6.3.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 68/65

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei

COM(2011) 540 final – 2011/0238 (COD)

2012/C 68/12

Raportor: dl Jonathan PEEL

La 27 septembrie 2011, în conformitate cu articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei

COM(2011) 540 final – 2011/0238 (COD).

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 20 decembrie 2011.

În cea de-a 477-a sesiune plenară, care a avut loc la 18 și 19 ianuarie 2012 (ședința din 18 ianuarie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 177 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 10 abțineri.

1.   Recomandări și concluzii

1.1   Energia este esențială pentru nivelul nostru de trai și pentru calitatea vieții noastre (1). CESE salută propunerea de decizie publicată de Comisie pentru a institui un mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei. Considerăm că acest lucru este un pas adecvat către punerea efectivă în aplicare a politicii energetice externe comune a UE, în conformitate atât cu Tratatul de la Lisabona (articolul 194 din TFUE (2)), cât și cu Strategia Energie 2020 a UE (3), precum și cu concluziile Consiliului European privind energia din 4 februarie 2011. Un sistem eficient, obligatoriu de schimb de informații precum cel propus, în care Comisia are un rol activ, iar statele membre negociază acorduri interguvernamentale în domeniul energiei cu țările partenere, era necesar de mai mult timp.

1.2   În acest scop, Comitetul salută de asemenea includerea în propunerea de decizie a unui schimb de informații referitor la toate acordurile bilaterale existente în domeniul energiei, Comisia anticipând că ar putea fi aproximativ 30 de acorduri interguvernamentale între statele membre și țări terțe cu privire la petrol, aproximativ 60 cu privire la gaz, dar mai puține cu privire la energia electrică.

1.2.1   Comitetul este surprins că un astfel de mecanism de informare, care să țină seama în același timp de confidențialitate, nu există încă, nici între Comisie și statele membre, nici între diferitele state membre. Am dori să menționăm că, deși în prezent nici Comisia, nici statele membre nu pot avea o imagine generală despre oricare dintre partenerii comerciali specifici, principalii parteneri vor avea cu siguranță! Este esențial ca Europa să acționeze în acord deplin, asigurându-se că aprovizionarea cu energie are loc în mod adecvat, stabil și sigur în viitorul previzibil și continuând să construiască o piață unică eficientă pentru energie. Estimările sugerează că cererea globală de energie, ale cărei rezerve sunt finite, poate crește cu aproximativ 40 % în 20 de ani, în primul rând din cauza concurenței tot mai mari din partea economiilor țărilor emergente, dar situația se va complica probabil mai mult în urma măsurilor neprevăzute încă de combatere a efectelor schimbărilor climatice.

1.3   De asemenea, Comitetul salută includerea în articolul 5 al propunerii a perspectivei unei declarații oficiale a Comisiei, în cazurile în care în prezent sunt în curs de negociere acorduri, care să confirme că proiectul nu încalcă regulile pieței interne, cu condiția ca acesta să fie elaborat fără întârzieri nejustificate și în termenul prevăzut. Așa cum a subliniat deja Comitetul în avizul său privind politica europeană globală în domeniul investițiilor internaționale (4), în care multe dintre chestiunile menționate aici și-au găsit deja ecou, certitudinea juridică este esențială pentru investitori.

1.3.1   Cu toate acestea, suntem îngrijorați din cauza supoziției că tăcerea Comisiei timp de patru luni ar trebui să sugereze consimțământul acesteia. Suntem conștienți că din motive procedurale, nu ar fi practic sau ușor pentru Comisie să-și dea consimțământul formal în fiecare caz, dar atât din cauză că investigarea compatibilității va fi solicitată explicit, cât și din motive de claritate, îndemnăm să se ofere o indicație pozitivă, chiar și informală, ori de câte ori este posibil, sau să se ofere suficiente semne de avertizare din timp, atunci când este identificată o problemă posibilă care are nevoie de investigații suplimentare.

1.4   Acordurile în domeniul energiei trebuie să fie orientate atât în funcție de considerații strategice, cât și comerciale. Cu toate acestea, având în vedere necesitatea de a se respecta atât principiul proporționalității, cât și cel al transparenței, Comitetul regretă că acordurile de lucru care îi vizează pe operatorii comerciali nu sunt incluse în propunere, nu în ultimul rând având în vedere mesajul puternic din expunerea de motive a acesteia(capitolul 1) cu privire la anumiți transportatori care dobândesc o poziție de monopol sau aproape monopol, ceea ce ar fi contrar legislației UE. Cel puțin, îndemnăm Comisia să ia măsuri active ca să aibă acces fără întârziere la acele părți ale acordurilor comerciale în care se consideră că pot exista implicații asupra reglementărilor UE, în special când acestea ar putea apărea ca anexe la acordurile interguvernamentale. Observăm cu deosebită îngrijorare amenințările posibile care pot apărea în situațiile în care parteneriatele strategice pot duce la adoptarea obligatorie a practicilor impuse de interese din afara UE, atunci când acestea pot fi defavorabile.

1.4.1   În plus, dorim să subliniem că nu va fi ușor pentru consumatorii europeni să observe diferența dintre acordurile energetice externe interguvernamentale sau private – consecințele asupra prețurilor, alegerea furnizorilor, mixul energetic și alte considerente relevante aplicându-se în fiecare caz.

1.4.2   Comitetul îndeamnă să se ia măsuri corecte, dar ferme în cazul în care, în mod inevitabil, unii furnizori din țările terțe vor avea interese strategice și comerciale diferite față de cele ale UE. Ne întrebăm cât de ușor realizabilă se poate dovedi intenția Comisiei de a face ca acești furnizori să-și mărească gradul de conformitate cu regulile pieței interne ale UE. În orice caz, Comitetul crede că negocierile ar trebui purtate, atunci când este posibil, în spirit de parteneriat, sinceritate și încredere reciprocă.

1.5   Cu toate acestea, Comitetul regretă în special faptul că nu a fost realizată o evaluare deplină a impactului, întrucât aceasta ar fi permis o anticipare și o înțelegere mai bună și mai transparentă a reacțiilor probabile ale statelor membre. Energia este, desigur, o competență partajată între Comisie și statele membre și, pentru mulți, este strâns legată de modul în care ei înțeleg suveranitatea. Aceasta va fi văzută în doua feluri: unii vor cere sprijin suplimentar, în timp ce alții o vor vedea ca o interferență nejustificată, în special în ceea ce privește pierderea controlului mandatului și autonomiei de negociere, noul mecanism fiind perceput ca o încercare pe ușa din dos de a transfera competențele în materie de politică energetică către UE. În acest domeniu, Comisia nu se deține aceleași puteri pe care le deține în domeniul investițiilor, domeniu în care se propun acțiuni similare prin intermediul tratatelor bilaterale de investiții (acestea din urmă fiind în număr mult mai mare), dar în care precauția ar fi, de asemenea, în interesul tuturor.

1.5.1   Comisia trebuie să arate că este conștientă de aceste rezerve ale statelor membre, care se pot simți astfel amenințate, și trebuie să abordeze cu grijă orice tranziție, pentru a mări gradul de acceptare a faptului că un obiectiv esențial al schimbului de informații propus este îmbunătățirea poziției de negociere a statelor membre față de țările terțe. Cooperarea deplină cu autoritățile de reglementare ale țărilor membre va fi foarte importantă în acest context. Salutând accentul pus pe sprijinul pentru statele membre în cadrul negocierilor, va fi esențial ca etapele inițiale în care Comisia se implică activ în negocieri să fie în mod vădit eficiente și să prezinte rezultate suficiente pentru a contribui la înlăturarea motivelor de îngrijorare inevitabile.

1.5.2   Comitetul dorește să obțină clarificări suplimentare despre modul în care articolul 7, care se referă la confidențialitate, va fi pus în practică, întrucât toate elementele esențiale ale unui contract comercial (inclusiv preturile și condițiile) sunt, în calitate de secrete comerciale, confidențiale. Acest lucru va fi esențial pentru obținerea acceptării deciziei. În absența unei politic energetice comune pe deplin consacrate a UE, statele membre și Comisia trebuie să-și continue eforturile de a construi încrederea reciprocă necesară între toate părțile interesate: această propunere de decizie nu poate avea decât un rol de punct de plecare.

1.6   Ne întrebăm dacă propunerea nu va avea implicații bugetare, așa cum s-a afirmat. Având în vedere cerințele tot mai mari impuse de politica energetică europeană, nu credem că activitățile frecvente de monitorizare și consiliere prevăzute pot fi desfășurate fără resurse suplimentare.

1.7   Comitetul îndeamnă ca prima evaluare intermediară să fie realizată după doi ani, nu după patru, întrucât până atunci se vor acumula experiență suficientă și un volum semnificativ de date pentru a se evalua eficiența mecanismului.

1.8   Trecând la implicațiile mai ample ale propunerii, abordate în principal în comunicarea însoțitoare, care este mult mai amplă, Comitetul salută obiectivul general al Comisiei de a consolida dimensiunea externă a politicii energetice generale a UE. Eficiența energetică, securitatea și stabilitatea au o legătură clară, dar în schimb regretăm că legătura cu cele trei obiective mai consacrate, și anume competitivitatea, durabilitatea și asigurarea energiei, nu este întru totul clară, mai ales că energia competitivă și energia durabilă nu sunt mereu compatibile.

1.8.1   Comitetul regretă de asemenea că, deși propunerea abordează în primul rând elemente tehnice și proceduri, nu au fost incluse explicit (sau au fost incluse în comunicare într-o măsură limitată) unele aspecte strâns legate de acestea, printre care se numără relațiile diplomatice și cele socioeconomice cu țările furnizoare sau țările de tranzit.

1.8.2   De asemenea, nu este clar dacă această propunere are legătură deplină și este în acord cu aspectele mai generale, legate de energie, care vizează comerțul. Desigur, negocierile comerciale sunt de decenii o competență a UE; în acest context, se înțelege că energia joacă un rol major în primele negocieri, cu rol de pionierat, ale unui acord de liber schimb complex și cuprinzător (ALSCC), care acum este aproape de finalizare cu Ucraina, o țară foarte importantă de tranzit de energie pentru UE. De asemenea, sunt avute în vedere foarte serios negocieri privind un ALSCC cu alte țări vecine UE, atât din cadrul Parteneriatului estic, cât și al Euro-Med, în care energia ar trebui, de asemenea, să joace un rol-cheie.

1.8.3   Comitetul ar dori să solicite Comisiei în mod expres ca, la negocierea aspectelor energetice cuprinzătoare esențiale ale noului acord propus UE-Rusia, să se acorde o atenție deosebită situației unice a celor trei state baltice, întrucât rețelele lor de mare tensiune sunt sincronizate cu sistemul rus, și nu cu vreunul dintre sistemele UE.

1.9   În fine, Comitetul regretă profund că nu se face referire nici în propunere, nici în comunicare, la niciun mecanism menit să asigure implicarea societății civile. Acest lucru trebuie remediat. Sunt sau vor fi în curând în curs de elaborare mecanisme formale de monitorizare a punerii în aplicare a recentelor acorduri de liber schimb încheiate de UE, în special a celui cu Coreea de Sud, existând însă și un forum activ al societății civile pentru Parteneriatul estic.

1.9.1   Cu toate acestea, ne exprimăm satisfacția cu privire la implicarea, în cele din urmă, a Comitetului în activitatea platformei tematice privind energia din cadrul Parteneriatului estic, având în vedere în special faptul că implicarea societății civile este deja bine asigurată în cadrul ședințelor celorlalte trei platforme ale acestuia.

2.   Context

2.1   La 4 februarie 2011, Consiliu European a căzut de acord că este necesar ca Uniunea și statele membre să-și îmbunătățească coordonarea activităților externe în domeniul energiei, solicitându-se statelor membre să informeze Comisia – începând cu ianuarie 2012 – cu privire la toate acordurile lor energetice bilaterale noi sau existente încheiate cu țările terțe.

2.2   Prin urmare, în septembrie, Comisia Europeană a publicat două documente referitoare la crearea unei politici energetice externe a UE: o propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei  (5) și o comunicare a Comisie intitulată „Politica energetică a UE: angajarea în relații cu parteneri din afara frontierelor noastre” (6).

2.3   Doar documentul legislativ, care creează mecanismul de punere în aplicare a concluziilor Consiliului European din februarie 2011, a fost trimis Comitetului în vederea elaborării unui aviz. Comunicarea acoperă un domeniu mult mai larg și se ocupă doar pe scurt de propunere. Regretăm această delimitare, întrucât comunicarea tratează multe aspecte-cheie pe care am dori să le analizăm, de la energia regenerabilă, eficiența energetică și alte chestiuni relevante pentru dezvoltarea durabilă până la relațiile UE cu Rusia, China și alte economii în creștere rapidă sau țări în curs de dezvoltare, în general.

2.3.1   Comisia a indicat clar că comunicarea va duce la o serie de propuneri, din care această propunere de decizie este prima și una dintre cele mai importante.

2.4   Atât cererea globală de energie, cât și dependența UE de importurile de combustibili fosili sunt în creștere. Așa cum se subliniază în comunicare, UE în ansamblul său importă 60 % din necesarul de gaze naturale și peste 80 % din necesarul de petrol și se confruntă în același timp cu o cerere concurentă în creștere provenind din alte regiuni, în special din țările emergente. Cererea globală de energie ar putea crește cu 40 % în următorii 20 de ani, iar măsurile neprevăzute legate de schimbările climatice ar putea complica și mai mult lucrurile. Multe state membre depind doar de un număr limitat de furnizori de energie și, prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperi în aprovizionare și la volatilitatea prețurilor, în special pentru gazele naturale și petrol. Prin urmare, există sentimentul real al urgenței de a da politicii energetice externe a UE o bază mai solidă. Este esențial ca Europa să acționeze în acord deplin, asigurându-se că aprovizionarea cu energie are loc în mod adecvat, stabil și sigur în viitorul previzibil și continuând să construiască o piață unică eficientă pentru energie.

2.5   Puține instrumente eficiente sunt disponibile în acest scop la ora actuală. Se preconizează că energia va constitui o componentă esențială a ALSCC dintre UE și Ucraina, care se apropie de finalizare. În schimb, Comunitatea Energiei reglementează relațiile energetice ale UE cu nouă țări partenere (7) din Europa de Est și Europa de Sud-Est. O abordare internațională strategică pe termen lung va necesita dispoziții instituționale mult mai structurate și mai coerente. Strategia UE intitulată „Energie 2020” identifică în mod just consolidarea dimensiunii externe a politici energetice a UE ca fiind o prioritate-cheie, pe care propunerea de decizie o abordează.

2.6   Propunerea de decizie prevede ca statele membre să facă schimb de informații cu Comisia Europeană cu privire la intențiile lor de a încheia acorduri energetice interguvernamentale cu țările terțe. Printr-un mecanism de verificare a compatibilității (art. 5), Comisia dorește să se asigure că astfel de acorduri sunt compatibile cu regulile pieței interne. Un beneficiu major ar fi instituirea securității juridice pentru investiții (8). Comisia subliniază că noul mecanism este o măsură de coordonare care are rolul de a sprijini statele membre și de a le mări puterea de negociere, și nu de a o înlocui sau de a le limita posibilitatea de a încheia astfel de acorduri. Articolul 7 subliniază că acestea sunt dispoziții menite să garanteze confidențialitatea informațiilor, ceea ce reprezintă o chestiune extrem de sensibilă.

2.7   Cu toate acestea, Comitetul regretă că acordurile dintre operatorii comerciali nu intră sub incidența ei, în special având în vedere avertismentul clar al Comisiei cu privire la anumiți transportatorii care obțin un monopol sau aproape un monopol, ceea ce ar fi contrar legislației UE (9). Cel puțin, îndemnăm Comisia să ia măsuri active ca să aibă acces fără întârziere la acele părți ale acordurilor comerciale în care se consideră că pot exista implicații asupra reglementărilor UE, în special când acestea ar putea apărea ca anexe la acordurile interguvernamentale.

3.   CESE: sprijin puternic pentru o politică energetică externă europeană pe baza securității aprovizionării cu energie

3.1   În martie 2011, Comitetul a lansat (10) un apel clar pentru continuarea și intensificarea eforturilor în favoarea elaborării unei politici energetice externe comune a UE. Răspunzând Președinției ungare de la acea dată, CESE a insistat pentru măsuri concrete în vederea unei mai bune alinieri a politicilor interne și externe și pentru o abordare integrată și coerentă. De asemenea, CESE a solicitat o nouă bază instituțională pentru energie, o direcție politică strategică multilaterală și punerea efectivă în aplicare a parteneriatelor energetice privilegiate cu țările vecine UE.

3.2   Anterior, în 2009, Comitetul (11) a solicitat elaborarea unei strategii energetice externe cuprinzătoare pentru UE, odată cu alocarea de fonduri pentru punerea ei eficientă în aplicare. Pentru perspectiva pe termen lung, CESE a identificat securitatea energetică și politica privind schimbările climatice ca fiind cei doi piloni principali ai relațiilor energetice internaționale ale UE. CESE a subliniat importanța celui de-al treilea pachet energetic pentru reducerea dependenței UE de furnizorii externi, dar și faptul că trebuie încurajate producția și utilizarea durabilă a energiei în țările terțe. A fost subliniată legătura puternică dintre energie și politica comercială relevantă, precum și obligația țărilor partenere de a aplica reguli de piață cum ar fi reciprocitatea, tratamentul egal, transparența, protejarea investițiilor, precum și respectul pentru statul de drept și drepturile omului. Având în vedere că energia va juca un rol-cheie din ce în ce mai important în disputele internaționale, subliniem din nou nevoia presantă de a găsi un echilibru între interesele naționale ale statelor membre printr-o voce europeană comună.

3.3   Comitetul (12) a subliniat în continuare că promovarea energiilor din surse regenerabile și diversificarea surselor nu pot fi separate de acțiunile politice externe europene, în special în regiunea euro-mediteraneeană. În scopul alinierii la politica UE privind schimbările climatice, trebuie eliminate treptat subvențiile dăunătoare destinate sprijinirii combustibililor fosili acordate de țările partenere, ar trebui mărită finanțarea pentru cercetare și dezvoltare în cadrul proiectelor de energie din surse regenerabile și ar trebui promovat comerțul de bunuri și servicii eficiente din punctul de vedere al consumului de energie.

4.   Rolul societății civile

4.1   Rolul esențial al societății civile în tranziția democratică, reforma constituțională și consolidarea instituțiilor a fost din nou demonstrat de eșecurile care au dus la amplele revolte din lumea arabă, din 2011. Contribuția societății civile și, în special, a partenerilor sociali în această regiune, ca și în țările din cadrul Parteneriatului estic (13) trebuie luată pe deplin în considerare, pentru a se asigura caracterul transparent și participativ al proceselor decizionale, susținute de opinia publică. Comitetul regretă profund că nici în propunere, nici în comunicare nu se face vreo referire la nici un mecanism care să asigure implicarea societății civile, în ciuda faptului că partenerii sociali vor fi foarte implicați și vor trebui să ofere un feedback esențial, în special unde apar probleme, și în ciuda referirii explicite în comunicare (14) la „proiectele comune patronate de reprezentanții sectorului”. Cu toate acestea, ne exprimăm satisfacția cu privire la implicarea, în cele din urmă, a Comitetului în activitatea platformei tematice privind energia din cadrul Parteneriatului estic, având în vedere în special faptul că implicarea societății civile este deja bine asigurată în cadrul ședințelor celorlalte trei platforme ale acestuia.

4.2   În plus, sunt în curs de elaborare sau vor fi elaborate în curând mecanisme formale de monitorizare a punerii în aplicare a recentelor acorduri de liber schimb încheiate de UE, în special a celui cu Coreea de Sud, existând însă și un forum activ al societății civile pentru Parteneriatul estic. În chestiunile legate de energie, vocea societății civile este tot atât de importantă. Aceasta trebuie să-i implice pe consumatorii înșiși, care adesea suportă într-o măsură disproporționată efectele disfuncționalităților pieței, scopul fiind în special sporirea transparenței și creșterea influenței acestora, precum și educarea opiniei publice.

5.   Considerații strategice mai ample

5.1   CESE sprijină întru totul intenția Comisiei de a juca un rol conducător în elaborarea unei strategii energetice externe ample și coordonate a UE și face apel la statele membre să sprijine eforturile Comisiei în spirit de solidaritate și încredere reciprocă.

5.2   CESE consideră că solidaritatea este un element fundamental al unei politici energetice comune a UE în special pentru a ajuta acele state membre care nu au putere de negociere să-și asigura energia la prețuri corecte și sustenabile.

5.3   UE este un mare consumator de energie, dar și un mare furnizor de tehnologie, așa cum se recunoaște, având și „unele dintre cele mai înalte standarde din lume în ceea ce privește transparența și reglementarea piețelor”, inclusiv standarde de siguranță în domeniul nuclear și în alte domenii energetice.

5.4   Luăm notă de cifrele menționate în comunicare (15), conform cărora Rusia, Norvegia și Algeria sunt sursa a 85 % din importurile de gaze naturale ale UE și a aproximativ 50 % din importurile de petrol brut ale acesteia (aproximativ 36 % din importurile de petrol brut provenind din țările OPEC). Rusia joacă, de asemenea, un rol de frunte în furnizarea de cărbune și uraniu pentru UE.

5.5   Împreună cu accesul la materii prime, accesul la energie este un considerent strategic fundamental pentru UE, întrucât consumul mondial de energie va crește rapid în următorii 20 de ani. Pledăm pentru stabilirea de parteneriate strategice cu marii actori energetici mondiali (indiferent dacă sunt furnizori, țări de tranzit sau consumatori), care să includă cooperarea pentru îmbunătățirea rentabilității și utilizarea tehnologiilor cu emisii reduse de CO2, împreună cu promovarea eficienței energetice și a regenerării energiei și un accent mai puternic (16) pe securitatea aprovizionării. Așteptăm în special acordul iminent cu Ucraina, care să prevadă asigurarea unei aprovizionări neîntrerupte, prețuri și alte aspecte-cheie.

5.6   Acest lucru este deosebit de important pentru viitorul politicii comerciale a UE, dar salutăm și faptul că în comunicare se face referire la legăturile intensificate dintre politica energetică și politicile UE referitoare la dezvoltare, extindere, investiții și relațiile internaționale în sens mai larg. Un prim obiectiv al Tratatului de la Lisabona este apropierea gestionării acestor domenii diverse ale politicii UE. Este esențial ca politica energetică a UE să fie pe deplin corelată cu aceste politici, nu în ultimul rând cu dezvoltarea economică și socială durabilă a țărilor în curs de dezvoltare.

5.7   Ne așteptăm ca partenerii noștri din Comunitatea Energiei să facă eforturi în direcția îndeplinirii și respectării reglementărilor pieței energetice interne a UE. Suntem îngrijorați din cauza evaluării critice a Comisiei din luna martie privind realizările acestei Comunități (17). Există încă o distanță considerabilă între angajamentul politic și nivelul actual de implementare a acquis-ului energetic de către membrii Comunității, criticați și de Comisie pentru că mențin structuri de piață învechite, care împiedică investițiile și denaturează concurența prin faptul că acordă în continuare avantaje furnizorilor publici prin prețuri reglementate. Prin urmare, ne întrebăm care sunt instrumentele cele mai potrivite pentru ca UE să-și gestioneze relațiile cu partenerii săi mai îndepărtați și dacă ar trebui să se distanțeze de relația furnizor-cumpărător și să meargă către o mai mare convergență a piețelor de energie.

5.8   Întrucât Rusia este în prezent principalul furnizor de energie al UE, Comitetul îndeamnă Comisia să continue să depună mari eforturi pentru a ajunge la nou acord UE-Rusia, care trebuie să conțină un amplu acord energetic. Rusia este la fel de dependentă de mărimea pieței oferite de UE. Un astfel de acord ar fi o realizare majoră și o etapă importantă în direcția unor acțiuni comune ale UE în relațiile energetice externe.

5.8.1   La negocierea unui astfel de acord, trebuie să se acorde o atenție deosebită situației unice a celor trei state baltice, întrucât rețelele lor de înaltă tensiune sunt sincronizate cu sistemul rus, și nu cu vreunul dintre sistemele UE, ceea ce face ca aceste trei țări să depindă doar de Rusia în ceea ce privește stabilitatea și reglementarea frecvenței sistemelor lor de înaltă tensiune.

5.9   Algeria, Libia și regiunea Euro-Med în ansamblul său constituie, de asemenea, o zonă vitală pentru cooperarea energetică externă.

5.10   În fine, Comitetul a recunoscut că Asia Centrală (18) prezintă „un important potențial de rezerve energetice, care oferă Europei surse de energie suplimentare și complementare (dar nu alternative)”, solicitând ca viabilitatea acestor legături să se întemeieze pe rațiuni de ordin practic și economic și subliniind că legăturile UE cu această regiune „trebuie să se facă în cadrul unei informări strânse și reciproce privind relațiile UE cu Rusia, China și Turcia”. China este deosebit de importantă, întrucât este un alt mare consumator de energie,fiind esențial să se acorde și în acest caz o atenție deosebită cooperării strânse în chestiuni legate de energie, tehnologie și schimbări climatice.

---

(1)  Giles Chichester, deputat în PE, fost președinte al comisiei PE, octombrie 2011.

(2)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(3)  COM(2010) 639 final.

(4)  JO C 318, 29.10.2011, p. 150-154.

(5)  COM (2011)540 final.

(6)  COM(2011)539 final.

(7)  Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina și Kosovo.

(8)  Acest lucru trebuie, desigur, corelat cu noile competențe și politici ample ale UE privind investițiile, care rezultă din Tratatul de la Lisabona - a se vedea Avizul JO C 318, 29.10.2011, p. 150-154.

(9)  Expunere de motive (capitolul 1din COM(2011) 540 final).

(10)  JO C 132, 3.5.2011, p. 15-21.

(11)  JO C 182, 4.8.2009, p. 8-12.

(12)  JO C 376, 22.12.2011, p. 1.

(13)  Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Belarus.

(14)  Capitolul 1.3, p. 7.

(15)  COM(2011)539 final, p. 9 (nota de subsol 20).

(16)  JO C 318, 29.10.2011, p. 150-154.

(17)  COM(2011) 105 final.

(18)  JO C 248, 25.8.2011, p. 49-54.

---