29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/1

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Slovaciei pentru perioada 2006-2009.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o ameliorare a nivelului de creștere a PIB-ului în termeni reali de la 6,6 % în 2006 la 7,1 % în 2007, urmată de o diminuare până la 5,5 % în 2008, respectiv 5,1 % în 2009. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, acest scenariu pare a fi bazat pe ipoteze de creștere prudente pentru anul 2006 și pe ipoteze de creștere plauzibile pentru restul perioadei programului. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă, de asemenea, ca fiind realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul bugetar al administrației publice este estimat la 3,4 % din PIB în conformitate cu previziunile din toamna anului 2006 ale serviciilor Comisiei, în comparație cu nivelul de 4,2 % din PIB prevăzut de precedenta actualizare a programului de convergență. Randamentul mai mare se datorează unui PIB mult mai puternic, unei creșteri a ocupării forței de muncă, precum și unui nivel mai scăzut față de estimări al cheltuielilor cu dobânzile și al costurilor de reformă a sistemului de pensii. Cu toate acestea, o parte din veniturile suplimentare datorate creșterii surprinzătoare au fost mai degrabă cheltuite decât alocate pentru a accelera reducerea deficitului.

(4)

(5)

Se preconizează o îmbunătățire a soldului structural calculat în conformitate cu metodologia convenită de comun acord de la aproximativ -3,5 % din PIB în 2006 la aproximativ -2,5 % din PIB în 2009. La fel ca în actualizarea precedentă, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este realizarea unui nivel al deficitului structural aflat puțin sub 1 % din PIB, pe care programul nu își propune să îl îndeplinească pe perioada de programare, ci până în 2010. Deoarece OTM-ul este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproape 2 % din PIB), îndeplinirea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță față de apariția unui deficit excesiv. OTM-ul se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și MCS II în Pactul de stabilitate și creștere și în codul de conduită, reflectând în mod adecvat ponderea datoriei și creșterea medie a producției potențiale pe termen lung.

(6)

Riscurile care ar putea afecta proiecțiile bugetare se prezintă ca fiind limitate. Riscurile care privesc scenariul macroeconomic sunt, în mare parte, neutre, în timp ce previziunile fiscale par a se baza, în ansamblu, pe ipoteze prudente. Consolidarea fiscală prevăzută în program se sprijină în mod substanțial pe restricționarea cheltuielilor, însă programul nu furnizează informații suficiente privind măsurile de susținere în acest sens (după 2007); în plus, nu s-a impus o schemă obligatorie asupra cheltuielilor pe termen mediu. Pe de altă parte, Slovacia și-a creat un istoric favorabil al realizărilor în anii recenți, deși atingerea obiectivelor bugetare a fost facilitată de o creștere mai mare și de o absorbție a fondurilor UE mai scăzută decât cele estimate.

(7)

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a atins 33,1 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută de tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu 3,4 puncte procentuale pe perioada de programare.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Slovacia este mai scăzut decât media din UE, cheltuielile cu pensiile fiind influențate de reforma recentă a sistemului de pensii, care reflectă o creștere limitată comparativ cu multe alte țări. Poziția bugetară inițială constituie un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, chiar înainte de a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. De aceea, consolidarea finanțelor publice ar contribui la reducerea riscurilor pentru viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Slovacia pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Acesta furnizează totuși informații privind costurile sau economiile bugetare directe asociate principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare implicațiile acțiunilor subliniate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice menționate în programul de convergență se prezintă ca nefiind în deplină conformitate cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, cheltuielile prioritare enumerate în program sunt, cu excepția educației, diferite de provocările majore identificate în programul național de reformă. În plus, sprijinul semnificativ pentru educație indicat în programul național de reformă nu reiese în mod evident din bugetul pentru 2007 sau din programul de convergență.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele informaționale prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele obligatorii, precum și cea mai mare parte din datele opționale (2).

(i)

să exploateze perspectivele de creștere puternică pentru a stimula ajustarea structurală, în scopul de a asigura corectarea deficitului excesiv până în 2007, cu o marjă mai mare, și să accelereze înaintarea către realizarea OTM; și

(ii)

să consolideze caracterul obligatoriu al plafoanelor cheltuielilor pe termen mediu pentru administrația publică centrală.