13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/156

—

salută programul „Europa creativă”, noul program-cadru pentru sectoarele culturale și creative pentru următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (1), care va reuni programele actuale Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus într-un cadru comun și va crea un mecanism financiar absolut nou în scopul facilitării accesului la finanțare;

—

subliniază în mod expres valoarea intrinsecă a culturii, care este independentă de aspectele economice ale bunurilor și serviciilor culturale, și faptul că definirea programului trebuie să țină seama de această calitate dublă, neorientându-se exclusiv în funcție de utilitatea economică a culturii;

—

salută propunerea Comisiei de a mări semnificativ bugetul alocat sectoarelor culturale și creative pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 la suma totală de 1,801 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere a finanțării de 37 % în raport cu actualul nivel al cheltuielilor;

—

consideră că o cultură liberă și independentă este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea societății. Ea este un garant al libertății de exprimare și al diversității, oferă posibilitatea de participare și creează forumuri de dezbatere critică și independentă, care reprezintă o premisă pentru o democrație reală.

Raportor

dl Gábor BIHARY (HU-PSE), membru al Consiliului general al orașului Budapesta

Document de referință

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea programului „Europa creativă”

COM(2011) 785 final

1.

salută programul „Europa creativă”, noul program-cadru pentru sectoarele culturale și creative pentru următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), care va reuni programele actuale Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus într-un cadru comun și va crea un mecanism financiar absolut nou în scopul facilitării accesului la finanțare;

2.

subliniază în mod expres valoarea intrinsecă a culturii, care este independentă de aspectele economice ale bunurilor și serviciilor culturale, și faptul că definirea programului trebuie să țină seama de această calitate dublă, neorientându-se exclusiv în funcție de utilitatea economică a culturii;

3.

recunoaște că, prin îmbinarea culturii cu media, acest program poate facilita distribuirea produselor culturale, poate crea o piață online unică pentru producțiile audiovizuale și poate contribui la eliberarea potențialului de creare de locuri de muncă al sectorului cultural și creativ;

4.

aprobă încercările de simplificare a programului-cadru, precum și faptul că acesta reprezintă o poartă de intrare ușor accesibilă pentru profesioniștii din domeniul cultural și creativ european și o oportunitate ca aceștia să-și desfășoare activitățile atât în interiorul, cât și în exteriorul UE;

5.

împărtășește concluziile evaluărilor impactului programelor actuale, și anume că există patru probleme comune care, pentru a obține efectele scontate, trebuie abordate la nivelul UE prin intermediul unui singur program-cadru:

6.

salută faptul că programul vizează în mod specific nevoile sectoarelor culturale și creative care au ca obiectiv depășirea frontierelor naționale și este, de asemenea, în strânsă legătură cu promovarea diversității culturale și lingvistice, completând astfel alte programe UE, precum sprijinul din fondurile structurale pentru investiții în sectoarele culturale și creative, restaurarea patrimoniului, infrastructurile și serviciile culturale, fondurile pentru digitalizarea patrimoniului cultural și instrumentele pentru relații externe și extindere;

7.

salută faptul că, pe lângă aspectele menționate mai sus, programul se va baza pe experiența și succesul programelor existente, cum ar fi MEDIA, marca patrimoniului european și Capitalele europene ale culturii;

8.

salută propunerea Comisiei de a mări semnificativ bugetul alocat sectoarelor culturale și creative pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 la suma totală de 1,801 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere a finanțării de 37 % în raport cu actualul nivel al cheltuielilor;

9.

subliniază că această creștere este pe deplin în conformitate cu spiritul și prioritățile Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice, având în vedere că investițiile în sectoarele culturale și creative contribuie în mod direct la concretizarea obiectivului strategiei, și anume de a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, și facilitează accesul IMM-urilor din sectoarele culturale și creative la finanțare;

10.

constată totuși nevoia unor definiții mai precise, în special în ceea ce privește cadrul juridic și criteriile de aplicare a mecanismului financiar;

11.

menționează că în sectoarele culturale și creative activează cu preponderență microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi ale lucrătorilor independenți care necesită inițiative și organizare la nivel local. Această abordare la nivel local reprezintă un beneficiu pentru regiuni, stimulând, pe de o parte, economia locală (creativitatea îmbunătățește competitivitatea economiei) și menținând, pe de altă parte, talentele și locurile de muncă corespunzătoare la nivel local. Prin urmare, trebuie să se țină seama de situația specială a lucrătorilor și întreprinzătorilor din sectorul culturii;

12.

salută acțiunile referitoare la îmbunătățirea capacității sectorului cultural, precum și la stimularea mobilității transnaționale a culturii atât în interiorul, cât și în exteriorul Europei, întrucât consideră diversitatea culturală ca fiind un factor al dezvoltării;

13.

este de acord cu faptul că, în contextul crizei economice și financiare, cultura poate juca un rol important în realizarea obiectivelor de politică socială într-un mod creativ, prin susținerea inovațiilor ca un instrument în scopul obținerii de rezultate în sfera socială (3);

14.

consideră că arta și cultura, precum și media culturală și sectorul audiovizualului pot modifica comportamentele și pot crea legături sociale noi, care să-i motiveze pe oameni să-și utilizeze capacitatea de creație; totodată, cultura și artele pot proteja valorile unei societăți democratice;

15.

consideră că o cultură liberă și independentă este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea societății. Ea este un garant al libertății de exprimare și al diversității, oferă posibilitatea de participare și creează forumuri de dezbatere critică și independentă, care reprezintă o premisă pentru o democrație reală;

16.

subliniază că, în ansamblul Uniunii Europene, autoritățile locale și regionale au o mare responsabilitate în punerea în aplicare a politicilor din domeniul culturii, deoarece autoritățile locale și regionale au un rol-cheie și în promovarea și punerea în valoare a culturii, în primul rând prin conservarea patrimoniului cultural și promovarea inovației artistice (4). În plus, autoritățile locale și regionale au o răspundere deosebită față de copii și tineri în ceea ce privește înlesnirea accesului acestora la posibilitățile de participare la o viață culturală activă;

17.

reamintește că a subliniat în repetate rânduri faptul că, prin apropierea de cetățeni, autoritățile locale și regionale se află, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziție pentru a răspunde nevoilor specifice și cerințelor diverselor culturi din cadrul UE și pentru a mobiliza eficient comunitățile locale și regionale în direcția promovării unui dialog intercultural mai bun (5);

18.

menționează faptul că autoritățile locale și regionale au reușit să integreze cu succes industriile culturale și creative în cadrul strategiilor lor de dezvoltare, ceea ce a contribuit la consolidarea economiilor locale; în special la nivelul autorităților regionale este posibilă crearea de rețele și baze de date despre tineri artiști, promovarea formării tinerilor în domeniile artistice și culturale, favorizarea profesionalizării tinerilor artiști, promovarea experimentelor multimedia și multiculturale, oferirea de spații publice pentru lucrările tinerilor artiști, încurajarea dezvoltării preocupărilor artistice și culturale ale publicului tânăr, sprijinirea înființării de asociații ale tinerilor în domeniul artistic și cultural și a inovării în spiritul tradițiilor și vocațiilor locale (6);

19.

subliniază că audiovizualul reprezintă nu doar o industrie de importanță majoră pentru dezvoltare, competitivitate și ocuparea forței de muncă, ci și un domeniu sensibil, care protejează și promovează identitatea și diversitatea culturală a localităților și regiunilor. Dat fiind caracterul său specific, acest domeniu constituie un factor-cheie pentru dezvoltarea valorilor sociale europene și pentru buna funcționare a societăților democratice, în măsura în care creațiile audiovizuale pot avea o funcție importantă în formarea identității europene (7);

20.

subliniază că tranziția către proiecția digitală oferă noi oportunități de conectare a diferitelor regiuni din Europa, întrucât acestora li se dă posibilitatea de a face schimb de producții audiovizuale și de a explora noi modalități de a crea legături, precum și de a face schimburi în materie de conținut. Această tranziție poate reprezenta un prilej de a atrage un public nou, de a profita de un conținut alternativ, de a furniza noi servicii și de a conferi vizibilitate mai mare conținutului provenind din diferite regiuni (8);

21.

solicită din nou Consiliului și Parlamentului European să consolideze rolul esențial al autorităților locale și regionale în promovarea și răspândirea culturii comunităților lor (9) și să se acorde autorităților locale și regionale un rol mai semnificativ în cadrul acestui program;

22.

subliniază, în acest sens, necesitatea identificării unui echilibru adecvat între fondurile destinate unor proiecte globale mari, pe de o parte, și fondurile destinate finanțării măsurilor și activităților concentrate la nivel local și regional, pe de altă parte;

23.

solicită insistent Consiliului și Parlamentului European ca la momentul punerii în aplicare a regulamentului actorii din sectorul cultural să primească un rol mai important în procesul de luare a deciziilor în locul punerii unui accent excesiv pe sectorul financiar;

24.

recunoaște că acțiunile propuse în comunicare, astfel cum sunt formulate în prezent, par a fi în conformitate cu principiul subsidiarității și cu principiul proporționalității; subliniază totuși că în ceea ce privește elaborarea, punerea în aplicare și gestionarea măsurilor privind finanțarea sectoarelor culturale și creative din Europa ar trebui solicitată în mod regulat opinia autorităților locale și regionale;

25.

dorește să contribuie la cea mai bună promovare cu putință a programului Europa creativă în regiunile UE și oferă, în acest sens, o propunere de colaborare; de asemenea, dorește să participe la procesul de monitorizare a programului;

26.

consideră că împărțirea programului-cadru în trei componente (componenta trans-sectorială, componenta Cultura și componenta MEDIA) și alocarea bugetară orientativă aferentă fiecărei componente reprezintă un pas important, însă atrage atenția asupra faptului că la punerea în aplicare a programului, pe baza necesităților și experiențelor, va fi necesar un grad adecvat de flexibilitate în cazul eventualelor redistribuiri a fondurilor între componente;

27.

atrage atenția asupra faptului că, în această nouă structură, domeniul artistic și cel al protejării patrimoniului cultural nu trebuie marginalizate;

28.

salută propunerea Comisiei cu privire la abordarea strategică și favorabilă incluziunii în ceea ce privește finanțarea dezvoltării sectoarelor culturale și creative;

29.

subliniază că, în vederea obținerii de rezultate bune, trebuie elaborate strategii de dezvoltare integrate la nivel teritorial în parteneriat cu autoritățile competente în materie de implementare a diferitelor politici guvernamentale (precum dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă, educația și cultura) și cu reprezentanții societății civile – întreprinderi, lucrători și organizații ale societății civile;

30.

propune să se analizeze domeniile și tematicile care reprezintă puncte forte demne de finanțare pe plan local și regional, deoarece fiecare regiune deține oportunități care trebuie exploatate: orașele mari și regiunile mai bogate dispun de instrumente și posibilități mai favorabile pentru a deveni centre de polarizare a creativității, atrăgând un număr mare de oameni, însă și regiunile mai mici și mai defavorizate, în special regiunile periferice și slab populate, trebuie să primească șansa de a-și promova valorile culturale;

31.

a făcut referire în mai multe rânduri la faptul că este nevoie de informații de încredere în ceea ce privește situația generală a sectorului cultural european (10) și, din acest motiv, salută acțiunile propuse, menite să susțină colectarea de date și efectuarea de studii, competențele anticipative și instrumentele de muncă, precum și realizarea de evaluări, analize politice și studii statistice. Cu toate acestea, ar trebui să se mențină cooperarea între organismele statistice naționale și europene la colectarea și analizarea datelor pentru a se evita duplicarea surselor, a costurilor și a prelucrării datelor;

32.

subliniază faptul că mediul interdisciplinar creează condiții mai propice pentru funcționarea sectoarelor culturale și creative, iar din acest motiv se recomandă construirea de punți de legătură între artă, filozofie, știință, cercetare și inovare și mediul antreprenorial;

33.

consideră necesară crearea unor „parteneriate creative” veritabile între sectoarele culturale și creative și alte domenii – precum educația, industria, cercetarea și administrația publică – și recomandă insistent elaborarea unor mecanisme eficiente în vederea transpunerii cunoștințelor creative – precum proiectarea – în alte sectoare;

34.

salută acțiunile referitoare la îmbunătățirea capacității sectorului cultural, precum și la stimularea mobilității transfrontaliere a culturii atât în interiorul, cât și în exteriorul Europei;

35.

apreciază faptul că, spre deosebire de anii trecuți, componenta Cultura pune mai mult accentul pe consolidarea capacităților și pe circulația transnațională a culturii, inclusiv pe turneele internaționale, pe crearea de noi platforme europene cu un efect de creare de structuri la scară largă și pe adoptarea unor pachete de sprijin mai strategice pentru traducerea literară pentru edituri, inclusiv a unor măsuri de sprijin pentru activitățile de promovare;

36.

subliniază că, în economia din perioada de după criză, cultura poate juca un rol în realizarea obiectivelor de politică socială într-un mod creativ, prin susținerea inovațiilor în scopul obținerii de rezultate în sfera socială;

37.

salută susținerea prevăzută pentru circulația transnațională a culturii și subliniază importanța sprijinirii acelor domenii de lucru care permit accesul publicului la cultură, fără a ține cont de poziția uneori nefavorabilă a anumitor regiuni și de problemele legate de multilingvism;

38.

subliniază că, în domeniul culturii, investițiile trebuie să sprijine în mod egal producțiile culturale individuale și cele colective, precum și domeniile de importanță majoră ale sectoarelor culturale și creative, cum ar fi noile modele antreprenoriale, creativitatea și inovația, digitalizarea, sistemele de calificări și dezvoltarea capitalului uman, precum și parteneriatele creative încheiate cu celelalte sectoare;

39.

evidențiază importanța dezvoltării inițiativelor public-private comune menite să sprijine experimentele artistice, care se pot dovedi a fi benefice atât pentru sprijinirea culturii, cât și pentru profitabilitatea întreprinderilor;

40.

declară că autoritățile locale și regionale pot juca un rol mai important în informarea întreprinderilor locale în ceea ce privește modalitățile și instrumentele de susținere a activităților culturale locale și regionale;

41.

subliniază faptul că, în contextul responsabilității sociale a întreprinderilor, sub forma unor donații sau alte activități de sponsorizare, sectorul privat joacă adesea un rol important în sprijinirea culturii; în același timp, autoritățile locale și regionale pot, la rândul lor, contribui la crearea celui mai propice mediu pentru folosirea acestor fonduri;

42.

subliniază importanța unei abordări consecvente pe termen mediu și lung în ceea ce privește planificarea acțiunilor legate de cultură, un exemplu elocvent în acest sens fiind programul „Capitala europeană a culturii” (CEC), în cadrul căruia strategia de dezvoltare pe termen lung stimulează modalitățile mai sustenabile în domeniul dezvoltării culturale și consolidează efectele pe termen scurt și lung (11) generate de orașele capitale europene ale culturii și evidențiează, de asemenea, bogăția, diversitatea și trăsăturile comune ale culturilor europene;

43.

remarcă faptul că autoritățile locale și regionale pot juca un rol important în susținerea producțiilor audiovizuale locale și regionale, ajută în mod eficient la crearea producțiilor audiovizuale și contribuie în mod activ la diversitatea culturală și promovarea dialogului intercultural (12);

44.

consideră că sprijinirea cooperării transnaționale pe scară largă din sectorul audiovizualului este un pas important în vederea consolidării relațiilor culturale și comerciale dintre industriile cinematografice europene și cele ale țărilor terțe;

45.

sprijină abordarea provocărilor legate de schimbările, la nivel global, din domeniul audiovizualului, izvorâte în special din progresul tehnologic și deficiențele structurale care afectează distribuția producțiilor audiovizuale pe piețele țărilor terțe, împiedicând astfel exploatarea pe deplin a posibilităților internaționale de către sectorul audiovizualului european și subminând competitivitatea acestui sector;

46.

menționează că, din perspectiva beneficiului social pe scară largă, dezvoltarea competenței mediatice, alături de adaptarea metodelor de educație la media în cadrul școlii și în afara ei, sunt deosebit de importante, și implică stimularea predării noilor tehnologii ale comunicației, care sunt de o importanță crucială pentru integrarea socială și profesională (13);

47.

subliniază, o dată în plus, rolul cinematografiei în construirea identității europene și în integrarea regiunilor (14);

48.

subliniază că un sector cultural unitar, rezultat de pe urma acestui program, poate dezvolta parteneriate creative între sectorul cultural și celelalte sectoare [tehnologiile informațiilor și comunicațiilor (TIC), cercetare, turism, parteneri sociali etc.] în vederea consolidării impactului social și economic al investițiilor în cultură și creativitate (15), acordând o atenție specială creșterii economice și locurilor de muncă, precum și dezvoltării și atractivității regiunilor și orașelor;

49.

confirmă că este nevoie de mai multe măsuri în vederea eliberării întregului potențial al conținutului creativ european (16), deoarece acest obiectiv vizează promovarea creării, punerii la dispoziție și distribuirii operelor europene inovatoare și de calitate superioară, sprijinirea diversității culturale europene și îmbunătățirea competitivității europene în mass-media;

50.

evidențiază în mod repetat rolul crucial pe care autoritățile locale și regionale trebuie să îl joace în gestionarea patrimoniului cultural și lingvistic propriu, în promovarea noilor modele antreprenoriale în industriile creative locale și în media locală, precum și în încurajarea operelor de creație finanțate sau cofinanțate de instituțiile sau organizațiile culturale sau mediatice (17);

51.

reamintește că, în ciuda faptului că programul Europa creativă nu este un program social, politicile referitoare la noile servicii și mijloace de comunicare digitale, precum și la conținutul creativ, nu trebuie să fie elaborate numai pe baza unor criterii economice, ci luând în considerare și criteriile culturale și sociale (18). Prin urmare, conținuturile creative trebuie să sprijine coeziunea și incluziunea socială, în special în ceea ce privește anumite grupuri expuse riscului de excluziune și confruntate cu alte inconveniente sociale;

52.

subliniază faptul că, în ceea ce privește punerea în aplicare, va fi important să se asigure sinergiile între program și strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă;

53.

este de acord că obținerea unor rezultate de performanță depinde de impactul complementar al altor activități la nivel european și național care afectează sectoarele culturale și creative, astfel încât nu toate modificările indicatorilor au fost rezultatul direct al programului Europa creativă;

54.

aprobă definirea indicatorilor de evaluare a obiectivelor generale și individuale, adică măsurarea procentuală a operelor culturale și de creație, a gradului de ocupare a forței de muncă, a accesibilității, parteneriatelor, posibilităților de studiu, a circulației transnaționale a operelor, a mobilității actorilor, a numărului de bilete vândute la cinematografe și a ponderii producțiilor audiovizuale europene, dar abordează și dimensiunea regională a acestor indicatori. În același timp, constată faptul că indicatorii de performanță ai programului se axează în mod exagerat pe creșterea economică, profit și competiție, și nu reprezintă un instrument adecvat pentru evaluarea, respectiv monitorizarea, sectorului cultural non-comercial;

55.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, pentru îndeplinirea obiectivului referitor la consolidarea capacității financiare a sectoarelor culturale și creative, pe lângă suma creditelor apare și numărul și repartizarea geografică a instituțiilor financiare care au permis accesul la finanțare;

56.

solicită Consiliului și Parlamentului European ca, pe lângă procesul de monitorizare regulată, Comisia să menționeze raportul referitor la realizarea obiectivelor, precum și evaluarea eficacității valorii adăugate europene, întocmit cel târziu până în 2017 și să solicite avizul Comitetului Regiunilor.