COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 12.6.2018

COM(2018) 473 final

2018/0249(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize

{SEC(2018) 315 final}
{SWD(2018) 347 final}
{SWD(2018) 348 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Protecția eficace a frontierelor noastre externe este o condiție prealabilă necesară pentru asigurarea unui spațiu sigur pentru libera circulație a persoanelor și a bunurilor în interiorul Uniunii. Aceasta este, de asemenea, unul dintre principalele obiective ale acțiunilor întreprinse de Uniune ca răspuns la provocările cu care se confruntă în materie de migrație și de securitate, astfel cum sunt descrise în Comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația 1 . Obiectivul Uniunii [prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)] de a asigura un nivel înalt de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție ar trebui să fie realizat, printre altele, prin măsuri comune referitoare la trecerea frontierelor interne de către persoane și la controalele la frontieră efectuate la frontierele externe ale Uniunii, precum și prin politica comună în domeniul vizelor. Realizarea unui spațiu intern fără frontiere, în care persoanele și bunurile pot circula liber, aduce beneficii importante atât cetățenilor europeni, cât și întreprinderilor. Spațiul Schengen este unul dintre principalele mijloace prin care cetățenii europeni își pot exercita libertățile, iar piața internă poate prospera și se poate dezvolta. De asemenea, acesta este una dintre realizările cele mai tangibile Uniunii, ceea ce face cu atât mai imperioasă necesitatea consolidării eforturilor de protejare a integrității sale, în special în perioade dificile, caracterizate de presiuni migratorii importante.

Bugetul Uniunii a jucat un rol-cheie în finanțarea unui răspuns comun la diferitele aspecte ale crizei migrației și în protejarea spațiului Schengen. Comisia propune majorarea sprijinului acordat pentru securizarea frontierelor noastre externe. Acest lucru presupune gestionarea adecvată a fluxurilor de mărfuri și de persoane prin consolidarea controlului la frontierele externe și prin asigurarea faptului că statele membre dispun de echipamente adecvate pentru efectuarea controalelor vamale.

În acest context, la 2 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în care se propune crearea unui nou fond de gestionare integrată a frontierelor, cu un pachet financiar în valoare de 9 318 000 000 EUR (în prețuri curente), care va oferi un sprijin vital consolidat statelor membre pentru securizarea frontierelor externe comune ale Uniunii. Este prevăzută, pentru perioada următoare, o creștere a pachetului financiar total alocat pentru gestionarea frontierelor până la o sumă de cinci ori mai mare decât suma alocată în acest sens în actualul cadru financiar multianual. Fondul de gestionare integrată a frontierelor va contribui la dezvoltarea în continuare a politicii comune în domeniul vizelor și va asigura gestionarea europeană integrată a frontierelor externe, în vederea gestionării eficace a trecerilor frontierelor externe. Pentru aceasta este nevoie să se abordeze provocările legate de migrație și amenințările potențiale viitoare la aceste frontiere, contribuindu-se astfel la combaterea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră și la asigurarea unui nivel ridicat de securitate internă în cadrul Uniunii, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și cu garantarea liberei circulații a persoanelor în interiorul acesteia. Ar trebui să se acorde în continuare sprijin financiar acțiunilor statelor membre care vizează construirea și consolidarea capacităților în aceste domenii și intensificarea cooperării, inclusiv cu agențiile relevante ale Uniunii. Fondul va contribui, de asemenea, la asigurarea unei mai mari uniformități a controalelor vamale efectuate la frontierele externe, prin abordarea discrepanțelor care există în prezent între statele membre din cauza situației lor geografice și a capacităților și a resurselor lor diferite. În acest context, noul fond propus, Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), va fi alcătuit din două instrumente: un instrument de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize și un instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal 2 . Prezenta propunere nu vizează decât instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comisia prezintă în paralel o propunere separată referitoare la instrumentul pentru echipamente de control vamal.

Consolidarea gestionării europene integrate a frontierelor externe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2016/1624 de instituire a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european 3 , reprezintă un pilon esențial al acțiunii UE și o condiție prealabilă pentru funcționarea normală a sistemului Schengen. Conceptul de gestionare europeană integrată a frontierelor reunește mai multe componente – controlul la frontiere, inclusiv îndrumarea resortisanților țărilor terțe care au nevoie de protecție către autoritățile relevante, prevenirea și depistarea actelor de criminalitate transfrontalieră, operațiunile de căutare și salvare sau analizele de risc, care trebuie să fie abordate într-o manieră cuprinzătoare și coordonată. Cooperarea interinstituțională dintre autoritățile relevante este, la rândul său, o componentă importantă a gestionării europene integrate a frontierelor, așa cum sunt și mecanismele de solidaritate, inclusiv finanțarea acordată de Uniune, cum ar fi noul FGIF, în special instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize.

Frontierele externe ale UE sunt frontiere comune, pentru protejarea cărora este nevoie ca autoritățile naționale competente și actorii UE, precum și Uniunea în ansamblul său să desfășoare acțiuni colective și coordonate. Gestionarea acestor frontiere externe comune este, prin urmare, responsabilitatea comună a statelor membre și a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – cei doi piloni ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă la nivel european. Pentru ca poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european să asigure într-un mod eficace gestionarea europeană integrată a frontierelor, este esențial să existe o cooperare strânsă între părțile sale constitutive. Este necesară o repartizare adecvată a resurselor financiare ale UE pentru ca statele membre care sunt cele mai afectate să dispună de capacități suficiente pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă, în beneficiul Uniunii în ansamblul său. Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va contribui la atingerea acestui obiectiv.

Este nevoie ca eforturile polițiștilor de frontieră și ale autorităților de control vamal de la nivel național care vor fi sprijinite de instrument să fie susținute de o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă puternică și pe deplin operațională, aflată în centrul unui sistem al UE pe deplin integrat de gestionare a frontierelor. Acesta este motivul pentru care Comisia intenționează să propună extinderea considerabilă a agenției pentru ca aceasta să devină pe deplin operațională și să dispună de o rezervă permanentă de aproximativ 10 000 de polițiști de frontieră 4 . Tot astfel, este, de asemenea, nevoie ca Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) să funcționeze corespunzător.

Mai mult, în următorul cadru financiar multianual, finanțarea oferită de Uniune în cadrul instrumentelor de acțiune externă va furniza și un sprijin consolidat pentru cooperarea cu țările terțe în vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor acestora, a combaterii migrației neregulamentare și a îmbunătățirii gestionării fluxurilor de migrație.

Principala provocare pe care urmărește să o abordeze propunerea este necesitatea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește gestionarea viitorului instrument în comparație cu perioada de programare actuală, dar și dotarea cu instrumente care să garanteze faptul că finanțarea este direcționată către prioritățile UE și către acțiuni cu o valoare adăugată semnificativă pentru Uniune. Pentru a aborda noile provocări și priorități, sunt necesare noi mecanisme pentru alocarea fondurilor între gestiunea partajată, directă și indirectă.

–sprijin pentru acțiuni specifice, prin care se furnizează fonduri suplimentare pentru acțiuni specifice cu o valoare adăugată europeană importantă, prin intermediul programelor naționale ale statelor membre;

–sprijin pentru acțiunile Uniunii, gestionat prin gestiune directă și indirectă și

–asistență de urgență.

Se va asigura o simplificare sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentului, în special prin asigurarea unei abordări compatibile cu normele aplicabile gestionării altor fonduri ale UE („cadrul unic de reglementare”), prin oferirea de orientări îmbunătățite cu privire la sistemele de gestiune și de control și la cerințele în materie de audit, precum și prin asigurarea faptului că normele de eligibilitate din cadrul gestiunii partajate valorifică pe deplin opțiunile simplificate în materie de costuri (OSC). Este, de asemenea, important să se asigure o valoare adăugată europeană cât mai mare a acțiunilor sprijinite de instrument și să se instituie un cadru de monitorizare și de evaluare îmbunătățit, astfel încât să se consolideze gestionarea bazată pe performanță a fondurilor.

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, fixată la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, în conformitate cu notificarea Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize se bazează pe investițiile și realizările obținute cu sprijinul instrumentelor care l-au precedat: în perioada 2007-2013, Fondul pentru frontierele externe, astfel cum a fost instituit prin Decizia (UE) 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului 5 și, în perioada 20142020, Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI), astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 6 .

Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va continua să sprijine politicile globale ale UE în domeniul gestionării frontierelor externe și al vizelor –consolidarea gestionării europene integrate a frontierelor, achiziționarea de echipamente de gestionare a frontierelor care să fie utilizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, politica comună în domeniul vizelor și sistemele informatice relevante.

Agențiile Uniunii care au atribuții în domeniul gestionării frontierelor, în special Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, eu-LISA, dar și Agenția pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA), joacă un rol vital în asigurarea securității frontierelor și a liberei circulații a persoanelor în cadrul Uniunii, lucrând în strânsă colaborare cu autoritățile statelor membre. De exemplu, statele membre se asigură că sistemele lor informatice de la nivel național sunt interoperabile și permit, așadar, schimbul de informații între diferitele autorități, în timp ce Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) se asigură că poate avea loc schimbul de informații între toate sistemele informatice din Uniune. Prin urmare, se va asigura o coerență și o complementaritate deplină și prin modul în care bugetul Uniunii sprijină aceste agenții și statele membre prin instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Totodată, este important să se asigure complementaritatea cu acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), de exemplu prin punerea în comun a echipamentelor folosite pentru supravegherea frontierelor și supravegherea maritimă astfel încât să se asigure utilizarea optimă a resurselor în vederea consolidării securității maritime.

Oferirea unui răspuns la principalele provocări din domeniul gestionării frontierelor presupune întreprinderea unor acțiuni ferme de către statele membre și agențiile relevante. Din acest motiv, Comisia propune să majoreze semnificativ în special bugetul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Contribuțiile financiare pentru următorul cadru financiar multianual, considerate împreună cu bugetul avut în vedere pentru eu-LISA, vor fi în valoare de 12 013 000 000 EUR (în prețuri curente). Această majorare va permite consolidarea puternică a rolului și a sferei de acțiune în special a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, mai ales prin constituirea unei rezerve permanente de aproximativ 10 000 de polițiști de frontieră 7 . Cele două instrumente care alcătuiesc Fondul de gestionare integrată a frontierelor nu acoperă însă finanțarea alocată agențiilor. Așadar, prezenta propunere nu reglementează decât instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, care va oferi sprijin pentru punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor externe de către statele membre, în deplină sinergie cu activitatea agențiilor Uniunii în acest domeniu.

 •    Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Obiectivul de politică al Uniunii de a trece la o gestionare europeană integrată a frontierelor vizează un domeniu de acțiune în care se întâlnesc și se consolidează reciproc diferite alte domenii de politică ale UE. Întrucât gestionarea frontierelor are loc la frontierele externe, este indispensabil să existe o cooperare și o coordonare între autoritățile responsabile cu gestionarea frontierelor și alte autorități relevante, în special autoritățile vamale. În noul cadru financiar multianual, se vor asigura sinergii puternice între instrumentele de finanțare care sprijină aceste autorități, cu scopul de a se asigura un impact cât mai mare al bugetului UE în domeniul migrației și al frontierelor.

Prin garantarea faptului că autoritățile responsabile cu gestionarea frontierelor și controlul vamal dispun de echipamentele și expertiza necesare și că există o cooperare eficace între ele, putem să ne asigurăm că se reduce migrația neregulamentară și că scade afluxul de mărfuri periculoase sau nedorite în Uniune. Cele două componente ale FGIF, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize și instrumentul nou-înființat pentru echipamente de control vamal, vor contribui la atingerea acestor obiective. Primul instrument va asigura o gestionare fermă și eficace a frontierelor, protejând, totodată, libera circulație a persoanelor, în timp ce al doilea instrument va sprijini buna funcționare a uniunii vamale. Primul se va concentra exclusiv pe acțiunile legate de verificările asupra persoanelor efectuate în contextul controlului la frontieră, în timp ce al doilea va viza acțiunile legate de achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal. Acesta din urmă va viza echipamentele care pot fi utilizate atât pentru verificările efectuate asupra bunurilor, cât și pentru cele efectuate asupra persoanelor. Astfel, se va asigura sinergia deplină între cele două instrumente care alcătuiesc FGIF.

Pentru ca gestionarea integrată a frontierelor să fie un succes, este importantă cooperarea și coordonarea cu alte autorități din domeniul migrației și al securității. Este vorba de autoritățile cu responsabilități în domeniul azilului, al gestionării migrației, al returnării și al criminalității transfrontaliere, precum și actorii din domeniul securității maritime și al supravegherii maritime.

Fondul pentru azil și migrație (FAM) este viitorul instrument de finanțare propus, care ar trebui să sprijine activitatea autorităților naționale legată de primirea solicitanților de azil și a migranților la sosirea lor pe teritoriul UE, precum și cea legată de returnarea celor care nu au drept de ședere în UE. FAM și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize vor opera în deplină sinergie, cu scopul de a asigura un impact mai semnificativ al ambelor fonduri în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Acest lucru este important, de exemplu, pentru a reduce numărul migranților neregulamentari care intră în Uniune, precum și pentru a asigura faptul că cei care nu au drept de ședere sunt returnați în țările lor de origine.

Noul Fond pentru securitate internă (FSI) este viitorul instrument de finanțare care ar trebui să contribuie la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune, în special prin combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității organizate și a criminalității informatice și prin acordarea de asistență și protecție victimelor infracțiunilor, în deplină coerență cu acțiunile sprijinite de viitorul instrument pentru gestionarea frontierelor și vize.

Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va permite, de asemenea, achiziționarea de echipamente multifuncționale pentru supravegherea maritimă, cu scopul de a maximiza sinergiile și în domeniul supravegherii maritime.

Măsurile desfășurate în țări terțe și în legătură cu țări terțe care sunt finanțate prin instrument vor fi gestionate în deplină sinergie, coerență și complementaritate cu alte acțiuni desfășurate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, va fi urmărită în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe a Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va direcționa sprijinul în vederea consolidării cooperării cu țările terțe și a anumitor aspecte-cheie ale capacităților lor de supraveghere a frontierelor și de gestionare a frontierelor, în domeniile de interes pentru politica de migrație a Uniunii și pentru obiectivele de securitate ale acesteia.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

În temeiul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.

Temeiul juridic pentru acțiunea propusă a Uniunii în acest domeniu poate fi găsit în lista de măsuri prevăzute la articolul 77 alineatul (2), precum și la articolul 79 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cum ar fi politica comună privind vizele, controalele asupra persoanelor la frontierele externe, măsurile pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe și combaterea traficului de persoane.

Se atrage, de asemenea, atenția asupra articolului 80 din TFUE, care subliniază faptul că aceste politici ale Uniunii descrise în partea a treia titlul 5 capitolul 2 din TFUE și punerea lor în aplicare trebuie guvernate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar.

În plus, Comisia a adoptat, la 29 mai 2018, o propunere de regulament privind dispozițiile comune 8 , menită să asigure o mai bună coordonare și să armonizeze punerea în aplicare a sprijinului în cadrul gestiunii partajate, cu obiectivul principal de a simplifica punerea în aplicare a politicilor 9 . Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize va intra, de asemenea, în sfera de aplicare a acestui regulament în ceea ce privește partea legată de gestiunea partajată.

Diferitele fonduri ale Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate urmăresc obiective complementare și au în comun același mod de gestiune, prin urmare Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune] stabilește o serie de principii comune, precum parteneriatul. Regulamentul respectiv conține și elementele comune de planificare strategică și programare, inclusiv dispozițiile privind Acordul de parteneriat care urmează să fie încheiat cu fiecare stat membru, și stabilește o abordare comună în ceea ce privește orientarea spre performanță a fondurilor. În consecință, regulamentul include condiții favorizante și măsuri de monitorizare, raportare și evaluare. Se stabilesc dispoziții comune și în ceea ce privește normele de eligibilitate, gestiunea financiară și măsurile de gestiune și de control.

•Geometrie variabilă

Măsurile propuse în temeiul articolului 77 alineatul (2) din TFUE constituie dezvoltări ale acquis-ului Schengen. Prin urmare, articolul 4 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei se aplică în ceea ce privește statul membru respectiv, iar articolul 4 din Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene se aplică cu privire la Irlanda.

Măsurile propuse constituie dezvoltări ale acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele, la care sunt asociate, în temeiul acordurilor cu Uniunea, patru țări care nu sunt state membre. Odată adoptate, notificate și acceptate, măsurile propuse li se vor aplica, în consecință, și acestor patru țări.

•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)

În general, gestionarea frontierelor externe este un domeniu în care acțiunea Uniunii comportă o valoare adăugată clară, comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Uniunea este mai în măsură decât statele membre să ofere, pe de o parte, un cadru pentru solidaritatea Uniunii în ceea ce privește controlul la frontiere, politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor de migrație și, pe de altă parte, o platformă pentru dezvoltarea sistemelor informatice comune care să sprijine punerea în aplicare a acestor politici.

În acest context, sprijinul financiar oferit în temeiul prezentului regulament contribuie în special la consolidarea capacităților naționale și europene în aceste domenii. În acest scop, prezentul regulament vizează, printre altele:

–să acorde un sprijin mai sistematic serviciilor furnizate de statele membre individuale în vederea securizării spațiului fără frontiere interne;

–să intensifice cooperarea interinstituțională între autoritățile cu responsabilități în materie de frontiere și alte autorități de aplicare a legii și

–să asigure faptul că statele membre pot pune mai multe echipamente specializate la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru operațiunile comune în interesul protejării spațiului fără frontiere interne.

Se recunoaște pe deplin faptul că intervențiile ar trebui să se desfășoare la un nivel corespunzător, iar rolul Uniunii nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar.

•Proporționalitate

Propunerea respectă principiul proporționalității și intră în sfera de acțiune a spațiului de libertate, securitate și justiție, astfel cum a fost definit în titlul V din TFUE. Obiectivele și nivelurile de finanțare corespunzătoare sunt proporționale cu ceea ce urmărește să realizeze instrumentul. Acțiunile avute în vedere în prezenta propunere abordează dimensiunea europeană a gestionării frontierelor și a politicii comune în domeniul vizelor.

•Alegerea instrumentului

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

Propunerea ține seama de rezultatele evaluărilor instrumentului anterior de finanțare din domeniul gestionării frontierelor și al vizelor. Propunerea se bazează pe evaluarea ex post a Fondului pentru frontierele externe, care a fost fondul pentru perioada de programare 2007­2013, și pe evaluarea intermediară a Instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI – componenta frontiere și vize), care este fondul corespunzător perioadei actuale (2014-2020).

Din punctul de vedere al eficacității, FSI – componenta frontiere și vize este considerat a fi eficace în domeniile în care intervine: politica comună în domeniul vizelor și gestionarea frontierelor. Fondul a contribuit la facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și la consolidarea capacităților naționale ale statelor membre în domeniul eliberării vizelor. În multe state membre, contribuția sa la cooperarea consulară și la consolidarea cooperării cu țările terțe a fost, până în prezent, relativ limitată. Dezvoltarea unei politici comune în domeniul vizelor a fost sprijinită prin crearea și exploatarea sistemelor informatice, în special a sistemelor naționale de informații privind vizele. Prin consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor la frontierele externe ale Uniunii, fondul a contribuit la garantarea liberei circulații a persoanelor în spațiul Schengen. De asemenea, fondul a contribuit la asigurarea eficacității controalelor la frontierele externe prin sprijinirea măsurilor axate pe achiziționarea, modernizarea, îmbunătățirea și înlocuirea echipamentelor de control la frontieră și a echipamentelor de supraveghere. În principal din cauza unor factori externi, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește promovarea dezvoltării, a punerii în aplicare și a asigurării respectării unor politici care să garanteze absența oricărui control asupra persoanelor. Fondul a facilitat cooperarea dintre statele membre, iar cooperarea dintre statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, inclusiv achiziționarea de echipamente care să fie utilizate în cadrul operațiunilor comune cu sprijin din partea fondului, a contribuit la solidaritate și la partajarea responsabilităților.

În ansamblu, evaluarea indică, pe baza datelor disponibile, că rezultatele intervențiilor au fost obținute cu costuri umane și financiare rezonabile. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre au atras atenția asupra necesității de a primi orientări suplimentare din partea Comisiei cu privire la executarea fondului. Se poate afirma că percepția cu privire la caracterul împovărător al acestei sarcini administrative este un factor care îi afectează eficiența. În pofida adoptării unor măsuri menite să asigure simplificarea și reducerea sarcinii administrative, statele membre percep în continuare sarcina administrativă care le revine drept împovărătoare și consideră problematică aplicarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. S-a observat o creștere a nivelului de simplificare în cadrul gestiunii directe.

Motivele care au stat la baza instituirii fondului și obiectivele sale inițiale sunt relevante și acum, în perioada de după încheierea crizei legate de migrație. Au fost instituite mecanisme adecvate pentru a răspunde evoluției nevoilor atât în etapa de programare, cât și în cea de punere în aplicare. Flexibilitatea oferită de FSI – componenta frontiere și vize, care constă în transferul de fonduri între diferitele obiective, a permis adaptarea la evoluția nevoilor. Cu toate acestea, statele membre ar aprecia flexibilitatea mai mare care s-ar obține prin renunțarea la alocările minime de fonduri pentru obiective și prin reducerea numărului de obiective naționale.

Fondul este considerat a fi coerent cu alte acțiuni întreprinse la nivel național și la nivelul UE. Coerența cu alte instrumente de finanțare ale UE a fost asigurată în etapa de programare. Au fost instituite mecanisme de coordonare care să asigure coerența continuă în etapa de punere în aplicare. Comitetele de monitorizare și autoritățile competente joacă un rol esențial în asigurarea coerenței. Obiectivele fondului vin în completarea obiectivelor altor politici naționale. Asigurarea complementarității cu alte instrumente de finanțare ale UE a fost prevăzută în etapa de programare. Au fost instituite mecanisme de coordonare care să asigure complementaritatea în etapa de punere în aplicare, dar acestea ar putea fi îmbunătățite în continuare. Diferitele moduri de execuție se completează reciproc.

Fondul a asigurat o valoare adăugată europeană prin investiții inovatoare în infrastructură și echipamente și a susținut cooperarea dintre statele membre. Activitățile de formare care au putut fi desfășurate cu ajutorul fondului au contribuit la armonizarea practicilor între statele membre. O valoare adăugată europeană sporită ar fi fost de așteptat în domeniul cooperării consulare, al cooperării cu țările terțe și al sistemelor informatice.

•Consultări cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

Raportul de evaluare a impactului dă curs recomandărilor formulate de Comitetul de analiză a reglementării. Tabelul de mai jos prezintă, pe de o parte, principalele concluzii și recomandări de îmbunătățire privind Fondul pentru azil și migrație, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor) și Fondul pentru securitate internă și, pe de altă parte, modul în care raportul de evaluare a impactului a fost modificat pentru a reflecta aceste concluzii și recomandări.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

2018/0249 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (d),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 11 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 12 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În contextul evoluției provocărilor în materie de migrație cu care se confruntă Uniunea Europeană, precum și al preocupărilor privind securitatea, este extrem de important să se mențină echilibrul delicat între libera circulație a persoanelor, pe de o parte, și securitate, pe de altă parte. Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel înalt de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să se realizeze, printre altele, prin măsuri comune privind trecerea frontierelor interne de către persoane și privind controlul la frontierele externe, precum și prin politica comună în domeniul vizelor.

(2)În temeiul articolului 80 din TFUE, aceste politici și punerea lor în aplicare ar trebui să fie guvernate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar.

(3)În Declarația de la Roma, semnată la 25 septembrie 2017, liderii celor 27 de state membre și-au afirmat angajamentul de a construi o Uniune sigură și securizată, în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele externe sunt securizate, cu o politică în materie de migrație eficace, responsabilă și viabilă, conformă cu normele internaționale, precum și o Europă care este hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.

(4)Obiectivul politicii Uniunii în domeniul gestionării frontierelor externe este de a dezvolta și a realiza gestionarea europeană integrată a frontierelor la nivel național și la nivelul Uniunii, care este o condiție prealabilă pentru libera circulație a persoanelor în Uniune și o componentă fundamentală a spațiului de libertate, securitate și justiție.

(5)Gestionarea europeană integrată a frontierelor, astfel cum este realizată de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, care a fost instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului 13 și este alcătuită din Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă și din autoritățile naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, inclusiv serviciile de pază de coastă, în măsura în care îndeplinesc sarcini de control la frontieră, este necesară pentru a asigura o mai bună gestionare a migrației și o securitate sporită.

(6)Facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și prevenirea migrației neregulamentare și a amenințărilor la adresa securității au fost identificate, în comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația 14 , drept unele dintre principalele obiective ale răspunsului Uniunii la provocările cu care ne confruntăm în aceste domenii.

(7)Consiliul European din 15 decembrie 2016 15 a îndemnat statele membre să continue să asigure interoperabilitatea sistemelor de informații și a bazelor de date ale UE. Consiliul European din 23 iunie 2017 16 a subliniat necesitatea îmbunătățirii interoperabilității între bazele de date, iar la 12 decembrie 2017, Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE 17 .

(8)Pentru a menține integritatea spațiului Schengen și a consolida funcționarea acestuia, statele membre au, de la 6 aprilie 2017, obligația să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii UE care trec frontierele externe ale UE. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre de a utiliza mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră.

(9)Sprijinul financiar de la bugetul Uniunii este indispensabil pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, susținând statele membre în eforturile lor de a gestiona eficient trecerea frontierelor externe și de a aborda provocările legate de migrație și amenințările potențiale viitoare la aceste frontiere, contribuind astfel la combaterea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră și acționând, totodată, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

(10)Pentru a promova gestionarea europeană integrată a frontierelor, definită prin componentele sale, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/1624: controlul la frontiere, operațiunile de căutare și salvare efectuate în cursul operațiunilor de supraveghere a frontierelor, analiza riscului, cooperarea dintre statele membre (susținută și coordonată de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), cooperarea interinstituțională (inclusiv schimburile regulate de informații), cooperarea cu țările terțe, măsurile tehnice și operative în spațiul Schengen, care au legătură cu controlul la frontiere și care sunt concepute pentru a preveni imigrația ilegală și a combate criminalitatea transfrontalieră într-un mod mai eficient, utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, mecanismul de control al calității și mecanismele de solidaritate, și pentru a garanta faptul că aceasta devine o realitate operațională, ar trebui să se acorde statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii.

(11)Întrucât autoritățile vamale ale statelor membre și-au asumat un număr tot mai mare de responsabilități, care de multe ori includ și domeniul securității și au loc la frontierele externe, uniformitatea în efectuarea controalelor la frontieră și a controlului vamal la frontierele externe trebuie să fie asigurată prin furnizarea de către Uniune de sprijin financiar adecvat statelor membre. Acest lucru nu numai că va consolida controalele vamale, dar va și facilita schimburile comerciale în scopuri legitime, contribuind astfel la o uniune vamală sigură și eficientă.

(12)Prin urmare, este necesar să se instituie un fond care să succeadă Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 18 , prin instituirea Fondului de gestionare integrată a frontierelor (denumit în continuare „fondul”).

(13)Având în vedere particularitățile juridice aplicabile titlului V din TFUE și diferitele temeiuri juridice aplicabile referitoare la politicile privind frontierele externe și privind controlul vamal, nu este posibil din punct de vedere juridic ca fondul să fie instituit sub forma unui instrument unic.

(14)Prin urmare, fondul ar trebui instituit ca un cadru cuprinzător pentru sprijinul financiar acordat de Uniune în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, alcătuit din instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize („instrumentul”) instituit prin prezentul regulament și din instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr. .../... 19 al Parlamentului European și al Consiliului. Cadrul ar trebui să fie completat de Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune) al Parlamentului European și al Consiliului 20 , la care prezentul regulament ar trebui să facă trimitere în ceea ce privește normele privind gestiunea partajată.

(15)Instrumentul ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune în materie de drepturi fundamentale.

(16)Instrumentul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul instrumentelor financiare care l-au precedat: Fondul pentru frontierele externe pentru perioada 2007-2013, instituit prin Decizia (UE) 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului 21 , și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI) pentru perioada 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 22 . De asemenea, instrumentul ar trebui să extindă cadrul instrumentelor financiare precedente pentru a ține seama de noile evoluții.

(17)Pentru a asigura un control uniform și de înaltă calitate la frontierele externe și pentru a facilita călătoriile în scopuri legitime care presupun trecerea frontierelor externe, instrumentul ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei gestionări europene integrate a frontierelor care să includă toate măsurile de politică, legislative, de cooperare sistematică, de partajare a sarcinilor, de evaluare a situației și a modificărilor intervenite la punctele de trecere în ceea ce privește migranții aflați în situație neregulamentară, efectivele de personal, echipamentele și tehnologia utilizată, măsuri care au fost luate la diferite niveluri de către autoritățile competente ale statelor membre și de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cooperare cu alți actori, precum țările terțe și alte organisme ale UE, în special Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Europol și alte organizații internaționale.

(18)Instrumentul ar trebui să contribuie la o mai mare eficacitate a prelucrării cererilor de viză, din perspectiva identificării și a evaluării riscurilor la adresa securității și a riscurilor legate de migrația neregulamentară, precum și a facilitării procedurilor de acordare a vizelor pentru călătorii de bună credință. În special, instrumentul ar trebui să furnizeze asistență financiară pentru a sprijini digitalizarea prelucrării cererilor de viză, cu scopul de a asigura proceduri de acordare a vizelor rapide, sigure și la îndemâna utilizatorilor, atât în beneficiul solicitanților de viză, cât și al consulatelor. Instrumentul ar trebui să fie utilizat și pentru a asigura o vastă acoperire consulară în întreaga lume. Aplicarea uniformă a politicii comune în domeniul vizelor și modernizarea acesteia ar trebui, de asemenea, să fie reglementate de instrument.

(19)Instrumentul ar trebui să sprijine măsurile întreprinse pe teritoriul statelor Schengen care au legătură cu controlul la frontiere în contextul dezvoltării unui sistem comun de gestionare integrată a frontierelor care să consolideze funcționarea generală a spațiului Schengen.

(20)În vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor externe, a contribuirii la prevenirea și combaterea migrației neregulamentare și a asigurării unui nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, instrumentul ar trebui să sprijine dezvoltarea sistemelor informatice la scară largă, bazate pe sistemele informatice existente sau nou create. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să sprijine interoperabilitatea dintre aceste sisteme de informații ale UE [Sistemul de intrare/ieșire (EES) 23 , Sistemul de informații privind vizele (VIS) 24 , sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 25 , Eurodac 26 , Sistemul de informații Schengen (SIS) 27 și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare pentru resortisanții țărilor terțe (ECRIS-TCN) 28 ] în statele membre, astfel încât aceste sisteme de informații ale UE și datele lor să se completeze reciproc. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la evoluțiile necesare la nivel național impuse de punerea în aplicare a componentelor de interoperabilitate la nivel central [portalul european de căutare (ESP), serviciul comun de comparare a datelor biometrice (BMS), registrul comun de date de identitate (CIR) și detectorul de identități multiple (MID)] 29 .

(21)Instrumentul ar trebui să completeze și să consolideze activitățile întreprinse în vederea asigurării gestionării europene integrate a frontierelor în conformitate cu principiile solidarității și responsabilității comune între statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care reprezintă cei doi piloni ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă la nivel european. Acest lucru înseamnă, în special, că la elaborarea programelor lor, statele membre ar trebui să țină seama de instrumentele analitice și de orientările operaționale și tehnice elaborate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și de programa de formare pusă la punct de aceasta, de exemplu programa comună de bază pentru formarea polițiștilor de frontieră, inclusiv de componentele sale legate de drepturile fundamentale și de accesul la protecție internațională. Pentru a dezvolta complementaritatea dintre misiunea sa și responsabilitățile statelor membre în domeniul controlului la frontierele externe și pentru a asigura consecvența și a evita un raport costuri-beneficii negativ, Comisia ar trebui să consulte Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu privire la proiectele de programe naționale prezentate de către statele membre, în măsura în care acest lucru intră în sfera de competențe a agenției, în special cu privire la activitățile finanțate în cadrul sprijinului operațional.

(22)Instrumentul ar trebui să sprijine aplicarea abordării-hotspot, astfel cum a fost descrisă în Comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația și astfel cum a fost aprobată de Consiliul European din 25 și 26 iunie 2015 30 . Abordarea-hotspot furnizează sprijin operațional statelor membre care se confruntă cu o presiune disproporționată a migrației la frontierele externe ale Uniunii. Aceasta oferă asistență integrată, cuprinzătoare și specifică, într-un spirit de solidaritate și responsabilitate comună, precum și pentru a proteja integritatea spațiului Schengen.

(23)În interesul solidarității în spațiul Schengen în ansamblul său și într-un spirit de responsabilitate comună cu privire la protejarea frontierelor externe ale Uniunii, în cazul în care se identifică deficiențe sau riscuri, mai ales în urma unei evaluări Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului 31 , statul membru în cauză ar trebui să abordeze în mod corespunzător deficiențele sau riscurile identificate recurgând la resursele disponibile în cadrul programului său pentru a da curs recomandărilor adoptate în temeiul regulamentului menționat anterior și în conformitate cu evaluările vulnerabilității efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2016/1624.

(24)Instrumentul ar trebui să exprime solidaritatea și responsabilitatea comună prin acordarea de asistență financiară statelor membre care aplică pe deplin dispozițiile Schengen privind frontierele externe, precum și celor care se pregătesc să participe pe deplin la Schengen, și ar trebui utilizat de către statele membre în interesul politicii comune a Uniunii privind gestionarea frontierelor externe.

(25)În conformitate cu Protocolul nr. 5 la Actul de aderare din 2003 32 privind tranzitul terestru al persoanelor între regiunea Kaliningrad și alte părți ale Federației Ruse, instrumentul ar trebui să suporte toate costurile suplimentare apărute în urma punerii în aplicare a dispozițiilor specifice ale acquis-ului Uniunii prevăzute pentru un astfel de tranzit, și anume Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului 33 și Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului 34 . Cu toate acestea, necesitatea unui sprijin financiar continuu pentru compensarea scutirilor de taxe ar trebui să depindă de regimul de vize în vigoare între Uniune și Federația Rusă.

(26)Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului de politică al instrumentului, statele membre ar trebui să se asigure că programele lor abordează obiectivele specifice ale instrumentului, că prioritățile alese sunt aliniate la prioritățile convenite la nivelul UE și compatibile cu măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective și acțiuni este proporțională cu provocările și nevoile cărora trebuie să le facă față.

(27)Ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor, a coerenței și a eficienței cu alte fonduri UE și ar trebui să se evite suprapunerile dintre acțiuni.

(28)Returnarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membru este una dintre componentele gestionării europene integrate a frontierelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/1624. Cu toate acestea, date fiind natura și obiectivele lor, măsurile în materie de returnare nu intră în sfera de aplicare a instrumentului și fac obiectul Regulamentului (UE) nr..../... [noul FAM] 35 .

(29)Pentru a recunoaște rolul important al autorităților vamale ale statelor membre la frontierele externe și pentru a asigura faptul că acestea dispun de mijloace suficiente pentru a-și îndeplini gama largă de sarcini care le revin la aceste frontiere, instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr..../... [noul Fond pentru echipamente de control vamal] al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să ofere acestor autorități naționale finanțarea necesară pentru a investi în echipamente destinate controlului vamal, precum și în echipamente care pot, în plus față de controlul vamal, să fie folosite și în alte scopuri, cum ar fi controlul la frontiere.

(30)Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi, de asemenea, folosite pentru verificarea conformității cu alte acte legislative, cum ar fi dispozițiile privind gestionarea frontierelor, vize și cooperarea polițienească. Fondul de gestionare integrată a frontierelor a fost, prin urmare, conceput sub forma a două instrumente complementare, cu sfere de aplicare distincte, dar compatibile în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin prezentul regulament va exclude echipamentele care pot fi utilizate atât pentru gestionarea frontierelor, cât și pentru efectuarea controalelor vamale. Pe de altă parte, instrumentul pentru echipamente de control vamal nu numai că va sprijini financiar echipamentele care sunt utilizate în primul rând pentru controlul vamal, ci va permite utilizarea acestora și în alte scopuri, cum ar fi controlul la frontiere și securitatea. Această repartizare a rolurilor va favoriza cooperarea interinstituțională între autoritățile relevante ca o componentă a abordării europene integrate privind gestionarea frontierelor, menționată la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/1624, permițând astfel autorităților vamale și celor cu responsabilități la frontieră să colaboreze între ele și să maximizeze impactul bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control.

(31)Supravegherea frontierelor pe mare este considerată a fi una dintre atribuțiile îndeplinite de garda de coastă în spațiul maritim al Uniunii. Autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă au, pe lângă acestea, o gamă largă de alte sarcini, care pot include, fără a se limita la acestea, siguranța maritimă, securitatea, operațiunile de căutare și salvare, controlul la frontiere, controlul pescuitului, controlul vamal, sarcinile generale de asigurare a respectării legii și protecția mediului. Gama largă de atribuții ale gărzii de coastă face ca aceste autorități să intre în sfera de aplicare a diferitelor politici ale Uniunii care ar trebui să urmărească realizarea de sinergii pentru a asigura obținerea unor rezultate mai eficiente și mai eficace.

(32)În plus față de cooperarea în cadrul Uniunii în ceea ce privește atribuțiile de gardă de coastă între Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 , Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului 36 și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului 37 , ar trebui să se asigure și la nivel național o coerență sporită a activităților în domeniul maritim. Sinergia dintre diferiții actori din domeniul maritim ar trebui să se asigure în concordanță cu Strategia europeană de gestionare integrată a frontierelor europene și cu Strategia Uniunii europene în materie de securitate maritimă.

(33)Pentru a consolida complementaritatea și coerența activităților maritime, precum și pentru a evita suprapunerea eforturilor și a atenua constrângerile bugetare într-un domeniu cu costuri importante cum este domeniul maritim, instrumentul ar trebui să sprijine activitățile maritime cu scopuri multiple, al căror obiectiv principal este supravegherea frontierelor, dar care ar permite urmărirea în același timp și a altor obiective.

(34)Măsurile desfășurate în țările terțe și în legătură cu țările terțe care sunt finanțate prin instrument ar trebui să fie întreprinse în deplină sinergie, compatibilitate și complementaritate cu alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunilor externe și ale politicii externe ale Uniunii cu privire la țara sau la regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, instrumentul ar trebui să direcționeze sprijinul astfel încât să contribuie la intensificarea cooperării cu țările terțe și la consolidarea unor aspecte-cheie ale capacităților lor de supraveghere și de gestionare a frontierelor, în domeniile de interes pentru politica de migrație a Uniunii și pentru obiectivele de securitate ale acesteia.

(35)Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Dat fiind că Uniunea este mai în măsură decât statele membre să ofere un cadru pentru exprimarea solidarității Uniunii în ceea ce privește controlul la frontieră, politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor migratorii, precum și să ofere o platformă pentru dezvoltarea unor sisteme informatice comune care să susțină aceste politici, sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament va contribui, în special, la consolidarea capacităților naționale și a celor ale Uniunii în aceste domenii.

(36)Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional în temeiul prezentului instrument, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind gestionarea frontierelor și vizele sau dacă un raport de evaluare efectuat în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen a identificat deficiențe în domeniul relevant.

(37)Instrumentul ar trebui să reflecte necesitatea unei flexibilități și a unei simplificări sporite, respectând, totodată, cerințele în materie de previzibilitate și asigurând o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de prezentul regulament.

(38)Prezentul regulament ar trebui să stabilească sumele inițiale pentru programele statelor membre pe baza criteriilor prevăzute în anexa I, care reflectă lungimea frontierelor respective și nivelurile de amenințare la secțiunile de frontieră terestre și maritime, volumul de muncă al aeroporturilor și consulatelor, precum și numărul de consulate.

(39)Aceste sume inițiale vor constitui un punct de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre. Pentru a se ține seama de modificările intervenite față de situația inițială, cum ar fi presiunea la frontierele externe ale Uniunii și volumul de muncă la frontierele externe și în consulate, se va aloca statelor membre o sumă suplimentară la jumătatea perioadei, calculată pe baza celor mai recente date statistice disponibile, astfel cum se reflectă în cheia de repartizare, ținând seama de stadiul de punere în aplicare a programului.

(40)Întrucât provocările în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor sunt într-o evoluție continuă, este necesar să se adapteze alocarea finanțării în funcție de modificările intervenite în legătură cu fluxurile de migrație, cu presiunea la frontieră și cu amenințările la adresa securității și să se direcționeze finanțarea către prioritățile care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru Uniune. Pentru a răspunde unor necesități urgente sau modificărilor intervenite în ceea ce privește politicile și prioritățile Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiuni cu un nivel ridicat de valoare adăugată pentru Uniune, o parte din finanțare va fi alocată, periodic, acțiunilor specifice, acțiunilor Uniunii și asistenței de urgență, prin intermediul unei facilități tematice.

(41)Statele membre ar trebui să fie încurajate, prin faptul că beneficiază de o contribuție mai importantă din partea Uniunii, să utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programului pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV.

(42)Instrumentul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale legate de gestionarea frontierelor, politica comună în domeniul vizelor și sistemele informatice la scară largă și ar trebui, așadar, să permită statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru Uniune în ansamblul său. Acest sprijin constă în rambursarea integrală a costurilor specifice legate de obiectivele instrumentului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre.

(43)O parte a resurselor disponibile în cadrul instrumentului ar putea, la rândul său, să fie alocată programelor statelor membre în vederea punerii în aplicare a unor acțiuni specifice, în plus față de suma care le-a fost alocată inițial. Aceste acțiuni specifice ar trebui să fie identificate la nivelul Uniunii și ar trebui să se refere la acțiuni care necesită un efort de cooperare sau la acțiuni care sunt necesare pentru a aborda evoluțiile din Uniune ce necesită punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare pentru unul sau mai multe state membre, cum ar fi achiziționarea, prin programele naționale ale statelor membre, a unor echipamente tehnice de care are nevoie Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a-și îndeplini activitățile operaționale, modernizarea procesului de prelucrare a cererilor de viză, dezvoltarea de noi sisteme informatice la scară largă și asigurarea interoperabilității acestor sisteme. Aceste acțiuni specifice sunt definite de Comisie în cadrul programelor sale de lucru.

(44)Pentru a completa punerea în aplicare a obiectivului de politică al acestui instrument la nivel național prin intermediul programelor statelor membre, instrumentul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin pentru acțiunile la nivelul Uniunii. Astfel de acțiuni ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al instrumentului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă transnațională și de parteneriatele transnaționale, precum și de testarea a noi inițiative și acțiuni în întreaga Uniune.

(45)Pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde imediat unei presiuni migratorii neprevăzute sau disproporționate, în special la acele secțiuni ale frontierei în care s-a stabilit, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 38 , că nivelul impactului este de așa natură încât pune în pericol funcționarea spațiului Schengen în ansamblul său, precum și pentru a răspunde unei presiuni asupra secțiilor de vize din consulatele statelor membre sau unor riscuri la adresa securității frontierelor, ar trebui să se poată acorda asistență de urgență, în conformitate cu cadrul prevăzut în prezentul regulament.

(46)Obiectivul de politică al acestui instrument va fi urmărit și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei/componentelor [...] a/ale Fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(47)Prezentul regulament instituie, pentru întregul instrument, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară] 39 , pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(48)Regulamentul (UE, Euratom) nr. .../... [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) 40 se aplică prezentului instrument. Acesta prevede norme privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul instrumentului.

(49)În vederea punerii în aplicare a acțiunilor în cadrul gestiunii partajate, instrumentul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent format din prezentul regulament, Regulamentul financiar și Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].

(50)Regulamentul (UE) nr. .../.... [RDC] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAM), Fondul pentru securitate internă (FSI) și instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și stabilește în special normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. În plus, este necesar să se precizeze în prezentul regulament obiectivele instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize și să se prevadă dispoziții specifice privind activitățile care pot fi finanțate prin acest instrument.

(51)Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a oferi rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă, de asemenea, în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(52)În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. .../... [noul Regulament financiar] 41 , cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 42 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 43 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 44 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 45 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 46 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(53)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(54)În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 47 , persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor instrumentului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(55)În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE, aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că programele lor naționale abordează amenințările nou-apărute cu care se confruntă regiunile ultraperiferice. Instrumentul sprijină aceste state membre cu resurse adecvate pentru a veni în ajutorul regiunilor ultraperiferice, în funcție de necesități.

(56)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 48 , este necesar să se evalueze acest instrument pe baza informațiilor colectate cu ajutorul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată o reglementare excesivă și impunerea unor sarcini administrative excesive, în special asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea impactului instrumentului pe teren. Pentru a măsura realizările instrumentului, ar trebui să se instituie indicatori comuni și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale instrumentului.

(57)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul instrument va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor din domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a instrumentului, iar ulterior vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procedurilor de evaluare relevante.

(58)Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a instrumentului cu ajutorul indicatorilor și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] și din prezentul regulament.

(59)Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește lista acțiunilor eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare, astfel cum sunt enumerate în anexa IV, pentru sprijin operațional și pentru dezvoltarea în continuare a cadrului comun de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 49 .

(60)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 50 . Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru actele de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile de furnizare de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică.

(61)Participarea unui stat membru la acest instrument nu ar trebui să coincidă cu participarea sa la un instrument financiar temporar al Uniunii care sprijină statele membre beneficiare în vederea finanțării, printre altele, a acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii destinate punerii în aplicare a acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele și privind controalele la frontierele externe.

(62)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen 51 , care se încadrează în domeniile menționate la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 52 .

(63)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 53 care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 54 .

(64)În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen 55 care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 56 .

(65)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca ar trebui să decidă, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(66)Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului 57 . Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(67)Se impune alinierea duratei de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) .../... al Consiliului [Regulamentul privind cadrul financiar multianual] 58 ,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize („instrumentul”), ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor („fondul”).

2.Prezentul regulament instituie fondul, împreună cu Regulamentul (UE) nr..../... [Fondul pentru echipamente de control vamal] care instituie, ca parte a [Fondului de gestionare integrată a frontierelor] 59 , instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.

3.Acesta stabilește obiectivele instrumentului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune sprijinită de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)„punct de trecere a frontierei” înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autoritățile competente pentru trecerea frontierelor externe, potrivit notificării efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului 60 ;

(3)„gestionare europeană integrată a frontierelor” înseamnă componentele enumerate la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(4)„frontiere externe” înseamnă frontierele statelor membre: frontierele terestre, inclusiv frontierele fluviale și cele aflate pe lacuri, frontierele maritime, precum și aeroporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri cărora li se aplică dispozițiile dreptului Uniunii privind trecerea frontierelor externe, inclusiv frontierele interne la care nu au fost încă eliminate controalele;

(5)„secțiune de frontieră externă” înseamnă întreaga frontieră externă terestră sau maritimă a unui stat membru sau o parte a acesteia, astfel cum este definită de Regulamentul (UE) nr. 1052/2013;

(6)„zonă hotspot” înseamnă zona hotspot definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(7)„frontiere interne la care nu au fost încă eliminate controalele” înseamnă:

(a)frontiera comună dintre un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen și un alt stat membru care are obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actul său de aderare, dar în cazul căruia nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului prin care statul membru vizat este autorizat să aplice integral acquis-ul respectiv;

(b)frontiera comună dintre două state membre care au obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actele lor corespunzătoare de aderare, dar în cazul cărora nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului prin care statele membre vizate sunt autorizate să aplice integral acquis-ul respectiv.

Articolul 3

Obiectivele instrumentului

1.Ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, obiectivul de politică al instrumentului este asigurarea unei gestionări europene integrate solide și eficace a frontierelor la frontierele externe, care să garanteze, în același timp, libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii, cu respectarea deplină a angajamentelor Uniunii privind drepturile fundamentale, contribuind astfel la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune.

2.În cadrul obiectivului de politică stabilit la alineatul (1), instrumentul contribuie la următoarele obiective specifice:

(a)sprijinirea gestionării europene integrate eficace a frontierelor externe de către poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legitime a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație;

(a)sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor în scopul facilitării călătoriilor în scopuri legitime și al prevenirii riscurilor în materie de migrație și de securitate.

3.În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (2), instrumentul este pus în aplicare prin intermediul măsurilor de punere în aplicare enumerate în anexa II.

Articolul 4

Domeniul de aplicare al sprijinului

1.În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 și în conformitate cu măsurile de punere în aplicare enumerate în anexa II, instrumentul sprijină în special acțiunile enumerate în anexa III.

2.Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament, instrumentul poate sprijini acțiuni conforme cu prioritățile Uniunii menționate în anexa III în ceea ce privește țările terțe și în aceste țări, după caz, în conformitate cu articolul 5.

3.Următoarele acțiuni nu sunt eligibile:

(a)acțiunile la frontierele interne la care nu au fost încă eliminate controalele, menționate în anexa III punctul 1 litera (a);

(b)acțiunile legate de reintroducerea temporară și excepțională a controlului la frontierele interne, menționate în Regulamentul (UE) 2016/399;

(c)în ceea ce privește controlul mărfurilor:

(1)acțiunile al căror obiectiv sau efect exclusiv îl constituie controlul mărfurilor;

(2)achiziționarea, întreținerea sau modernizarea echipamentelor, cu excepția mijloacelor de transport, care au ca scop sau efect, printre altele, controlul mărfurilor;

(3)alte acțiuni în temeiul prezentului regulament al căror obiectiv sau efect primar îl constituie controlul mărfurilor.

În cazul apariției unei situații de urgență, acțiunile neeligibile menționate la prezentul alineat pot fi considerate eligibile.

Articolul 5

Entități eligibile

1.Pot fi eligibile următoarele entități:

(a)entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)    un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(ii)    o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate în program;

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

2.Persoanele fizice nu sunt eligibile.

3.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.Entitățile juridice care participă la consorții formate din cel puțin două entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări ori teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe sunt eligibile.

CAPITOLUL II

CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 6

Principii generale

1.Sprijinul furnizat în temeiul prezentului regulament completează intervențiile la nivel național, regional și local și vizează aducerea unei valori adăugate obiectivelor prezentului regulament.

2.Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament și de către statele membre este coerent cu activitățile, politicile și prioritățile relevante ale Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii.

3.Instrumentul este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe sau indirecte, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul financiar.

Articolul 7

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a instrumentului în perioada 2021-2027 este de 8 018 000 000  EUR în prețuri curente.

2.Pachetul financiar se utilizează după cum urmează:

(a)suma de 4 811 000 000 EUR se alocă programelor puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, din care 157 200 000 EUR se alocă regimului special de tranzit menționat la articolul 16, pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate;

(b)suma de 3 207 000 000 EUR se alocă facilității tematice.

3.Până la 0,52 % din valoarea pachetului financiar este alocată asistenței tehnice la inițiativa Comisiei pentru punerea în aplicare a instrumentului.

4.În temeiul dispozițiilor relevante ale acordurilor lor de asociere, se stabilesc mecanisme menite să precizeze natura și modalitățile de participare a țărilor asociate la implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen. Contribuțiile financiare ale țărilor respective se adaugă la resursele globale disponibile din bugetul Uniunii, menționate la alineatul (1).

Articolul 8

Dispoziții generale privind punerea în aplicare a facilității tematice

1.Pachetul financiar menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (b) se alocă în mod flexibil prin intermediul facilității tematice în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte, astfel cum se prevede în programele de lucru. Finanțarea din cadrul facilității tematice se utilizează pentru componentele acesteia:

(a)acțiuni specifice;

(b)acțiuni ale Uniunii și

(c)asistența de urgență.

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi, de asemenea, finanțată din pachetul financiar aferent facilității tematice. 

2.Finanțarea din cadrul facilității tematice abordează priorități cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune sau este utilizată pentru a răspunde unor nevoi urgente, în conformitate cu prioritățile convenite ale Uniunii, definite în anexa II.

3.În cazul în care statele membre primesc finanțare din facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte, este necesar să se asigure că proiectele selectate nu fac obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor.

4.În cazul în care finanțarea din facilitatea tematică este executată în cadrul gestiunii partajate, Comisia verifică, în sensul articolului 18 și al articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], dacă acțiunile avute în vedere fac obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor.

5.Comisia stabilește suma totală pusă la dispoziție pentru facilitatea tematică în cadrul creditelor anuale ale bugetului Uniunii.

6.Comisia adoptă deciziile de finanțare pentru facilitatea tematică, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul financiar, identificând obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și specificând sumele pentru fiecare dintre componentele sale, astfel cum se prevede la alineatul (1). Deciziile de finanțare stabilesc, după caz, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

7.În urma adoptării unei decizii de finanțare, astfel cum este menționată la alineatul (3), Comisia poate modifica în consecință programele puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate.

8.Deciziile de finanțare pot fi anuale sau multianuale și pot acoperi una sau mai multe componente ale facilității tematice.

Secțiunea 2
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate

Articolul 9

Domeniul de aplicare

1.Prezenta secțiune se aplică părții din pachetul financiar menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a), precum și resurselor suplimentare care urmează să fie puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate în conformitate cu decizia Comisiei privind facilitatea tematică menționată la articolul 8.

2.Sprijinul prevăzut în prezenta secțiune este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].

Articolul 10

Resurse bugetare

1.Resursele menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a) se alocă programelor naționale puse în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate („programele”), cu titlu indicativ, după cum urmează:

(a)4 009 000 000 EUR pentru statele membre în conformitate cu criteriile definite în anexa I;

(b)802 000 000 EUR pentru statele membre în scopul ajustării alocărilor pentru programele menționate la articolul 13 alineatul (1).

2.În cazul în care suma menționată la alineatul 1 litera (b) nu este alocată, suma rămasă poate fi adăugată la suma menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (b).

Articolul 11

Rate de cofinanțare

1.Contribuția de la bugetul Uniunii nu depășește 75 % din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

2.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele puse în aplicare în cadrul acțiunilor specifice.

3.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru acțiunile enumerate în anexa IV.

4.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru sprijinul operațional, inclusiv regimul special de tranzit.

5.Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru asistența de urgență.

6.Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al sprijinului din partea acestui instrument pentru tipurile de acțiuni menționate la alineatele (1)-(5).

7.Pentru fiecare obiectiv specific, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru obiectivul specific se aplică:

(a)contribuției totale, inclusiv contribuției publice și private, sau

(b)numai contribuției publice.

Articolul 12

Programe

1.Fiecare stat membru se asigură că prioritățile abordate în programul său sunt în concordanță cu prioritățile Uniunii și răspund acestora și provocărilor cu care Uniunea se confruntă în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, precum și că acestea sunt pe deplin conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii. În definirea priorităților programelor lor, statele membre se asigură că măsurile de punere în aplicare stabilite în anexa II sunt abordate în mod corespunzător.

2.Comisia se asigură că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și, după caz, eu-LISA sunt asociate în cadrul procesului de elaborare a programelor statelor membre încă dintr-un stadiu incipient, în măsura în care acest lucru ține de competența agențiilor respective.

3.Comisia consultă Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu privire la proiectele de program, punând un accent deosebit pe activitățile incluse în cadrul sprijinului operațional în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a), pentru a se asigura coerența și complementaritatea acțiunilor agenției cu acțiunile statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor, precum și pentru a se evita dubla finanțare și a se asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor.

4.Comisia poate asocia Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și, după caz, eu-LISA la sarcinile de monitorizare și evaluare menționate în secțiunea 5, în special pentru a se asigura că acțiunile puse în aplicare cu sprijinul instrumentului sunt conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii.

5.În urma adoptării recomandărilor care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 și a recomandărilor emise în cadrul evaluărilor vulnerabilității realizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624, statul membru în cauză analizează, împreună cu Comisia, abordarea cea mai adecvată pentru a da curs acestor recomandări cu sprijinul instrumentului.

6.După caz, Comisia asociază Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la procesul de examinare privind abordarea cea mai adecvată pentru a da curs recomandărilor cu sprijinul instrumentului.

7.Atunci când pune în aplicare alineatul (5), statul membru în cauză se asigură că punerea în aplicare a măsurilor menite să abordeze deficiențele identificate, în special a măsurilor care abordează deficiențe grave și evaluări neconforme, reprezintă o prioritate pentru programul său.

8.După caz, programul în cauză este modificat pentru a ține seama de recomandările menționate la alineatul (5). În funcție de impactul ajustării, programul revizuit poate fi aprobat de Comisie.

9.În cooperare și în consultare cu Comisia și cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în conformitate cu competențele agenției, statul membru în cauză poate realoca resurse în cadrul programului său, inclusiv resursele destinate sprijinului operațional, pentru a răspunde recomandărilor menționate la alineatul (5) care au implicații financiare.

10.În cazul în care un stat membru decide să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o țară terță cu sprijinul instrumentului, statul membru în cauză consultă Comisia înainte de începerea proiectului.

11.În cazul în care un stat membru decide să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o țară terță cu sprijinul instrumentului cu privire la monitorizarea, detectarea, identificarea, urmărirea, prevenirea și interceptarea trecerilor neautorizate ale frontierei în scopul detectării, prevenirii și combaterii imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere sau al sprijinirii protecției și a salvării vieților migranților, acesta se asigură că a notificat Comisiei orice acord de cooperare bilateral sau multilateral cu țara terță respectivă, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1052/2013.

12.În ceea ce privește echipamentele operaționale, inclusiv mijloacele de transport și sistemele de comunicații necesare pentru asigurarea unui control eficace și în condiții de siguranță la frontieră, care au fost achiziționate cu sprijinul instrumentului, se aplică următoarele dispoziții:

(a)înainte de a lansa procedurile de achiziție pentru achiziționarea, cu sprijinul instrumentului, a unor echipamente operaționale, inclusiv a unor mijloace de transport și sisteme de comunicare, statele membre se asigură că aceste echipamente respectă standardele stabilite de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cazul în care astfel de standarde există, și verifică împreună cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă specificațiile lor tehnice, cu scopul de a asigura interoperabilitatea activelor utilizate de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european;

(b)toate echipamentele de exploatare la scară largă pentru gestionarea frontierelor, cum ar fi mijloacele de transport aerian și maritim și de supraveghere achiziționate de statele membre, sunt înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în vederea punerii la dispoziție a acestor active în conformitate cu articolul 39 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(c)statele membre pot decide să achiziționeze echipamente pentru operațiuni maritime multifuncționale sprijinite de instrument, cu condiția ca aceste echipamente, în cazul utilizării lor de către autoritățile naționale competente, să fie implicate în operațiunile de supraveghere a frontierelor cel puțin 60 % din perioada totală de utilizare în scopuri naționale în cursul unui an. Aceste echipamente sunt înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în vederea punerii la dispoziție a acestor active în conformitate cu articolul 39 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(d)pentru a sprijini planificarea coerentă a dezvoltării capacităților poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și posibila utilizare a achizițiilor publice comune, statele membre comunică Comisiei, ca parte a raportării efectuate în conformitate cu articolul 27, planificarea multianuală disponibilă pentru echipamentele care se preconizează că vor fi achiziționate în cadrul instrumentului. Comisia transmite aceste informații Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

13.Formarea în domeniul gestionării frontierelor desfășurată cu ajutorul acestui instrument se bazează pe standardele comune relevante, armonizate și de calitate, disponibile la nivel europene în materie de educație și formare pentru paza de frontieră și de coastă.

14.Statele membre desfășoară, în special, acțiunile enumerate în anexa IV. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa IV.

15.Programarea menționată la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelul 1 din anexa VI.

Articolul 13

Evaluarea la jumătatea perioadei

1.În 2024, Comisia alocă pentru programele statelor membre în cauză suma suplimentară menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (b) în conformitate cu criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (c) și punctele 2-11. Alocarea se bazează pe cele mai recente date statistice disponibile pentru criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (c) și punctele 2-11. Finanțarea se acordă cu începere din anul calendaristic 2025.

2.În cazul în care un procent de cel puțin 10 % din alocarea inițială a unui program, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a), nu a fost acoperit de cereri de plată intermediară prezentate în conformitate cu articolul 85 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], statul membru în cauză nu este eligibil pentru a primi alocări suplimentare pentru programul menționat la alineatul (1).

3.Alocarea fondurilor din cadrul facilității tematice începând cu anul 2025 ține seama, după caz, de progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor de etapă din cadrul de performanță, astfel cum se menționează la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], precum și de deficiențele identificate în materie de punere în aplicare.

Articolul 14

Acțiuni specifice

1.Acțiunile specifice sunt proiecte transnaționale sau naționale, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament, pentru care unul, mai multe sau toate statele membre pot primi o alocare suplimentară pentru programele lor.

2.Statele membre pot primi, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), finanțare pentru acțiuni specifice, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program și să fie utilizată pentru a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor prezentului regulament.

3.Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

Articolul 15

Sprijin operațional

1.Sprijinul operațional este o parte a alocării destinate unui stat membru care poate fi utilizată ca sprijin pentru autoritățile publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.

2.Un stat membru poate utiliza până la 30 % din suma alocată în cadrul instrumentului pentru programul său național în vederea finanțării sprijinului operațional acordat autorităților publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.

3.Statele membre care utilizează sprijinul operațional trebuie să respecte acquis-ul Uniunii în materie de frontiere și vize.

4.Statele membre justifică, în cadrul programului și al rapoartelor anuale de performanță menționate la articolul 27, utilizarea sprijinului operațional pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament. Înainte de aprobarea programului, Comisia, după consultarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în ceea ce privește competențele agenției în conformitate cu articolul 12 alineatul (3), evaluează situația inițială în statele membre care și-au manifestat intenția de a utiliza sprijinul operațional, ținând seama de informațiile furnizate de statele membre în cauză și, după caz, de informațiile disponibile în lumina evaluărilor Schengen și a evaluărilor vulnerabilității, inclusiv a recomandărilor formulate în urma evaluărilor Schengen și a evaluărilor vulnerabilității.

5.Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (3) litera (c), sprijinul operațional se concentrează pe sarcini și servicii specifice, astfel cum sunt stabilite în anexa VII.

6.Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica sarcinile și serviciile specifice din anexa VII.

Articolul 16

Sprijin operațional pentru regimul special de tranzit

1.Instrumentul acordă sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe aplicate vizelor și costurilor suplimentare ocazionate de punerea în aplicare a documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 și cu Regulamentul (CE) nr. 694/2003.

2.Resursele alocate Lituaniei pentru regimul special de tranzit în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (a) sunt puse la dispoziție ca sprijin operațional suplimentar pentru Lituania, în conformitate cu acțiunile eligibile pentru sprijinul operațional în cadrul programului, astfel cum sunt menționate în anexa VII.

3.Prin derogare de la articolul 15 alineatul (2), Lituania poate utiliza suma alocată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a) pentru a finanța sprijinul operațional în plus față de suma definită la articolul 15 alineatul (2).

4.Comisia și Lituania evaluează aplicarea prezentului articol în cazul în care intervin schimbări care au un impact asupra existenței sau funcționării regimului special de tranzit.

Secțiunea 3
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte

Articolul 17

Domeniul de aplicare

Comisia pune în aplicare sprijinul prevăzut în prezenta secțiune fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c).

Articolul 18

Acțiunile Uniunii

1.Acțiunile Uniunii sunt proiecte transnaționale sau proiecte de interes special pentru Uniune, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament.

2.La inițiativa Comisiei, instrumentul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor Uniunii legate de obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și în conformitate cu anexele II și III.

3.Acțiunile Uniunii pot oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acestea pot oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

4.Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar.

5.Comitetul de evaluare care examinează propunerile poate fi format din experți externi.

6.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul (UE) nr. …/… [care succede Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 19

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul prezentului instrument sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu [Titlul X] din Regulamentul financiar.

Articolul 20

Asistența tehnică la nivelul Comisiei

Instrumentul poate sprijini măsurile de asistență tehnică puse în aplicare la inițiativa sau în numele Comisiei. Aceste măsuri pot fi finanțate în proporție de 100 %. 

Articolul 21

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 22

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind acest instrument, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate instrumentului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament.

Secțiunea 4
Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte

Articolul 23

Asistența de urgență

1.Instrumentul furnizează asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență apărute ca urmare a unei presiuni urgente și excepționale, create de faptul că un număr mare sau disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe au trecut, trec sau se așteaptă să treacă frontierele externe ale unuia sau mai multor state membre, în special la secțiunile de frontieră la care s-a constatat că nivelul impactului ar pune în pericol funcționarea întregului spațiu Schengen, sau în cazul oricărei alte situații de presiune urgentă și excepțională care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care necesită o acțiune imediată.

2.Asistența de urgență poate fi acordată direct, sub formă de granturi, agențiilor descentralizate.

3.Asistența de urgență poate fi alocată pentru programele statelor membre, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program. Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

4.Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar.

Articolul 24

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul instrumentului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv finanțare în cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:

(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul instrumentului;

(b)respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare,

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. .../... [RDC] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) nr. .../... [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului sau ale instrumentului care furnizează sprijin.

Secțiunea 5

Monitorizare, raportare și evaluare

Subsecțiunea 1 Dispoziții comune

Articolul 25

Monitorizare și raportare

1.În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului 43 alineatul (3) litera (h) punctul (i) subpunctul (iii) din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa V.

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa V în scopul efectuării adaptărilor necesare la informațiile privind performanța care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

3.În anexa VIII sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de instrument în direcția îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament. Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative.

4.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

5.Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de instrument în direcția atingerii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa VIII în scopul de a revizui și a completa indicatorii, după caz, și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare, incluzând informațiile pe care trebuie să le furnizeze statele membre.

Articolul 26

Evaluare

1.Comisia efectuează o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a prezentului regulament, inclusiv a acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentului instrument.

2.Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea retrospectivă sunt efectuate în timp util, pentru a permite integrarea lor în procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu calendarul stabilit la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].

Subsecțiunea 2 Norme aplicabile gestiunii partajate

Articolul 27

Rapoarte anuale de performanță

1.Până la 15 februarie 2023 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior până în 2031 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de performanță, astfel cum este menționat la articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC]. Raportul prezentat în 2023 se referă la punerea în aplicare a programului până la 30 iunie 2022.

2.Raportul anual de performanță cuprinde, în special, informații privind:

(a)progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor, luând în considerare cele mai recente date, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC];

(b)orice probleme care afectează performanța programului și măsurile luate pentru a le soluționa;

(c)complementaritatea dintre acțiunile sprijinite de instrument și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii, în special cele desfășurate în țări terțe sau în legătură cu țări terțe;

(d)contribuția programului la punerea în aplicare a acquis-ului relevant și a planurilor de acțiune relevante ale Uniunii;

(e)punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;

(f)îndeplinirea condițiilor favorizante și aplicarea acestora pe toată durata perioadei de programare.

3.Comisia poate formula observații privind raportul anual de performanță în termen de două luni de la data primirii acestuia. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în termenul respectiv, se consideră că raportul este acceptat.

4.În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește modelul pentru raportul anual de performanță. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 30 alineatul (2).

Articolul 28

Monitorizare și raportare

1.Monitorizarea și raportarea în conformitate cu titlul IV din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa VI. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa VI.

2.Indicatorii comuni sunt utilizați în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și cu articolele 17 și 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 29

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 12, 15, 25 și 28 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolele 12, 15, 25 și 28. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 12, 15, 25 și 28 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la primirea notificării sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 30

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet de coordonare pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.În cazul în care când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare. Această dispoziție nu se aplică actului de punere în aplicare menționat la articolul 27 alineatul (4).

Articolul 31

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor în cauză în cadrul instrumentului pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la finalizarea lor.

2.Pachetul financiar pentru instrument poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între instrument și măsurile adoptate în cadrul instrumentului anterior, și anume instrumentul pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

Articolul 32

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

☑ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 61

◻ prelungirea unei acțiuni existente

◻ o fuziune sau o redirecționare a una sau mai multe acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

☑ durată limitată

–☑    în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027

–☑ Impactul financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 62

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–☑ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive 63

☑ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–☑ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–☑ BEI și Fondului european de investiții;

–☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–☑ organismelor de drept public;

–☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–☑ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului(mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă , încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Rezumatul impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–◻    nu prevede cofinanțare din partea terților

–☑    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–☑    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–☑    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    COM(2015) 240 final, 13 mai 2015.

(2)    JO C […], […], p. […].

(3)    Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

(4)    Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără: cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, COM(2018) 321, 2.5.2018.

(5)    Decizia nr. 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului pentru frontierele externe pentru perioada 2007-2013, ca parte a Programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” (JO L 144, 6.6.2007, p. 22).

(6)    Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).

(7)    COM(2018) 321 final, 2 mai 2018.

(8)    Regulamentul (UE) ../..

(9)    COM(2018) 375 din 29 mai 2018.

(10)    JO L […], […], p.

(11)    JO C , , p. .

(12)    JO C , , p. .

(13)    Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

(14)    COM(2015) 240 final, 13 mai 2015.

(15)     http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/12/15/euco-conclusions-final/

(16)     Concluziile Consiliului European , 22-23 iunie 2017.

(17)    COM(2017) 794 final.

(18)    Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).

(19)    JO L […], […], p.

(20)    JO L […], […], p.

(21)    JO L 144, 6.6.2007, p. 22.

(22)    Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).

(23)    Regulamentul (UE) 2017/2226 din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011(JO L 327, 9.12.2017, p. 20).

(24)    Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(25)    COM(2016) 731 final, 16 noiembrie 2016.

(26)    COM(2016) 272 final/2, 4 mai 2016.

(27)    COM(2016) 881 final, 882 final și 883 final, 21 decembrie 2016.

(28)    COM(2017) 344 final, 29 iunie 2017.

(29)    COM(2017) 794 final, 12 decembrie 2017.

(30)    EUCO 22/15 CO EUR 8 CONCL 3.

(31)    Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen (JO L 295, 6.11.2013, p. 27).

(32)    JO L 236, 23.9.2003, p. 946.

(33)    Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 de stabilire a unui document de facilitare a tranzitului (FTD), a unui document de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a Instrucțiunilor consulare comune și a Manualului comun (JO L 99, 17.4.2003, p. 8).

(34)    Regulamentul (CE) nr. 694/2003 din 14 aprilie 2003 al Consiliului privind modele uniforme pentru documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 693/2003 (JO L 99, 17.4.2003, p. 15).

(35)    JO L […], […], p.

(36)    Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (JO L 208, 5.8.2002, p. 1).

(37)    Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 128, 21.5.2005, p. 1).

(38)    Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) (JO L 295, 6.11.2013, p. 11).

(39)    JO C , , p. .

(40)    JO C , , p. .

(41)    JO C […], […], p. […].

(42)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(43)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(44)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(45)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(46)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(47)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(48)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 6.11.2013, p.1-14.

(49)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(50)    JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(51)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(52)    Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(53)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(54)    Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(55)    JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(56)    Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(57)    Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(58)    JO L […], […], p.

(59)    JO L […], […], p. .

(60)    Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).

(61)    Astfel cum sunt menționate la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(62)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(63)    Programul ar putea fi (parțial) delegat unei agenții executive, sub rezerva rezultatului analizei costuri-beneficii și a deciziilor aferente care trebuie luate, și cu condiția ca creditele administrative aferente alocate pentru punerea în aplicare a programului de către Comisie și agenția executivă să fie adaptate în consecință.

(64)    COM(2018) 375 final.

(65)    Regulamentul delegat (UE) nr. 1042/2014 al Comisiei din 25 iulie 2014, anexa I; Regulamentul delegat (UE) 2015/1973 al Comisiei din 8 iulie 2015.

(66)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(67)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(68)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(69)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(70)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(71)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(72)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea relevantă a costurilor de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg,12.6.2018

COM(2018) 473 final

ANEXE

la

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize

{SEC(2018) 315 final}

{SWD(2018) 347 final}

{SWD(2018) 348 final}

ANEXA I

Criterii de alocare a finanțării către programele care fac obiectul gestiunii partajate

.

1.Resursele disponibile menționate la articolul 10 sunt alocate între statele membre după cum urmează:

(a)fiecare stat membru primește o sumă fixă de 5 000 000 EUR din instrument, numai la începutul perioadei de programare;

(b)o sumă de 157 200 000 EUR pentru regimul special de tranzit, care urmează să fie alocată Lituaniei, numai la începutul perioadei de programare,

(c)iar resursele rămase menționate la articolul 10 se repartizează pe baza următoarelor criterii:

30 % pentru frontierele terestre externe;

35 % pentru frontierele maritime externe;

20 % pentru aeroporturi;

15 % pentru oficiile consulare.

2.Resursele disponibile în temeiul punctului 1 litera (c) pentru frontierele terestre externe și frontierele maritime externe sunt defalcate între statele membre după cum urmează:

(a)70 % pentru lungimea frontierelor lor terestre externe și a frontierelor lor maritime externe, care va fi calculată pe baza factorilor de ponderare pentru fiecare secțiune de frontieră în parte, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 1 , determinați în conformitate cu punctul 11 și

(b)30 % în funcție de volumul de lucru la frontierele lor terestre și maritime externe, astfel cum este stabilit în conformitate cu punctul 7 litera (a).

3.Ponderarea menționată la punctul 2 litera (a) se stabilește de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în conformitate cu punctul 11.

4.Resursele disponibile pentru aeroporturi conform punctului 1 litera (c) sunt defalcate între statele membre în funcție de volumul de lucru din aeroporturile lor, astfel cum este stabilit în conformitate cu punctul 7 litera (b).

5.Resursele disponibile pentru oficiile consulare conform punctului 1 litera (c) sunt defalcate între statele membre după cum urmează:

(a)50 % pentru numărul de oficii consulare (cu excepția consulatelor onorifice) ale statelor membre situate în țările enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului 2 și

(b)50 % în funcție de volumul de lucru legat de gestionarea politicii vizelor la oficiile consulare ale statelor membre aflate în țările enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, astfel cum este stabilit în conformitate cu punctul 7 litera (c) din prezenta anexă.

6.În scopul distribuirii resurselor conform punctului 1 litera (c), „frontiere maritime externe” înseamnă limita exterioară a mării teritoriale a statelor membre, astfel cum este definită în conformitate cu articolele 4 - 16 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării. Cu toate acestea, în cazul în care este necesară efectuarea cu regularitate a unor operațiuni pe rază lungă de acțiune pentru a preveni imigrația/intrarea ilegală, frontierele maritime externe se referă la limita exterioară a zonelor cu risc crescut. Definiția noțiunii „frontiere maritime externe” în acest sens se determină prin luarea în considerare a datelor operaționale din ultimii doi ani, astfel cum au fost furnizate de statele membre în cauză. Această definiție este utilizată exclusiv în scopul prezentului regulament.

7.În scopul alocării inițiale a finanțării, evaluarea volumului de lucru se bazează pe cele mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data aplicării prezentului regulament. În scopul evaluării la jumătatea perioadei, evaluarea volumului de lucru se bazează pe cele mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data efectuării evaluării la jumătatea perioadei, în 2024. Evaluarea volumului de lucru se bazează pe următorii factori:

(a)la frontierele terestre externe și la frontierele maritime externe:

(1)70 % pentru numărul de persoane care traversează frontiera externă la punctele autorizate de trecere a frontierei;

(2)30 % pentru numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă;

(b)în aeroporturi:

(1)70 % pentru numărul de persoane care traversează frontiera externă la punctele autorizate de trecere a frontierei;

(2)30 % pentru numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă;

(c)în oficiile consulare:

numărul de cereri de viză de scurtă ședere sau de tranzit aeroportuar.

8.Cifra de referință pentru numărul de oficii consulare, astfel cum sunt menționate la punctul 5 litera (a), se calculează în conformitate cu informațiile din anexa 28 la Decizia C(2010) 1620 a Comisiei din 19 martie 2010 de instituire a Manualului privind prelucrarea cererilor de viză și modificarea vizelor eliberate.

În cazul în care statele membre nu au furnizat datele statistice menționate anterior, se utilizează cele mai recente date disponibile pentru statele membre respective. Dacă nu există date disponibile pentru un stat membru, cifra de referință este zero.

9.Cifrele de referință pentru volumul de muncă la care se face referire:

(a)la punctul 7 litera (a) subpunctul (1) și la punctul 7 litera (b) subpunctul (1) sunt cele mai recente statistici furnizate de statele membre în conformitate cu dreptul Uniunii;

(b)la punctul 7 litera (a) subpunctul (2) și la punctul 7 litera (b) subpunctul (2) sunt cele mai recente statistici elaborate de Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de statele membre, în conformitate cu dreptul Uniunii;

(c)la punctul 7 litera (c) sunt cele mai recente statistici privind vizele publicate de către Comisie în conformitate cu articolul 46 din Codul de vize 3 .

(d)În cazul în care statele membre nu au furnizat datele statistice menționate anterior, se utilizează cele mai recente date disponibile pentru statele membre respective. Dacă nu există date disponibile pentru un stat membru, cifra de referință este zero.

10.Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă transmite Comisiei un raport cu privire la defalcarea resurselor în ceea ce privește frontierele terestre externe, frontierele maritime externe și aeroporturile, astfel cum se menționează la punctul 1 litera (c).

11.În scopul alocării inițiale a finanțării, raportul menționat la punctul 10 identifică, pentru fiecare secțiune de frontieră, nivelul mediu al amenințării pe baza celor mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data aplicării prezentului regulament. În scopul evaluării la jumătatea perioadei, raportul menționat la punctul 10 identifică, pentru fiecare secțiune de frontieră, nivelul mediu al amenințării pe baza celor mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data efectuării evaluării la jumătatea perioadei, în 2024. Raportul determină următorii factori de ponderare specifici pentru fiecare secțiune, aplicând nivelurile de amenințare definite în Regulamentul (UE) nr. 1052/2013:

(a)factorul 0,5 pentru amenințare redusă;

(b)factorul 3 pentru amenințare medie;

(c)factorul 5 pentru amenințare ridicată;

(d)factorul 8 pentru amenințare critică.

ANEXA II

Măsuri de punere în aplicare

.

1.Instrumentul contribuie la realizarea obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a), prin axarea pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)îmbunătățirea controlului la frontiere în conformitate cu articolul 4 litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1624:

i.consolidarea capacităților pentru efectuarea de controale și operațiuni de supraveghere la frontierele externe, inclusiv prin măsuri de prevenire și depistare a criminalității transfrontaliere, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și terorismul;

ii.sprijinirea operațiunilor de căutare și salvare în contextul efectuării de operațiuni de supraveghere a frontierelor maritime;

iii.punerea în aplicare, în spațiul Schengen, a unor măsuri tehnice și operaționale legate de controlul la frontiere;

iv.desfășurarea de analize ale riscurilor la adresa securității interne și de analize ale amenințărilor susceptibile să afecteze funcționarea sau securitatea frontierelor externe;

v.sprijinirea, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, a statelor membre care se confruntă cu o presiune migratorie disproporționată (existentă sau potențială) la frontierele externe ale UE, inclusiv prin întăriri tehnice și operative, precum și prin mobilizarea unor echipe de sprijin pentru gestionarea migrației în zonele-hotspot.

(b)dezvoltarea în continuare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, prin consolidarea capacităților comune, achiziții comune, stabilirea de standarde comune și orice alte măsuri de simplificare a cooperării și a coordonării dintre statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă;

(c)îmbunătățirea cooperării interinstituționale la nivel național între autoritățile naționale din statele membre responsabile cu controlul la frontiere sau cu sarcini efectuate la frontieră și, la nivelul UE, îmbunătățirea cooperării dintre statele membre sau dintre statele membre, pe de o parte, și organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii sau țările terțe, pe de altă parte;

(d)asigurarea aplicării uniforme a acquis-ului Uniunii în materie de frontiere externe, inclusiv prin punerea în aplicare a recomandărilor care rezultă din mecanismele de control al calității, cum ar fi mecanismul de evaluare Schengen, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, din evaluările vulnerabilității în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624 și din mecanismele naționale de control al calității;

(e)crearea, exploatarea și întreținerea sistemelor informatice la scară largă în domeniul gestionării frontierelor, inclusiv în ceea ce privește interoperabilitatea acestor sisteme informatice și infrastructura lor de comunicații.

2.Instrumentul contribuie la realizarea obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b), prin axarea pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)furnizarea unor servicii eficace și adaptate nevoilor solicitanților de viză, menținând, în același timp, securitatea și integritatea procedurii de eliberare a vizelor;

(b)asigurarea aplicării uniforme a acquis-ului Uniunii în materie de vize, inclusiv dezvoltarea și modernizarea în continuare a politicii comune în domeniul vizelor;

(c)dezvoltarea a diferite forme de cooperare între statele membre în materie de prelucrare a cererilor de viză;

(d)crearea, exploatarea și întreținerea sistemelor informatice la scară largă în domeniul politicii comune a vizelor, inclusiv în ceea ce privește interoperabilitatea acestor sisteme informatice și a infrastructurii lor de comunicații.

.

ANEXA III

Domeniul de aplicare al sprijinului

.

1.În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a), instrumentul sprijină în special:

(a)infrastructuri, clădiri, sisteme și servicii necesare la punctele de trecere a frontierelor, în zonele-hotspot și pentru supravegherea frontierelor între punctele de trecere a frontierelor în scopul de a împiedica și a combate trecerile neautorizate ale frontierei, imigrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră la frontierele externe, precum și în scopul de a garanta trecerea fără probleme a persoanelor care călătoresc în scopuri legitime;

(b)echipamente operaționale, inclusiv mijloace de transport, și sisteme de comunicații necesare pentru asigurarea unui control eficace și în condiții de siguranță la frontieră, în conformitate cu standardele elaborate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cazul în care există astfel de standarde;

(c)formare în domeniul dezvoltării gestionării europene integrate a frontierelor sau formare care contribuie la aceasta, ținând seama de nevoile operaționale și de analiza riscurilor și în deplină conformitate cu drepturile fundamentale;

(d)detașarea unor ofițeri de legătură comuni în țări terțe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr..../... [noul regulament privind ofițerii de legătură în materie de imigrație] 4 și detașarea unor polițiști de frontieră și a altor categorii relevante de experți către statele membre sau dintr-un stat membru către o țară terță, intensificarea cooperării și a capacității operaționale a rețelelor de experți sau de ofițeri de legătură, precum și schimbul de bune practici și sporirea capacității rețelelor europene de a evalua, promova, susține și dezvolta politicile Uniunii;

(e)studii, proiecte-pilot și alte acțiuni relevante menite să pună în aplicare sau să dezvolte gestionarea europeană integrată a frontierelor, inclusiv măsuri care vizează dezvoltarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, cum ar fi consolidarea capacităților comune, achiziții comune, stabilirea de standarde comune și orice alte măsuri de simplificare a cooperării și a coordonării dintre Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și statele membre;

(f)acțiuni de dezvoltare a unor metode inovatoare sau care contribuie la introducerea unor noi tehnologii cu potențial de transfer în alte state membre, în special prin punerea în aplicare a rezultatelor proiectelor de cercetare în domeniul securității, în cazul în care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, acționând în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) 2016/1624, a recunoscut că această punere în aplicare contribuie la dezvoltarea capacităților operaționale ale poliției de frontieră și ale gărzii de coastă la nivel european;

(g)activități de pregătire, de monitorizare, administrative și tehnice necesare pentru a pune în aplicare politicile privind frontierele externe, inclusiv pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen prin dezvoltarea și punerea în aplicare a mecanismului de evaluare, astfel cum este stabilit de Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și a Codului frontierelor Schengen, inclusiv cheltuieli de misiune ale experților Comisiei și ai statelor membre care participă la vizite la fața locului, precum și măsuri de punere în aplicare a recomandărilor formulate în urma evaluărilor vulnerabilității efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624;

(h)identificarea, prelevarea amprentelor digitale, înregistrarea, controalele de securitate, intervievarea în vederea culegerii de informații, furnizarea de informații, efectuarea de examene medicale și identificarea solicitanților vulnerabili și, dacă este necesar, acordarea de asistență medicală, precum și îndrumarea resortisanților țărilor terțe către procedura corespunzătoare la frontierele externe, în special în zonele-hotspot;

(i)măsuri menite să sporească sensibilizarea cu privire la politicile și obiectivele Uniunii în rândul părților interesate și al publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;

(j)elaborarea unor instrumente și metode statistice și a unor indicatori statistici;

(k)sprijinul operațional pentru punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor.

2.În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), instrumentul va sprijini în special:

(a)infrastructuri și clădiri necesare pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru cooperarea consulară, inclusiv măsuri de securitate, precum și alte acțiuni care vizează îmbunătățirea calității serviciilor destinate solicitanților de viză;

(b)echipamente operaționale și sisteme de comunicații necesare pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru cooperarea consulară;

(c)formarea personalului consular și a personalului altor entități care contribuie la politica comună în domeniul vizelor și la cooperarea consulară;

(d)schimbul de bune practici și de experți, inclusiv detașarea de experți, precum și consolidarea capacității rețelelor europene de a evalua, promova, sprijini și dezvolta în continuare politicile și obiectivele Uniunii;

(e)studii, proiecte-pilot și alte acțiuni relevante, cum ar fi acțiuni care vizează îmbunătățirea cunoștințelor prin realizarea de analize, monitorizare și evaluare;

(f)acțiuni de dezvoltare a unor metode inovatoare sau care contribuie la introducerea unor noi tehnologii cu potențial de transfer către alte state membre, în special proiecte care au drept obiectiv testarea și validarea rezultatelor proiectelor de cercetare finanțate de Uniune;

(g)activități de pregătire, de monitorizare, administrative și tehnice, inclusiv activități menite să consolideze guvernanța spațiului Schengen prin dezvoltarea și punerea în aplicare a mecanismului de evaluare, astfel cum este stabilit de Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și a Codului frontierelor Schengen, inclusiv cheltuieli de misiune ale experților Comisiei și ai statelor membre care participă la vizite la fața locului;

(h)activități de sporire a gradului de sensibilizare cu privire la politicile în materie de vize în rândul părților interesate și al publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;

(i)elaborarea unor instrumente și metode statistice și a unor indicatori statistici;

(j)sprijinul operațional pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor.

3.În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1), instrumentul sprijină în special:

(a)infrastructuri și clădiri necesare pentru găzduirea sistemelor informatice la scară largă și a componentelor infrastructurii de comunicații asociate;

(b)echipamente și sisteme de comunicații necesare pentru asigurarea bunei funcționări a sistemelor informatice la scară largă;

(c)activități de formare și comunicare în legătură cu sistemele informatice la scară largă;

(d)dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme informatice la scară largă;

(e)studii, validări de concepte, proiecte-pilot și alte acțiuni relevante legate de punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă, inclusiv de interoperabilitatea acestora;

(f)acțiuni de dezvoltare a unor metode inovatoare sau care contribuie la introducerea unor noi tehnologii cu potențial de transfer către alte state membre, în special proiecte care au drept obiectiv testarea și validarea rezultatelor proiectelor de cercetare finanțate de Uniune;

(g)elaborarea unor instrumente și metode statistice, precum și a unor indicatori statistici pentru sistemele informatice la scară largă din domeniul vizelor și al frontierelor;

(h)sprijin operațional pentru punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă.

.

ANEXA IV

Acțiuni eligibile pentru aplicarea unei rate de cofinanțare mai ridicate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și articolul 12 alineatul (14)

.

(1)Achiziționarea de echipamente operaționale prin sisteme de achiziții comune cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care urmează să fie puse la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru activitățile sale operaționale, în conformitate cu articolul 39 alineatul (14) din Regulamentul (UE) 2016/1624.

(1)Măsuri de sprijinire a cooperării interinstituționale între un stat membru și o țară terță învecinată cu care UE are frontiere terestre sau maritime comune.

(2)Dezvoltarea în continuare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, prin consolidarea capacităților comune, achiziții comune, stabilirea de standarde comune și orice alte măsuri de simplificare a cooperării și a coordonării dintre statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, astfel cum se precizează la punctul 1 litera (b) din anexa II.

(3)Detașarea în comun a unor ofițeri de legătură în materie de imigrație, astfel cum se menționează în anexa III.

(4)Măsuri de îmbunătățire a identificării victimelor traficului de persoane și de intensificare a cooperării transfrontaliere pentru identificarea traficanților în cadrul controlului la frontiere.

(5)Măsuri de utilizare, transferare, testare și validare a noilor metodologii sau tehnologii, inclusiv a proiectelor-pilot și a măsurilor subsecvente proiectelor de cercetare în domeniul securității finanțate de Uniune, astfel cum se menționează în anexa III.

(6)Măsuri pentru înființarea și operarea zonelor-hotspot în statele membre care se confruntă cu o presiune migratorie excepțională și disproporționată (existentă sau potențială).

(7)Dezvoltarea în continuare a unor forme de cooperare între statele membre în ceea ce privește prelucrarea cererilor de viză, astfel cum se menționează la punctul 2 litera (c) din anexa II.

(8)Consolidarea prezenței sau a reprezentării consulare a statelor membre în țările ai căror resortisanți trebuie să dețină viză, în special în țările în care nu există, în prezent, un consulat sau o reprezentanță a unui stat membru.

ANEXA V

Indicatorii principali de performanță menționați la articolul 25 alineatul (1)

.

(a)Obiectivul specific nr. 1: sprijinirea unei gestionări europene integrate eficace a frontierelor la frontierele externe, puse în aplicare de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legale a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație;

(1)Numărul de treceri neregulamentare ale frontierei detectate la frontierele externe ale UE: a) între punctele de trecere a frontierei și b) la punctele de trecere a frontierei

Sursa informațiilor: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

(1)Numărul de persoane cu documente de călătorie falsificate care au fost detectate la punctele de trecere a frontierei

Sursa informațiilor: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

(b)Obiectivul specific nr. 2: Sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor în scopul facilitării călătoriilor în scopuri legitime și al prevenirii riscurilor în materie de migrație și de securitate:

(1)Numărul de persoane cu documente de călătorie falsificate care au fost detectate la consulate cu sprijin din fond

Sursa informațiilor: Statele membre 5  

(2)Durata medie a procedurii până la luarea unei decizii (și tendințele înregistrate) în cadrul procedurii de acordare a vizelor

Sursa informațiilor: Statele membre 6

.

ANEXA IV

Tipuri de intervenții

.

TABELUL 1: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND CÂMPUL DE INTERVENȚIE

TABELUL 2: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND TIPUL ACȚIUNII

TABELUL 3: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND MODALITĂȚILE DE PUNERE ÎN APLICARE

ANEXA VII

Acțiuni eligibile pentru sprijin operațional

(a)În cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a), sprijinul operațional acoperă următoarele costuri, cu condiția ca acestea să nu fie acoperite de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în contextul activităților sale operaționale:

(1)cheltuielile cu personalul;

(2)întreținerea sau repararea echipamentelor și a infrastructurii;

(3)cheltuielile pentru servicii, inclusiv în zonele-hotspot care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament;

(4)cheltuielile de funcționare pentru operațiuni;

Un stat membru gazdă în sensul articolului 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 1624/2016 7 poate utiliza sprijinul operațional pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare pentru participarea sa la activitățile operaționale menționate la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 1624/2016 și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, sau în scopul propriilor activități de control la frontierele naționale.

(b)În cadrul obiectivului specific stabilit la articolul 3 alineatul (2) litera (b), sprijinul operațional se referă la:

(1)cheltuielile cu personalul, inclusiv cheltuielile legate de formare;

(2)cheltuielile pentru servicii;

(3)întreținerea sau repararea echipamentelor și a infrastructurii;

(4)cheltuielile legate de bunuri imobiliare, inclusiv închirierea și amortizarea.

(c)În cadrul obiectivului de politică stabilit la articolul 3 alineatul (1), sprijinul operațional se referă la:

(1)cheltuielile cu personalul, inclusiv cheltuielile legate de formare;

(2)gestionarea operațională și întreținerea sistemelor informatice la scară largă și a infrastructurilor lor de comunicații, inclusiv interoperabilitatea acestor sisteme și închirierea de incinte securizate.

(d)În plus față de cele de mai sus, sprijinul operațional în cadrul programului pentru Lituania furnizează sprijin în conformitate cu articolul 16 alineatul (1).

ANEXA VIII

Indicatorii de realizare și rezultat menționați la articolul 25 alineatul (3)

.

(a)Obiectivul specific nr. 1: sprijinirea unei gestionări europene integrate eficace a frontierelor la frontierele externe, puse în aplicare de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legale a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație;

(1)Infrastructura de control la frontiere, mijloacele de transport și alte echipamente finanțate cu sprijinul instrumentului:

–numărul de puncte de trecere a frontierei nou construite sau modernizate raportat la numărul total de puncte de trecere a frontierei nou construite sau modernizate din statul membru în cauză;

–numărul de porți de control automat la frontieră (automated border control - ABC);

–numărul de mijloace de transport aerian;

–numărul de mijloace de transport maritim;

–numărul de mijloace de transport terestru;

–numărul de echipamente puse la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă;

–numărul de alte echipamente, dintre care numărul de echipamente pentru înființarea, modernizarea sau menținerea unor zone-hotspot în sensul prezentului regulament;

–numărul de echipamente multifuncționale sprijinite de instrument.

(2)numărul de posturi specializate în țări terțe finanțate prin intermediul instrumentului.

–ofițerii de legătură comuni, astfel cum se menționează în anexa III;

–alte posturi specializate legate de gestionarea frontierelor.

(3)Numărul de proiecte de cooperare sau de fluxuri de cooperare create în statele membre, cu sprijinul instrumentului, între autoritățile naționale și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care contribuie la dezvoltarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european.

(4)Numărul de echipamente utilizate în cursul activităților operaționale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și achiziționate cu ajutorul instrumentului, raportat la numărul total de echipamente înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(5)Numărul de proiecte de cooperare sau de fluxuri de cooperare ale agențiilor naționale cu Centrul Național de Coordonare (CNC) EUROSUR, create cu sprijinul instrumentului.

(6)Numărul de membri ai personalului care au beneficiat, cu sprijinul instrumentului, de formare cu privire la aspecte legate de gestionarea integrată a frontierelor.

(7)Numărul de funcționalități informatice dezvoltate, puse în aplicare, menținute sau modernizate cu ajutorul instrumentului, inclusiv în scopuri care țin de interoperabilitate:

–SIS II;

–ETIAS;

–Sistemul de intrare/ieșire:

–VIS în scopul gestionării frontierelor;

–Eurodac în scopul gestionării frontierelor;

–Numărul de conexiuni ale sistemelor informatice cu portalul european de căutare, finanțate cu sprijinul instrumentului;

–Orice alte sisteme informatice la scară largă care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(8)Numărul de recomandări emise în cadrul evaluării Schengen în domeniul frontierelor și al evaluării vulnerabilității cărora li s-a dat curs cu sprijinul instrumentului, raportat la numărul total de recomandări care au implicații financiare.

(b)Obiectivul specific nr. 2: Sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor în scopul facilitării călătoriilor în scopuri legitime și al prevenirii riscurilor în materie de migrație și de securitate:

(1)Numărul de consulate din afara spațiului Schengen instituite sau modernizate cu sprijinul instrumentului, raportat la numărul total de consulate înființate sau modernizate din statul membru situat în afara spațiului Schengen.

(2)numărul de membri ai personalului care au participat la cursuri de formare cu privire la aspecte legate de politica comună în domeniul vizelor, organizate cu sprijinul instrumentului;

(3)Numărul de funcționalități informatice dezvoltate, puse în aplicare, menținute sau modernizate cu ajutorul instrumentului, inclusiv în scopuri care țin de interoperabilitate:

–VIS;

–Sistemul de intrare/ieșire:

–Orice alte sisteme informatice la scară largă care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(4)Numărul de forme de cooperare între statele membre în ceea ce privește procesul de prelucrare a cererilor de viză, stabilite și modernizate cu sprijinul instrumentului:

–oficii consulare comune;

–centre comune de primire a cererilor de viză,

–reprezentanțe;

–altele.

(5)Numărul de recomandări emise în cadrul evaluării Schengen în domeniul politicii comune în domeniul vizelor și cărora li s-a dat curs cu sprijinul instrumentului, exprimat ca procent din numărul total de recomandări care au implicații financiare.

(6)Numărul de țări ai căror cetățeni au nevoie de viză și în care numărul de state membre prezente sau reprezentate a crescut cu sprijinul instrumentului.

(1)    Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) (JO L 295, 6.11.2013, p. 11).

(2)    Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.

(3)    Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(4)    JO L […], […], p. .

(5)    Datele pentru acest indicator sunt colectate de statele membre prin intermediul Sistemului de informații privind vizele (VIS) și pot fi accesate de către Comisie, în viitor, în scopul raportării și al elaborării de statistici, în așteptarea negocierilor privind propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului [COM(2018) 302 final din 16.5.2018].

(6)    Idem.

(7)    Regulamentul (UE) 1624/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).