor; să instituie structuri de cooperare între instituțiile de învățământ profesional și tehnic, întreprinderi, partenerii sociali și autorități locale și regionale; și să sporească atractivitatea sectorului învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin diversificarea opțiunilor din cadrul acestuia și prin furnizarea de orientări mai numeroase pe parcursul primilor ani ai învățământului secundar;

5.

să promoveze pasarele flexibile între învățământul profesional și tehnic și învățământul superior, în contextul cadrelor naționale de calificări;

6.

să lărgească participarea la învățământul superior și la învățământul profesional și tehnic prin adoptarea de măsuri specifice pentru grupurile slab reprezentate, prin introducerea unor modalități de învățare flexibile și prin dezvoltarea, acolo unde nu există, a unui învățământ superior orientat spre domeniul profesional sau tehnic, în completarea educației universitare,

7.

să ofere un sprijin și o orientare mai bine direcționate către studenți, pentru a îi ajuta pe aceștia să finalizeze o diplomă de învățământ superior în intervalul de timp prevăzut;

8.

să stabilească legături între prioritățile în materie de educație și formare profesională definite în cadrul Strategiei Europa 2020 și al cadrului „ET2020” și cheltuielile din fondurile structurale europene în cadrul financiar multianual actual și viitor.

1.

Să evalueze exercițiul recent de evaluare inter pares și să prezinte, pe baza acestuia, propuneri în vederea unei discuții cu privire la posibile evenimente de învățare reciprocă și evaluări inter pares viitoare legate de obiectivele Strategiei Europa 2020;

2.

să prezinte Consiliului un proiect de program de lucru „ET2020”, cu scopul de a asigura punerea în aplicare a domeniilor prioritare pentru cel de al doilea ciclu de lucru „ET2020” pentru perioada 2012-2014 și a recomandărilor specifice fiecărei țări, după caz. Programul de lucru ar trebui să specifice pentru fiecare domeniu prioritar acțiunea planificată, calendarul și implicarea grupurilor de lucru din cadrul MDC.

1.

Să se asigure – fără a se aduce atingere negocierilor referitoare la următorul cadru financiar multianual – că necesitățile în materie de reformă subliniate în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări sunt luate în considerare în alegerea priorităților de investiții și a intervențiilor planificate în cadrul viitorului cadru strategic comun și al fondurilor structurale europene;

2.

să coordoneze mai bine activitatea Eurydice și a altor rețele relevante, precum rețeaua ReferNet a Cedefop, în vederea realizării unei analize a sistemelor de educație și formare profesională ale statelor membre și a reformelor întreprinse în cadrul procesului Europa 2020.