1.

Fondurile europene de dezvoltare (FED) sunt rezultatul unor convenții sau al unor acorduri internaționale (1)între Comunitate și statele sale membre, pe de o parte, și anumite state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), pe de altă parte, precum și al unor decizii ale Consiliului privind asocierea cu țări și teritorii de peste mări (TTPM).

2.

Comisia este însărcinată cu gestiunea majorității cheltuielilor aferente FED și deține responsabilitatea pentru acest act de gestiune. De la 1 aprilie 2003, facilitatea pentru investiții a FED este gestionată în întregime de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Această facilitate nu face obiectul declarației de asigurare a Curții sau al procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului European (2)  (3).

3.

Structura FED este prezentată în diagrama 1 . Fondurile europene de dezvoltare sunt administrate în diferite moduri: prin intermediul gestiunii centralizate, al gestiunii în comun sau al gestiunii descentralizate (4). În cadrul gestiunii centralizate, Comisia administrează ea însăși procedurile de atribuire de contracte și efectuarea plăților către beneficiarii finali. În cadrul gestiunii în comun, anumite sarcini de implementare sunt încredințate unor organizații internaționale, cu condiția ca procedurile contabile, de audit, de control și de achiziții ale organizațiilor să ofere garanții echivalente standardelor acceptate la nivel internațional. În cadrul gestiunii descentralizate, administrarea cotidiană este asigurată de către ordonatorul național de credite (ONC) (5)din fiecare țară beneficiară și de către Comisie (a se vedea diagrama 2 ). Aceștia sunt responsabili de:

4.

În cadrul Comisiei, aproape toate programele FED sunt gestionate de către Oficiul de Cooperare – EuropeAid (denumit în continuare EuropeAid), care este responsabil, de asemenea, de gestiunea majorității cheltuielilor legate de relații externe și dezvoltare finanțate de la bugetul general al Uniunii Europene (6). În cadrul proiectelor FED, o mică pondere (7)este deținută de proiecte care privesc ajutorul umanitar, acestea fiind gestionate de către Direcția Generală Ajutor Umanitar (DG ECHO).

5.

În 2008, al șaptelea, al optulea, al nouălea și al zecelea FED au fost puse în aplicare simultan. Ordonatorul de credite al FED a închis cel de al șaptelea FED la 31 august 2008 (8). În momentul închiderii, se plătiseră 10 381 de milioane de euro (98,3 % din cele 10 559 de milioane de euro alocate măsurilor de ajutor). Soldul de 178 de milioane de euro a fost transferat celui de al nouălea FED.

5.

6.

Cel de al zecelea FED, care acoperă perioada 2008-2013 și care prevede ajutor comunitar în valoare de 22 682 de milioane de euro, a intrat în vigoare la 1 iulie 2008. Din această sumă, 21 966 de milioane de euro s-au alocat statelor ACP, iar 286 de milioane de euro, către TTPM. Aceste sume includ 1 500 de milioane de euro, respectiv 30 de milioane de euro acordate pentru statele ACP și pentru TTPM prin intermediul facilității pentru investiții gestionate de BEI. În fine, 430 de milioane de euro s-au prevăzut pentru cheltuielile Comisiei vizând programarea și punerea în aplicare a FED.

7.

Tabelul 1 prezintă utilizarea cumulată a resurselor FED gestionate de Comisie, precum și execuția lor financiară. Graficele I și II prezintă resursele și deciziile cumulate, acestea din urmă pe sector de intervenție. În 2008, previziunile privind execuția financiară stabilite de către Comisie pentru angajamentele globale, pentru angajamentele individuale și pentru plăți au fost toate depășite, atingându-se niveluri-record pentru angajamentele globale (4 723 de milioane de euro), pentru angajamentele individuale (2 649 de milioane de euro) și pentru plățile nete (3 143 de milioane de euro). Acest lucru se explică parțial prin faptul că aplicarea celui de al zecelea FED a demarat rapid și prin creșterea substanțială a operațiunilor de sprijin bugetar, în ceea ce le privește pe acestea angajamentele globale și plățile atingând un nivel de 2 583 de milioane de euro și, respectiv, 606 milioane de euro. Plățile neefectuate au crescut cu 15 %, ceea ce se încadrează în limite rezonabile, dat fiind nivelul-record al angajamentelor înregistrat în cursul exercițiului. În același timp, plățile neefectuate vechi și inactive au scăzut cu 33 %.

7.

8.

Regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea FED (9)impune Comisiei să întocmească în fiecare an un raport cu privire la gestiunea financiară a Fondurilor europene de dezvoltare. În opinia Curții, raportul privind gestiunea financiară prezintă o descriere fidelă a modului în care Comisia și-a îndeplinit obiectivele operaționale pentru exercițiul financiar (în special în ceea ce privește execuția financiară și activitățile de control), a situației financiare, precum și a evenimentelor care au avut o influență semnificativă asupra activităților desfășurate în 2008.

I.

II.

III.

IV.

V.

VI.

VII.

VIII.

IX.

X.

XI.

XII.

Curtea de Conturi Europeană

12, rue Alcide De Gasperi, L-1615 Luxembourg

9.

Observațiile referitoare la fiabilitatea conturilor FED, formulate la punctele VII și VIII din declarația de asigurare, se bazează pe auditul situațiilor financiare consolidate (14)și al raportului consolidat privind execuția financiară a celui de al șaptelea, a celui de al optulea, a celui de al nouălea și a celui de al zecelea FED (15). Auditul a cuprins o gamă adecvată de proceduri de audit menite să permită examinarea, prin sondaj, a probelor referitoare la cifrele și la informațiile furnizate. Auditul a inclus, de asemenea, o evaluare a principiilor contabile utilizate, a principalelor estimări elaborate de conducere, precum și a prezentării globale a conturilor consolidate.

10.

Observațiile cu privire la regularitatea (16)operațiunilor, formulate la punctele IX-XII din declarația de asigurare, se bazează pe următoarele componente:

11.

În contextul auditului, cinci țări au fost vizitate la fața locului pentru efectuarea de activități detaliate de audit al operațiunilor: Angola, Republica Congo, Malawi, Mozambic și Mauritania.

12.

Auditul Curții a inclus o analiză a procedurilor utilizate în ceea ce privește contabilitatea și monitorizarea ordinelor de recuperare emise.

13.

Conturile anuale pentru 2008 reprezintă cel de al patrulea set de conturi întocmite conform normelor privind contabilitatea de angajamente. În rapoartele sale anuale anterioare, Curtea a precizat că sistemul de contabilitate al FED nu avea toate caracteristicile necesare pentru o raportare eficientă și eficace a informațiilor economice pe baza contabilității de angajamente, existând un risc mărit de apariție a unor greșeli contabile ca rezultat al operațiunilor manuale ample necesare pentru convertirea datelor bazate pe numerar în conturi anuale bazate pe angajamente. Însă în ciuda acestui risc, auditul Curții nu a identificat nicio eroare semnificativă în cadrul conturilor anuale.

13.

14.

Noul sistem contabil ABAC FED, bazat pe contabilitatea de angajamente, a fost lansat în februarie 2009. Toate datele FED de natură operațională, financiară și contabilă au fost transferate în noul sistem. Acest lucru ar trebui să consolideze într-o măsură și mai mare mediul contabil al FED.

15.

Conturile anuale conțin un provizion în valoare de 2 113 milioane de euro pentru costurile care au fost angajate în cursul perioadei de raportare, dar pentru care nu s-au primit facturi până la sfârșitul exercițiului. Acest provizion este estimat pe baza unei serii de ipoteze, în special cea a linearității cheltuielilor contractuale. După cum a anunțat deja în răspunsul său la Raportul anual al Curții referitor la Fondurile europene de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2007 (17), Comisia a realizat un studiu, acesta confirmând că ipoteza respectivă nu este valabilă pentru anumite tipuri de contracte. După cum se indică în notele la conturile anuale, Comisia a decis să rafineze metoda pe care o utilizează începând din exercițiul financiar 2009.

15.

16.

Principalele caracteristici și rezultate ale testelor de fond efectuate pe bază de eșantion sunt prezentate în anexa 1 .

17.

În urma auditului Curții, nu s-a identificat nicio eroare semnificativă în cadrul operațiunilor de venituri.

18.

În urma auditului Curții, nu s-a identificat nicio eroare semnificativă în cadrul angajamentelor pentru proiecte.

19.

În urma auditului Curții, s-a constatat că angajamentele privind sprijinul bugetar erau afectate de un nivel ridicat de erori necuantificabile. În comparație cu anii anteriori, Curtea a constatat că evaluările Comisiei privind respectarea dispozițiilor Acordului de la Cotonou sunt mai bune; demonstrația este mai bine structurată și documentată, în special pentru contractele privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM). Cu toate acestea, Curtea a descoperit în continuare cazuri frecvente în care Comisia nu a demonstrat într-o manieră structurată și documentată că gestiunea finanțelor publice era suficient de transparentă, de responsabilizată și de eficace (a se vedea punctele 44-46).

19.

În vederea îmbunătățirii analizei sale a credibilității programelor de reformă a gestiunii finanțelor publice de către beneficiari, Comisia dezvoltă o metodologie de evaluare care va fi utilizată de către delegații.

20.

În urma auditului Curții, nu s-a identificat nicio eroare semnificativă în cadrul plăților în avans.

21.

În ciuda intervenției Comisiei pentru facilitarea activităților de audit ce urmau să fie desfășurate, Curtea nu a obținut toată documentația și toate informațiile necesare cu privire la 10 operațiuni gestionate de organizațiile internaționale (18). De aceea, Curtea nu este în măsură să exprime o opinie asupra regularității acestor operațiuni. Curtea precizează că verificatorul mandatat de Comisie pentru a efectua o misiune de verificare pe lângă una dintre aceste organizații (19)raportase existența unei probleme similare.

21.

22.

Auditul Curții a evidențiat că suma aferentă plăților auditate este afectată de un nivel semnificativ de eroare (20). Frecvența și tipul erorilor, precum și impactul erorilor cuantificabile sunt prezentate în anexa 1 (partea 1 secțiunile 1.3 și 1.4 ).

22.

23.

Principalele tipuri de erori cuantificabile detectate sunt următoarele:

24.

Erorile necuantificabile descoperite vizează, în principal, respectarea dispozițiilor de lege referitoare la garanțiile bancare, tipul de contract folosit, vizibilitatea sprijinului financiar al FED, aprobarea prealabilă a documentelor privind achizițiile și termenele contractuale pentru prezentarea rapoartelor financiare.

24.

25.

Cea mai mare parte a erorilor ar fi trebuit să fie detectate și corectate de către supervizorii locali sau de către ordonatorii de credite înainte ca plățile să fie autorizate (a se vedea punctele 33 și 34). Cele mai multe cazuri de lipsă a documentelor justificative sunt legate de închiderea unor proiecte vechi din Angola, din cadrul celui de al șaptelea FED, care fuseseră implementate într-o perioadă de conflict armat și de turbulențe politice. Acest context dificil și perioada scursă de la încheierea proiectelor au făcut ca delegației să-i fie foarte greu să recupereze toate documentele justificative necesare, cu atât mai mult cu cât ea nu deținuse, la momentul respectiv, responsabilitatea gestionării acestor proiecte.

25.

26.

În urma auditului Curții, s-a constatat că plățile pentru sprijinul bugetar erau afectate de un nivel ridicat de erori necuantificabile. Printre cazurile întâlnite se numără: o lipsă de probe privind faptul că transferurile de valută au fost înregistrate conform dispozițiilor aplicabile; efectuarea pe baza unor date neactualizate a evaluării Comisiei cu privire la respectarea condițiilor sau neefectuarea acestei evaluări; o analiză insuficientă a factorilor care împiedică implementarea programului de reformă a gestiunii finanțelor publice și folosirea unei perioade de referință incorecte pentru evaluarea nivelului de atingere a indicatorilor (a se vedea punctele 44-46).

26.

În plus, în februarie 2009, Comisia a revizuit circuitele financiare privind plățile pentru sprijin bugetar în vederea consolidării rolului controalelor financiare în cadrul procesului de aprobare. Se consideră că aceasta va îmbunătăți precizia evaluărilor plăților și, în consecință, respectarea condițiilor stabilite prin acordurile finanțare.

27.

În cadrul examinării sale privind raportul anual de activitate și declarația directorului general al EuropeAid pentru exercițiul financiar 2008, Curtea a evaluat măsura în care acestea prezintă o imagine fidelă (fără distorsiuni semnificative) a eficacității procedurilor puse în aplicare. În special, s-a analizat în ce măsură sistemele de supraveghere și de control furnizează asigurarea necesară cu privire la regularitatea operațiunilor.

28.

După cum se specifică la punctul 4, misiunea EuropeAid este aceea de a implementa majoritatea instrumentelor de ajutor extern (21)finanțate de la bugetul general al Comunității Europene și prin intermediul FED. Raportul anual de activitate și declarația nu fac nicio distincție între operațiunile finanțate de la bugetul general și cele finanțate prin FED, aceste două categorii de operațiuni prezentând aceleași riscuri inerente și făcând obiectul unor mecanisme de implementare în mare parte similare. De aceea, dacă nu există altfel de precizări, observațiile Curții privind raportul anual de activitate și declarația, precum și privind sistemele de supraveghere și de control se referă la întreaga sferă de responsabilitate a EuropeAid.

29.

Raportul anual de activitate concordă cu constatările Curții privind implementarea și rezultatele sistemelor de supraveghere și de control folosite. În comparație cu anii anteriori, Curtea observă îmbunătățirea semnificativă a calității raportului anual de activitate: acesta este mai bine structurat, este mai clar și are o mai mare valoare informațională, în special printr-o utilizare crescută a indicatorilor cantitativi. Cu toate acestea, se pot formula concluzii și mai explicite privind modul în care rezultatele diferitelor controale contribuie la asigurarea obținută de directorul general. De asemenea, un indicator-cheie pentru impactul financiar estimat al erorilor reziduale ulterior implementării tuturor controalelor ex ante și ex post ar asigura directorului general o bază mai solidă în determinarea nivelului acestui impact în raport cu criteriile de importanță semnificativă stabilite.

29.

30.

Raportul anual de activitate menționează constrângeri semnificative legate de personal (22). Se precizează că proporția ridicată a personalului angajat pe termen scurt în cadrul serviciilor centrale ale EuropeAid și fluctuația aferentă de personal duc la o pierdere de memorie instituțională, ceea ce are efecte negative asupra continuității și vizibilității gestionării operaționale și asupra utilizării eficiente a resurselor. În ceea ce privește delegațiile, proporția de posturi vacante este prezentată ca fiind periculos de mare, precum și în creștere.

30.

31.

În raportul său anual privind FED pentru exercițiul financiar 2007, Curtea a recomandat efectuarea unei analize pentru a se evalua dacă serviciile centrale ale EuropeAid și delegațiile dispun de nivelul și de tipul de resurse umane care sunt necesare pentru a asigura calitatea controlului (23). De asemenea, s-a recomandat elaborarea unei politici de resurse umane pe baza unei analize a abilităților și a cunoștințelor necesare în ceea ce privește gestionarea sprijinului bugetar, având în vedere importanța crescândă a acestuia (24).

31.

32.

Directorul general al EuropeAid declară că a obținut o asigurare rezonabilă privind faptul că procedurile de control puse în aplicare oferă garanțiile necesare referitor la regularitatea operațiunilor, în timp ce auditul Curții a evidențiat un nivel semnificativ de eroare. Curtea a descoperit că, deși au continuat să se înregistreze progrese semnificative, efectele anumitor măsuri recente nu erau încă pe deplin vizibile în 2008 și că există loc de îmbunătățiri în proiectarea sau în punerea în aplicare a anumitor mecanisme de control (a se vedea punctele 33-43). O trecere în revistă a concluziilor Curții privind situația acțiunilor întreprinse în urma unor observații-cheie anterioare din declarația de asigurare este disponibilă în anexa 2 .

32.

Cu toate acestea, Comisia recunoaște că efectele recentelor îmbunătățiri aduse arhitecturii globale de control nu au fost pe deplin vizibile în 2008 și că situația poate fi ameliorată în continuare.

33.

Curtea a evaluat verificările ex ante ca fiind parțial eficace în detectarea și corectarea erorilor, în special în ceea ce privește calculul sumelor solicitate, disponibilitatea documentelor justificative necesare și respectarea normelor privind achizițiile. După cum se specifică la punctul 25, erorile descoperite în Angola sunt cauzate de circumstanțe excepționale și nu pun în discuție sistemul de verificări ex ante al delegației.

34.

Ca și în anii anteriori, s-au descoperit deficiențe semnificative în ceea ce privește procedurile financiare și mecanismele de control ale organizațiilor de implementare, ale supervizorilor și ale ordonatorilor naționali de credite (ONC):

34.

35.

În general, delegațiile erau conștiente de existența acestor deficiențe și se bazaseră într-o măsură limitată pe aceste mecanisme de control. De asemenea, delegațiile adoptaseră măsuri adecvate pentru a remedia deficiențele identificate, în special prin impunerea unor audituri, precum și a unor verificări ale cheltuielilor înainte de închiderea financiară a proiectelor, prin comandarea unor audituri tehnice ale contractelor de lucrări aflate în derulare și prin asigurarea de asistență tehnică pentru a consolida capacitatea serviciilor ONC. Mai mult, în 2008, EuropeAid a inițiat activități vizând producerea unor instrumente mai bune de orientare și de comunicare, pentru remedierea deficiențelor recurente identificate la nivelul beneficiarilor finali și al organizațiilor de implementare.

35.

36.

Auditurile financiare și auditurile de sisteme efectuate pentru proiecte înaintea plăților finale reprezintă o componentă-cheie a sistemelor de supraveghere și de control ale EuropeAid (25). Deși noii termeni de referință standardizați încă nu erau utilizați pe deplin în 2008, acesta fiind primul lor an de aplicare, folosirea acestora pentru aproximativ două treimi dintre auditurile lansate și introducerea unui sistem de informații de gestiune legate de audit (CRIS Audit) reprezintă pași importanți în direcția asigurării unui grad mai mare de uniformitate în ceea ce privește raportarea din partea auditorilor, a unei monitorizări adecvate a activităților de audit și a unei analize corespunzătoare a rezultatelor acestora (26).

36.

37.

Auditul Curții a descoperit că delegațiile nu au respectat în toate cazurile orientările operaționale ale EuropeAid în pregătirea planului lor anual de audit pentru 2008 și că exista o lipsă de claritate privind modul în care fuseseră selectate auditurile bazate pe riscuri și privind, astfel, măsura în care acestea contribuie la asigurarea obținută de directorul general. EuropeAid conștientizează însă foarte bine nevoia unor ameliorări în această privință; în planul său anual de gestiune pentru 2008 este acordată prioritate standardului de control intern 6, referitor la „gestionarea riscurilor” – în plus, au fost adoptate o serie de acțiuni, în special pregătirea personalului, pentru asigurarea unei aplicări mai eficace a acestui standard.

37.

38.

Nivelul de implementare a planurilor anuale de audit a fost scăzut: 56 % din auditurile din planul pentru 2008 au fost demarate în cursul exercițiului vizat, celelalte fiind amânate sau, uneori, anulate, iar în ceea ce privește planul pentru 2007, 67 % din auditurile aferente acestuia au fost finalizate până la sfârșitul lui 2008. Această situație se datorează, parțial, întocmirii necorespunzătoare a planului anual de audit, duratei procesului de audit și capacității limitate a delegațiilor de a organiza și de a monitoriza operațiuni de audit.

38.

Din luna iunie a anului 2008, execuția AAP a fost periodic monitorizată de către conducerea EuropeAid.

Serviciile centrale ale EuropeAid vor continua să furnizeze asistență delegațiilor în vederea îmbunătățirii planificării de audit a acestora. În contextul elaborării PAA 2009, delegațiile au fost invitate să acorde o atenție deosebită disponibilității resurselor.

39.

În ciuda faptului că li s-a reamintit în mod repetat să facă acest lucru, de către serviciile centrale ale EuropeAid, multe delegații nu au înregistrat datele în sistemul CRIS Audit la timp și în mod complet, ceea ce subminează utilitatea acestui sistem informatic. Orientările EuropeAid din noiembrie 2008 pentru coordonatorii sarcinilor de audit abordează remedierea acestei deficiențe.

39.

40.

Auditurile impuse de către serviciile centrale ale EuropeAid în temeiul contractului-cadru sunt supuse unei analize privind calitatea. De asemenea, EuropeAid analizează rezultatele acestor activități de audit și urmărește acțiunile întreprinse în urma observațiilor recurente de la nivelul beneficiarilor finali și al partenerilor care se ocupă de implementare, după cum se menționează la punctul 35. EuropeAid a desfășurat și o analiză privind calitatea pe un eșantion de audituri solicitate de către delegații. Nu s-a efectuat încă nicio analiză globală a constatărilor și a recomandărilor auditurilor solicitate de către delegații.

40.

41.

Introducerea sistemului CRIS Audit este salutară. Mai sunt încă necesare anumite ajustări pentru ca gradul de acoperire al auditurilor în ceea ce privește cheltuielile să poată fi evaluat și pentru ca acest sistem să poată fi folosit în mod mai eficient pentru reunirea și analiza constatărilor și a recomandărilor de audit, precum și pentru întreprinderea de acțiuni în urma acestora.

41.

42.

În 2008, serviciile centrale ale EuropeAid au desfășurat opt misiuni de monitorizare. Aceste misiuni au fost bine concepute și au identificat recomandări relevante pentru îmbunătățirea controlului intern în cadrul delegațiilor verificate.

43.

Așa cum se indică în Raportul anual al Curții referitor la FED pentru exercițiul financiar 2007 (27), sistemul de control ex post al operațiunilor existent la nivelul EuropeAid constituie un mecanism eficace pentru identificarea erorilor de conformitate care afectează operațiunile, dar este mai puțin eficace pentru identificarea erorilor care au impact asupra valorii plății. Curtea a observat că, referitor la operațiunile FED, direcția responsabilă a extins sfera acestor controale în cursul exercițiului 2008: a efectuat verificări sistematice asupra unui eșantion de documente justificative pentru cheltuielile declarate și asupra exactității calculelor referitoare la modificările de prețuri. Mai mult, a introdus o monitorizare bianuală a acțiunilor desfășurate de delegații drept răspuns la constatările acestor controale. Acest tip de abordare este susceptibil de a îmbunătăți relevanța și eficacitatea controalelor ex post ale operațiunilor, atât în ceea ce privește examinarea regularității operațiunilor, cât și în ceea ce privește evaluarea calității controalelor ex ante efectuate de ordonatorii de credite.

43.

44.

Acordul de la Cotonou prevede că sprijinul bugetar se acordă atunci când gestiunea cheltuielilor publice se desfășoară cu suficientă transparență și eficacitate, într-un cadru care asigură în mod suficient asumarea răspunderii pentru efectuarea ei (28). Comisia interpretează această condiție în mod dinamic (29). În opinia Comisiei, deficiențele care afectează administrarea finanțelor publice la data deciziei de finanțare nu constituie un impediment pentru lansarea unui program de ajutor bugetar dacă există voință de reformă și dacă reformele planificate sunt considerate satisfăcătoare. Parlamentul European a pus sub semnul întrebării „interpretarea dinamică” dată de Comisie criteriilor de eligibilitate pentru sprijinul bugetar și a declarat că acesta nu ar trebui acordat decât în țări care îndeplinesc deja un anumit standard minim de gestiune credibilă a finanțelor publice (30).

44.

45.

În rapoartele sale anuale cu privire la FED pentru exercițiile financiare 2006 (31)și 2007 (32), Curtea a recomandat ca îndeplinirea condițiilor Acordului de la Cotonou să fie evaluată în funcție de anumite criterii de referință. Comisia nu a acceptat această recomandare, deoarece consideră drept inadecvată stabilirea de standarde minime comune care să fie aplicate uniform tuturor statelor. Așa cum a subliniat Parlamentul European în raportul său privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2007 (33), această abordare conferă Comisiei un grad mare de putere de decizie, care trebuie contrabalansat printr-un grad egal de transparență. După cum s-a afirmat de către Curte în Raportul special nr. 2/2005 privind ajutorul bugetar FED pentru statele ACP (34), acest lucru necesită ca evaluarea respectării dispozițiilor Acordului de la Cotonou să fie prezentată într-un mod structurat și documentat.

45.

Comisia recunoaște faptul că se pot realiza progrese prin adoptarea unei metode mai structurate și documentate de evaluare a eligibilității pentru sprijinul bugetar, în conformitate cu Acordul de la Cotonou. Prin urmare, Comisia se află în curs de perfecționare a orientărilor sale privind sprijinul bugetar în vederea consolidării acestei abordări.

46.

După cum se menționează în Raportul anual al Curții referitor la FED pentru exercițiul financiar 2007 (35), acordurile de finanțare aferente programelor de sprijin bugetar finanțate în cadrul celui de al nouălea FED sunt adesea incomplete sau neclare, neasigurând, astfel, un cadru suficient de clar pentru efectuarea evaluării structurate și documentate menționate anterior. În 2008, Curtea a observat o îmbunătățire semnificativă adusă de acordurile de finanțare aferente programelor de sprijin bugetar finanțate în cadrul celui de al zecelea FED. În unele cazuri, se mai pot aduce îmbunătățiri atât în identificarea măsurilor prioritare de gestiune a finanțelor publice care să fie aplicate de către țara beneficiară, cât și în identificarea surselor de informații pentru verificarea îndeplinirii condițiilor convenite.

46.

47.

Structura de audit intern și-a desfășurat activitatea în mod eficace și în conformitate cu obiectivul său primordial, acela de a-i furniza directorului general o asigurare în ceea ce privește eficacitatea și eficiența proceselor de gestionare a riscurilor, de control și de guvernare internă din cadrul EuropeAid. În opinia Structurii de audit intern, rezultatele activității desfășurate în 2008 indică faptul că nu există deficiențe sistemice semnificative care ar putea afecta negativ funcționarea sistemului de control intern în ansamblul acestuia. Curtea atrage atenția asupra faptului că auditul desfășurat de această structură nu a putut obține o asigurare deplină cu privire la capacitatea sistemului CRIS-EDF de a produce date operaționale corecte și fiabile începând din ianuarie 2009.

47.

48.

Serviciul de Audit Intern al Comisiei a desfășurat un audit în comun cu Structura de audit intern asupra procedurilor de gestiune financiară ale direcției responsabile de statele ACP, cu privire la delegațiile descentralizate din competența acesteia, precum și un alt audit, referitor la recuperări (36). Constatările de audit corespund celor ale Curții în ceea ce privește gestiunea garanțiilor bancare (a se vedea punctul 24), utilizarea sistemului CRIS Audit (a se vedea punctul 39) și monitorizarea centralizată a auditurilor solicitate de către delegații (a se vedea punctul 40).

49.

Serviciul de Audit Intern a efectuat un audit de urmărire în ceea ce privește punerea în aplicare a FAFA (37). Concluzia sa este că mediul de control ar trebui consolidat, atât la nivel de parteneri, cât și la nivel de proiecte, în special prin îmbunătățirea gradului de coordonare și de înțelegere reciprocă existent în raport cu organismele ONU referitor la problemele de verificare și de asigurare.

49.

50.

Pe baza activității sale de audit, Curtea consideră că în conturile FED pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008 sunt prezentate în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Fondurilor europene de dezvoltare, precum și rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale acestora pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar și cu normele contabile adoptate de către contabil. Curtea atrage atenția asupra observației de la punctul 15 referitoare la provizionul pentru costurile angajate.

51.

Din cauza circumstanțelor descrise la punctul 21, Curtea nu a putut audita complet cele 10 plăți din eșantion efectuate către anumite organizații internaționale. De aceea, pentru un volum de cheltuieli de 190 de milioane de euro, reprezentând 6,7 % din cheltuielile anuale, Curtea nu este în măsură să exprime o opinie privind regularitatea.

52.

Cu limitarea menționată la punctul precedent și pe baza activităților sale de audit, Curtea concluzionează că, pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008:

(a)

veniturile și angajamentele Fondurilor europene de dezvoltare nu au fost afectate de erori semnificative; și

(b)

plățile Fondurilor europene de dezvoltare au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Indicele de eroare cel mai probabil se situează între 2 % și 5 %.

(b)

53.

Pe baza activităților sale de audit, Curtea concluzionează că sistemele de supraveghere și de control ale EuropeAid sunt parțial eficace în asigurarea regularității plăților. În partea 2 a anexei 1 se oferă o imagine de ansamblu asupra evaluării Curții referitor la sistemele de supraveghere și de control ale EuropeAid (38).

54.

În 2008, EuropeAid a continuat să aducă îmbunătățiri semnificative sistemelor sale de supraveghere și de control. EuropeAid a început să folosească noii termeni de referință pentru audituri și a implementat un sistem de informații de gestiune, CRIS Audit, ceea ce ar trebui să amelioreze capacitatea EuropeAid de a planifica și de a monitoriza audituri, precum și de a analiza constatările și recomandările de audit și de a urmări acțiunile întreprinse în urma acestora. Raportul anual de activitate este mai bine structurat și mai clar și are o valoare informațională mai mare, în special datorită unei utilizări crescute a indicatorilor cantitativi. Există loc de concluzii mai clare privind modul în care rezultatele diferitelor controale contribuie la asigurarea obținută de directorul general și, de asemenea, s-ar mai putea proceda și la elaborarea unui indicator-cheie pentru impactul financiar estimat al erorilor reziduale existent ulterior implementării tuturor controalelor ex ante și ex post.

54.

55.

EuropeAid a stabilit o strategie de control cuprinzătoare și își continuă eforturile pentru asigurarea unei implementări mai eficiente și mai eficace a mecanismelor de control. În acest context, ar trebui avute în vedere următoarele recomandări:

(a)

controalele ex ante ar trebui îmbunătățite prin concentrarea sporită pe riscurile-cheie;

(a)

(b)

planurile anuale de audit ar trebui întocmite pe baza unei analize de risc mai structurate și a unei evaluări mai realiste a resurselor disponibile pentru scopul vizat;

(b)

În contextul elaborării PAA 2009, delegațiile au fost invitate să acorde o atenție deosebită disponibilității resurselor.

(c)

implementarea planurilor anuale de audit ar trebui monitorizată îndeaproape pe tot parcursul anului, pentru a se depista devierile semnificative și pentru a se lua măsuri corective în timp util;

(c)

(d)

funcțiile sistemului CRIS Audit ar trebui dezvoltate pentru a se permite obținerea unui grad mai mare de eficiență și de eficacitate în ceea ce privește monitorizarea activităților de audit, ca și în ceea ce privește analiza constatărilor și a recomandărilor de audit și urmărirea acțiunilor întreprinse în urma acestora;

(d)

De exemplu, de la începutul anului 2009, fiecărui audit contractat în aplicația CRIS i se atribuie automat un număr CRIS Audit, care încheie procesul de înregistrare în CRIS Audit.

Pentru lunile următoare sunt planificate alte îmbunătățiri, cum ar fi înregistrarea mai exactă a constatărilor auditului și a cheltuielilor neeligibile.

(e)

EuropeAid ar trebui să se asigure că delegațiile își înregistrează datele în sistemul CRIS Audit în mod complet și la timp;

(e)

(f)

în lumina rezultatelor abordării adoptate de direcția responsabilă de statele ACP, EuropeAid ar trebui să desfășoare o analiză a sistemului de control ex post al operațiunilor cu scopul de a evalua fezabilitatea și necesitatea extinderii sferei acestor controale.

(f)

56.

Cu privire la sprijinul bugetar, Curtea recomandă EuropeAid:

(a)

să își continue eforturile vizând fundamentarea deciziilor sale referitoare la eligibilitatea sprijinului bugetar pe o demonstrație structurată și documentată a faptului că țara beneficiară are un program de reforme relevant pentru remedierea tuturor deficiențelor semnificative în viitorul previzibil și a faptului că există angajare din partea țării în cauză în direcția implementării acestui program;

(a)

(b)

să se asigure că toate viitoarele acorduri de finanțare oferă o bază cuprinzătoare și clară pentru evaluarea îndeplinirii condițiilor vizând plata.

(b)