30.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 25/13

1.1.

COSAC salută concluziile președinției Consiliului European care s-a desfășurat la Bruxelles la 21 și 22 iunie, când s-a ajuns la un acord cu privire la convocarea unei conferințe interguvernamentale (CIG), in conformitate cu dispozițiile articolului 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

1.2.

COSAC susține poziția fermă adoptată de Președinție cu privire la lucrările și programul pentru CIG, pentru a fi capabilă să își ducă la bun sfârșit munca în conformitate cu mandatul clar și precis dat de Consiliul European. COSAC salută faptul că mandatul CIG preconizează dezvoltarea în continuare a rolului parlamentelor naționale din Uniunea Europeană, păstrând în același timp substanța conferinței interguvernamentale din 2004.

1.3.

COSAC își exprimă sprijinul pentru obiectivul președinției de a încheia lucrările CIG cât se poate de repede. De aceea, COSAC dorește ca Tratatul de reformă să fie aprobat la întâlnirea informală a șefilor de state și guverne din 18 și 19 octombrie, astfel încât noile aranjamente instituționale, odată ratificate, să intre în vigoare înainte de alegerile pentru Parlamentul European ce se vor desfășura în iunie 2009.

1.4.

COSAC consideră că atât rolul parlamentelor naționale, cât și cel al Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor în UE vor spori și se vor consolida, ca urmare a noilor proceduri de subsidiaritate și a prevederilor adiționale din noul Tratat de reformă. Aceste mecanisme trebuie să asigure că parlamentele naționale vor deveni mai adânc implicate în procesul de luare a deciziilor în UE și vor juca un rol mai important în afacerile europene vizavi de guvernele lor respective.

1.5.

COSAC ar aprecia clarificarea dispozițiilor articolului 6 din Protocolul nr. 2 la Tratatul privind Uniunea Europeană (protocol privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității), în sensul că perioada de opt săptămâni pentru verificarea subsidiarității ar trebui să înceapă abia când un proiect legislativ a fost transmis parlamentelor naționale în toate limbile oficiale ale Uniunii.

1.6.

Mai mult, COSAC admite că aplicarea noilor drepturi ale parlamentelor naționale, în contextul noului Tratat de reformă, necesită nu numai îmbunătățirea dialogului între parlamentele naționale, ci și deplina cooperare din partea instituțiilor europene, pentru asigurarea unui schimb de informații cu parlamentele naționale, în scopul de a promova transparența, spiritul democratic și legitimitatea legislației UE. De aceea, conferința interguvernamentală în curs ar trebui să reprezinte o bună oportunitate pentru întărirea canalelor de comunicație cu parlamentele naționale, astfel încât acestea să se poată implica mai adânc, iar opiniile lor să fie luate în considerare. COSAC dorește ca parlamentele naționale să se asocieze cu conferințele interguvernamentale.

2.1.

În septembrie 2006, în scopul îmbunătățirii procesului de formulare a politicilor, Comisia a început să transmită toate noile propuneri și documente consultative direct parlamentelor naționale, invitându-le să ia poziție. COSAC observă că, aproape un an mai târziu, evaluarea acestui mecanism este în general pozitivă. Acest mecanism a adăugat o nouă dimensiune cooperării dintre Comisie și parlamentele naționale, facilitându-le acestora din urmă monitorizarea afacerilor europene.

2.2.

COSAC salută angajamentul Comisiei de a ține seama de opiniile parlamentelor naționale. Acest mecanism trebuie păstrat în paralel cu aplicarea dispozițiilor din Tratatul de reformă privind parlamentele naționale. El a constituit pentru multe parlamente naționale o încurajare de a-și asuma un rol mai activ în faza pre-legislativă a procesului decizional din UE, sporind astfel posibilitățile lor de a participa în mod eficace de la începutul procesului.

2.3.

COSAC subliniază importanța dialogului instituit între Comisie și parlamentele naționale și dorește ca acesta să includă acțiuni concrete de informare timpurie a parlamentelor naționale despre proiectele politice ale Comisiei. În acest context, COSAC își reiterează dorința, deja exprimată cu ocazia celei de-a XXXVII-a COSAC de la Berlin, ca pozițiile parlamentelor naționale să fie luate în considerare de către Comisie în formularea programului său legislativ și de lucru pe anul 2008.

2.4.

Referitor la propunerile transmise de Comisie parlamentelor naționale, COSAC invită Comisia să încarce pe IPEX diversele comentarii primite de la acestea. De asemenea, COSAC încurajează Comisia să prezinte parlamentelor naționale o evaluare a modului în care aceasta a ținut cont, sau intenționează să țină cont, de aceste comentarii în formularea politicilor.

3.1.

COSAC observă că parlamentele naționale, prin rolul lor de organe legislative, sunt deja implicate în mod activ în realizarea Strategiei de la Lisabona. Cu toate acestea, COSAC dorește ca monitorizarea de către unele parlamente a metodei deschise de coordonare prevăzută în Strategia de la Lisabona să continue.

3.2.

COSAC încurajează parlamentele să încerce să își exercite influența încă din fazele inițiale ale procesului, ceea ce ar asigura continuitatea cu etapele ulterioare de punere în aplicare, în care parlamentele sunt în mod normal implicate. COSAC subliniază importanța parlamentelor naționale în Strategia de la Lisabona, în special în ceea ce privește gestionarea națională și vizibilitatea acesteia.

3.3.

COSAC subliniază că intensificarea schimburilor electronice interparlamentare de informații și bune practici referitoare la monitorizarea Strategiei de la Lisabona ar contribui la consolidarea pe mai departe a rolului pe care parlamentele îl pot juca în această privință. În acest context, COSAC salută faptul că parlamentele naționale și Parlamentul European își continuă cooperarea în cadrul reuniunilor parlamentare comune, care se organizează începând din 2005 înaintea Consiliului European de primăvară.

3.4.

COSAC invită toate parlamentele naționale să analizeze această problemă înainte de viitoarea revizuire a Strategiei de la Lisabona la Consiliul European din primăvara lui 2008, în timpul Președinției slovene, și subliniază importanța informării parlamentelor naționale despre preparativele în curs pentru noul ciclu de aplicare de trei ani, 2008-2011.

4.1.

COSAC subliniază importanța strategică a regiunii mediteraneene pentru UE. Politicile UE ce vizează partenerii mediteraneeni vor contribui în mod activ la promovarea stabilității politice, a securității, precum și la crearea unei zone de prosperitate comună. COSAC încurajează promovarea schimburilor sociale și culturale, care pot duce la o mai bună înțelegere între popoare și religii diferite.

4.2.

COSAC încurajează statele membre ale UE să folosească instrumentele politice existente, și anume parteneriatul euro-mediteranean și politica europeană de vecinătate, într-o manieră mai coerentă și mai raționalizată, astfel încât larga gamă a cerințelor politicilor incluse în acordurile de asociere de la Barcelona să fie corelate în mod corespunzător cu programele de politici naționale ale fiecărui stat partener. COSAC subliniază că legătura dintre cele trei domenii de cooperare — pace, schimburi comerciale și societate civilă — trebuie subliniată. COSAC dorește ca agenda euro-mediteraneană să includă intensificarea cooperării culturale și universitare, în vederea creării unui domeniu specific, legat de dimensiunea identităților culturale.

4.3.

COSAC evidențiază importanța crucială a dimensiunii parlamentare a parteneriatului euro-mediteranean, în special în evaluarea potențialelor priorități bilaterale și multilaterale. De asemenea, aceasta salută contactele și schimburile care au loc în cadrul grupurilor de prietenie, vizitelor și misiunilor. COSAC subliniază faptul că toate acestea pot contribui substanțial la asigurarea vizibilității parteneriatului și pot insufla un sentiment de responsabilitate actorilor implicați în acest proces.

4.4.

COSAC invită toți partenerii implicați să coopereze strâns pentru a crea o politică globală și integrată în domeniul migrației, care să poată asigura legătura necesară între așteptările ambelor parți și să evalueze modurile în care migrația poate fi benefică tuturor părților implicate. COSAC subliniază nevoia abordării serioasei probleme a migrației ilegale, asigurându-se în același timp deplinul respect al drepturilor omului. Aceasta include necesitatea de a se opune cu putere traficului de ființe umane, ce cauzează mari suferințe și pierderi de vieți omenești, ca și recunoașterea faptului că migrația și dezvoltarea sunt strâns legate. De asemenea, este foarte important să se recunoască avantajele migrației legale, în special a forței de muncă calificate ce pătrunde pe piața europeană.

5.1.

COSAC invită instituțiile europene implicate in acordurile interinstituționale ca, atunci când determină cadrul multianual al UE (așa-numitele „perspective financiare”), să informeze parlamentele naționale despre prioritățile și obiectivele strategice ale acestuia.

5.2.

COSAC încurajează parlamentele naționale să-și îmbunătățească controlul asupra acestor domenii specifice, și anume cadrul multianual, programele specifice de cheltuieli și bugetul anual. Această triplă structură de control ar putea oferi o perspectivă mai extinsă și mai exactă asupra structurii programelor financiare comunitare.

5.3.

În cadrul revizuirii bugetului pe 2008-2009, COSAC invită parlamentele naționale să-și exprime punctul de vedere înainte de încheierea revizuirii, și anume printr-o implicare activă în conferința ce va fi organizată de Comisie după încheierea perioadei de consultări lansate de aceasta. Parlamentele naționale sunt, de asemenea, încurajate să efectueze schimburi de informații privind rezultatele controalelor efectuate și să se informeze reciproc dacă au transmis Comisiei punctul lor de vedere.