Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62009CA0429

    Cauza C-429/09: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 25 noiembrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Halle — Germania) — Günter Fuß/Stadt Halle (Saale) [Politica socială — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Directivele 93/104/CE și 2003/88/CE — Organizarea timpului de lucru — Pompieri angajați în sectorul public — Articolul 6 litera (b) din Directiva 2003/88/CE — Timpul de lucru maxim săptămânal — Depășire — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului Uniunii — Condiții cărora le este subordonată existența unui drept la repararea prejudiciului — Modalități procedurale — Obligația de a introduce o cerere prealabilă la angajator — Forma și întinderea reparării prejudiciului — Timp liber suplimentar sau indemnizație — Principiile echivalenței și efectivității]

    JO C 30, 29.1.2011, p. 7–8 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    29.1.2011   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 30/7


    Hotărârea Curții (Camera a doua) din 25 noiembrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Halle — Germania) — Günter Fuß/Stadt Halle (Saale)

    (Cauza C-429/09) (1)

    (Politica socială - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Directivele 93/104/CE și 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Pompieri angajați în sectorul public - Articolul 6 litera (b) din Directiva 2003/88/CE - Timpul de lucru maxim săptămânal - Depășire - Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului Uniunii - Condiții cărora le este subordonată existența unui drept la repararea prejudiciului - Modalități procedurale - Obligația de a introduce o cerere prealabilă la angajator - Forma și întinderea reparării prejudiciului - Timp liber suplimentar sau indemnizație - Principiile echivalenței și efectivității)

    2011/C 30/11

    Limba de procedură: germana

    Instanța de trimitere

    Verwaltungsgericht Halle

    Părțile din acțiunea principală

    Reclamant: Günter Fuß

    Pârâtă: Stadt Halle

    Obiectul

    Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Verwaltungsgericht Halle — Interpretarea Directivei 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 (JO L 307, p. 18) și a Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3) și, în special, a articolului 6 litera (b), a articolului 16 litera (b) și a articolului 19 al doilea paragraf din Directiva 2003/88/CE — Reglementare națională care prevede, cu încălcarea directivelor menționate, un timp de lucru săptămânal de mai mult de 48 de ore pentru funcționarii care lucrează în serviciile de intervenție de pompieri profesioniști — Dreptul funcționarului care a depășit timpul maxim de lucru la o compensație sub formă de timp liber sau de despăgubire financiară

    Dispozitivul

    1.

    Un lucrător, precum domnul Fuß în cauza principală, care a efectuat, în calitate de pompier angajat într-un serviciu de intervenție aparținând sectorului public, un timp de lucru mediu săptămânal care îl depășește pe cel prevăzut la articolul 6 litera (b) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru poate invoca dreptul Uniunii pentru a angaja răspunderea autorităților statului membru în cauză în scopul obținerii reparării prejudiciului suferit ca urmare a încălcării acestei dispoziții.

    2.

    Dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale, precum cea în discuție în acțiunea principală:

    care subordonează, fapt a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, dreptul unui lucrător aparținând sectorului public de a obține repararea prejudiciului suferit ca urmare a încălcării de către autoritățile statului membru respectiv a unei norme de drept al Uniunii, în speță articolul 6 litera (b) din Directiva 2003/88, unei condiții întemeiate pe noțiunea de vinovăție care depășește încălcarea suficient de gravă a dreptului menționat și

    care subordonează dreptul lucrătorului din sectorul public de a obține repararea prejudiciului suferit ca urmare a încălcării de către autoritățile statului membru respectiv a articolului 6 litera (b) din Directiva 2003/88 condiției ca angajatorului său să îi fi fost adresată o cerere prealabilă în vederea obținerii respectării acestei dispoziții.

    3.

    Repararea, aflată în sarcina autorităților statelor membre, a prejudiciului pe care acestea l-au cauzat particularilor prin încălcări ale dreptului Uniunii trebuie să fie corespunzătoare prejudiciului suferit. În lipsa unor dispoziții de drept al Uniunii în acest domeniu, dreptul național al statului membru în cauză are sarcina să stabilească, cu respectarea principiilor echivalenței și efectivității, pe de o parte, dacă prejudiciul suferit de un lucrător, precum domnul Fuß în acțiunea principală, ca urmare a încălcării unei norme de drept al Uniunii trebuie reparat fie prin acordarea de timp liber suplimentar, fie prin acordarea unei indemnizații pecuniare, precum și, pe de altă parte, care sunt normele privind modul de calcul al acestei reparări. Perioadele de referință prevăzute la articolele 16-19 din Directiva 2003/88 sunt lipsite de relevanță în această privință.

    4.

    Răspunsurile la întrebările adresate de instanța de trimitere sunt identice, indiferent dacă situația de fapt din acțiunea principală intră sub incidența dispozițiilor Directivei 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 2000, sau a celor ale Directivei 2003/88.


    (1)  JO C 24, 30.1.2010.


    Top