–

pentru Renesola UK Ltd, de Y. Melin și B. Vigneron, avocats, precum și de L. Gregory, solicitor;

–

pentru Comisia Europeană, de F. Clotuche‑Duvieusart și M. Kocjan, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1357/2013 al Comisiei din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO 2013, L 341, p. 47), precum și interpretarea articolului 24 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO 1992, L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2700/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2000 (JO 2000, L 311, p. 17, Ediție specială, 02/vol. 13, p. 12) (denumit în continuare „Codul vamal comunitar”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Renesola UK Ltd (denumită în continuare „Renesola”), pe de o parte, și Commissioners for Her Majesty’s Revenue and Customs (Administrația Fiscală și Vamală, Regatul Unit), pe de altă parte, în legătură cu impunerea unor taxe antidumping și taxe compensatorii asupra modulelor solare importate în Regatul Unit.

3

Titlul II din Codul vamal comunitar, intitulat „Factori pe baza cărora se aplică drepturile de import sau de export și celelalte măsuri prevăzute pentru schimburile cu mărfuri”, conține printre altele un capitol 2, intitulat „Originea mărfurilor”, ale cărui secțiuni 1 și 2 privesc „[o]riginea nepreferențială” și, respectiv, „[o]riginea preferențială a mărfurilor”. Secțiunea 1 din acest capitol conține printre altele articolul 24 din acest cod, care are următorul cuprins:

„Mărfurile în producerea cărora intervin două sau mai multe țări sunt considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificată economic, efectuată într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important.”

4

Titlul IX din codul menționat, intitulat „Dispoziții finale”, cuprinde printre altele articolul 247 din acesta, potrivit căruia:

„Măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului regulament […] se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 247a alineatul (2), cu respectarea angajamentelor internaționale la care [Uniunea Europeană] este parte.”

5

Acest titlu cuprinde și articolul 247a din același cod, ale cărui alineate (1) și (2) au următorul cuprins:

„(1)   Comisia este asistată de Comitetul Codului Vamal (numit în continuare «comitet»).

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE [a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO 1999, L 184, p. 23, Ediție specială, 01/vol. 2, p. 159), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE a Consiliului du 17 iulie 2006 (JO 2006, L 200, p. 11, Ediție specială, 01/vol. 6, p. 163)], cu respectarea dispozițiilor articolului 8.

[…]”

6

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a [Codului vamal comunitar] (JO 1993, L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 1, p. 3) conține în partea I din acesta, referitoare la „[d]ispoziții generale de aplicare”, un titlu IV, intitulat „Originea mărfurilor”, al cărui capitol 1 privește „[o]riginea nepreferențială” a acestor mărfuri. Secțiunea 1 din acest capitol, intitulată „Prelucrări sau transformări care conferă originea”, cuprinde printre altele articolele 35 și 39 din acest regulament.

7

Articolul 35 din regulamentul menționat prevede:

„Prezentul capitol prevede, pe de o parte, pentru textilele și articolele textile cuprinse în secțiunea XI a Nomenclaturii combinate și, pe de altă parte, pentru alte produse decât textilele și articolele textile, prelucrările sau transformările care se consideră a corespunde criteriilor prevăzute la articolul 24 din [Codul vamal comunitar] și care conferă produselor menționate originea țării în care s‑au efectuat.

Prin «țară» se înțelege, după caz, o țară terță sau [Uniunea].”

8

Articolul 39 primul paragraf din același regulament prevede:

„În cazul produselor obținute care sunt enumerate în anexa 11, sunt considerate ca operațiuni de prelucrare sau transformare, care conferă originea, în temeiul articolului 24 din [Codul vamal comunitar], prelucrările sau transformările enumerate în coloana 3 din anexă.”

9

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 a fost adoptat în temeiul articolului 247 din Codul vamal comunitar.

10

Considerentele (1), (3)-(7) și (13) ale acestui regulament de punere în aplicare au următorul cuprins:

[…]

[…]

11

Regulamentul de punere în aplicare menționat a modificat anexa 11 la Regulamentul nr. 2454/93, intitulată „Lista operațiunilor de prelucrare sau transformare ce conferă sau nu caracterul de produs originar produselor transformate în cazul în care acestea sunt aplicate asupra materialelor neoriginare – Produse, altele decât textile sau articole textile, ce se încadrează în secțiunea XI”, inserând în anexa menționată două poziții noi (ex 85 01 și ex 85 41), redactate după cum urmează:

12

La 4 iunie 2013, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul nr. 513/2013, prin care a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză.

13

La 2 decembrie 2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 1), precum și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 66).

14

La Tribunalul Uniunii Europene au fost introduse mai multe acțiuni în anulare împotriva acestor regulamente de punere în aplicare și împotriva diferitor acte adoptate în cadrul procedurilor care au condus la adoptarea acestora sau al unor proceduri conexe, dintre care unele au dat naștere deja la hotărâri sau la ordonanțe ale acestei instanțe, la recursuri, precum și la hotărâri sau la ordonanțe ale Curții. În special, într‑o hotărâre din 27 martie 2019, Canadian Solar Emea și alții/Consiliul (C‑236/17 P, EU:C:2019:258, punctul 64), Curtea a arătat în esență că, prin adoptarea regulamentelor de punere în aplicare menționate, legiuitorul Uniunii a instituit măsuri de protecție comercială care formau un „ansamblu sau un pachet” care urmărea atingerea unui rezultat comun care consta în eliminarea efectului prejudiciabil asupra industriei Uniunii al dumpingului chinez referitor la modulele solare și celulele solare.

15

La 17 decembrie 2013, Comisia a completat acest „ansamblu sau pachet” prin adoptarea Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013, al cărui obiect era, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 10 și 11 din prezenta hotărâre, să precizeze originea celulelor, a modulelor și a panourilor solare în producția cărora intervin mai multe țări terțe. Aplicarea acestui regulament de punere în aplicare a avut drept consecință printre altele supunerea modulelor și panourilor solare produse în țări terțe, altele decât China, din celule solare produse în China, taxelor antidumping și taxelor compensatorii instituite prin Regulamentul de punere în aplicare nr. 1238/2013 și, respectiv, Regulamentul de punere în aplicare nr. 1239/2013.

16

Renesola importă în Regatul Unit module solare expediate din India. Aceste module solare sunt obținute prin asamblarea, în această din urmă țară, a unor celule solare care, în ceea ce le privește, sunt produse în China.

17

Printr‑o decizie adoptată la 28 decembrie 2016 în temeiul anexei 11 la Regulamentul nr. 2454/93, în versiunea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013, Administrația Fiscală și Vamală a stabilit că modulele solare importate în Regatul Unit de Renesola erau originare din China, iar importul lor trebuia, așadar, să dea naștere perceperii unor taxe antidumping și a unor taxe compensatorii, în conformitate cu Regulamentele de punere în aplicare 1238/2013 și 1239/2013.

18

Renesola a formulat o cale de atac la First‑Tier Tribunal (Tax Chamber) [Tribunalul de Primă Instanță (Camera fiscală), Regatul Unit], în sprijinul căreia a susținut că Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 era lipsit de validitate întrucât califica modulele solare precum cele pe care le importă în Regatul Unit drept produse originare din China. Astfel, aceste module solare ar trebui considerate, pe baza unei interpretări și a unei aplicări corecte a articolului 24 din Codul vamal comunitar, ca fiind produse originare din India.

19

Printr‑o hotărâre din 5 noiembrie 2018, instanța sesizată a respins acțiunea ca nefondată.

20

Renesola a declarat apel împotriva acestei hotărâri la instanța de trimitere.

21

Printr‑o hotărâre din 4 martie 2020, ea a considerat că organul judiciar de primă instanță a efectuat o apreciere eronată a elementelor de probă care i‑au fost prezentate de Renesola pentru a stabili originea modulelor solare pe care aceasta le importă în Regatul Unit. Astfel, aprecierea corectă a acestor elemente de probă ar arăta că asamblarea acestor module solare, care este realizată în India din celule solare produse în China, nu trebuie privită ca o simplă modificare de prezentare a celulelor solare din care sunt acestea compuse, după cum a reținut instanța menționată, ci ca un proces complex și delicat din punct de vedere tehnic care permite obținerea unor produse cu proprietăți specifice, în special în ceea ce privește capacitatea de producție de energie electrică, potențialul de rezistență (la aerul exterior, la intemperii și la radiații), precum și durata de viață.

22

Instanța de trimitere a concluzionat că modulele solare pe care Renesola le importă în Regatul Unit ar trebui calificate drept produse originare din India, iar nu din China, în sensul articolului 24 din Codul vamal comunitar, în ipoteza în care acest articol ar fi direct aplicabil litigiului pendinte în fața acesteia.

23

Având în vedere aceste elemente, instanța de trimitere arată în esență în decizia sa de trimitere că soluționarea acestui litigiu depinde, în primul rând, de aspectul dacă Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 este valid în raport cu articolul 24 din Codul vamal comunitar, ținând seama de marja de apreciere pe care Curtea o recunoaște Comisiei pentru a preciza de la caz la caz criteriile abstracte prevăzute la acest articol și, în al doilea rând, în caz de lipsă de validitate a acestui regulament de punere în aplicare, de interpretarea articolului menționat într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal.

24

În aceste condiții, Upper Tribunal (Tax and Chancery Chamber) [Tribunalul Superior (Camera fiscală și a cancelariei), Regatul Unit)] a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

25

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 este lipsit de validitate în raport cu articolul 24 din Codul vamal comunitar, întrucât prevede că modulele solare în producția cărora intervin mai multe țări trebuie considerate originare din țara din care sunt expediate celulele solare care le compun.

26

Potrivit articolului 24 din Codul vamal comunitar, mărfurile în producerea cărora intervin două sau mai multe țări trebuie să fie considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificată economic, efectuată într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important.

27

În speță, Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 a modificat anexa 11 la Regulamentul nr. 2454/93, care stabilește, astfel cum rezultă atât din articolul 39 din acest regulament, cât și din titlul acestei anexe, lista produselor a căror transformare sau prelucrare este considerată că conferă originea în sensul articolului 24 din Codul vamal comunitar.

28

Mai precis, regulamentul de punere în aplicare menționat a inclus în această anexă produse noi, și anume, celulele, modulele și panourile solare, și a precizat, în ceea ce privește modulele și panourile solare că acestea trebuie să fie considerate originare din țara de unde sunt originare celulele solare care le compun, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 11 din prezenta hotărâre.

29

Pentru a justifica faptul că originea modulelor și panourilor solare conferă originea celulelor solare din care sunt acestea fabricate, Comisia a enunțat, în considerentele (6) și (7) ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013, că transformarea plachetelor din siliciu în celule solare constituie etapa „decisivă” și „cea mai importantă” a procesului de producție a modulelor și panourilor solare, întrucât permite să se obțină produse cu un „mod definitiv de utilizare” și „calități specifice”, astfel încât această etapă trebuie calificată drept „ultima transformare substanțială”, în sensul articolului 24 din Codul vamal comunitar.

30

Efectuând această apreciere și această calificare juridică a faptelor, Comisia a apreciat în mod implicit, dar necesar, că celelalte două etape ale procesului de producție a modulelor și panourilor solare descrise în considerentul (5) al Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013, și anume etapa anterioară reprezentată de producția de plachete din siliciu și etapa ulterioară reprezentată de asamblarea celulelor solare în module sau în panouri solare, nu constituie ultima transformare substanțială a acestor produse.

31

Controlul validității dispozitivului Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013 și a motivelor pe care se întemeiază acesta, a cărui efectuare instanța de trimitere o solicită Curții, trebuie realizat ținând seama de natura și de obiectul acestui act, al cărui temei juridic este, astfel cum se arată la punctul 9 din prezenta hotărâre, articolul 247 din Codul vamal comunitar.

32

În această privință, rezultă din jurisprudența constantă a Curții că articolul 247 din Codul vamal comunitar coroborat cu articolul 247a din acest cod abilitează Comisia să ia toate măsurile de aplicare necesare sau utile pentru punerea în aplicare a codului menționat (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 octombrie 2017, X, C‑661/15, EU:C:2017:753, punctele 44 și 45, precum și jurisprudența citată) și în special să adopte acte de punere în aplicare care au ca obiect să precizeze modalitatea în care criteriile abstracte enunțate la articolul 24 din același cod trebuie interpretate și aplicate în situații concrete (a se vedea în acest sens Hotărârea din 23 martie 1983, Cousin și alții, 162/82, EU:C:1983:93, punctul 17, precum și Hotărârea din 13 decembrie 2007, Asda Stores, C‑372/06, EU:C:2007:787, punctul 35).

33

Rezultă că Comisia este abilitată să adopte, în temeiul articolelor 247 și 247a din Codul vamal comunitar, acte de punere în aplicare, precum Regulamentul nr. 1357/2013, pentru a preciza, în prezența unei sau mai multor categorii concrete de mărfuri în producția cărora intervin mai multe țări, care dintre aceste țări este cea din care trebuie considerate originare aceste mărfuri, în măsura în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 24 din acest cod și, în consecință, țara astfel reținută reprezintă printre altele țara în care a avut loc „ultima transformare sau prelucrare substanțială” a mărfurilor menționate.

34

Totuși, exercitarea acestei competențe se supune, astfel cum rezultă de asemenea dintr‑o jurisprudență constantă a Curții, respectării anumitor cerințe.

35

Astfel, în primul rând, actul de punere în aplicare pe care Comisia este abilitată să îl adopte trebuie să fie justificat de obiective precum cele care constau în a asigura securitatea juridică, precum și aplicarea uniformă a legislației vamale a Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 martie 2007, Thomson și Vestel France, C‑447/05 și C‑448/05, EU:C:2007:151, punctele 36 și 39, precum și Hotărârea din 13 decembrie 2007, Asda Stores, C‑372/06, EU:C:2007:787, punctele 45 și 48).

36

În al doilea rând, acest act de punere în aplicare trebuie motivat astfel încât să permită instanțelor Uniunii să îi controleze legalitatea, în cadrul unei acțiuni directe, sau să îi aprecieze validitatea, în cadrul unei trimiteri preliminare, în ipoteza în care aceste instanțe ar fi sesizate cu această problemă (a se vedea în acest sens, în ceea ce privește trimiterile preliminare, Hotărârea din 23 martie 1983, Cousin și alții, 162/82, EU:C:1983:93, punctele 20 și 21, precum și Hotărârea din 13 decembrie 2007, Asda Stores, C‑372/06, EU:C:2007:787, punctul 44).

37

Pe de altă parte, în măsura în care un astfel de act de punere în aplicare urmărește să precizeze interpretarea și aplicarea articolului 24 din Codul vamal comunitar într‑o situație concretă, astfel cum s‑a enunțat la punctele 32 și 33 din prezenta hotărâre, examinarea jurisdicțională a temeiniciei actului menționat constă, pe de o parte, în a verifica dacă Comisia nu a săvârșit, prin adoptarea acestuia, o eroare de drept în interpretarea și în aplicarea acestui articol la situația concretă în cauză, de exemplu îndepărtându‑se de la criteriile de care articolul menționat condiționează determinarea originii mărfurilor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 23 martie 1983, Cousin și alții, 162/82, EU:C:1983:93, punctul 15 și jurisprudența citată).

38

Astfel, această origine trebuie în orice caz determinată în funcție de criteriul determinant al „ultimei transformări sau prelucrări substanțiale” a mărfurilor în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 1989, Brother International, C‑26/88, EU:C:1989:637, punctul 15, precum și Hotărârea din 11 februarie 2010, Hoesch Metals and Alloys, C‑373/08, EU:C:2010:68, punctul 38). Astfel cum reiese din jurisprudența Curții, această expresie trebuie ea însăși să fie înțeleasă ca făcând trimitere la etapa procesului de producție în cursul căreia aceste mărfuri dobândesc modul în care urmează să fie utilizate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2007, Asda Stores, C‑372/06, EU:C:2007:787, punctul 36 și jurisprudența citată), precum și proprietăți și o compoziție specifice pe care nu le aveau înainte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 ianuarie 1977, Gesellschaft für Überseehandel, 49/76, EU:C:1977:9, punctul 6, precum și Hotărârea din 11 februarie 2010, Hoesch Metals and Alloys, C‑373/08, EU:C:2010:68, punctul 46) și care nu urmează să sufere ulterior modificări calitative importante (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 februarie 2010, Hoesch Metals and Alloys, C‑373/08, EU:C:2010:68, punctul 47 și jurisprudența citată).

39

Pe de altă parte, examinarea jurisdicțională a temeiniciei unui act de punere în aplicare precum Regulamentul nr. 1357/2013 poate privi aspectul dacă, independent de orice eroare de drept, Comisia, căreia Curtea îi recunoaște o marjă de apreciere în cadrul punerii în aplicare a articolului 24 din Codul vamal comunitar (Hotărârea din 23 martie 1983, Cousin și alții, 162/82, EU:C:1983:93, punctul 17, precum și Hotărârea din 12 octombrie 2017, X, C‑661/15, EU:C:2017:753, punctul 45), a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a efectuat această punere în aplicare, ținând seama de faptele situației concrete în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 martie 2007, Thomson și Vestel France, C‑447/05 și C‑448/05, EU:C:2007:151, punctul 45).

40

În lumina considerațiilor astfel amintite, în speță trebuie să se examineze mai întâi obiectivele urmărite de Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013, apoi să se verifice dacă acest regulament de punere în aplicare răspunde la cerința motivării care se impune unui astfel de act și, în sfârșit, să se stabilească dacă aprecierile Comisiei referitoare la determinarea țării de origine a produselor cărora le este aplicabil regulamentul de punere în aplicare menționat, astfel cum sunt rezumate la punctele 28-30 din prezenta hotărâre, sunt afectate de o eroare de drept sau de o eroare vădită de apreciere în raport cu articolul 24 din Codul vamal comunitar.

41

În această privință, în primul rând, rezultă din considerentele (1), (3) și (4) ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013 că acesta urmărește să precizeze modalitatea în care criteriile prevăzute la articolul 24 din Codul vamal comunitar, în scopul determinării originii produselor, trebuie să fie aplicate în privința modulelor și panourilor solare originare din China, precum și a unuia din componentele lor esențiale, și anume celulele solare, pentru a asigura punerea în aplicare corectă și uniformă a taxelor antidumping și a taxelor compensatorii aplicate de Uniune.

42

Or, un astfel de obiectiv era, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 35 din prezenta hotărâre, de natură să justifice adoptarea acestui act.

43

În ceea ce privește, în al doilea rând, motivarea Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013, rezultă din cuprinsul punctelor 29 și 30 din prezenta hotărâre că Comisia a justificat determinarea originii modulelor și panourilor solare pe care a efectuat‑o arătând că, din punct de vedere factual, transformarea plachetelor din siliciu în celule solare trebuie să fie considerată ca fiind etapa „decisivă” și „cea mai importantă” a procesului de producție a modulelor și panourilor solare, în măsura în care în această etapă sunt dobândite „calitățile specifice” și „modul în care urmează să fie utilizate” componentele esențiale ale acestor produse, și anume celulele solare. Astfel cum rezultă de asemenea din cuprinsul acestor puncte, Comisia a dedus din această apreciere a faptelor că, din punct de vedere juridic, etapa menționată trebuie să fie calificată drept ultima transformare substanțială, în sensul articolului 24 din Codul vamal comunitar.

44

Or, aceste motive prezintă în mod corespunzător cerințelor legale raționamentul adoptat de Comisie. Astfel, pe de o parte, acestea permit operatorilor care fabrică produsele vizate de Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 sau care le importă în Uniune să înțeleagă conținutul acestui raționament și să conteste temeinicia factuală și juridică a acestuia, astfel cum a făcut Renesola atât în litigiul principal, cât și în observațiile sale scrise prezentate în fața Curții. Pe de altă parte, acestea oferă Curții posibilitatea de a aprecia validitatea acestui act.

45

În ceea ce privește, în al treilea rând, controlul temeiniciei raționamentului Comisiei referitor la țara de origine a modulelor și a panourilor solare vizate de Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013, trebuie amintit, mai întâi, că acest raționament se întemeiază pe criteriul „ultimei transformări sau prelucrări substanțiale” care figurează la articolul 24 din Codul vamal comunitar, astfel cum s‑a arătat la punctul 29 din prezenta hotărâre.

46

Prin urmare, contrar celor susținute de Renesola în observațiile sale scrise prezentate în fața Curții, nu se poate considera că Comisia a săvârșit o eroare de drept atunci când a recurs la alt criteriu decât cel prevăzut la acest articol.

47

În ceea ce privește, în continuare, aspectul dacă Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere, instanța de trimitere și Renesola consideră în esență că asamblarea celulelor solare în module sau în panouri solare permite obținerea unor produse care au proprietăți diferite de cele ale celulelor solare care le compun, printre altele în ceea ce privește capacitatea de producție de energie electrică, potențialul de rezistență la intemperii și durata de viață, astfel cum rezultă din considerentele deciziei de trimitere rezumate la punctele 21 și 22 din prezenta hotărâre.

48

La rândul său, Comisia nu contestă existența unei astfel de diferențe de proprietăți, dar apreciază că etapa anterioară a procesului de producție a modulelor și panourilor solare, reprezentată de transformarea plachetelor din siliciu în celule solare, este cea în care sunt obținute produse care pot capta energia solară și o pot converti în energie electrică, în cantitate variabilă și cu un potențial de rezistență mai mare sau mai mic, precum și cu o durată de viață mai mare sau mai mică. De asemenea, aceasta consideră în esență că obținerea acestei proprietăți specifice prezintă un caracter decisiv și că ameliorările care pot fi aduse ulterior celulelor solare, asamblându‑le în module sau în panouri solare cu o dimensiune, o capacitate de producție, un potențial de rezistență și o durată de viață variabile, sunt, prin comparație, de mai mică importanță.

49

Or, această apreciere globală a procesului de producție a modulelor și a panourilor solare, precum și a importanței relative a diferitor etape pe care le presupune nu este în mod vădit eronată, în raport cu jurisprudența citată la punctul 38 din prezenta hotărâre. Astfel, cele două elemente pe care se întemeiază aceasta, și anume capacitatea de a capta energia solară, iar apoi de a o converti în energie electrică, pot fi considerate ca reprezentând proprietăți esențiale ale celulelor, ale modulelor, precum și ale panourilor solare, pe de o parte, și ca determinând modul în care urmează să fie utilizate aceste diferite categorii de produse, pe de altă parte. În plus, aceste două elemente, considerate împreună, permit să se aprecieze că transformarea plachetelor din siliciu în celule solare are o importanță în același timp substanțială și superioară ameliorărilor aduse în etapa ulterioară a procesului de producție menționat, în cursul căreia un număr mai mult sau mai puțin important de celule solare sunt asamblate în cadrul unor module sau panouri solare.

50

Astfel, Comisia a putut considera în mod întemeiat, pe baza acestei aprecieri a faptelor, că transformarea plachetelor din siliciu în celule solare trebuia calificată drept ultimă transformare substanțială care intervine în cadrul procesului de producție a modulelor și a panourilor solare, în sensul articolului 24 din Codul vamal comunitar.

51

Rezultă că Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013, a cărui adoptare se justifică, în plus, printr‑un obiectiv de punere în aplicare coerentă și uniformă a legislației vamale și a reglementării antidumping a Uniunii, nu poate fi considerat ca fiind afectat de o eroare de drept sau de o eroare vădită de apreciere.

52

Ținând seama de ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că examinarea acesteia nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului de punere în aplicare nr. 1357/2013.

53

Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, nu este necesar să se răspundă la a doua întrebare, care a fost adresată doar în ipoteza în care Regulamentul de punere în aplicare nr. 1357/2013 ar fi fost declarat lipsit de validitate.

54

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară:

Examinarea primei întrebări preliminare nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1357/2013 al Comisiei din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar.