29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/5

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Estoniei pentru perioada 2006-2010.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o diminuare a PIB-ului în termeni reali de la un vârf de 11 % în 2006 la 8,25 % în 2007 și la 7,5 % pe an în perioada următoare. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere prudente. Cu toate acestea, direcția unei încetiniri omogene a creșterii, preconizată pe termen mediu, față de ritmul actual care tinde spre o supraîncălzire economică este, în mod evident, supusă riscurilor. Previziunile programului în ceea ce privește inflația par a fi realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul administrației publice este estimat la 2,5 % din PIB în conformitate cu previziunile din toamna anului 2006 ale serviciilor Comisiei, în comparație cu ținta de 0,3 % din PIB stabilită în actualizarea precedentă a programului de convergență. Rezultatul cu mult mai bun, așteptat de asemenea în noua actualizare, provine din reportarea rezultatului mai bun decât se aștepta în 2005 și din creșterea surprinzătoare înregistrată în 2006. Nivelul cheltuielilor a fost mai scăzut decât cel prevăzut în buget.

(4)

Obiectivele principale ale strategiei bugetare pe termen mediu concretizate în program mențin finanțele publice cel puțin în stare de echilibru și asigură o viabilitate pe termen lung în lumina impactului bugetar al îmbătrânirii populației. Strategia bugetară preconizează o scădere a excedentului efectiv al administrațiilor publice de la 2,5 % din PIB în 2006 la aproximativ 1,25 % în 2007-2008 pentru a urca, ulterior, la aproximativ 1,5 % din PIB. Soldul primar va urma o tendință similară, dată fiind ponderea neglijabilă a cheltuielilor cu dobânzile. Scăderea excedentului în 2007 se datorează unei creșteri a raportului cheltuieli-PIB, în timp ce nivelul veniturilor urmează o tendință descendentă. Începând din 2008, nivelul global al veniturilor și al cheltuielilor scade simultan, reflectând, în special, reducerea impozitului pe profit și menținerea creșterii cheltuielilor sub nivelul ascendent al creșterii viguroase a PIB-ului în termeni nominali. Noul program pleacă de la practica utilizată în trecut de a viza sistematic atingerea nivelului zero pentru echilibrul balanței de cont a finanțelor publice (obiectiv care în ultimii ani a fost, de regulă, depășit) și vizează, în schimb, un excedent semnificativ pe toată perioada programului, ceea ce reprezintă un pas înainte drept reacție la condițiile ciclice ale economiei. Comparativ cu actualizarea precedentă, obiectivele stabilite pentru perioada de după 2007 au fost revizuite în sens crescător cu cel puțin 1 punct procentual din PIB pe fondul unui scenariu macroeconomic mai favorabil (și mai realist).

(5)

Se preconizează o scădere a soldului structural (adică soldul bugetar ajustat ciclic, după aplicarea măsurilor punctuale și a altor măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia convenită de comun acord, cu aproximativ 1 punct procentual ajungând la 0,5 % din PIB în 2007, urmând să crească din nou la peste 1 % din PIB în 2008 și la peste 1,5 % din PIB în 2009 și 2010. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de convergență, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este realizarea unei poziții echilibrate în termeni structurali, pe care programul își propune să îl mențină de-a lungul perioadei de programare. Deoarece OTM este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproximativ 2 % din PIB), atingerea acestuia ar trebui să ducă la îndeplinirea obiectivului de asigurare a unei marje de siguranță pentru cazul apariției unui deficit excesiv. OTM se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și ERM (MCS) II în Pactul de stabilitate și creștere și codul de conduită și este cu mult mai ambițios decât o implică ponderea datoriei și creșterea potențială medie a producției pe termen lung.

(6)

Riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare par a fi, în mare măsură, limitate. Ipotezele macroeconomice ale programului pot fi considerate ca fiind prudente pe perioada de programare. Previziunile privind veniturile din impozite par plauzibile în ansamblu. Cu toate acestea, ar fi mai ușor de realizat o creștere moderată a cheltuielilor, conform previziunilor, dacă, în același, timp, cadrul fiscal de planificare bugetară ar deveni mai restrictiv.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare a fi suficientă pentru a putea menține OTM în limitele unei marje largi pe toată perioada de programare, așa cum se prevede în program. A fortiori, această orientare oferă o marjă de siguranță suficientă pentru a evita depășirea pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe perioada de programare. Politica fiscală pe care o implică programul nu este conformă în totalitate cu Pactul de stabilitate și creștere, în sensul că este pro ciclică în momente favorabile pe parcursul anului 2007, când se prevede o scădere a soldului structural de aproximativ 1 % din PIB.

(8)

Se estimează că datoria publică brută a scăzut la 3,7 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută de tratat. În program se preconizează scăderea nivelului datoriei cu încă 2 puncte procentuale pe perioada de programare.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Estonia este printre cele mai mici din UE, estimându-se o scădere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, ca parte din PIB, în deceniile următoare, sub influența impactului considerabil al reducerii cheltuielilor în cadrul reformei sistemului de pensii. Nivelul actual al datoriei brute este foarte scăzut în Estonia, iar menținerea unor finanțe publice sănătoase, în conformitate cu planificările bugetare pe durata perioadei de programare, ar contribui la limitarea riscurilor privind viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. În ansamblu, Estonia pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, acest raport furnizează anumite informații privind costurile sau economiile bugetare directe ca urmare a reformelor principale prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor prezentate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, avute în vedere în programul de convergență, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe pun accentul pe anumite politici fiscale prudente ca element decisiv pentru stabilizarea macroeconomică.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în ansamblu, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele privitoare la date, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele solicitate, precum și cea mai mare parte din datele opționale (2).