Cadrul pentru administratorii de credite și cumpărătorii de credite

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva (UE) 2021/2167 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

• Aceasta armonizează normele pentru administratorii de credite* și cumpărătorii de credite* ai drepturilor unui creditor ce decurg dintr-un contract de credit neperformant.
• Aceasta vizează să sprijine dezvoltarea de piețe secundare pentru credite neperformante* în Uniunea Europeană (UE), asigurând, în același timp, faptul că vânzarea de astfel de credite nu subminează drepturile creditorilor.

ASPECTE-CHEIE

În afară de câteva excepții clar definite, directiva se aplică atât administratorilor de credite cât și cumpărătorilor de credite care cumpără drepturile creditorului ce decurg dintr-un contract de credit neperformant.

Autorizarea administratorilor de credite

Administratorii de credite trebuie:

• să solicite autorizarea din partea autorități naționale relevante;
• să îndeplinească anumite condiții (neîndeplinirea acestora constituie motiv pentru respingerea cererii), în special:
  • să fie persoană juridică și să aibă sediul social sau sediul central în acel stat membru al UE;
  • să demonstreze că membrii organelor lor de conducere sau administrative au o bună reputație, nu au cazier judiciar, nu au fost declarați în stare de faliment și dispun de cunoștințele și experiența necesare pentru a acționa în mod competent și responsabil;
  • să folosească o guvernanță solidă și controale interne adecvate;
  • să respecte normele de protecție a debitorilor și pentru tratarea acestora în mod echitabil și cu diligență, precum și pentru înregistrarea și soluționarea plângerilor acestora în mod gratuit;
  • să aplice proceduri adecvate de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
  • să respecte cerințe naționale de raportare și de prezentare publică a informațiilor.

Autoritățile naționale competente trebuie:

• să aplice o procedură de autorizare pentru administratorii de credite, solicitându-le să facă dovada faptului că îndeplinesc toate condițiile;
• să decidă în termen de 90 de zile dacă acordă sau refuză autorizația;
• să aibă competențele de supraveghere, de investigare și de sancționare și pot, în anumite condiții, să retragă o autorizație;
• să țină un registru, pus la dispoziția publicului online, al tuturor administratorilor de credite;
• să permită, în anumite condiții, administratorilor de credite autorizați să practice în altă parte în UE.

În interacțiunile lor cu debitorii, cumpărătorii de credite și cu administratorii de credite trebuie:

• să acționeze cu bună-credință, în mod echitabil și cu profesionalism;
• să le ofere debitorilor informații care să nu fie înșelătoare, neclare sau false;
• să respecte și să protejeze informațiile personale și dreptul la viață privată al debitorilor;
• să nu hărțuiască, constrângă sau influențeze în mod nejustificat debitorii;
• să furnizeze debitorului următoarele informații după transferul drepturilor unui creditor și înainte de prima colectare a datoriilor, sau ori de câte ori debitorul cere acest lucru:
  • data transferului și identitatea și datele de contact ale cumpărătorului de credite;
  • suma datorată de debitor, defalcată pe capital, dobândă, comisioane și alte costuri;
  • o declarație care atestă că se aplică în continuare toate dispozițiile relevante din dreptul UE și din dreptul intern;
  • numele, adresa și datele de contact ale autorităților naționale relevante.

Dreptul la informații

Instituțiile de credit trebuie:

• să ofere potențialilor cumpărători de credite informații cu privire la drepturile unui creditor, astfel încât acestea să poată evalua personal probabilitatea recuperării creditului nerambursat;
• să ofere informații, precum detalii cu privire la cumpărătorii de credite și soldul total al portofoliilor de credite cesionate, inclusiv numărul și dimensiunea acestora, autorităților lor naționale, de două ori pe an.

Cumpărătorii de credite care cesionează drepturile unui credit trebuie, de două ori pe an și eventual trimestrial, să ofere autorităților relevante detalii cu privire la noul cumpărător și informații precum soldul total.

Statele membre sunt responsabile pentru stabilirea unor sancțiuni administrative adecvate și a unor măsuri de remediere în cazul încălcării directivei.

Autoritatea bancară europeană emite orientări și standarde tehnice privind aspecte detaliate ale directivei.

Directiva aduce modificări Directivei 2008/48/CE (a se vedea sinteza) și Directivei 2014/17/UE (a se vedea sinteza).

Comisia Europeană prezintă un raport privind:

• gradul de adecvare a cadrului de reglementare, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene până la 29 decembrie 2023;
• evaluarea sa cu privire la Directivă, Parlamentului, Consiliului și Comitetului Economic și Social European până la 29 decembrie 2026.

DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?

• Directiva a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 28 decembrie 2021. Aceste norme noi se aplică de la 30 decembrie 2023.
• În conformitate cu dreptul intern, la 30 decembrie 2023, entitățile care desfășoară deja activități de administrare a creditelor pot să desfășoare în continuare activitățile respective în statul lor membru de origine până la 29 iunie 2024, sau până la data la care obțin o autorizație în conformitate cu prezenta directivă, oricare dintre aceste date survine prima.

CONTEXT

• Un credit bancar este considerat, în general, ca fiind neperformant, dacă trec mai mult de 90 de zile fără ca debitorul să plătească ratele sau dobânzile convenite, sau dacă devine puțin probabil să fie rambursat.
• Gestionarea eficientă a creditelor neperformante reduce riscurile în bilanțurile băncilor, permițându-le să se concentreze pe acordarea de credite întreprinderilor și persoanelor fizice.

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva (UE) 2021/2167 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE (JO L 438, 8.12.2021, pp. 1-37).

DOCUMENTE CONEXE

Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 60, 28.2.2014, pp. 34-85).

Modificările succesive aduse Directivei 2014/17/UE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, pp. 1-337).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, pp. 1-11).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, pp. 12-47).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, pp. 66-92).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 27.04.2022