–

pentru X BV, de R. Andringa, advocaat;

–

pentru guvernul neerlandez, de K. Bulterman și H. S. Gijzen, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de M. Salyková și P. Vanden Heede, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea regulii generale 2 litera (a) din Regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 (JO 2006, L 301, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 21, p. 3) (denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între X BV, pe de o parte, și Inspecteur van de Belastingdienst/Douane district Rotterdam (inspectorul Serviciului fiscal/vamal din districtul Rotterdam, Țările de Jos) (denumit în continuare „inspectorul”), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unor piese pentru aparate de recepție prin satelit.

3

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) și aprobată împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). Notele explicative ale SA sunt elaborate în cadrul OMV în conformitate cu dispozițiile acestei convenții.

4

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul 2 din convenția menționată, fiecare parte contractantă se angajează să aplice regulile generale pentru interpretarea SA, precum și toate notele de la secțiuni, capitole și subpoziții, precum și să nu modifice domeniul de aplicare al secțiunilor, al capitolelor și al subpozițiilor SA.

5

Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea SA prevede, pe de o parte, că orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit și, pe de altă parte, că o asemenea referire acoperă și articolul complet sau finit sau considerat ca atare, în temeiul dispozițiilor precedente, atunci când articolul este prezentat nemontat sau demontat.

6

Punctele V)-VII) din nota explicativă referitoare la regula generală 2 litera (a) din SA precizează:

[…]”

7

Regulile generale pentru interpretarea NC, care figurează în partea I secțiunea I subsecțiunea A din anexa I la Regulamentul nr. 2658/87 prevăd:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii.

[…]”

8

În perioada cuprinsă între 3 iulie 2006 și 22 ianuarie 2007, X a efectuat în Țările de Jos, în numele și pe seama sa, 38 de declarații de punere în liberă circulație a unor piese pentru aparate de recepție prin satelit. Aceste piese proveneau toate de la același furnizor cu sediul în China și au fost transportate pe același vapor într‑unul și același container.

9

De fiecare dată, X a efectuat în aceeași zi două declarații separate, și anume o declarație pentru mărfurile destinate întreprinderii germane C GmbH și o declarație pentru cele destinate întreprinderii germane D GmbH, întreprinderile respective aparținând unui același grup. Aceste declarații au fost efectuate la un același birou vamal la Rotterdam (Țările de Jos).

10

Cele două declarații cuprindeau de fiecare dată, în cantitățile corespunzătoare, toate piesele constitutive ale aceluiași tip de aparat de recepție prin satelit. Deși erau adresate către două întreprinderi distincte, aceste piese erau totuși complementare și destinate a fi asamblate într‑un aparat de recepție prin satelit complet, după punerea lor în liberă circulație.

11

În plus, la 23 iulie 2007, X a efectuat în Țările de Jos o declarație de punere în liberă circulație a unor piese pentru aparate de recepție prin satelit, destinate întreprinderii C. Aceste piese fuseseră transportate în același container ca piesele destinate întreprinderii D. Acestea au fost totuși declarate sub un alt regim vamal, și anume regimul de tranzit comunitar extern, și au fost transportate către Germania sub supraveghere vamală, pentru a fi ulterior puse în liberă circulație în acest stat membru.

12

Potrivit inspectorului, mărfurile importate de X în Țările de Jos nu trebuie considerate piese pentru aparate de recepție prin satelit, ci aparate complete nemontate. Această constatare l‑a determinat să îi adreseze lui X, la 1 iulie 2009, o înștiințare de plată pentru toate aparatele de recepție prin satelit vizate. Această înștiințare privește un cuantum total de 389973,70 euro de taxe vamale.

13

După ce a depus, fără succes, o reclamație la inspector, X a formulat o acțiune împotriva înștiințării de plată la rechtbank Noord‑Holland (Tribunalul provinciei Olanda de Nord, Țările de Jos). Această instanță a admis acțiunea pronunțând anularea în parte a înștiințării de plată. Atât X, cât și inspectorul au declarat apel împotriva acestei hotărâri la Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam, Țările de Jos), care este instanța de trimitere.

14

Litigiul principal privește aspectul dacă mărfurile importate trebuie clasificate ca elemente separate la pozițiile tarifare relevante din NC sau dacă, așa cum susține inspectorul, în temeiul regulii generale 2 litera (a) din partea I secțiunea I subsecțiunea A din anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, trebuie considerate aparate de recepție prin satelit complete nemontate.

15

În acest context, Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

16

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că trebuie să se considere că piesele unui aparat de recepție prin satelit care sunt destinate, după punerea lor în liberă circulație, să fie asamblate într‑un aparat complet, care sunt transportate într‑un singur container și care sunt declarate în scopul punerii lor în liberă circulație în aceeași zi la același birou vamal de către același declarant, în numele și pe seama sa, prin intermediul a două declarații de punere în liberă circulație distincte și care, la momentul punerii lor în liberă circulație, sunt deținute de două întreprinderi afiliate, constituie un asemenea aparat, prezentat nemontat sau demontat, în sensul aceleiași reguli, și, prin urmare, se încadrează la una și aceeași poziție tarifară.

17

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanțelor naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare le va permite acestora să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, decât în a efectua ea însăși această clasificare. Astfel, calificarea, în scopul clasificării lor tarifare, a mărfurilor în cauză rezultă dintr‑o constatare pur factuală care nu trebuie efectuată de Curte în cadrul unei trimiteri preliminare (Hotărârea din 28 aprilie 2022, PRODEX, C‑72/21, EU:C:2022:312, punctul 27 și jurisprudența citată).

18

Trebuie precizat de asemenea că, în conformitate cu regula generală 1 pentru interpretarea NC, clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură. În interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din nomenclatura menționată și al notelor de secțiuni sau de capitole (Hotărârea din 28 aprilie 2022, PRODEX, C‑72/21, EU:C:2022:312, punctul 28 și jurisprudența citată).

19

În plus, Curtea a statuat în repetate rânduri că, în pofida faptului că notele explicative, pe de o parte, ale SA și, pe de altă parte, ale NC nu au forță obligatorie, acestea constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (Hotărârea din 28 aprilie 2022, PRODEX, C‑72/21, EU:C:2022:312, punctul 29 și jurisprudența citată).

20

Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea NC, care corespunde regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea SA, prevede că „[o]rice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit. Această regulă se aplică și la articolul complet sau finit sau considerat ca atare, în temeiul dispozițiilor precedente, atunci când articolul este prezentat nemontat sau demontat”.

21

Reiese din cuprinsul punctului VII) din nota explicativă referitoare la regula generală 2 litera (a) din SA că trebuie considerat drept articol prezentat nemontat sau demontat articolul ale cărui diverse elemente sunt destinate a fi asamblate fie cu ajutorul unor mijloace precum șuruburi, buloane, piulițe etc., fie prin nituire sau sudare, de exemplu, cu condiția totuși să fie vorba numai despre operațiuni de montare. În această privință, nu trebuie să se țină seama de complexitatea metodei de montare. Cu toate acestea, diferitele elemente nu pot suferi nicio operațiune de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea acestora.

22

Potrivit jurisprudenței Curții, este necesar să se considere ca fiind un articol prezentat nemontat sau demontat articolul ale cărui elemente constitutive, cu alte cuvinte cele care pot fi identificate drept elemente destinate să constituie produsul finit, sunt prezentate toate în același timp pentru vămuire și că, în această privință, nu este necesar să se țină seama de tehnica de asamblare sau de complexitatea metodei de montare (Hotărârea din 16 iunie 1994, Develop Dr. Eisbein, C‑35/93, EU:C:1994:252, punctul 19).

23

În speță, din informațiile furnizate de instanța de trimitere reiese că toate elementele constitutive ale articolului în cauză, și anume un aparat de recepție prin satelit, au fost prezentate în același timp pentru vămuire.

24

Deși o prezentare simultană a acestor elemente în vederea vămuirii lor este necesară pentru a se considera că ele constituie un articol prezentat nemontat sau demontat, nu reiese totuși din modul de redactare a regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC și nici din nota explicativă referitoare la regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea SA că elementele constitutive menționate trebuie să facă obiectul uneia și aceleiași declarații vamale.

25

Astfel, faptul că asemenea mărfuri fac obiectul uneia și aceleiași declarații, cu ocazia prezentării lor în vamă, nu constituie o condiție sine qua non pentru a considera că ele formează un întreg și constituie, prin urmare, un „[articol] prezentat nemontat sau demontat”, în sensul regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC, ci numai un indiciu care permite să se deducă o asemenea constatare (a se vedea prin analogie Hotărârea din 10 martie 2016, VAD și van Aert, C‑499/14, EU:C:2016:155, punctul 38).

26

O interpretare diferită a noțiunii de articol nemontat sau demontat ar permite, în practică, importatorilor să aleagă ei înșiși, prin intermediul unei manipulări relativ simple precum prezentarea mărfurilor în declarații distincte, clasificarea tarifară a mărfurilor în cauză, fie ca un întreg, fie separat, care le este cea mai favorabilă (a se vedea prin analogie Hotărârea din 10 martie 2016, VAD și van Aert, C‑499/14, EU:C:2016:155, punctul 39).

27

Or, o asemenea posibilitate ar fi contrară principiului potrivit căruia criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora și ar aduce atingere, prin urmare, obiectivului legat de facilitatea controalelor vamale și de securitatea juridică care trebuie să primeze la clasificarea tarifară a mărfurilor importate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 10 martie 2016, VAD și van Aert, C‑499/14, EU:C:2016:155, punctul 40 și jurisprudența citată).

28

În consecință, împrejurarea că mărfurile sunt prezentate în vamă în declarații separate nu poate, în sine, să se opună ca aceste mărfuri să fie calificate drept articole nemontate sau demontate, în sensul regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC, dacă reiese la momentul vămuirii din alți factori obiectivi că aceste mărfuri formează un întreg și sunt destinate a fi asamblate ulterior într‑un singur aparat (a se vedea prin analogie Hotărârea din 10 martie 2016, VAD și van Aert, C‑499/14, EU:C:2016:155, punctul 43).

29

În speță, instanța de trimitere menționează factori obiectivi care pledează pentru ca piesele în discuție în litigiul principal să fie calificate drept articol nemontat sau demontat, în sensul regulii generale 2 litera (a) menționate. În special, instanța de trimitere arată că aceste piese erau destinate, odată puse în liberă circulație, să fie asamblate într‑un singur produs finit, că au fost transportate într‑un singur container, că au făcut obiectul unor declarații de punere în liberă circulație emise de același declarant, în nume propriu și pe seama sa, la același birou vamal și că, în etapa punerii lor în liberă circulație, piesele respective erau deținute de două întreprinderi afiliate.

30

Or, asemenea împrejurări sunt astfel susceptibile să confirme că este vorba despre un articol nemontat sau demontat. Așa cum a arătat în mod întemeiat Comisia Europeană, împrejurarea că aceste piese sunt prezentate în declarații de punere în liberă circulație distincte trebuie apreciată în paralel cu celelalte împrejurări relevante, dar nu este determinantă în sine.

31

În consecință, regula generală 2 litera (a) din Regulile generale pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că trebuie să se considere că piesele unui aparat de recepție prin satelit care sunt destinate, după punerea lor în liberă circulație, să fie asamblate într‑un aparat complet, care sunt transportate într‑un singur container și care sunt declarate în scopul punerii lor în liberă circulație în aceeași zi la același birou vamal de către același declarant, în numele și pe seama sa, prin intermediul a două declarații de punere în liberă circulație distincte și care, la momentul punerii lor în liberă circulație, sunt deținute de două întreprinderi afiliate, constituie un asemenea aparat, prezentat nemontat sau demontat, în sensul aceleiași reguli, și, prin urmare, se încadrează la una și aceeași poziție tarifară, în măsura în care se stabilește, având în vedere factori obiectivi, că aceste piese formează un întreg și cuprind toate elementele constitutive ale acestui aparat.

32

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că este aplicabilă și atunci când unele dintre mărfurile în cauză sunt declarate în vederea punerii lor în liberă circulație, în timp ce altele sunt plasate sub regimul de tranzit comunitar extern.

33

Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, trebuie să se constate că împrejurarea că asemenea mărfuri sunt prezentate în vamă în declarații separate, în vederea asamblării ulterioare, nu poate, în sine, să se opună calificării acestor mărfuri drept articol nemontat sau demontat, în sensul regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC, dacă reiese, la momentul vămuirii, din alți factori obiectivi că aceste mărfuri formează un întreg și că sunt destinate a fi asamblate ulterior într‑un singur articol.

34

Astfel cum a arătat în mod întemeiat Comisia, modalitățile potrivit cărora mărfurile au fost declarate sau regimul vamal sub care au fost transportate până la destinația lor finală pot constitui unul dintre factorii obiectivi relevanți pentru aprecierea aplicabilității regulii generale 2 litera (a) menționate. Aceste împrejurări nu pot fi însă determinante în sine, instanța de trimitere trebuind să țină seama de orice alt factor obiectiv relevant în vederea acestei aprecieri.

35

Împrejurarea că Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO 1992, L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58), aplicabil perioadei vizate de litigiul principal, nu prevedea în mod expres posibilitatea de a lua în considerare împreună, în vederea clasificării lor tarifare, mărfuri declarate în vederea punerii lor în liberă circulație și mărfuri declarate sub regimul de tranzit comunitar extern este lipsită de relevanță în această privință.

36

După cum a arătat în mod întemeiat guvernul neerlandez, orice altă interpretare ar face posibilă eludarea regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC, întrucât importatorii ar putea, printr‑o operațiune destul de simplă, și anume fracționând transportul și declarând mărfurile sub două regimuri vamale diferite înainte de punerea lor în liberă circulație, să facă așa încât acestea să fie clasificate ca ansamblu sau ca piese distincte, în funcție de tariful cel mai avantajos.

37

În consecință, regula generală 2 litera (a) menționată pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că este aplicabilă și atunci când unele dintre mărfurile în cauză sunt declarate în vederea punerii lor în liberă circulație, în timp ce altele sunt plasate sub regimul de tranzit comunitar extern.

38

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară: