Comunicarea evaluează diferitele texte legislative cunoscute sub denumirea de „pachetul de șase” și „pachetul de două”. Acestea urmăresc consolidarea guvernanței economice a UE.
Aceasta analizează măsura în care noile norme au atins obiectivul de asigurare a unei coordonări mai strânse a politicilor economice.

ASPECTE-CHEIE

De la criza economică și financiară, sistemul de guvernanță economică din Uniunea Europeană (UE) s-a schimbat semnificativ. Schimbările au jucat un rol important în asigurarea convergenței durabile, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă suplimentare.

Obiectivele pachetelor

Cele șapte regulamente evaluate urmăresc:

consolidarea supravegherii bugetare în temeiul Pactului de stabilitate și creștere (PSC), introducerea unor elemente suplimentare de supraveghere bugetară pentru țările din zona euro și consolidarea cadrelor bugetare naționale;
introducerea unei proceduri noi pentru detectarea, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice.
instituirea unui cadru pentru țările din zona euro care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește stabilitatea financiară;
asigurarea unei baze juridice obligatorii pentru semestrul european, care nu beneficia de o asemenea bază înainte de adoptarea acestor regulamente.

Supravegherea bugetară

Criza economică și financiară a dus la creșterea deficitelor și a datoriilor publice în UE și a scos la iveală lacune în supravegherea politicilor bugetare. Actele legislative au reformat cele două componente ale PSC, cea preventivă și cea corectivă:

Componenta preventivă a Pactului de stabilitate și creștere (menită să evite apariția unor deficite publice excesive) a fost consolidată și a devenit mai strictă prin introducerea criteriului de referință în materie de cheltuieli și a procedurii privind abaterile semnificative.
Componenta corectivă a fost îmbunătățită prin aplicarea criteriului referitor la datorie prevăzut în tratat (o limită de 60 % din PIB în ceea ce privește datoria publică) și prin majorarea sancțiunilor impuse țărilor din zona euro care nu respectă recomandările cuprinse în procedura aplicabilă deficitelor excesive.
PSC se poate aplica în mod flexibil în cazul unei crize, atât în cadrul componentei corective, cât și în cadrul componentei preventive. În ianuarie 2015, pentru a consolida legătura dintre investiții, reformele structurale și responsabilitate bugetară, Comisia Europeană a propus noi orientări pentru țările UE în vederea valorificării optime a flexibilității în cadrul normelor existente ale Pactului de stabilitate și creștere.
Primul regulament din pachetul de două [Regulamentul (UE) nr. 473/2013] introduce aspecte suplimentare de consolidare a supravegherii bugetare și a cadrelor bugetare naționale ale țărilor din zona euro. Acesta prevede evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare ale acestora și consolidează în continuare procedura aplicabilă deficitelor excesive. De exemplu, aceasta îi oferă Comisiei posibilitatea de a formula recomandări autonome adresate țărilor cu deficite excesive.

Procedura aplicabilă dezechilibrelor macroeconomice

Pachetul de șase a introdus o supraveghere mai extinsă a politicilor economice, creând o procedură aplicabilă dezechilibrelor macroeconomice, cu rolul de a detecta, a preveni și a corecta dezechilibrele macroeconomice. Această procedură a cuprins mai multe etape:

raportul privind mecanismul de alertă (RMA): acesta analizează situația din țările UE folosind o varietate de indicatori economici pentru a detecta dezechilibrele potențiale. Raportul evidențiază țările UE care necesită o analiză mai detaliată (un bilanț aprofundat);
bilanțurile aprofundate: Comisia efectuează o evaluare temeinică a situației din țările identificate în RMA ca prezentând risc de dezechilibru. Acest raport demonstrează prezența sau absența unor dezechilibre și indică dacă acestea sunt sau nu sunt excesive;
procedura de dezechilibru excesiv (PDE): dacă dezechilibrul este considerat excesiv, țara în cauză poate face obiectul unei proceduri de dezechilibru excesiv și trebuie să adopte un plan de măsuri corective, având un calendar și termene specifice;
amenzi : dacă planurile de măsuri corective ale țărilor din zona euro nu sunt adecvate sau sunt puse în aplicare în mod necorespunzător.

Țările din zona euro care se confruntă cu probleme privind stabilitatea financiară

Al doilea regulament din pachetul de două [Regulamentul (UE) nr. 472/2013] vizează consolidarea controlului și a supravegherii țărilor UE care se confruntă sau riscă să se confrunte cu probleme grave privind stabilitatea financiară. Acesta vizează stabilirea unui proces de monitorizare pentru țările UE care fac obiectul unei supravegheri consolidate, al unui program de ajustare macroeconomică sau al unei supravegheri ulterioare aplicării programului.

Evaluarea eficacității regulamentelor

Actele legislative de mai sus care reglementează acest sistem de guvernanță au consolidat în mod evident structura actuală de guvernanță.
- Deși a fost pus în aplicare abia de curând, cadrul reformat al supravegherii bugetare a jucat deja un rol în corectarea deficitelor excesive. Deficitul bugetar mediu din UE-28 (1) s-a redus de la 4,5 % din PIB în 2011 la o valoare procentuală estimată de aproximativ 3 % în 2014. Numărul țărilor care au făcut obiectul unei proceduri de deficit excesiv a scăzut de la 23 din 27 la 11 din 28 până la sfârșitul anului 2014.
- PDM a contribuit la o înțelegere comună a provocărilor strategice cu care se confruntă țările UE, iar dezechilibrele sunt în curs de corectare.
- Noile norme au sporit transparența, previzibilitatea, fezabilitatea și eficiența supravegherii și a monitorizării țărilor care se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți financiare grave.
Cu toate acestea, dat fiind faptul că acest nou sistem de guvernanță economică a intrat în vigoare de curând și, prin urmare, experiența cu privire la acesta este limitată, este dificil de formulat concluzii în acest moment cu privire la eficacitatea regulamentelor.
Până în prezent, sistemul a fost aplicat în contextul unei crize financiare și economice grave. Cu toate acestea, eficacitatea sistemului depinde, în mare măsură, de buna funcționare a componentei preventive, aceasta rămânând a fi analizată într-un mediu economic mai favorabil.
Deși regulamentele au consolidat cadrul de guvernanță economică al UE, evaluarea arată că există și aspecte care necesită îmbunătățiri. Printre acestea se numără transparența și complexitatea cadrului bazat pe norme, precum și impactul acestuia asupra creșterii și a dezechilibrelor.

CONTEXT

Ca răspuns la deficiențele sistemului de guvernanță economică revelate de criza economică și financiară, UE a luat o varietate de măsuri pentru a consolida guvernanța economică și a asigura o convergență, o creștere economică și locuri de muncă durabile. În centrul acestor eforturi s-au aflat pachetele legislative cunoscute sub denumirea de „pachetul de șase” (care a intrat în vigoare în decembrie 2011) și „pachetul de două” (care a intrat în vigoare în mai 2013).
Deși face parte din pachetul de șase, Directiva 2011/85/UE privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre nu a fost inclusă în această evaluare. Directiva face obiectul unui calendar separat, termenul pentru evaluarea sa fiind 14 decembrie 2018.
Pentru informații suplimentare, consultați:
- pagina referitoare la guvernanța economică pe site-ul Comisiei Europene;
- comunicatul de presă al Comisiei Europene.

ACTUL PRINCIPAL

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Evaluarea guvernanței economice: Raport privind punerea în aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 [(COM(2014) 905 final, 28.11.2014]

ACTE CONEXE

Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (JO L 306, 23.11.2011, pp. 1-7)

Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (JO L 306, 23.11.2011, pp. 8-11)

Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 306, 23.11.2011, pp. 12-24)

Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, pp. 25-32)

Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (JO L 306, 23.11.2011, p. 33-40)

Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, pp. 1-10)

Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013, pp. 11-23)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de pactul de stabilitate și de creștere [COM(2015) 12 final, 13.1.2015]

Data ultimei actualizări: 30.03.2017

(1) Regatul Unit se retrage din Uniunea Europeană și, începând cu 1 februarie 2020, are statut de țară terță (țară din afara UE).

Top

All