This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011PC0615
Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund covered by the Common Strategic Framework and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1083/2006
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
/* COM/2011/0615 final - 2011/0276 (COD) */
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 /* COM/2011/0615 final - 2011/0276 (COD) */
{SEC(2011)1141
final} {SEC(2011)1142
final} EXPUNERE DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
La 29 iunie 2011, Comisia a adoptat o
propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru
perioada 2014-2020: Un buget pentru Europa 2020[1].
Printre principalele elemente definitorii ale următorului set de programe
se află simplificarea realizării politicilor, orientarea către
rezultate și utilizarea crescută a condiționalității. Simplificarea a fost definită un obiectiv
esențial în cadrul comunicării privind revizuirea bugetului UE[2], al agendei privind
reglementarea inteligentă[3]
și al comunicării privind următorul cadru financiar multianual,
menționată anterior. Experiențele arată că în actuala
perioadă de programare, diversitatea și fragmentarea normelor care
reglementează programele de cheltuieli sunt frecvent percepute ca fiind
inutil de complicate și greu de aplicat și controlat. Acestea impun o
sarcină administrativă considerabilă asupra beneficiarilor,
precum și asupra Comisiei și a statelor membre, care poate avea
efectul nedorit de a descuraja participarea, de a mări ratele de eroare și
de a întârzia punerea în aplicare. Aceasta înseamnă că beneficiile
potențiale ale programelor UE nu sunt realizate pe deplin. Fondul european de dezvoltare regională
(FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și viitorul Fond european
pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) (denumite în continuare
„fondurile CSC”) urmăresc obiective politice complementare, iar
gestionarea lor este partajată între statele membre și Comisie. Prin
urmare, este important să se maximizeze eficacitatea tuturor
instrumentelor structurale în ceea ce privește realizarea obiectivelor și
țintelor stabilite în programe și să se optimizeze sinergia și
eficiența diferitelor instrumente. Acest lucru se va obține prin
crearea unui cadru politic, de reglementare și instituțional solid
pentru fonduri, prin orientarea către rezultate și prin monitorizarea
progreselor către obiectivele și țintele stabilite în programe,
precum și prin armonizarea, cât mai mult posibil, a normelor privind
punerea în aplicare și a cerințelor privind controlul. În acest context, prezentul regulament stabilește
un set comun de norme de bază. El este organizat în două părți.
Prima parte stabilește o serie de dispoziții
comune care reglementează toate instrumentele structurale acoperite de
cadrul strategic comun. Aceste dispoziții se referă la principiile de
asistență generale, precum parteneriatul, guvernanța pe mai
multe niveluri, egalitatea între femei și bărbați, caracterul
durabil și respectarea legislației UE și naționale
aplicabile. De asemenea, propunerea conține elemente comune privind
planificarea strategică și programarea, inclusiv o listă de
obiective tematice comune derivate din strategia Europa 2020, dispoziții
privind cadrul strategic comun la nivelul Uniunii și contractele de
parteneriat care urmează să se încheie cu fiecare stat membru. Ea
stabilește o abordare comună pentru a consolida orientarea către
performanță a politicii de coeziune, a politicii de dezvoltare
rurală și a politicii privind afacerile maritime și pescuitul și,
prin urmare, include dispoziții privind condiționalitățile și
analiza performanței, dar și modalitățile de monitorizare,
raportare și evaluare. Se stabilesc, de asemenea, dispoziții comune
privind punerea în aplicare a fondurilor cadrului strategic comun (CSC) în ceea
ce privește normele de eligibilitate, și sunt definite modalități
specifice pentru instrumentele financiare și dezvoltarea locală
plasată sub responsabilitatea comunității. Unele modalități
de gestiune și control sunt, de asemenea, comune tuturor fondurilor CSC. A doua parte include dispoziții specifice
privind FEDER, FSE și FC. Printre acestea se numără dispoziții
în legătură cu misiunea și obiectivele politicii de coeziune,
cadrul financiar, modalitățile specifice de programare și
raportare, proiectele majore și planurile de acțiune comune. A doua
parte stabilește cerințele privind sistemele de gestiune și
control din cadrul politicii de coeziune și elaborează modalitățile
specifice de control și gestiune financiară. În același timp, Comisia se va asigura
că sinergia deja obținută prin simplificarea și armonizarea
primului pilon (FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă) și
celui de-al doilea pilon (FEADR) ale politicii agricole comune este menținută.
Prin urmare, legătura puternică între FEGA și FEADR va fi menținută
iar structurile deja existente în statele membre vor fi susținute.
2.
REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI
ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
2.1.
Consultări și avize furnizate de experți
Regulamentul are la bază consultări
la scară largă cu părțile interesate, inclusiv statele
membre, regiunile, partenerii sociali și economici, experți din
mediul academic și instituții internaționale, în contextul
pregătirii propunerii pentru fiecare fond structural pentru cadrul
financiar 2014-2020. În acest context au fost utilizate rezultatele
evaluărilor ex post desfășurate cu privire la programele
pentru perioada 2000‑2006 și o gamă largă de studii și
de recomandări ale experților. Pentru următorul cadru al politicii de
coeziune, recomandările experților au fost furnizate prin intermediul
Grupului de reflecție la nivel înalt privind viitoarea politică de
coeziune, o platformă informală înființată pentru a
sprijini activitatea Comisiei de pregătire a orientărilor viitoare
ale politicii de coeziune, care s-a reunit în 10 ședințe între anii 2009
și 2011, precum și prin intermediul unui Grup operativ privind condiționalitatea,
care s-a reunit de trei ori la începutul anului 2011. O consultare publică
referitoare la concluziile celui de Al cincilea raport privind coeziunea a avut
loc între 12 noiembrie 2010 și 31 ianuarie 2011. În total, s-au primit 444
de contribuții. Un rezumat al rezultatelor a fost publicat la 13 mai 2011[4]. În ceea ce privește viitorul
dezvoltării rurale, între 23 noiembrie 2010 și 25 ianuarie 2011 a
avut loc o consultare publică, iar la 12 ianuarie 2011 a fost organizat un
comitet consultativ cu participarea părților interesate[5]. În total, Comisia
a primit 517 contribuții. Dintre contribuțiile din partea organizațiilor,
44% proveneau de la reprezentanți ai sectorului agricol și de
prelucrare, 40% de la autorități naționale, regionale și
locale, organizații de mediu, grupuri de reflecție și institute
de cercetare, precum și de la organizații de dezvoltare, reprezentanți
ai sectorului comerțului și organizații de consumatori. Printre
celelalte organizații (12%) care au participat la consultare s-au
numărat organizații de protecție a consumatorilor, organisme de
gospodărire a apelor și reprezentanți ai societății
civile. În ceea ce privește reforma politicii
comune în domeniul pescuitului, în aprilie 2009 a fost adoptată o carte
verde[6],
urmată de o consultare publică. În plus față de consultarea
publică, au fost organizate în jur de 200 de reuniuni cu statele membre,
cu Comitetul consultativ pentru pescuit și acvacultură (CCPA) și
cu consiliile consultative regionale (CCR), cu industria pescuitului, sectorul
de prelucrare și comercializare, sindicatele, ONG-urile și
comunitatea cercetătorilor. În special: (i) două reuniuni cu statele
membre, în cadrul cărora s-a discutat finanțarea viitoare, au avut
loc la Gent (12-14 septembrie 2010) și la Noordwijk (9-11 martie 2011);
(ii) un seminar dedicat viitorului Fond european pentru pescuit, cu
participarea părților interesate din industrie, a sindicatelor și
a statelor membre a fost organizat la 13 aprilie 2010 la Bruxelles; (iii) o
conferință privind viitorul dezvoltării locale în zonele de
pescuit a avut loc la Bruxelles (12-13 aprilie 2011). Din rezultatele diferitelor consultări
publice se pot desprinde o serie de concluzii comune, care au confirmat
următoarele: –
majoritatea părților interesate a susținut
continuarea sprijinului financiar pentru aceste politici; –
sprijinul UE ar trebui să se concentreze
asupra unei serii de priorități, iar diferitele politici ar trebui
aliniate cu strategia Europa 2020; –
în special în privința politicii de coeziune, părțile
interesate au susținut necesitatea unei abordări mai puternic
orientate către rezultate, existând un sprijin puternic pentru stabilirea
unui set mai transparent și simplificat de proceduri de gestiune
financiară. Majoritatea părților interesate au susținut
necesitatea unei abordări mai integrate sau a unor strategii coordonate cu
alte politici și instrumente financiare ale UE.
2.2.
Evaluarea impactului
Propunerea se bazează pe trei evaluări
ale impactului: una realizată pentru FEDER, FC și FSE, una pentru
FEADR și una pentru EMFF. Printre aspectele analizate de evaluările
impactului se numără valoarea adăugată UE, performanța
și realizarea politicilor, precum și simplificarea și
armonizarea normelor. Opțiunile evaluate în cadrul evaluărilor
impactului s-au referit la (i) îmbunătățirea capacității
politicilor de a crea valoare adăugată europeană, (ii) creșterea
performanței politicilor și (iii) simplificarea – reducerea
costurilor administrative și minimizarea riscului de eroare.
2.2.1.
Crearea valorii adăugate europene
Pentru a fi în măsură să
furnizeze o mai mare valoare adăugată europeană, este necesar ca
programele structurale: a) să-și concentreze contribuțiile
asupra priorităților UE și b) să asigure coordonarea cu
alte politici ale UE și instrumente financiare. Strategia Europa 2020
oferă un set clar de obiective comune, inclusiv ținte principale și
inițiative emblematice, ca un cadru clar pentru identificarea
priorităților de finanțare. Există un consens larg în
rândul părților interesate în ceea ce privește rolul diferitelor
politici (politica de coeziune, politica de dezvoltare rurală și
politica pentru afaceri maritime și pescuit) în ceea ce privește
contribuția la realizarea strategiei Europa 2020[7]. În privința concentrării asupra
priorităților UE, opțiunile evaluate au inclus: o abordare
flexibilă a concentrării prin dispoziții referitoare la alocare;
o legătură mai vizibilă și cuprinzătoare cu țintele
principale ale strategiei Europa 2020 și Orientările integrate,
asigurarea unei mase critice pentru FSE și, în al treilea rând,
concentrarea asupra priorităților UE exclusiv în statele membre mai
puțin dezvoltate. Opțiunea preferată este cea a stabilirii unei
legături puternice cu țintele stabilite de strategia Europa 2020,
ceea ce ar contribui în cea mai mare măsură la îndeplinirea țintelor
principale. În privința coordonării cu alte
politici și instrumente financiare ale UE, opțiunile examinate au
inclus o aliniere în sens larg pe baza unor Orientări strategice UE
neobligatorii, o aliniere mai cuprinzătoare la obiectivele strategiei
Europa 2020 prin intermediul cadrului strategic comun și al contractului
de parteneriat și lipsa oricărei alinieri cu alte politici și
instrumente financiare ale UE, cu excepția unei conformități
formale. Modalitățile de planificare strategică incluzând cadrul
strategic comun la nivelul Uniunii și contracte de parteneriat la nivel național
sunt luate în considerare pentru a asigura o coordonare eficientă între
politicile și instrumentele Uniunii.
2.2.2.
Creșterea performanței politicii
Eficacitatea diferitelor instrumente
structurale depinde de existența unor cadre politice, de reglementare și
instituționale solide. În multe sectoare este necesară o combinație
de condiții strategice și de reglementare, precum și investiții
publice, pentru a aborda în mod eficient obstacolele în calea creșterii
economice. Opțiunile examinate în acest context au fost: a) statu-quo-ul
(condiționalitate macrofiscală în cadrul FC, conformitate
procedurală, conformitate cu legislația sectorială a UE și
cu cadrele strategice, chiar și în condițiile unei aplicări
nesistematice, lipsa dispozițiilor privind performanța); b) condiții
ex ante, de îndeplinit anterior adoptării programelor; c) condiții
ex post, inclusiv un cadru de performanță și rezerva de
performanță; d) o condiționalitate macrofiscală
consolidată; e) o opțiune combinată. Opțiunea
preferată a fost opțiunea combinată, deoarece această opțiune
ar permite abordarea condițiilor prealabile necesare pentru utilizarea
eficientă a fondurilor CSC și ar oferi stimulente în vederea
atingerii obiectivelor și țintelor prestabilite și alinierea
punerii în aplicare a programelor la guvernanța economică a Uniunii.
2.2.3.
Simplificare – reducerea costurilor administrative și
reducerea la minimum a riscului de erori
O gestionare solidă, eficace și
eficientă a instrumentelor structurale necesită sisteme adecvate,
eficace și transparente care să implice toate administrațiile
vizate. Aceste sisteme trebuie să asigure selecția unor operațiuni
de înaltă calitate și punerea în aplicare eficientă a acestor
operațiuni pentru atingerea obiectivelor politicii. Sistemele de gestiune și
control trebuie să asigure și prevenirea și detectarea
neregulilor, inclusiv a fraudelor și, prin urmare, să ofere o
asigurare rezonabilă privind corectitudinea cheltuielilor. În același
timp, sistemul de realizare ar trebui să fie cât mai simplu și mai
fluid, pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și reducerea
sarcinii administrative pentru beneficiari. Opțiunile examinate pentru politica de
coeziune au inclus diferite opțiuni de rambursare (pe baza costurilor
reale și a costurilor simplificate), e‑guvernanța și
asigurarea. Principalele diferențe între opțiuni sunt legate de
nivelul implicării Comisiei în evaluarea sistemelor de gestiune și
control, de disponibilitatea unor opțiuni de rambursare în funcție de
rezultate și de mecanismele de promovare a e-guvernanței în
gestionarea zilnică a fondurilor UE. O abordare proporțională
incluzând un regim de control bazat pe risc, disponibilitatea unei game largi
de opțiuni de rambursare și e‑guvernanța la nivelul
statelor membre și al regiunilor este opțiunea preferată,
deoarece aceasta ar putea determina o reducere potențială
semnificativă a costurilor aferente controalelor și o scădere a
volumului de muncă și, de asemenea, ar respecta mai mult principiul
subsidiarității.
3.
ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
Acțiunea UE este justificată atât în
temeiul obiectivelor stabilite la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE), cât și în temeiul principiului subsidiarității.
Dreptul de a acționa este consacrat de articolul 175 din TFUE, care
solicită în mod explicit Uniunii să pună în aplicare
această politică prin intermediul fondurilor structurale, precum și
de articolul 177, care definește rolul FC. Obiectivele FSE, FEDER și
FC sunt definite la articolele 162, 176 și, respectiv, 177 din TFUE. Acțiunile
legate de agricultură și pescuit sunt justificate de articolele 38 și
39 din TFUE. Articolul 174 din TFUE prevede că se va
acorda o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția
industrială și regiunilor afectate de dezavantaje naturale și
demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu
densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile
insulare, transfrontaliere și muntoase. Articolul 349 din TFUE stabilește că
se vor adopta măsuri specifice prin care se va avea în vedere situația
economică și socială structurală a regiunilor
ultraperiferice, caracterizate de anumite trăsături specifice care
conduc la o limitare severă a dezvoltării acestora.
4.
IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea Comisiei privind un cadru financiar
multianual prevede o sumă de 376 de miliarde EUR pentru coeziunea
economică, socială și teritorială în perioada 2014-2020. Bugetul propus pentru perioada 2014-2020 || Miliarde EUR Regiunile mai puțin dezvoltate Regiunile de tranziție Regiunile mai dezvoltate Cooperare teritorială Fondul de coeziune Alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice și cu densitate redusă a populației || 162,6 38,9 53,1 11,7 68,7 0,926 Facilitatea „Conectarea Europei” în domeniul transporturilor, al energiei și al TIC || 40 (și 10 miliarde EUR suplimentare destinate unei utilizări specifice în cadrul Fondului de coeziune) *Toate cifrele sunt
exprimate în prețurile constante din 2011 Urmărind creșterea rolului
fondurilor CSC în îndeplinirea țintelor principale ale strategiei Europa 2020,
propunerea Comisiei a stabilit, de asemenea, cote minime pentru FSE pentru
fiecare categorie de regiuni. Aplicarea acestor cote duce la o cotă
minimă globală pentru FSE de 25% din bugetul alocat politicii de
coeziune, adică 84 de miliarde EUR. Este important de reținut că
alocarea minimă din FSE indicată include bugetul pentru o propunere
viitoare a Comisiei privind sprijinul alimentar pentru persoanele cele mai
defavorizate. Propunerea Comisiei privind finanțarea
din FEADR și EMFF va fi inclusă în reglementările specifice
fondurilor pentru fiecare fond.
5.
REZUMATUL CONȚINUTULUI REGULAMENTULUI
5.1.
Dispoziții comune care reglementează
toate fondurile cadrului strategic comun
5.1.1.
Principii generale
Principiile generale care reglementează
contribuția tuturor fondurilor CSC vor include parteneriatul și
guvernanța pe mai multe niveluri, respectarea legislației UE și
naționale aplicabile, promovarea egalității între bărbați
și femei, precum și dezvoltarea durabilă. În acest context, pentru FSE, Comisia va
continua să fie asistată de comitetul prevăzut la articolul 163
din tratat și compus dintr-un reprezentant al guvernului, un reprezentant
al organizațiilor de lucrători și un reprezentat al organizațiilor
de angajatori pentru fiecare stat membru.
5.1.2.
Abordarea strategică
Pentru a maximiza impactul politicii în ceea
ce privește realizarea priorităților europene, Comisia propune
consolidarea procesului de programare strategică. Aceasta implică
alcătuirea, în cadrul regulamentului, a unei liste de obiective tematice
conforme cu strategia Europa 2020: (1) consolidarea cercetării,
dezvoltării tehnologice și inovării; (2) sporirea utilizării și a
calității și accesului la tehnologiile informației și
comunicațiilor; (3) îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului
agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF); (4) sprijinirea tranziției
către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele; (5) promovarea adaptării la
schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor; (6) protecția mediului și
promovarea utilizării eficiente a resurselor; (7) promovarea sistemelor de transport
durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor
majore; (8) promovarea ocupării forței
de muncă și sprijinirea mobilității forței de
muncă; (9) promovarea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei; (10) investițiile în educație,
competențe și învățare pe tot parcursul vieții; (11) consolidarea capacității
instituționale și o administrație publică eficientă. Cadrul strategic comun va traduce obiectivele și
țintele din cadrul priorităților Uniunii privind o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în acțiuni-cheie
pentru FEDER, FC, FSE, FEADR și EMFF, ceea ce va asigura o utilizare
integrată a fondurilor CSC în vederea atingerii obiectivelor comune. Contractele de parteneriat dintre Comisie și
fiecare stat membru vor defini angajamentele partenerilor la nivel național
și regional și ale Comisiei. Aceste contracte vor fi corelate cu
obiectivele strategiei Europa 2020 și cu programele naționale de
reformă. Ele vor prezenta o abordare integrată de dezvoltare
teritorială cu sprijinul tuturor fondurilor CSC și vor include
obiective bazate pe indicatori stabiliți de comun acord, pe investiții
strategice și pe o serie de condiționalități. Ele vor conține
angajamente legate de comunicarea anuală a progreselor înregistrate în
rapoartele anuale privind politica de coeziune și în alte rapoarte
publice.
5.1.3.
Condiționalități și performanțe
Pentru a consolida performanța, vor fi
introduse noi dispoziții privind condiționalitatea pentru a se
asigura că finanțarea UE creează stimulente puternice pentru
statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor și țintelor
Europa 2020. Condiționalitatea va îmbrăca atât forma condițiilor
„ex ante”, care trebuie să fie îndeplinite înainte de plata
fondurilor, cât și a condițiilor „ex post”, care vor lega
eliberarea fondurilor suplimentare de performanță. Motivul consolidării condiționalității
„ex ante” pentru aceste fonduri este garantarea îndeplinirii condițiilor
necesare pentru un sprijin eficient. Experiențele anterioare
sugerează că eficacitatea investițiilor finanțate din
fonduri a fost compromisă în unele cazuri de blocaje ale cadrelor
politice, de reglementare și instituționale. Conceptul de condiționalitate
nu este un concept nou în cadrul politicii de coeziune. În perioade de
programare succesive, o serie de mecanisme au fost introduse pentru a maximiza
eficiența intervențiilor. Unele sunt legate de disciplinele de
gestiune și control, iar altele de cadrele strategice și de
reglementare, precum și de capacitatea administrativă. Experiența
acumulată în aplicarea condiționalității indică totuși
variații între programe. O aplicare mai transparentă și
sistematică este, prin urmare, justificată. Condiționalitatea „ex post” va
determina acordarea unei atenții mai mari performanței și
atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020. Ea va fi bazată pe
realizarea obiectivelor de etapă în legătură cu țintele
pentru realizări și rezultate legate de obiectivele Europa 2020
stabilite pentru programele din cadrul contractului de parteneriat. 5% din
bugetul fondurilor relevante va fi retras și alocat, în cadrul
evaluării intermediare a performanței, statelor membre ale căror
programe au îndeplinit integral obiectivele lor de etapă. În afară de
rezerva de performanță, neîndeplinirea obiectivelor de etapă
poate duce la suspendarea fondurilor, iar rezultatele slabe grave în ceea ce
privește atingerea țintelor unui program pot conduce la anularea unor
fonduri. Pentru a se garanta că eficacitatea
fondurilor nu este subminată de politici macrofiscale neviabile, Comisia își
propune să consolideze normele care guvernează fondurile privind
condiționalitatea macrofiscală și de a le alinia cu noile
măsuri de punere în aplicare a pactului de stabilitate și de creștere,
care urmează a fi adoptate în cadrul celui de-al șaselea pachet
privind guvernanța economică. În același timp, o rată a cofinanțării
mai ridicată (cu 10 puncte procentuale) se poate aplica în cazul în care
un stat membru beneficiază de asistență financiară în
conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, reducând astfel eforturile
cerute din partea bugetelor naționale într-un moment de consolidare
fiscală, menținând, în același timp, același nivel global
al finanțării UE.
5.1.4.
Modalități de gestiune comune
Propunerea prevede un sistem de gestiune și
control care este similar pentru instrumentele de gestiune partajată și
se bazează pe principii comune. Un sistem de acreditare națională
este instituit pentru a pune în evidență angajamentul statelor membre
de a realiza o bună gestiune financiară. Modalitățile pe
care se bazează asigurarea Comisiei cu privire la corectitudinea
cheltuielilor au fost armonizate și noi elemente comune, cum ar fi o
declarație de asigurare de gestiune și de verificare și
închidere anuală a conturilor, au fost introduse pentru a consolida
asigurarea.
5.1.5.
Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității
Statele membre vor avea posibilitatea de a
utiliza procese comune pentru pregătire, negociere, gestionare și
punerea în aplicare și vor fi încurajate să facă acest lucru, în
special în domeniile în care este cel mai mult nevoie de o mai bună
coordonare a investițiilor în capital uman și în infrastructură.
Fondurile CSC
trebuie să abordeze necesități de dezvoltare multiple la nivel
subregional și local. Pentru a facilita punerea în aplicare a intervențiilor
multidimensionale și intersectoriale, Comisia propune consolidarea inițiativelor
plasate sub responsabilitatea comunităților, stimularea punerii în
aplicare a strategiilor integrate de dezvoltare locală și formarea de
grupuri de acțiune locală, pe baza experienței abordării
LEADER.
5.1.6.
Instrumente financiare
În afară de finanțarea
nerambursabilă, se propune ca sprijinul pentru întreprinderile și
proiectele care se așteaptă să genereze câștiguri financiare
substanțiale să fie acordat în primul rând prin instrumente
financiare inovatoare. Deși instrumentele financiare vor
rămâne similare cu cele utilizate în perioada 2007‑2013, ar trebui
subliniate anumite elemente de simplificare. În primul rând, Comisia va oferi
soluții gata făcute prin accesul la instrumentele financiare
instituite la nivelul UE și modele pentru fondurile naționale și
regionale bazate pe termeni și condiții standard stabilite de
Comisie. În al doilea rând, propunerea reprezintă un cadru clar pentru
punerea în aplicare a acestor instrumente și abordează ambiguitățile
care au apărut în contextul cadrului legislativ 2007‑2013,
consolidând certitudinea juridică pentru toate părțile. În al
treilea rând, în viitor instrumentele financiare vor putea fi utilizate pentru
toate tipurile de investiții și beneficiari, ceea ce reprezintă
o extindere semnificativă a posibilităților de utilizare a
acestor instrumente inovatoare.
5.1.7.
Monitorizare și evaluare
Dispozițiile comune pentru toate
fondurile CSC în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea includ
rolul și componența comitetului de monitorizare, rapoartele anuale de
implementare, reuniunile anuale de reexaminare, rapoartele privind progresele
înregistrate în punerea în aplicare a contractului de parteneriat,
evaluările ex ante și ex post.
5.1.8.
Reguli de eligibilitate simplificate și raționalizate
În perioada curentă, mulți dintre
beneficiarii care utilizează fonduri oferite de diferite instrumente de
finanțare ale Uniunii se confruntă cu diferențe în ceea ce privește
normele de eligibilitate, care măresc complexitatea gestionării și,
prin urmare, riscul de eroare. Prin urmare, accentul a fost pus pe
măsurile menite să garanteze că costurile administrative sunt
proporționale și că sarcina administrativă legată de
gestionarea fondurilor UE de către beneficiari este redusă. Scopul
este de a armoniza, în măsura posibilului, aceste norme de bază
privind instrumentele puse în aplicare prin gestiune partajată, pentru a
reduce multitudinea normelor aplicate pe teren. Opțiunile privind
costurile simplificate, precum ratele forfetare și sumele forfetare,
oferă statelor membre modalități pentru a introduce o gestionare
bazată pe performanță la nivelul operațiunilor individuale.
Dispozițiile comune privind punerea în aplicare
includ norme comune privind cheltuielile eligibile, diferitele forme de asistență
financiară, costurile simplificate și caracterul durabil al operațiunilor.
De asemenea, propunerea prevede principii comune pentru sistemele de gestiune și
control. În contextul PAC, normele actuale privind
costurile administrative și sistemele de control vor fi menținute și
susținute.
5.2.
Dispoziții generale aplicabile FEDR, FSE și
FC
Partea a treia a
regulamentului definește misiunea și obiectivele politicii de coeziune,
acoperirea geografică a sprijinului acordat, resursele financiare și
principiile de intervenție, programarea, proiectele majore, planurile de
acțiune comune, dezvoltarea teritorială, monitorizarea și
evaluarea, informarea și comunicarea, eligibilitatea cheltuielilor și
sistemele de gestiune și control.
5.2.1.
Acoperirea geografică a contribuțiilor
Aceasta include o distincție în ceea ce
privește regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și
regiunile mai dezvoltate. Regiunile mai puțin dezvoltate: în conformitate cu TFUE, sprijinirea regiunilor mai puțin
dezvoltate va rămâne o prioritate importantă a politicii de coeziune.
Procesul de recuperare a decalajului în cazul regiunilor mai puțin
dezvoltate din punct de vedere economic și social va necesita eforturi susținute
pe termen lung într-o lume din ce în ce mai nesigură. Această
categorie se referă la acele regiuni al căror PIB pe cap de locuitor
este mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27. Regiunile de tranziție: Va fi introdusă o nouă categorie de regiune – „regiunile de
tranziție” – pentru a înlocui sistemul actual de eliminare progresivă
și de introducere progresivă a asistenței. Această
categorie va cuprinde toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 75% și
90% din media UE-27. Regiunile mai dezvoltate: În timp ce intervențiile în regiunile mai puțin dezvoltate
vor rămâne prioritatea politicii de coeziune, există provocări
importante care privesc toate statele membre, cum ar fi concurența
globală în economia bazată pe cunoaștere, trecerea la economia
cu emisii scăzute de dioxid de carbon și polarizarea socială
agravată de contextul economic actual. Această categorie se
referă la acele regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare
de 90% din PIB-ul mediu din UE-27. Toate regiunile ale căror PIB pe cap de
locuitor pentru perioada 2007-2013 era mai mic de 75% din media UE-25 pentru
perioada de referință dar al căror PIB pe cap de locuitor a
devenit mai mare de 75% din media UE‑27 vor primi două treimi din
alocarea lor pentru 2007-13. Cote minime pentru FSE vor fi stabilite pentru
fiecare categorie de regiuni (25% pentru regiunile de convergență, 40%
pentru regiunile de tranziție și 52% pentru regiunile de
competitivitate). FC va sprijini statele membre al căror
VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27 pentru realizarea de
investiții în rețelele de transport TEN‑T și în domeniul
mediului. O parte din bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi
rezervată pentru finanțarea rețelelor de transport de bază
în cadrul facilității „Conectarea Europei”. Experiența cadrului financiar actual
arată că multe state membre au dificultăți în a absorbi
volume mari de fonduri UE într-o perioadă limitată de timp. Mai mult,
situația fiscală din unele state membre a îngreunat și mai mult
eliberarea fondurilor pentru a asigura cofinanțarea națională.
În vederea creșterii absorbției fondurilor, Comisia propune o serie
de măsuri: –
stabilirea la 2,5% din PIB a plafonului ratelor
pentru alocările în domeniul coeziunii; –
reducerea ratelor de cofinanțare la nivelul
fiecărei axe prioritare din cadrul programelor operaționale la 85% în
regiunile mai puțin dezvoltate (sau, în unele cazuri, 80% și 75%) și
în regiunile ultraperiferice, 60% în regiunile de tranziție și 50% în
regiunile mai dezvoltate; –
includerea în contractele de parteneriat a anumitor
condiții cu privire la îmbunătățirea capacității
administrative.
5.2.2.
Programare strategică consolidată
orientată spre rezultate
Comisia propune un proces de programare mai
orientat către rezultate pentru a garanta că programele politicii de
coeziune au o logică de intervenție clară, sunt orientate
către rezultate și includ dispoziții adecvate pentru o abordare
integrată în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare
eficace a fondurilor. În special, Comisia propune introducerea unor planuri de
acțiune comune, care sunt operațiuni care cuprind un grup de proiecte
din cadrul unui program operațional, cu obiective specifice, indicatori de
rezultat și realizări stabilite de comun acord de statul membru și
de Comisie. Ele oferă un sistem simplificat de gestiune și control,
orientat către performanță.
5.2.3.
Raționalizarea gestiunii și controlului
financiar
Este necesar ca sistemul de gestiune și
control să găsească un echilibru între costurile de gestionare și
control, pe de o parte și riscurile implicate, pe de altă parte. Rolul Comisiei în revizuirea ex ante a
sistemelor naționale de gestiune și control va fi proporțional,
revizuirea obligatorie de către Comisie fiind înlocuită cu o abordare
bazată pe risc. Programele de mici dimensiuni vor fi scutite de o
reexaminare a Comisiei. Abordarea bazată pe risc reduce costurile
administrative asociate programelor de mici dimensiuni și
administrării solide. Totodată, se consolidează asigurarea,
întrucât resursele Comisiei pot fi folosite mai eficient și direcționate
către zonele în care riscurile sunt mai ridicate. Gestionarea datelor electronice poate fi o
sursă majoră de reducere a sarcinii administrative și, în același
timp, îmbunătățește capacitatea de control a proiectelor și
cheltuielilor. Prin urmare, se propune să se solicite ca statele membre
să instituie, până la sfârșitul anului 2014, sisteme care
să permită beneficiarilor să transmită toate informațiile
prin intermediul schimbului electronic de date. Unul dintre aspectele complexe asociate cu
sistemul de gestiune financiară pentru perioada de programare 2007-2013
este reprezentat de regula generală conform căreia toate documentele
justificative pentru operațiunile individuale trebuie să fie
păstrate timp de trei ani de la încheierea programului. Prin urmare,
propunerea prevede o închidere anuală obligatorie a operațiunilor
finalizate sau a cheltuielilor în cadrul verificării și închiderii
anuale a conturilor. Aceasta urmărește să reducă sarcina
asociată unei perioade îndelungate de păstrare a documentelor pentru
beneficiarii individuali, precum și riscurile asociate cu pierderea pistei
de audit. 2011/0276 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european,
Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac
obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor
dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene, în special articolul 177, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și
Social European[8],
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[9], având în vedere avizul Curții de Conturi[10], hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1)
Articolul 174 din tratat prevede că, în
vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale,
Uniunea urmărește reducerea decalajelor dintre nivelurile de
dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a
regiunilor sau insulelor defavorizate, a anumitor zone rurale, a zonelor
afectate de tranziția industrială, precum și a regiunilor
defavorizate puternic și permanent din punct de vedere natural sau
demografic. Articolul 175 din tratat prevede că Uniunea susține
realizarea acestor obiective prin acțiunea pe care o întreprinde prin
intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă secțiunea
„Orientare”, al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare
regională, al Băncii Europene de Investiții și al altor
instrumente. (2)
În conformitate cu concluziile Consiliului European
din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată strategia Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, este necesar ca Uniunea și statele membre să realizeze o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, promovând în același timp dezvoltarea armonioasă a
Uniunii și reducerea decalajelor regionale. (3)
Pentru a îmbunătăți coordonarea și
armonizarea punerii în aplicare a fondurilor care furnizează contribuții
în temeiul politicii de coeziune – și anume Fondul european de dezvoltare
regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune
(FC) – , cu punerea în aplicare a fondurilor pentru dezvoltarea rurală – și
anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – , și
cea a fondului pentru sectorul maritim și al pescuitului – și anume
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) – , ar trebui
să fie stabilite dispoziții comune pentru toate aceste fonduri
(denumite în continuare „fondurile CSC”). În plus, prezentul regulament conține
dispoziții comune pentru FEDER, FSE și FC, dar nu se aplică
FEADR și EMFF. Având în vedere particularitățile fiecărui
fond CSC, este necesar ca norme specifice aplicabile fiecărui fond CSC și
obiectivului de cooperare teritorială europeană în cadrul FEDER
să fie specificate în regulamente separate. (4)
În ceea ce privește politica agricolă
comună (PAC), s-a obținut deja o sinergie semnificativă prin
armonizarea și alinierea normelor privind gestiunea și controlul
pentru primul pilon (FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă) și
pentru al doilea pilon (FEADR) al PAC. Prin urmare, este necesar să se mențină
legătura puternică între FEGA și FEADR și să se susțină
structurile deja existente în statele membre. (5)
Regiunile ultraperiferice ar trebui să
beneficieze de măsuri specifice și de o finanțare
suplimentară pentru a se compensa handicapurile provocate de factorii menționați
la articolul 349 din tratat. (6)
Pentru a asigura interpretarea corectă și
coerentă a dispozițiilor și pentru a contribui la securitatea
juridică pentru statele membre și beneficiari, este necesară
definirea anumitor termeni care sunt utilizați în regulament. (7)
Se stabilește că prezentul regulament
este organizat în trei părți, prima parte conținând
considerentele și definițiile, a doua parte conținând normele
aplicabile tuturor fondurilor CSC iar a treia parte incluzând dispozițiile
care se aplică numai FEDER, FSE și FC (denumite în continuare
„fondurile”). (8)
În temeiul articolului 317 din tratat și în
contextul gestiunii partajate, ar trebui stabilite condiții care să
permită Comisiei să își asume competențele de executare a
bugetului general al Uniunii Europene și să se precizeze
responsabilitățile legate de cooperarea cu statele membre. Aceste
condiții ar trebui să permită Comisiei să obțină
asigurări în legătură cu faptul că statele membre
utilizează fondurile CSC în conformitate cu legislația,
reglementările și cu principiul bunei gestiuni financiare în sensul
Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie
2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene[11].
Statele membre și organismele desemnate de ele în acest sens ar trebui
să fie responsabile pentru punerea în aplicare a programelor la nivelul
teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul instituțional,
juridic și financiar al statului membru. Aceste dispoziții
garantează, de asemenea, că se acordă atenție necesității
de a asigura complementaritatea și coerența intervenției
Uniunii, proporționalitatea măsurilor administrative și
reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor fondurilor CSC. (9)
Pentru contractul de parteneriat și,
respectiv, pentru fiecare program, un stat membru ar trebui să organizeze
un parteneriat cu reprezentanții autorităților competente
regionale, locale, urbane și alte autorități publice, cu
partenerii economici și sociali și cu organisme care reprezintă
societatea civilă, inclusiv partenerii în domeniul protecției
mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile
pentru promovarea egalității și a nediscriminării. Scopul
acestor parteneriate ar trebui să fie respectarea principiului guvernanței
pe mai multe niveluri, asigurarea asumării intervențiilor programate
de către părțile interesate și valorificarea experienței
și know-how-ului actorilor relevanți. Comisia ar trebui
împuternicită să adopte acte delegate care să prevadă un
cod de conduită pentru a garanta că partenerii sunt implicați în
pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea
contractelor de parteneriat și a programelor, în mod consecvent. (10)
Activitățile fondurilor CSC și operațiunile
pe care acestea le sprijină ar trebui să fie conforme cu legislația
Uniunii și cu legislația națională aplicabile care sunt
direct sau indirect legate de punerea în aplicare a operațiunii. (11)
În contextul efortului său de mărire a
coeziunii economice, teritoriale și sociale, Uniunea ar trebui, în toate
etapele de punere în aplicare a fondurilor CSC, să urmărească
eliminarea inegalităților și promovarea egalității
între bărbați și femei, precum și combaterea discriminării
pe criterii de sex, origine etnică sau rasială, religie sau credință,
handicap, vârstă sau orientare sexuală. (12)
Obiectivele fondurilor CSC ar trebui urmărite
în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către
Uniune a obiectivului de protecție și îmbunătățire a
mediului, în conformitate cu articolele 11 și 19 din tratat, având în
vedere principiul „poluatorul plătește”. Statele membre ar trebui
să furnizeze informații cu privire la sprijinul acordat obiectivelor
legate de schimbările climatice, în conformitate cu ambiția de a
aloca cel puțin 20% din bugetul Uniunii acestor obiective, utilizând o
metodologie adoptată de Comisie printr-un act de punere în aplicare. (13)
Pentru a îndeplini țintele și obiectivele
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, fondurile CSC ar trebui să își direcționeze
sprijinul către un număr limitat de obiective tematice comune.
Domeniul de aplicare precis al fiecăruia dintre fondurile CSC se stabilește
în norme specifice fondurilor și poate fi limitat la unele dintre
obiectivele tematice definite în prezentul regulament. (14)
Comisia ar trebui să adopte printr-un act
delegat un cadru strategic comun, care să transpună obiectivele
Uniunii în acțiuni-cheie pentru fondurile CSC, pentru a prevedea o direcție
strategică mai clară pentru procesul de programare la nivelul
statelor membre și al regiunilor. Cadrul strategic comun ar trebui să
faciliteze coordonarea sectorială și teritorială a intervenției
Uniunii în temeiul fondurilor CSC și coordonarea cu celelalte politici și
instrumente relevante ale Uniunii. (15)
Prin urmare, cadrul strategic comun ar trebui
să stabilească domeniile-cheie de sprijin, provocările
teritoriale care trebuie abordate, obiectivele politice, domeniile de
prioritate pentru activitățile de cooperare, mecanismele de
coordonare și mecanismele de asigurare a coerenței și
compatibilității cu politicile economice ale statelor membre și
ale Uniunii. (16)
Pe baza cadrului strategic comun adoptat de
Comisie, fiecare stat membru ar trebui să pregătească, în
cooperare cu partenerii săi și în dialog cu Comisia, un contract de
parteneriat. Contractul de parteneriat ar trebui să traducă
elementele prevăzute de cadrul strategic comun în contextul național și
să prevadă angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor
Uniunii prin programarea fondurilor CSC. (17)
Statele membre ar trebui să-și
concentreze sprijinul pentru a asigura o contribuție semnificativă la
obiectivele Uniunii, în conformitate cu necesitățile lor specifice de
dezvoltare la nivel național și regional. Ar trebui definite condiții
ex ante, pentru a garanta existența condițiilor‑cadru
necesare pentru utilizarea eficace a sprijinului Uniunii. Îndeplinirea condițiilor
ex ante respective ar trebui să fie evaluată de către
Comisie în cadrul evaluării contractului de parteneriat și
programelor. Dacă o condiție ex ante nu este îndeplinită,
Comisia ar trebui să aibă competența de a suspenda plățile
pentru programul respectiv. (18)
Ar trebui definit un cadru de performanță
pentru fiecare program, pentru a monitoriza progresele către obiectivele și
țintele stabilite pentru fiecare program în cursul perioadei de
programare. Comisia ar trebui să realizeze o examinare a performanțelor,
în cooperare cu statele membre, în 2017 și 2019. O rezervă de
performanță ar trebui prevăzută și alocată în 2019
în cazurile în care obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță
au fost atinse. Având în vedere diversitatea și caracterul lor plurinațional,
nu ar trebui să existe nicio rezervă de performanță pentru
programele de cooperare teritorială europeană. În cazurile în care
neîndeplinirea obiectivelor de etapă sau a țintelor este
semnificativă, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile
pentru program sau, la sfârșitul perioadei de programare, poate să
aplice corecții financiare, pentru a se asigura că bugetul Uniunii nu
este risipit sau folosit în mod ineficient. (19)
Consolidarea legăturii dintre politica de
coeziune și guvernanța economică a Uniunii va garanta că
eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilor CSC este susținută
de politici economice solide și că fondurile CSC pot, dacă este
necesar, să fie redirecționate pentru abordarea problemelor economice
cu care se confruntă o țară. Acest proces trebuie să fie
progresiv, începând cu modificările contractului de parteneriat și
ale programelor în sprijinul recomandărilor Consiliului privind abordarea
dezechilibrelor macroeconomice și a dificultăților sociale și
economice. În cazul în care, în ciuda utilizării sporite a fondurilor CSC,
un stat membru nu reușește să ia măsuri eficace în
contextul procesului de guvernanță economică, Comisia ar trebui
să aibă dreptul de a suspenda parțial sau total plățile
și angajamentele. Deciziile privind suspendarea ar trebui să fie
proporționale și eficace, ținând cont de impactul programelor
individuale în ceea ce privește abordarea situației economice și
sociale din statul membru relevant și de modificările precedente ale
contractului de parteneriat. Atunci când ia decizii privind suspendarea,
Comisia ar trebui să respecte, de asemenea, egalitatea de tratament între
statele membre, ținând cont în special de impactul suspendării asupra
economiei statului membru în cauză. Suspendările ar trebui încetate și
fondurile ar trebui puse din nou la dispoziția statului membru în
cauză de îndată ce acesta ia măsurile necesare. (20)
Pentru a garanta că se pune accentul pe
realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, este necesar să se
definească elemente comune tuturor programelor. Pentru
a asigura coerența modalităților de programare pentru fondurile
CSC, procedurile de adoptare și modificare a programelor ar trebui
aliniate. Programarea ar trebui să
asigure coerența cu cadrul strategic comun și cu contractul de
parteneriat, coordonarea fondurilor CSC între ele, cu celelalte instrumente
financiare existente și cu Banca Europeană de Investiții. (21)
Coeziunea teritorială a fost
adăugată alături de obiectivele privind coeziunea economică
și socială din tratat, și este necesar să se abordeze rolul
orașelor, delimitările geografice funcționale și zonele
subregionale care se confruntă cu probleme geografice sau demografice
specifice. În acest scop, pentru a mobiliza
mai bine potențialul la nivel local, este necesar să se consolideze și
să se faciliteze dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității prin stabilirea unor norme comune și
a unei coordonări strânse între toate fondurile CSC. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a
strategiilor de dezvoltare locală ar trebui să revină grupurilor
de acțiune locală care reprezintă interesele comunității,
acesta reprezentând un principiu esențial. (22)
Instrumentele financiare sunt tot mai importante ca
urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor CSC, a capacității
lor de a combina diferite forme de resurse publice și private pentru a
sprijini obiectivele în materie de politici publice și a faptului că
formele de finanțare reînnoibile măresc viabilitatea pe termen lung a
acestei asistențe. (23)
Instrumentele financiare sprijinite de fondurile
CSC ar trebui să fie utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale
pieței într-o manieră eficientă din punct de vedere al
costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor, și nu ar trebui
să excludă finanțarea privată. Prin urmare, decizia de
a finanța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor
financiare ar trebui să fie stabilită pe baza unei analize ex
ante. (24)
Instrumentele financiare ar trebui concepute și
puse în aplicare astfel încât să promoveze participarea substanțială
a investitorilor din sectorul privat și a instituțiilor financiare pe
o bază adecvată în ceea ce privește partajarea riscurilor. Pentru
a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, instrumentele financiare
trebuie să fie concepute și puse în aplicare în mod flexibil. Prin
urmare, autoritățile de management trebuie să decidă cu
privire la cele mai adecvate forme de punere în aplicare a instrumentelor
financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor țintă,
în conformitate cu obiectivele programului relevant. (25)
Autoritățile de management ar trebui
să aibă posibilitatea de a contribui cu resurse din programe la
instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii sau la instrumentele
create la nivel regional. Autoritățile de management ar
trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a pune în aplicare
instrumentele financiare în mod direct, prin intermediul unor fonduri specifice
sau prin fonduri ale fondurilor. (26)
Cuantumul resurselor transferate în orice moment de
la fondurile CSC către instrumentele financiare ar trebui să
corespundă cuantumului necesar efectuării investițiilor
planificate și plăților către beneficiarii finali,
incluzând costurile și comisioanele de gestionare, calculate pe baza unor
planuri de afaceri și previziuni ale fluxurilor de numerar pe o
perioadă predeterminată care nu ar trebui să depășească
doi ani. (27)
Este necesară stabilirea de norme specifice
privind sumele care urmează a fi acceptate drept cheltuieli eligibile la
închidere, pentru a se asigura că sumele, inclusiv costurile și
comisioanele de gestionare plătite din fondurile CSC către
instrumentele financiare, sunt utilizate efectiv pentru investiții și
plăți către beneficiarii finali. În plus, este
necesară stabilirea unor norme specifice privind reutilizarea resurselor
puse la dispoziție din fondurile CSC, inclusiv utilizarea resurselor
rămase după încheierea programelor. (28)
Statele membre ar trebui să monitorizeze
programele pentru a evalua punerea lor în aplicare și progresele
înregistrate în direcția realizării obiectivelor programului. În acest scop ar trebui să se instituie
comitete de monitorizare și să se definească structura și
funcțiile acestora în ceea ce privește fondurile CSC. Comitete de monitorizare mixte ar putea fi
instituite pentru a facilita coordonarea între fondurile CSC. Pentru asigurarea
eficacității, comitetele de monitorizare ar trebui să aibă
competența de a adresa recomandări autorităților de
management în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și
ar trebui să monitorizeze acțiunile adoptate ca urmare a
recomandărilor lor. (29)
Este necesară alinierea modalităților
de monitorizare și raportare pentru fondurile CSC pentru a simplifica
modalitățile de gestiune la toate nivelurile.
Este important să se asigure cerințe de raportare proporționale,
dar și disponibilitatea unor informații cuprinzătoare privind
progresele înregistrate în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare, este necesar ca cerințele privind
raportarea să reflecte necesitățile în materie de informații
din anumiți ani și să fie aliniate cu programarea
examinării performanțelor. (30)
În vederea monitorizării evoluției
programelor, ar trebui să aibă loc o reuniune anuală de
examinare între statul membru și Comisie. Statul
membru și Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a renunța
la organizarea reuniunii, pentru a evita o sarcină administrativă
inutilă. (31)
Pentru a permite Comisiei să monitorizeze
progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, statele
membre ar trebui să prezinte rapoarte privind progresele în ceea ce privește
punerea în aplicare a contractelor lor de parteneriat. Pe baza acestor
rapoarte, Comisia ar trebui să pregătească un raport de
strategie privind progresele înregistrate, în 2017 și în 2019. (32)
Este necesar să se evalueze eficacitatea,
eficiența și impactul asistenței din fondurile CSC, pentru a
îmbunătăți calitatea punerii în aplicare și a
elaborării programelor și pentru a determina impactul programelor în
ceea ce privește țintele strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și
în ceea ce privește PIB-ul și șomajul, după caz. Ar trebui
precizate responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei în
acest sens. (33)
Pentru a îmbunătăți calitatea și
elaborarea fiecărui program și pentru a verifica dacă obiectivele
și țintele pot fi atinse, ar trebui efectuată o evaluare ex
ante a fiecărui program. (34)
Un plan de evaluare ar trebui elaborat de
către autoritatea responsabilă pentru pregătirea programului. În
timpul perioadei de programare, autoritățile de management ar trebui
să efectueze evaluări pentru a examina eficacitatea și impactul
unui program. Ar trebui să se informeze comitetul de monitorizare și
Comisia în legătură cu rezultatele evaluărilor, pentru a
facilita deciziile în materie de gestionare. (35)
Ar trebui să desfășoare
evaluări ex post pentru a examina eficacitatea și eficiența
fondurilor CSC și impactul lor asupra obiectivelor generale ale fondurilor
CSC și ale strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii. (36)
Este util să se specifice tipurile de acțiuni
care ar putea fi adoptate la inițiativa Comisiei și a statelor membre
ca asistență tehnică din fondurile CSC.
(37)
Pentru a asigura o utilizare eficientă a
resurselor Uniunii și pentru a evita finanțarea excesivă a operațiunilor
generatoare de venituri, este necesară stabilirea unor norme privind
calcularea contribuțiilor din partea fondurilor CSC la operațiunile
generatoare de venituri. (38)
Ar trebui să se specifice datele inițiale
și finale de eligibilitate a cheltuielilor, astfel încât să existe o
normă uniformă și echitabilă aplicabilă
utilizării fondurilor CSC în întreaga Uniune. Pentru
a se facilita execuția programelor, ar trebui să se stabilească
faptul că data începând cu care cheltuielile devin eligibile poate fi o
dată anterioară datei de 1 ianuarie 2014, în cazul în care
statul membru în cauză prezintă un program înaintea acestei date. Pentru a asigura o utilizare eficientă a
fondurilor UE și pentru a reduce riscul pentru bugetul UE, este necesar
să se instituie restricții privind contribuțiile pentru operațiunile
finalizate. (39)
În conformitate cu principiul subsidiarității
și sub rezerva anumitor excepții prevăzute de Regulamentul
(Regulamentele) (UE) nr. [...] [regulamentele privind FEDER, FSE, FC,
cooperarea teritorială europeană, FEADR, EMFF], statele membre ar
trebui să adopte norme la nivel național privind eligibilitatea
cheltuielilor. (40)
În vederea simplificării utilizării
fondurilor CSC și a reducerii riscului de erori, concomitent cu asigurarea
unei diferențieri atunci când este necesar pentru a reflecta elementele
specifice politicilor, se recomandă definirea formelor de contribuție,
a condițiilor armonizate de rambursare a granturilor și a finanțărilor
prin sume forfetare, a normelor specifice de eligibilitate pentru granturi și
a condițiilor specifice privind eligibilitatea operațiunilor, în funcție
de zonă. (41)
Pentru a garanta eficacitatea, corectitudinea și
impactul durabil al intervențiilor din partea fondurilor CSC, ar trebui
să se prevadă dispoziții care să garanteze că investițiile
în întreprinderi și infrastructură sunt de durată și
să se prevină utilizarea fondurilor CSC pentru avantaje necuvenite. Experiența a arătat că o
perioadă de cinci ani reprezintă o perioadă minimă
adecvată care se poate aplica, cu excepția cazurilor în care normele
privind ajutoarele de stat prevăd o perioadă diferită. Este adecvat să se excludă acțiunile
sprijinite de FSE și cele care nu implică investiții productive
sau investiți în infrastructură de la cerința generală
privind caracterul durabil, cu excepția cazurilor în care aceste cerințe
sunt derivate din normele aplicabile privind ajutoarele de stat, și
să se excludă contribuțiile la sau din instrumentele financiare. (42)
Statele membre ar trebui să adopte măsuri
adecvate pentru a garanta realizarea și funcționarea corectă a
sistemelor lor de gestiune și control, pentru a oferi asigurare în ceea ce
privește utilizarea conformă legislației și
reglementară a fondurilor CSC. Ar trebui
să se specifice obligațiile statelor membre în ceea ce privește
sistemele de gestiune și control, precum și de prevenire, detectare și
corectare a neregulilor și a încălcărilor dreptului Uniunii. (43)
În conformitate cu principiile gestionării
partajate, aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul
programelor ar trebui să revină în principal statelor membre, prin
sistemele lor de gestiune și control. Pentru a consolida eficiența
controlului asupra selecției și realizării operațiunilor și
a funcționării sistemului de gestiune și control, ar trebui
specificate funcțiile autorității de management. (44)
Pentru a oferi o asigurare corespunzătoare ex
ante cu privire la configurarea și elaborarea principalelor sisteme de
gestiune și control, statele membre ar trebui să desemneze un
organism de acreditare responsabil pentru acreditarea și retragerea
acreditării organismelor de gestiune și control. (45)
Ar trebui să fie stabilite competențele și
responsabilitățile Comisiei de a verifica funcționarea
eficientă a sistemelor de gestiune și control și de a solicita
acțiunea statelor membre. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă
competența de a realiza audituri vizând aspecte legate de buna gestiune
financiară, pentru a formula concluzii privind funcționarea
fondurilor. (46)
Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui
efectuate o dată pe an. Pentru a asigura o gestiune eficace a programelor,
este necesar să se stabilească norme comune pentru cererile de
plăți intermediare, plata soldului anual, după caz, și a
soldului final, fără a aduce atingere normelor specifice pentru
fiecare dintre fondurile CSC. (47)
Plata de prefinanțare la începutul programelor
garantează că statul membru are mijloacele necesare pentru a oferi
sprijin beneficiarilor pentru punerea în aplicare a programului începând cu
adoptarea acestuia. Prin urmare, ar trebui
stabilite dispoziții privind sumele inițiale de prefinanțare din
fondurile CSC. Prefinanțarea inițială
ar trebui lichidată în totalitate la închiderea programului. (48)
Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii,
ar trebui să fie prevăzute măsuri limitate în timp care să
permită ordonatorului delegat să întrerupă plățile în
cazul în care există probe care sugerează o deficiență
semnificativă care afectează buna funcționare a sistemelor de
gestiune și control, probe privind nereguli legate de o cerere de
plată sau nu au fost prezentate documente necesare pentru verificarea și
închiderea conturilor. (49)
Pentru a garanta că cheltuielile cofinanțate
din bugetul Uniunii în orice an financiar sunt folosite în conformitate cu
normele aplicabile, ar trebui creat un cadru corespunzător pentru
verificarea și închiderea anuală a conturilor. În acest context,
organismele acreditate ar trebui să prezinte Comisiei, pentru fiecare
program, o declarație de asigurare de gestiune însoțită de
conturile anuale certificate, un raport de sinteză privind controalele,
precum și o opinie independentă de audit și un raport de
control. (50)
Pentru a proteja bugetul Uniunii, Comisia poate fi
nevoită să aplice corecții financiare. Pentru a asigura
certitudinea juridică pentru statele membre, este important să se
definească circumstanțele în care nerespectarea legislației
Uniunii și a legislației naționale poate determina corecții
financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura că corecțiile
financiare pe care Comisia poate să le impună asupra statelor membre
sunt legate de protecția intereselor financiare ale UE, acestea ar trebui
să se limiteze la cazurile în care încălcarea legislației
Uniunii sau a legislației naționale privește, direct sau
indirect, eligibilitatea, regularitatea, gestiunea sau controlul operațiunilor
și cheltuielilor corespunzătoare. Pentru a garanta proporționalitatea,
este important ca natura și gravitatea nerespectării să fie
luate în considerare de Comisie pentru a decide cuantumul corecției
financiare. (51)
Pentru a încuraja disciplina financiară, ar
trebui definite modalitățile de dezangajare pentru oricare parte a
angajamentului bugetar pentru un program, în special dacă o sumă
poate fi exclusă din dezangajare și dacă întârzierile de punere
în aplicare rezultă din circumstanțe independente de partea în
cauză, excepționale sau neprevăzute și ale căror
consecințe nu pot fi evitate în ciuda eforturilor făcute. (52)
Sunt necesare dispoziții generale suplimentare
în legătură cu funcționarea specifică a fondurilor. În
special, pentru a spori valoarea lor adăugată și pentru a susține
contribuția lor la prioritățile strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, funcționarea
acestor fonduri ar trebui simplificată și concentrată asupra
obiectivelor „investiții pentru creștere și locuri de
muncă” și „cooperare teritorială europeană”. (53)
Dispoziții suplimentare privind funcționarea
specifică a FEADR și a EMFF sunt prevăzute în legislația
specifică sectoarelor relevante. (54)
Promovarea obiectivelor de coeziune economică,
socială și teritorială, prevăzute în tratat, presupune
că obiectivul „investiții pentru creștere și locuri de
muncă” ar trebui să includă toate regiunile. Pentru a oferi o
asistență echilibrată și nuanțată și pentru
a reflecta nivelul de dezvoltare economică și socială, resursele
pentru acest obiectiv ar trebui alocate din FEDER și FSE între regiunile
mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai
dezvoltate în funcție de produsul lor intern brut (PIB) pe cap de locuitor
raportat la media Uniunii. Pentru a garanta caracterul durabil pe termen lung
al investițiilor din fondurile structurale, regiunile ale căror PIB
pe cap de locuitor pentru perioada 2007-2013 era mai mic de 75% din media UE-25
pentru perioada de referință dar al căror PIB pe cap de locuitor
a devenit mai mare de 75% din media UE‑27 ar trebui să
primească cel puțin două treimi din alocarea lor pentru 2007-2013.
Statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor
este mai mic de 90% din cel al mediei Uniunii ar trebui să beneficieze de
asistență pentru obiectivul „investiții pentru creștere și
locuri de muncă” din FC. (55)
Ar trebui stabilite criterii obiective de definire
a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a
zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de
clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind
instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de
statistică (NUTS)[12]. (56)
În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat,
Comisia ar trebui să stabilească, prin acte de punere în aplicare,
defalcarea anuală orientativă a creditelor de angajament disponibile
în conformitate cu o metodă obiectivă și transparentă, în
vederea orientării către regiunile a căror dezvoltare a
rămas în urmă, inclusiv cele care primesc sprijin tranzitoriu. (57)
Este necesară stabilirea limitelor acestor
resurse pentru investițiile pentru creștere și locuri de
muncă și adoptarea de criterii obiective de alocare către
regiuni și state membre. Pentru a încuraja accelerarea necesară a
dezvoltării infrastructurii în transport și energie, precum și a
tehnologiilor informației și comunicațiilor în Uniune, se
recomandă crearea unei facilități de „Conectare a Europei”.
Alocarea de credite anuale din fonduri și sumele transferate din Fondul de
coeziune către facilitatea „Conectarea Europei” și către un stat
membru ar trebui limitate la un plafon care urmează să fie stabilit
în funcție de capacitatea respectivului stat membru de a absorbi aceste
credite. În plus, în conformitate cu ținta
principală privind reducerea sărăciei, este necesară
reorientarea sistemului de sprijin alimentar pentru persoanele cele mai
defavorizate pentru a promova incluziunea socială și dezvoltarea
armonioasă a Uniunii. Se
preconizează un mecanism care să transfere resurse către acest
instrument și să garanteze că acestea vor fi constituite din
alocări FSE printr-o scădere implicită corespunzătoare a
procentului minim din fondurile structurale de alocat FSE în fiecare țară. (58)
Pentru a consolida orientarea către rezultate și
către atingerea obiectivelor și țintelor Europa 2020, un procent
de cinci la sută din resursele alocate obiectivului „investiții
pentru creștere și locuri de muncă” ar trebui păstrat sub
forma unei rezerve de performanță pentru fiecare fond și fiecare
categorie de regiune din fiecare stat membru. (59)
În ceea ce privește fondurile și pentru a
asigura alocarea adecvată către fiecare categorie de regiuni,
resursele nu ar trebui să fie transferate între regiunile mai puțin
dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate, cu
excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, legate de
îndeplinirea a unuia sau mai multor obiective tematice și fără
să se depășească 2% din creditele totale pentru respectiva
categorie de regiune. (60)
Pentru a asigura un impact economic real, contribuția
din partea fondurilor nu ar trebui să se substituie cheltuielilor publice
sau cheltuielilor structurale asimilabile ale statelor membre în temeiul
prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că sprijinul din
partea fondurilor ia în considerare contextul economic general, nivelul
cheltuielilor publice ar trebui să fie stabilit în funcție de condițiile
macroeconomice generale în care se acordă finanțarea, pe baza
indicatorilor prevăzuți de programele de stabilitate și de
convergență prezentate anual de către statele membre în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/1997 din 7 iulie 1997 privind
consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice[13].
Verificarea de către Comisie a principiului adiționalității
ar trebui să se concentreze asupra statelor membre în care regiunile mai
puțin dezvoltate și regiunile de tranziție acoperă cel puțin
15% din populație, din cauza nivelului resurselor financiare alocate
acestora. (61)
Este necesară stabilirea unor dispoziții
suplimentare privind programarea, gestiunea, monitorizarea și controlul
programelor operaționale care beneficiază de contribuții din
partea fondurilor. Programele operaționale ar trebui să
stabilească axe prioritare care să corespundă unor obiective
tematice, să elaboreze o logică de intervenție consecventă
pentru a aborda necesitățile de dezvoltare identificate și
să stabilească cadrul pentru evaluarea performanțelor. De
asemenea, ele ar trebui să conțină alte elemente necesare pentru
a sprijini punerea în aplicare eficace și eficientă acestor fonduri. (62)
În vederea îmbunătățirii complementarității
și simplificării executării, ar trebui să fie posibil
să se combine sprijinul din FC și din FEDER cu sprijinul din FSE în
cadrul programelor operaționale comune în temeiul obiectivului „creștere
și locuri de muncă”. (63)
Proiectele majore reprezintă o parte substanțială
din cheltuielile Uniunii și au frecvent o importanță
strategică în ceea ce privește realizarea strategiei Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Prin urmare, este justificat ca
operațiunile cu dimensiuni substanțiale să continue să
facă obiectul aprobării Comisiei în temeiul prezentului regulament. Pentru a se asigura claritatea, este oportun
să se precizeze conținutul unui proiect major în acest scop. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă
posibilitatea de a refuza să acorde sprijin unui proiect major dacă
acordarea acestui sprijin nu este justificată. (64)
Pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a
pune în aplicare o parte a unui program operațional utilizând o abordare
bazată pe rezultate, este util să se prevadă un plan de acțiune
comun care să cuprindă un set de acțiuni de realizat de
către un beneficiar pentru a contribui la obiectivele programului operațional.
Pentru a simplifica și consolida orientarea către rezultate a
fondurilor, gestionarea planului de acțiune comun ar trebui să se
bazeze exclusiv pe obiective de etapă, realizări și rezultate
stabilite de comun acord, astfel cum este definit în decizia Comisiei de
adoptare a planului de acțiune comun. Controlul și auditul unui plan
de acțiune comun ar trebui să fie, de asemenea, limitate la
realizarea acestor obiective de etapă, realizări și rezultate.
Prin urmare, este necesar să se stabilească dispoziții privind
elaborarea sa, conținutul, adoptarea, gestiunea și controlul
financiar al planurilor de acțiune comune. (65)
Dacă o strategie de dezvoltare urbană sau teritorială
necesită o abordare integrată pentru că implică investiții
în cadrul mai multor axe prioritare aferente unuia sau mai multor programe
operaționale, acțiunile sprijinite de fonduri ar trebui desfășurate
sub forma unei investiții teritoriale integrate într-un program operațional. (66)
Este necesară adoptarea unor norme specifice
în legătură cu funcțiile comitetului de monitorizare și
rapoartele anuale privind punerea în aplicare a programelor operaționale
sprijinite de fonduri. Dispoziții suplimentare privind funcționarea
specifică a FEADR sunt prevăzute în legislația specifică
sectoarelor relevante. (67)
Pentru a asigura disponibilitatea informațiilor
esențiale și actualizate privind punerea în aplicare a programelor,
este necesar ca statele membre să furnizeze Comisiei datele-cheie în mod
regulat. Pentru a evita impunerea unei sarcini
administrative suplimentare asupra statelor membre, acest lucru ar trebui
să se limiteze la datele colectate în mod continuu, iar transmisia ar
trebui efectuată prin schimb electronic de date. (68)
În conformitate cu articolul 175 din tratat,
Comisia prezintă o dată la trei ani Parlamentului European,
Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului
Regiunilor rapoarte privind coeziunea, în legătură cu progresele
înregistrate în ceea ce privește coeziunea economică, socială și
teritorială a Uniunii. Este necesar să se determine conținutul
raportului menționat. (69)
Se consideră adecvat ca, în cooperare cu
statele membre, Comisia să realizeze evaluarea ex post a
fondurilor, pentru a obține informații la nivelul adecvat privind
rezultatele și impactul intervențiilor finanțate. De asemenea,
sunt necesare dispoziții specifice pentru a stabili o procedură
pentru aprobarea planurilor de evaluare pentru fonduri. (70)
Este important ca realizările fondurilor
Uniunii să fie aduse în atenția publicului larg. Cetățenii
au dreptul să cunoască modul în care resursele financiare ale Uniunii
sunt investite. Responsabilitatea privind comunicarea informațiilor
corespunzătoare către public ar trebui să revină atât
autorităților de management, cât și beneficiarilor. Pentru a
îmbunătăți eficiența comunicării către public și
pentru a asigura o sinergie mai amplă și mai puternică între
activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei,
bugetul alocat acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament
contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a
priorităților politice ale Uniunii Europene, dacă acestea sunt
legate de obiectivele generale ale prezentului regulament. (71)
În vederea asigurării unei difuzări la
scară largă a informațiilor privind realizările fondurilor și
contribuția Uniunii la aceste realizări, precum și a
informării potențialilor beneficiari în privința oportunităților
de finanțare, prezentul regulament ar trebui să definească norme
detaliate privind măsurile de informare și comunicare, precum și
anumite caracteristici tehnice ale unor astfel de măsuri. (72)
În vederea consolidării accesibilității
și transparenței informațiilor privind oportunitățile
de finanțare și beneficiarii proiectelor, în fiecare stat membru ar
trebui să fie disponibil un site sau portal unic conținând informații
privind toate programele operaționale, inclusiv listele de operațiuni
susținute în cadrul fiecărui program operațional. (73)
Ar trebui să se determine elementele care
permit modularea ratei de cofinanțare din fonduri a programele operaționale,
în special pentru a se consolida efectul de pârghie al resurselor Uniunii.
Este, de asemenea, necesar să se stabilească rate maxime de cofinanțare
pentru fiecare categorie de regiune, pentru a garanta respectarea principiului
cofinanțării printr-un nivel adecvat al contribuțiilor naționale. (74)
Este necesar ca statele membre să desemneze o
autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de
audit independentă din punct de vedere funcțional pentru fiecare
program operațional. Pentru a asigura
flexibilitate statelor membre în ceea ce privește instituirea sistemelor
de control, este adecvat să se prevadă posibilitatea ca funcțiile
autorității de certificare să fie îndeplinite de autoritatea de
management. Ar trebui, de asemenea, să se
permită ca statul membru să poată desemna organisme intermediare
care să efectueze anumite sarcini ale autorității de management
sau ale autorității de certificare. Statul
membru ar trebui în acest caz să precizeze responsabilitățile și
funcțiile organismelor respective. (75)
Autoritatea de management are principala
responsabilitate pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a
fondurilor și, prin urmare, deține un număr substanțial de
funcții legate de gestionarea și monitorizarea programului, de
gestiunea și de controalele financiare, precum și de selectarea
proiectelor. Este necesar să se
stabilească responsabilitățile și funcțiile acesteia. (76)
Autoritatea de certificare ar trebui să
întocmească și să prezinte Comisiei cererile de plată. Ea
ar trebui să întocmească conturile anuale, atestând integralitatea,
acuratețea și veridicitatea conturilor anuale și faptul că
cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu normele UE și naționale
aplicabile. Este necesar să se stabilească responsabilitățile
și funcțiile acesteia. (77)
Autoritatea de audit ar trebui să se asigure
că se efectuează audituri ale sistemelor de gestiune și control,
pe un eșantion adecvat de operațiuni și pe conturile anuale.
Este necesar să se stabilească responsabilitățile și
funcțiile acesteia. (78)
Pentru a ține cont de organizarea
specifică a sistemelor de gestiune și de control pentru FEDR, FSE și
Fondul de coeziune și de necesitatea de a asigura o abordare proporțională,
sunt necesare dispoziții specifice pentru acreditarea și retragerea
acreditărilor pentru autoritatea de management și autoritatea de
certificare. (79)
Fără a aduce atingere competențelor
Comisiei în materie de control financiar, ar trebui să se consolideze
cooperarea între statele membre și Comisie în acest domeniu și
să se precizeze criteriile care permit Comisiei să determine, în
cadrul strategiei sale de control al sistemelor naționale, nivelul de
asigurare pe care ar trebui să îl obțină de la organismele naționale
de audit. (80)
Pe lângă normele comune referitoare la
gestiunea financiară, sunt necesare dispoziții suplimentare pentru
FEDER, FSE și Fondul de coeziune. În
special, pentru a garanta o asigurare rezonabilă pentru Comisie înainte de
verificarea și închiderea anuală a conturilor, cererile de plăți
intermediare ar trebui rambursate la o rată de 90% din suma rezultată
prin aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare axă
prioritară, astfel cum s-a stabilit în decizia de adoptare a programului
operațional, la cheltuielile eligibile pentru axa prioritară. Sumele restante datorate ar trebui plătite
statelor membre după verificarea și închiderea anuală a
conturilor, cu condiția de a se fi obținut o asigurare
rezonabilă în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor pentru
anul acoperit de procedura de verificare și închidere a conturilor. (81)
Pentru a garanta că beneficiarii primesc
contribuțiile cât mai curând și pentru a consolida asigurarea pentru
Comisie, este adecvat să se solicite ca cererile de plată să
includă numai cheltuielile pentru care contribuțiile au fost deja
plătite beneficiarilor. În fiecare an ar
trebui să se prevadă sume pentru prefinanțare, pentru a garanta
că statul membru are mijloace suficiente de a funcționa în temeiul
unor astfel de modalități. Prefinanțarea
menționată ar trebui lichidată în fiecare an la momentul
verificării și închiderii conturilor. (82)
Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a
normelor generale privind dezangajarea, normele stabilite pentru fonduri ar
trebui să prezinte detaliat modul de stabilire a termenelor-limită
pentru dezangajare și modul de calcul al sumelor respective. (83)
Este necesar să se specifice procedura
detaliată pentru verificarea și închiderea anuală a conturilor
aplicabilă fondurilor, pentru a garanta existența unui temei clar și
securitatea juridică a acestor modalități. Este important să se prevadă o
posibilitate limitată ca statul membru să definească prevederea
în conturile sale anuale a unei sume care face obiectul unei proceduri în curs
cu autoritatea de audit. (84)
Procesul de verificare și închidere
anuală a conturilor ar trebui însoțit de o închidere anuală a
operațiunilor finalizate (pentru FEDER și FC) sau a cheltuielilor
încheiate (pentru FSE). Pentru a reduce
costurile asociate cu închiderea finală a programelor operaționale,
pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru a
asigura securitatea juridică, închiderea anuală ar trebui să fie
obligatorie, limitându-se prin urmare perioada în care este necesară
păstrarea documentelor justificative și în care operațiunile pot
fi auditate și se pot impune corecții financiare. (85)
În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii
și de a oferi mijloacele de a asigura punerea în aplicare eficace a
programelor, ar trebui prevăzute măsuri care să permită
suspendarea de către Comisie a plăților la nivelul axei
prioritare sau programului operațional. (86)
Este necesar să se stabilească
modalitățile și procedurile specifice pentru corecțiile
financiare de către statele membre și de către Comisie, în ceea
ce privește fondurile, pentru a asigura securitatea juridică pentru
statele membre. (87)
Frecvența auditurilor operațiunilor ar
trebui să fie proporțională cu nivelul contribuției Uniunii
din fonduri. În special, numărul
auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul
cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 100 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie
posibilă efectuarea de audituri oricând există indicii privind o
neregulă sau o fraudă sau, în urma închiderii unei operațiuni
finalizate, în cadrul unui eșantion de audit. Pentru
ca nivelul auditării de către Comisie să fie proporțional
cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de
audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul
cărora nu există deficiențe semnificative sau dacă
autoritatea de audit este fiabilă. (88)
Pentru a suplimenta sau a modifica anumite elemente
neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte
legislative în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie
delegată Comisiei în ceea ce privește un cod de conduită privind
obiectivele și criteriile pentru a sprijini punerea în aplicare a
parteneriatului, adoptarea unui cadru strategic comun, norme suplimentare
privind alocarea rezervei de creștere și competitivitate, definirea
suprafeței și populației care fac obiectul strategiilor de
dezvoltare locală, norme detaliate privind instrumentele financiare
(evaluare ex ante, eligibilitatea cheltuielilor, tipuri de activități
care nu sunt sprijinite, combinarea sprijinului, transferul și gestionarea
activelor, cererile de plată și capitalizarea tranșelor anuale),
definiția ratei forfetare pentru operațiunile generatoare de
venituri, responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește
procedura de notificare a neregulilor și de recuperare a sumelor
plătite în mod necuvenit, modelul de declarație de asigurare de
gestiune privind funcționarea sistemului de gestiune și control,
condițiile auditurilor naționale, criteriile de acreditare pentru
autoritățile de management și autoritățile de
certificare, identificarea suporturilor de date comun acceptate, nivelul corecției
financiare care trebuie aplicată, modificarea anexelor și
măsurile specifice necesare pentru facilitarea tranziției de la
Regulamentul (CE) nr.1083/2006. În plus, Comisia ar trebui autorizată
să modifice anexele I și IV pentru a răspunde viitoarelor nevoi
de adaptare. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor
pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate,
inclusiv la nivel de experți. (89)
Atunci când pregătește și
elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea
simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante
către Parlamentul European și Consiliu. (90)
Comisia ar trebui să fie împuternicită
să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în ceea ce
privește fondurile CSC, decizii de aprobare a contractelor de parteneriat,
decizii de alocare a rezervei de performanță și decizii de
suspendare a plăților legate de politicile economice ale statelor
membre; iar în ceea ce privește fondurile, decizii de adoptare a
programelor operaționale, decizii de aprobare a unor proiecte majore,
decizii de suspendare a plăților și decizii privind corecțiile
financiare. (91)
Pentru a garanta condiții uniforme de punere
în aplicare a prezentului regulament, competențele de punere în aplicare
cu privire la metodologia privind obiectivele legate de schimbările climatice,
termenii și condițiile standard pentru monitorizarea instrumentelor
financiare, metodologia pentru calcularea veniturilor nete pentru proiectele
generatoare de venituri, identificarea regiunilor și statelor membre care
îndeplinesc criteriile privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă, modelul de program operațional pentru fonduri,
formatul pentru informațiile privind proiectele majore, formatul standard
al planului de acțiune comun, modelul rapoartelor de implementare anuale și
finale, caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și
publicitate, schimbul de informații de către statele membre și
verificările la fața locului, modelul de declarație de gestiune,
modelele de strategie de audit, opinia și raportul anual de control,
utilizarea datelor colectate în cursul auditurilor, modelul cererilor de
plată ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul
(UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind
mecanismele de control de către statele membre al exercitării
competențelor de executare de către Comisie[14]. (92)
Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor
dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1260/1999[15].
Prin urmare, regulamentul menționat anterior ar trebui abrogat. (93)
Deoarece obiectivul prezentului regulament, și
anume reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor
defavorizate, a anumitor zone rurale, a zonelor afectate de tranziția
industrială, precum și a regiunilor defavorizate puternic și
permanent din punct de vedere natural sau demografic, nu pot fi realizate în
mod satisfăcător de statele membre și pot fi realizate mai bine
la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu
principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din
Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității,
astfel cum se prevede la articolul menționat anterior, prezentul
regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea
acestui obiectiv, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT PARTEA ÎNTÂI
OBIECT ȘI DEFINIȚII Articolul 1
Obiect Prezentul regulament stabilește norme
comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regională (FEDER),
Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune (FC), Fondului european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondului european pentru
pescuit și afaceri maritime (EMFF), care funcționează în temeiul
cadrului strategic comun („fondurile CSC”). De asemenea, regulamentul stabilește
dispozițiile necesare pentru asigurarea eficacității fondurilor
CSC și coordonarea între acestea și cu alte instrumente ale Uniunii. De asemenea, prezentul regulament stabilește
normele generale privind FEDER, FSE (denumite împreună „fondurile
structurale”) și FC. Regulamentul definește sarcinile, obiectivele
prioritare și organizarea fondurilor structurale și Fondului de
coeziune („fondurile”), criteriile pentru ca statele membre și regiunile
să fie eligibile pentru contribuție din partea fondurilor CSC,
resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea lor. Normele prevăzute în prezentul regulament
se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor
prevăzute în Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului European și
al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea
politicii agricole comune[16]
(denumit în continuare „regulamentul PAC”) și a dispozițiilor
specifice stabilite în următoarele regulamente: (1)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare
regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006[17] („regulamentul FEDER”); (2)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul social european și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006[18]
(„regulamentul FEDER”); (3)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul de coeziune și de abrogare
a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006[19]
(„regulamentul FC”); (4)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind cooperarea teritorială
europeană[20]
(„regulamentul CTE”); (5)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 11698/2005[21] („regulamentul FEADR”); și (6)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006[22] („regulamentul EMFF”). Articolul 2
Definiții În sensul prezentului regulament, definițiile
privind instrumentele financiare, astfel cum sunt prevăzute în
regulamentul financiar, se aplică instrumentelor financiare care
beneficiază de contribuții din fondurile CSC, cu excepția
cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel. De asemenea, se aplică
următoarele definiții: (1)
„Strategia Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”
înseamnă țintele și obiectivele comune care orientează acțiunea
statelor membre și a Uniunii stabilite în comunicarea Comisiei
intitulată „Europa 2020: O strategie
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii” și incluse în concluziile adoptate de Consiliul European de
la 17 iunie 2010 la anexa I (Noua strategie europeană pentru creștere
economică și ocuparea forței de muncă, țintele
principale ale UE) și în Decizia Consiliului din 21 octombrie 2010 privind
liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale
statelor membre, precum și orice revizuire a acestor ținte și
obiective comune. (2)
„cadru strategic comun” înseamnă documentul
care transpune obiectivele și țintele strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în acțiuni-cheie
ale fondurilor CSC, stabilind, pentru fiecare obiectiv tematic, acțiunile-cheie
care urmează să fie sprijinite de fiecare fond CSC și
mecanismele de asigurare a coerenței și consecvenței
programării fondurilor CSC cu politicile economice și de ocupare a
forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii; (3)
„norme specifice fondurilor” înseamnă dispozițiile
stabilite în partea a treia sau prevăzute pe baza părții menționate
din prezentul regulament sau într-un regulament specific sau general care
reglementează unul sau mai multe fonduri CSC menționate sau enumerate
la articolul 1, al treilea paragraf; (4)
„programare” înseamnă procesul de organizare,
de luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare în mai multe
etape, care vizează punerea în aplicare, pe o bază multianuală,
a acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre pentru realizarea
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii; (5)
„program” înseamnă „programul operațional”
menționat în partea a treia din prezentul regulament și în
regulamentul EMFF și „programul de dezvoltare rurală” menționat
în regulamentul FEADR; (6)
„prioritate” înseamnă „axa prioritară”
menționată în partea a treia din prezentul regulament și
„prioritatea Uniunii” menționată în regulamentul EMFF și în
regulamentul FEADR; (7)
„operațiune” înseamnă un proiect, un
contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectate de autoritatea de
management a programului în cauză sau sub responsabilitatea acesteia, care
contribuie la realizarea obiectivelor priorității sau priorităților
aferente; în contextul instrumentelor financiare, operațiunea este
constituită de contribuțiile financiare dintr-un program la
instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de
aceste instrumente financiare; (8)
„beneficiar” înseamnă un organism public sau
privat responsabil pentru inițierea sau care inițiază și
pune în aplicare operațiunile; în contextul ajutorului de stat, termenul
„beneficiar” înseamnă organismul care primește ajutorul; în contextul
instrumentelor financiare, termenul „beneficiar” înseamnă organismul care
pune în aplicare instrumentul financiar; (9)
„destinatar final” înseamnă orice
persoană fizică sau juridică ce beneficiază de sprijin
financiar de la un instrument financiar; (10)
„ajutor de stat” înseamnă ajutorul care intră
sub incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat; în scopul
prezentului regulament, se consideră că acesta include ajutorul de
minimis în sensul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15
decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat
ajutoarelor de minimis[23],
al Regulamentului (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind
aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis
în sectorul producției de produse agricole[24] și al Regulamentului (CE)
nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și
88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul
pescuitului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1860/2004[25]; (11)
„operațiune finalizată” înseamnă o
operațiune care a fost încheiată în mod fizic sau pusă în
aplicare integral și pentru care toate plățile aferente au fost
efectuate de beneficiari, iar contribuția publică relevantă a
fost plătită beneficiarilor; (12)
„contribuție publică” înseamnă orice
contribuție financiară pentru finanțarea unei operațiuni,
care provine de la bugetul autorităților naționale, regionale
sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor CSC, bugetul organismelor de
drept public sau bugetul asociațiilor de autorități publice sau
organisme de drept public; (13)
„organism de drept public” înseamnă orice
organism guvernat de dreptul public în sensul articolului 1 alineatul (9) din
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului[26] și orice grupare
europeană de cooperare teritorială (GECT) înființată în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și
al Consiliului[27],
indiferent dacă dispozițiile naționale de punere în aplicare
relevante consideră GECT ca fiind un organism de drept public sau de drept
privat; (14)
„document” înseamnă un suport de hârtie sau
electronic care conține informații relevante pentru prezentul
regulament; (15)
„organism intermediar” înseamnă orice organism
public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei
autorități de management sau de certificare sau care îndeplinește
sarcini în numele acesteia în raport cu beneficiarii care aplică operațiunile; (16)
„strategie de dezvoltare locală” înseamnă
un set coerent de operațiuni vizând să răspundă
obiectivelor și nevoilor locale, care contribuie la îndeplinirea
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii și care sunt realizate în cadrul unui
parteneriat la nivelul corespunzător; (17)
„închidere anuală” înseamnă închiderea
operațiunilor ca urmare a exercițiului anual de verificare și
închidere a conturilor și înainte de închiderea generală a
programului; (18)
„contract de parteneriat” înseamnă documentul
pregătit de statul membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu
abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește
strategia, prioritățile și modalitățile statului
membru în ceea ce privește utilizarea fondurilor CSC într-un mod efectiv și
eficient pentru urmărirea strategiei Uniunii privind creșterea
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; contractul
de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evaluări și a
unui dialog cu statul membru; (19)
„categorie de regiuni” înseamnă clasificarea
regiunilor ca „regiuni mai puțin dezvoltate”, „regiuni de tranziție”
sau „regiuni mai dezvoltate”, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2); (20)
„cerere de plată” înseamnă o cerere de
plată sau o declarație de cheltuieli prezentată de statul membru
Comisiei; (21)
„BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții,
Fondul European de Investiții sau oricare filială Băncii
Europene de Investiții; (22)
„IMM” înseamnă o microîntreprindere sau o
întreprindere mică sau mijlocie, în sensul Recomandării 2003/361/CE a
Comisiei sau al modificărilor ulterioare ale acesteia; (23)
„an contabil” înseamnă, în sensul părții
a treia, perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția
primului an contabil, pentru care înseamnă perioada de la începutul datei
de eligibilitate a cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul an
contabil se desfășoară între 1 iulie 2022 și 1 iunie 2023; (24)
„an financiar” înseamnă, în sensul părții
a treia, perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie. PARTEA A DOUA
Dispoziții comune aplicabile
fondurilor CSC TITLUL I
Principii privind contribuția Uniunii la fondurile CSC Articolul 3
Domeniu
de aplicare Normele stabilite în prezenta parte se
aplică fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite în
partea a treia. Articolul 4
Principii generale 1. Fondurile CSC oferă
sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervențiilor
de la nivel național, regional și local, pentru a îndeplini strategia
Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, ținând seama de orientările integrate,
de recomandările specifice adresate fiecărei țări în
temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat, precum și de
recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148
alineatul (4) din tratat. 2. Comisia și statele
membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor CSC este
consecvent cu politicile și prioritățile Uniunii și este complementar
altor instrumente ale Uniunii. 3. Sprijinul din partea
fondurilor CSC este aplicat în strânsă cooperare între Comisie și
statele membre. 4 Statele membre și
autoritățile desemnate de ele în acest sens sunt responsabile pentru
punerea în aplicare a programelor și îndeplinirea atribuțiilor care
le revin în temeiul prezentului regulament și al normelor specifice
fondurilor, la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul
instituțional, juridic și financiar al statului membru și sub rezerva
conformității cu prezentul regulament și cu normele specifice
fiecărui fond. 5. Măsurile pentru punerea
în aplicare și utilizarea fondurilor CSC și în special resursele
financiare și administrative necesare pentru punerea în aplicare a
fondurilor CSC în ceea ce privește raportarea, evaluarea, gestiunea și
controlul iau în considerare principiul proporționalității,
având în vedere nivelul contribuției alocate. 6. În conformitate cu
responsabilitățile lor, Comisia și statele membre asigură
coordonarea dintre fondurile CSC, precum și cu alte politici și
instrumente ale Uniunii, inclusiv cele din cadrul acțiunii externe a
Uniunii. 7. Partea din bugetul Uniunii
alocată fondurilor CSC este pusă în aplicare în cadrul gestiunii
partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 53
litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general
al Comunităților Europene[28]
(denumit în continuare „regulamentul financiar”), cu excepția sumelor din
FC transferate pentru facilitatea „Conectarea Europei” menționată la
articolul 84 alineatul (4), acțiunile inovatoare la inițiativa
Comisiei în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul FEDER și asistența
tehnică la inițiativa Comisiei. 8. Comisia și statele
membre aplică principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu
articolul 73 din regulamentul financiar. 9. Comisa și statele membre
asigură eficacitatea fondurilor CSC, în special prin monitorizare, raportare
și evaluare. 10. Comisia și statele membre
își îndeplinesc rolurile care le revin în legătură cu fondurile
CSC, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor. Articolul 5
Parteneriat și guvernanță
pe mai multe niveluri 1. Pentru contractul de
parteneriat și, respectiv, fiecare program, un stat membru încheie un
parteneriat cu următorii parteneri: (a)
autorități regionale, locale, urbane și
alte autorități publice competente; (b)
parteneri economici și sociali; și (c)
organisme care reprezintă societatea
civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații
neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea egalității
și nediscriminării. 2. În conformitate cu abordarea
bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, partenerii sunt implicați
de către statele membre în pregătirea contractelor de parteneriat și
a rapoartelor privind progresele înregistrate și în pregătirea,
punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor. Partenerii
participă la comitetele de monitorizare pentru programe. 3. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 140
pentru a prevedea un cod european de conduită care stabilește
obiective și criterii pentru a sprijini punerea în aplicare a
parteneriatului și pentru a facilita schimbul de informații, experiență,
rezultate și bune practici între statele membre. 4. Cel puțin o dată pe
an, pentru fiecare fond CSC, Comisia consultă organizațiile care
reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește punerea
în aplicare a contribuției din partea fondurilor. Articolul 6
Conformitatea cu legislația
Uniunii și legislațiile naționale Operațiunile finanțate de fondurile
CSC sunt conforme cu legislația Uniunii și legislația națională
aplicabile. Articolul 7
Promovarea egalității
între bărbați și femei și nediscriminarea Statele membre și Comisia asigură
promovarea egalității între bărbați și femei, iar
integrarea perspectivei egalității între bărbați și
femei este promovată în cadrul pregătirii și punerii în aplicare
a programelor. Statele membre și Comisia iau
măsurile necesare pentru a preveni orice discriminări pe criterii de
sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap,
vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii și
punerii în aplicare a programelor. Articolul 8
Dezvoltarea durabilă Obiectivele fondurilor CSC sunt urmărite
în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către
Uniune a obiectivului de protecție și îmbunătățire a
mediului, în conformitate cu articolele 11 și 19 din tratat, având în
vedere principiul „poluatorul plătește”. Statele membre și Comisia se asigură
că cerințele privind protecția mediului, utilizarea
eficientă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimbările
climatice, rezistența în fața dezastrelor și prevenirea și
gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul pregătirii și
punerii în aplicare a contractelor de parteneriat și programelor. Statele
membre furnizează informații privind sprijinul pentru obiectivele în
materie de schimbări climatice, utilizând metodologia adoptată de
Comisie. Comisia adoptă metodologia respectivă prin intermediul unui
act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 143
alineatul (3). TITLUL II
ABORDAREA STRATEGICĂ CAPITOLUL I
Obiective tematice ale fondurilor CSC și ale cadrului strategic comun Articolul 9
Obiective tematice Fiecare fond CSC sprijină
următoarele obiective tematice, conform misiunii sale, pentru a contribui
la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii: (1)
consolidarea cercetării, dezvoltării
tehnologice și inovării; (2)
îmbunătățirea accesului și a
utilizării și creșterea calității tehnologiilor
informației și comunicațiilor; (3)
îmbunătățirea competitivității
întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și
a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF); (4)
sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele; (5)
promovarea adaptării la schimbările
climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor; (6)
protecția mediului și promovarea
utilizării eficiente a resurselor; (7)
promovarea sistemelor de transport durabile și
eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; (8)
promovarea ocupării forței de muncă și
sprijinirea mobilității forței de muncă; (9)
promovarea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei; (10)
investițiile în educație, competențe
și învățare pe tot parcursul vieții; (11)
consolidarea capacității instituționale
și o administrație publică eficientă. Obiectivele tematice sunt transpuse în
priorități specifice pentru fiecare fond CSC și stabilite în
norme specifice fondurilor. Articolul 10
Cadrul
strategic comun Pentru a promova dezvoltarea armonioasă,
echilibrată și durabilă a Uniunii, un cadru strategic comun
transpune obiectivele și țintele strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în acțiuni-cheie
pentru fondurile CSC. Articolul 11
Conținut Cadru strategic comun stabilește: (a)
pentru fiecare obiectiv tematic, acțiunile-cheie
care urmează să fie sprijinite de fiecare fond CSC; (b)
principalele provocări la nivel teritorial
pentru zonele urbane, rurale, de coastă și de pescuit, precum și
pentru zonele cu caracteristicile teritoriale specifice menționate la
articolele 174 și 349 din tratat, care urmează a fi abordate prin
intermediul fondurilor CSC; (c)
principiile orizontale și obiectivele de
politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC; (d)
domeniile prioritare pentru activitățile
de cooperare ale fiecărui fond CSC, după caz, având în vedere
strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime; (e)
mecanisme de coordonare între fondurile CSC, precum
și cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv
instrumentele externe pentru cooperare; (f)
mecanisme de asigurare a coerenței și
consecvenței programării fondurilor CSC cu recomandările
specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121
alineatul (2) din tratat și cu recomandările relevante ale
Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat. Articolul 12
Adoptare și reexaminare Comisia este împuternicită să adopte
un act delegat în conformitate cu articolul 142 din cadrul strategic comun în
termen de 3 luni de la adoptarea prezentului regulament. Dacă intervin modificări majore ale
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, Comisia reexaminează și, după caz,
adoptă, printr-un act delegat în conformitate cu articolul 142, un cadru
strategic comun revizuit. În termen de 6 luni de la adoptarea unui cadru
strategic comun revizuit, statele membre propun, după caz, modificări
ale contractului lor de parteneriat și ale programelor lor, pentru a
asigura consecvența acestora cu cadrul strategic comun revizuit.
CAPITOLUL II
Contractul de parteneriat Articolul 13
Pregătirea contractului
de parteneriat 1.
Fiecare stat membru pregătește un
contract de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și
31 decembrie 2020. 2.
Contractul de parteneriat este elaborat de statele
membre în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5.
Contractul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia. 3.
Contractul de parteneriat acoperă toate
contribuțiile fondurilor CSC în statul membru în cauză. 4.
Fiecare stat membru transmite contractul său
de parteneriat Comisiei în termen de trei luni de la data adoptării
cadrului strategic comun. Articolul 14
Conținutul contractului
de parteneriat Contractul de parteneriat
prevede: (a)
proceduri de asigurare a alinierii cu strategia
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, inclusiv: (i) o analiză a decalajelor și
nevoilor de dezvoltare ținând cont de obiectivele tematice și acțiunile-cheie
definite în cadrul strategic comun și de țintele stabilite în
recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul
articolului 121 alineatul (2) din tratat și în recomandările
relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din
tratat; (ii) o analiză sintetică a
evaluărilor ex ante ale programelor care justifică alegerea
obiectivelor tematice și alocarea orientativă a fondurilor CSC; (iii) pentru fiecare obiectiv tematic, un
rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile
CSC; (iv) alocarea orientativă a contribuției
Uniunii la nivel național, în funcție de obiective tematice, pentru
fiecare dintre fondurile CSC, precum și suma totală indicativă a
contribuției preconizate pentru obiectivele privind schimbările climatice; (v) principalele domenii prioritare în
materie de cooperare, ținând seama, după caz, de strategiile
macroregionale și strategiile privind bazinele maritime; (vi) principiile orizontale și
obiectivele de politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC; (vii) lista programelor din cadrul FEDER, FSE și
FC, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare
teritorială europeană, precum și a programelor FEADR și
EMFF, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond CSC; (b)
o abordare integrată a dezvoltării
teritoriale, susținută din fondurile CSC, stabilind: (i) mecanismele la nivel național și
regional care asigură coordonarea între fondurile CSC și alte
instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și
cu BEI; (ii) măsurile pentru asigurarea unei
abordări integrate privind utilizarea fondurilor CSC pentru dezvoltarea
teritorială a zonelor urbane, rurale și de pescuit, precum și a
zonelor cu caracteristici teritoriale specifice, în special modalitățile
de punere în aplicare a articolelor 28, 29 și 99 însoțite, după
caz, de o listă a orașelor care urmează să participe la
platforma de dezvoltare urbană prevăzută la articolul 7 din
regulamentul FEDER; (c)
o abordare integrată a nevoilor specifice ale
zonelor geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă
supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau excluziune, în special
comunitățile marginalizate, după caz, incluzând alocările
financiare orientative pentru fondurile CSC relevante; (d)
măsuri pentru asigurarea eficacității
implementării, inclusiv: (i) un tabel consolidat al obiectivelor de
etapă și al țintelor stabilite în programe pentru cadrul de
performanță menționat la articolul 19 alineatul (1),
împreună cu metodologia și mecanismul de asigurare a coerenței
între programe și fondurile CSC; (ii) un rezumat privind evaluarea
îndeplinirii condițiilor ex ante și a acțiunilor care
urmează a fi adoptate la nivel național și regional, precum și
calendarul pentru punerea lor în aplicare, în cazurile în care condițiile ex
ante nu sunt îndeplinite; (iii) informațiile necesare pentru
verificarea ex ante a respectării normelor privind adiționalitatea
astfel cum sunt definite în partea a treia din prezentul regulament; (iv) acțiunile adoptate pentru
implicarea partenerilor și rolul acestora în pregătirea contractului
de parteneriat și a raportului privind progresele înregistrate, astfel cum
este definit la articolul 46 din prezentul regulament; (e)
măsuri pentru asigurarea unei aplicări
eficiente a fondurilor CSC, inclusiv: (i) o evaluare a necesității de
consolidare a capacității administrative a autorităților și,
după caz, a beneficiarilor și acțiunile care urmează a fi
întreprinse în acest sens; (ii) un rezumat al acțiunilor
planificate și al țintelor corespunzătoare din programe, în
vederea reducerii sarcinii administrative a beneficiarilor; (iii) o evaluare a sistemelor existente
pentru schimbul electronic de date și a acțiunilor planificate pentru
a se asigura că toate schimburile de informații între beneficiari și
autoritățile responsabile pentru gestiunea și controlul
programelor pot fi desfășurate exclusiv prin schimb electronic de
date. Articolul 15
Adoptarea și modificarea
contractului de parteneriat 1. Comisia evaluează
conformitatea contractului de parteneriat cu prezentul regulament, cu cadrul
strategic comun, cu recomandările specifice adresate fiecărei țări
în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat și cu
recomandările Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4)
din tratat, luând în considerare evaluările ex ante ale
programelor, și formulează observații în termen de trei luni de
la data transmiterii contractului de parteneriat. Statul membru furnizează
toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește
contractul de parteneriat. 2. Comisia adoptă o
decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a
contractului de parteneriat, în termen de maximum șase luni după
prezentarea acestuia de către statul membru, cu condiția ca orice
observații formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în
mod satisfăcător. Contractul de parteneriat intră în vigoare cel
mai devreme la 1 ianuarie 2014. 3. În cazul în care un stat
membru propune o modificare a contractului de parteneriat, Comisia
realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) și, după
caz, adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare,
de aprobare a modificării. CAPITOLUL III
Concentrarea tematică, condiții ex ante și examinarea
performanțelor Articolul 16
Concentrarea tematică În conformitate cu normele specifice
fondurilor, statele membre își concentrează sprijinul asupra acțiunilor
care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea
ce privește strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, care abordează
dificultățile identificate în recomandările specifice adresate
fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) și
în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului
148 alineatul (4) din tratat și care iau în considerare necesitățile
la nivel național și regional. Articolul 17
Condiții ex ante 5.
Condițiile ex ante sunt definite pentru
fiecare fond CSC în normele specifice fondurilor. 6.
Statele membre evaluează dacă sunt
îndeplinite condițiile ex ante aplicabile. 7.
În cazul în care condițiile ex ante nu
sunt îndeplinite la data transmiterii contractului de parteneriat, statele
membre prezintă în contractul de parteneriat un rezumat al acțiunilor
care urmează să fie realizate la nivel național sau regional și
calendarul pentru realizarea acestora, pentru a garanta îndeplinirea lor
până la doi ani de la adoptarea contractului de parteneriat sau până
la 31 decembrie 2016, în funcție de care dintre aceste date este cea mai
apropiată. 8.
Statele membre prezintă acțiunile
detaliate privind îndeplinirea condițiilor ex ante, inclusiv
calendarul de realizare a acestora, în programele relevante. 9.
Comisia evaluează informațiile furnizate
în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor ex ante în cadrul
evaluării contractului de parteneriat și a programelor. Aceasta poate
decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parțial
plățile intermediare pentru program, în așteptarea
finalizării în condiții satisfăcătoare a tuturor
măsurilor necesare pentru îndeplinirea unei condiții ex ante.
Neîndeplinirea unei condiții ex ante până la termenul
prevăzut în program constituie un motiv de suspendare a plăților
de către Comisie. 10.
Alineatele de la (1) la (5) nu se aplică
programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială
europeană. Articolul 18
Rezerva de performanță 5% din resursele alocate fiecărui fond
CSC și fiecărui stat membru, cu excepția resurselor alocate
obiectivului de cooperare teritorială europeană și titlului V
din regulamentul EMFF, constituie o rezervă de performanță care
urmează să fie alocată în conformitate cu articolul 20. Articolul 19
Examinarea performanțelor 1. Comisia, în cooperare cu
statele membre, examinează performanțele programelor în fiecare stat
membru în 2017 și în 2019, prin referire la cadrul de performanță
stabilit în contractul de parteneriat și în programele respective. Metoda
de stabilire a cadrului de performanță este prezentată în anexa
I. 2. Examinarea se referă la
îndeplinirea obiectivelor de etapă ale programelor la nivelul
priorităților, pe baza informațiilor și evaluărilor
prezentate în rapoartele privind progresele înregistrate prezentate de statele
membre în anii 2017 și 2019. Articolul 20
Alocarea rezervei de
performanță 1. În cazul în care examinarea
performanței din anul 2017 indică faptul că o prioritate a unui
program nu a îndeplinit obiectivele de etapă stabilite pentru anul 2016,
Comisia transmite recomandări statului membru în cauză. 2. Pe baza examinării
realizate în 2019, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de
punere în aplicare, care stabilește, pentru fiecare fond CSC și
fiecare stat membru, programele și prioritățile care și-au
atins obiectivele de etapă. Statul membru propune alocarea rezervei de
performanță programelor și priorităților stabilite în
decizia Comisiei, menționată anterior. Comisia aprobă
modificarea programelor în cauză, în conformitate cu articolul 26.
Dacă un stat membru nu transmite informațiile în conformitate cu
articolul 46 alineatele (2) și (3), rezerva de performanță
pentru programele sau prioritățile în cauză nu se alocă. 3. Atunci când în urma
examinării performanței apar dovezi că o prioritate nu a
îndeplinit obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță,
Comisia poate suspenda integral sau parțial o plată intermediară
a priorității unui program în conformitate cu procedura
stabilită de normele specifice fondurilor. 4. În cazul în care Comisia, pe
baza examinării raportului final privind implementarea programului,
stabilește că a existat o neîndeplinire gravă a țintelor
stabilite în cadrul de performanță, aceasta poate impune corecții
financiare în legătură cu prioritățile în cauză, în
conformitate cu normele specifice fondurilor. Comisia este împuternicită
să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu scopul de a
stabili criteriile și metodologia de determinare a nivelului corecției
financiare care trebuie aplicată. 5. Alineatul (2) nu se
aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială
europeană și titlului V din regulamentul EMFF. CAPITOLUL IV
Condiționalități macroeconomice Articolul 21
Condiționalitatea
legată de coordonarea politicilor economice ale statelor membre 1. Comisia poate solicita unui
stat membru să revizuiască și să propună
modificări ale contractului de parteneriat și ale programelor
relevante, dacă acest lucru este necesar: (a)
pentru a sprijiniri punerea în aplicare a unei
recomandări a Consiliului, adresată statului membru în cauză și
adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și/sau articolul
148 alineatul (4) din tratat sau pentru a sprijini punerea în aplicare a
măsurilor adresate statului membru în cauză și adoptate în
conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din tratat; (b)
pentru a sprijini punerea în aplicare a unei
recomandări a Consiliului adresată statului membru în cauză și
adoptată în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat; (c)
pentru a sprijiniri punerea în aplicare a unei
recomandări a Consiliului, adresată statului membru în cauză și
adoptată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul
(UE) nr. …/2011 [privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor
macroeconomice], cu condiția ca aceste modificări să fie
considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau (d)
pentru a maximiza impactul asupra creșterii și
competitivității exercitat de fondurile CSC disponibile în temeiul
alineatului (4), dacă un stat membru îndeplinește una dintre
următoarele condiții: (i) asistența financiară a Uniunii
îi este furnizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al
Consiliului; (ii) asistența financiară pe
termen mediu îi este furnizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002
al Consiliului[29]; (iii) asistența financiară sub
forma unui împrumut în temeiul MES îi este furnizată în conformitate cu
Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate. 2. Statul membru prezintă o
propunere de modificare a contractului de parteneriat și a programelor
relevante în termen de o lună. Dacă este necesar, Comisia
formulează observații în termen de o lună de la transmiterea
modificărilor, caz în care statul membru retransmite propunerea sa în
termen de o lună. 3. În cazul în care Comisia nu a
formulat observații sau dacă observațiile sale au fost luate în
considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie de
aprobare a modificărilor contractului de parteneriat și a programelor
relevante, fără întârzieri nejustificate. 4. Prin derogare de la alineatul
(1), dacă asistența financiară este pusă la dispoziția
unui stat membru în conformitate cu alineatul (1) litera (d) și este
legată de un program de ajustare, Comisia poate, fără nicio
propunere a statului membru, să modifice contractul de parteneriat și
programele, pentru a maximiza impactul fondurilor CSC disponibile asupra creșterii
și competitivității. Pentru a asigura eficacitatea punerii în
aplicare a contractului de parteneriat și a programelor relevante, Comisia
se implică în gestionarea lor, conform precizărilor din programul de
ajustare sau din memorandumul de înțelegere semnat cu statul membru în
cauză. 5. Dacă statul membru nu se
conformează cererii Comisiei menționate la alineatul (1) sau nu
răspunde în mod satisfăcător în termen de o lună la observațiile
Comisiei menționate la alineatul (2), Comisia poate, în termen de trei luni
de la formularea observațiilor, să adopte, prin acte de punere în
aplicare, o decizie de suspendare parțială sau totală a plăților
pentru programele în cauză. 6. Comisia suspendă, prin
acte de punere în aplicare, o parte sau toate plățile și
angajamentele pentru programele în cauză dacă: (a)
Consiliul decide că statul membru nu îndeplinește
măsurile specifice stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 136
alineatul (1) din tratat; (b)
Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126
alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din tratat, că statul
membru în cauză nu a întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea
deficitului său excesiv; (c)
Consiliul concluzionează, în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. […]/2011 [privind
prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice], că, în
două cazuri succesive, statul membru nu a transmis un plan de acțiuni
corective satisfăcător sau Consiliul adoptă o decizie în care se
declară neconformitatea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din
regulamentul menționat anterior; (d)
Comisia concluzionează că statul membru
nu a luat măsuri de punere în aplicare a programului de ajustare menționat
în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002
al Consiliului și, prin urmare, decide să nu autorizeze plata asistenței
financiare acordate statului membru respectiv; sau (e)
Consiliul de administrație al mecanismului
european de stabilitate concluzionează că nu a fost îndeplinită
condiționalitatea aferentă asistenței financiare în temeiul MES
sub forma unui împrumut MES acordat statului membru în cauză și, prin
urmare, decide să nu plătească sprijinul pentru stabilitate
acordat statului respectiv. 7. Atunci când decide să
suspende parțial sau total plățile sau angajamentele în
conformitate cu alineatele (5) și (6), Comisia se asigură că
suspendarea este proporțională și eficace, ținând cont de
circumstanțele economice și sociale în care se află statul
membru în cauză, și respectă egalitatea de tratament între
statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării
asupra economiei statului membru în cauză. 8. Comisia ridică
fără întârziere suspendarea plăților și angajamentelor
dacă statul membru a propus modificări ale contractului de parteneriat
și ale programelor relevante, conform cererii Comisiei, pe care Comisia
le-a aprobat și, după caz: (a)
Consiliul a decis că statul membru îndeplinește
măsurile specifice stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 136
alineatul (1) din tratat; (b)
procedura privind deficitul excesiv este
suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97
sau Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din
tratat să abroge decizia privind existența unui deficit excesiv; (c)
Consiliul a aprobat planul de acțiune
corectivă prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu
articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. […] [regulamentul privind
procedura de dezechilibru excesiv] sau procedura de dezechilibru excesiv se
află într-o poziție de suspendare în conformitate cu articolul 10
alineatul (5) din regulamentul menționat anterior sau Consiliul a închis
procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din
regulamentul menționat anterior; (d)
Comisia a concluzionat că statul membru a luat
măsuri de punere în aplicare a programului de ajustare menționat în
Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002
al Consiliului și, prin urmare, a autorizat plata asistenței financiare
acordate statului membru respectiv; sau (e)
Consiliul de administrație al mecanismului
european de stabilitate a concluzionat că a fost îndeplinită condiționalitatea
aferentă asistenței financiare sub forma unui împrumut MES acordat
statului membru în cauză și, prin urmare, decide să
plătească sprijinul pentru stabilitate acordat statului respectiv. În același timp, Consiliul decide, la
propunerea Comisiei, reînscrierea în buget a angajamentelor suspendate în
conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. […] al Consiliului de
stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020. Articolul 22
Mărirea cuantumului
plăților pentru un stat membru având probleme bugetare temporare 1. La cererea unui stat membru,
plățile intermediare și plățile soldului final pot fi
mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare
aplicabilă fiecărei priorități pentru FEDER, FSE și FC
sau fiecărei măsuri pentru FEADR și EMFF. Rata de cofinanțare
mărită, care nu poate depăși 100%, se aplică cererilor
de plată referitoare la perioada contabilă în care statul membru a
transmis cererea sa și la perioadele ulterioare în care statul membru
îndeplinește una dintre următoarele condiții: (a)
dacă statul membru în cauză a adoptat
moneda euro, beneficiază de asistență macrofinanciară din
partea Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010[30]; (b)
dacă statul membru în cauză nu a adoptat
moneda euro, beneficiază de asistență financiară pe termen
mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului[31]; (c)
asistența financiară se pune la dispoziția
acestuia în conformitate cu Tratatul de instituire a Mecanismului european de
stabilitate semnat la 11 iulie 2011. Primul paragraf nu se aplică programelor în
temeiul regulamentului CTE. 2. Fără a aduce atingere
alineatului (1), contribuția Uniunii prin plățile intermediare și
prin plata soldului final nu poate depăși contribuția
publică și suma maximă a contribuției din partea fondurilor
CSC pentru fiecare prioritate în cazul FEDER, FSE și FC sau pentru fiecare
măsură în cazul FEADR și EMFF, astfel cum se prevede în decizia
Comisiei de aprobare a programului. TITLUL III
PROGRAMAREA CAPITOLUL I
Dispoziții generale privind fondurile CSC Articolul 23
Pregătirea programelor 1. Fondurile CSC sunt puse în
aplicare prin intermediul programelor, în conformitate cu contractul de
parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1
ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. 2. Programele sunt întocmite de
statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea, în
cooperare cu partenerii. 3. Programele sunt transmise de
statele membre concomitent cu contractul de parteneriat, cu excepția
programelor de cooperare teritorială europeană, care se transmit în
termen de șase luni de la aprobarea cadrului strategic comun. Toate
programele sunt însoțite de evaluări ex ante, astfel cum se
prevede la articolul 48. Articolul 24
Conținutul programelor 1. Fiecare program stabilește
o strategie pentru contribuția programului la strategia Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii în concordanță cu cadrul strategic comun și cu
contractul de parteneriat. Fiecare program include măsurile luate pentru a
asigura punerea în aplicare eficace, eficientă și coordonată a
fondurilor CSC și a acțiunilor în vederea reducerii sarcinii
administrative pentru beneficiari. 2. Fiecare program definește
prioritățile stabilind obiective specifice, creditele bugetare
aferente contribuției din partea fondurilor CSC și cofinanțarea
națională corespunzătoare. 3. Fiecare prioritate stabilește
indicatori pentru a evalua progresul înregistrat în punerea în aplicare a
programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază pentru
monitorizarea, evaluarea și examinarea performanțelor. Acestea
includ: (a)
indicatori financiari referitori la cheltuielile
alocate; (b)
indicatori de realizare referitori la operațiunile
care primesc contribuții; (c)
indicatori de rezultat referitori la prioritate. Pentru fiecare fond CSC, normele specifice
fondurilor stabilesc indicatori comuni și pot prevedea indicatori
specifici fiecărui program. 4. Fiecare program, cu excepția
celor care acoperă numai asistența tehnică, include o descriere
a acțiunilor de întreprins, luând în considerare principiile enunțate
la articolele 7 și 8. 5. Fiecare program, cu excepția
celor în cazul cărora asistența tehnică este efectuată în
cadrul unui program specific, stabilește valoarea orientativă a
contribuției care se va utiliza pentru obiectivele în materie de
schimbări climatice. 6. Statele membre
elaborează proiectul de program în conformitate cu normele specifice
fondurilor. Articolul 25 Procedura de
adoptare a programelor 1. Comisia evaluează
conformitatea programelor cu prezentul regulament, normele specifice
fondurilor, contribuția efectivă a acestora la obiectivele tematice și
la prioritățile Uniunii specifice fiecărui fond CSC, cadrul
strategic comun, contractul de parteneriat, recomandările adresate
fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din
tratat și recomandările Consiliului, adoptate în conformitate cu
articolul 148 alineatul (4) din tratat, ținând cont de evaluarea ex ante.
Evaluarea abordează, în special, gradul de adecvare a strategiei
programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii, țintele și
alocarea resurselor bugetare. 2. Comisia formulează
observații în termen de trei luni de la data prezentării programului.
Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare
necesare și, după caz, revizuiește programul propus. 3. În conformitate cu normele
specifice fiecărui fond, Comisia aprobă fiecare program în termen de
maximum șase luni de la transmiterea oficială a acestuia de
către statul (statele) membru (membre), cu condiția ca orice observații
formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod
satisfăcător, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de
către Comisie a unei decizii de aprobare a contractului de parteneriat. Articolul 26
Modificarea programelor 1. Cererile de modificare a
programelor transmise de un stat membru sunt motivate în mod corespunzător
și prezintă, în special, impactul preconizat al modificărilor
aduse programului asupra realizării strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a
obiectivelor specifice definite în program, având în vedere cadrul strategic
comun și contractul de parteneriat. Cererile sunt însoțite de
programul revizuit și, după caz, de un contract de parteneriat
revizuit. În cazul modificării programelor din cadrul
obiectivului de cooperare teritorială europeană, contractul de
parteneriat relevant nu se modifică. 2. Comisia evaluează
informațiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont
de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate face observații
și statul membru furnizează Comisiei toate informațiile
suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia
aprobă cererile de modificare a unui program în termen de cel mult cinci
luni de la transmiterea lor oficială de către statul membru, cu condiția
ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în
considerare în mod corespunzător. Decizia modifică în același
timp, dacă este necesar, decizia de aprobare a contractului de
parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3). Articolul 27
Participarea Băncii
Europene de Investiții 1. BEI poate, la cererea
statelor membre, să participe la pregătirea contractului de
parteneriat, precum și la activitățile legate de pregătirea
operațiunilor, în special pentru proiectele majore, instrumentele
financiare și parteneriatele public‑privat. 2. Comisia poate să
consulte BEI înaintea adoptării contractului de parteneriat sau a
programelor. 3. Comisia poate să invite
BEI să analizeze calitatea tehnică și viabilitatea
economică și financiară a proiectelor majore și să
ofere asistență în ceea ce privește instrumentele financiare
care urmează a fi aplicate sau elaborate. 4. La aplicarea dispozițiilor
prezentului regulament, Comisia poate să acorde granturi sau contracte de
servicii BEI, acoperind inițiative puse în aplicare pe o bază multianuală.
Angajarea contribuțiilor din bugetul Uniunii pentru aceste granturi sau
contracte de servicii se efectuează anual. CAPITOLUL
II Dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunității Articolul 28
Dezvoltarea locală
plasată sub responsabilitatea comunității 1. Dezvoltarea locală
plasată sub responsabilitatea Comunității, care este
denumită dezvoltare locală LEADER în contextul FEADR: (a)
se axează pe anumite teritorii subregionale; (b)
este plasată sub responsabilitatea
comunității, a grupurilor de acțiune locală formate din
reprezentanți ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public și
privat și în cadrul cărora, la nivel decizional, nici sectorul
public, nici un singur grup de interese nu poate deține mai mult de 49%
din drepturile de vot; (c)
este realizată prin strategii de dezvoltare
locală pe zone integrate și multisectoriale; (d)
este elaborată ținând cont de
necesitățile și potențialul local și include
caracteristici inovatoare în context local, colaborare în rețea și,
după caz, cooperare. 2. Contribuția fondurilor
CSC la dezvoltarea locală este consecventă și coordonată
între fondurile CSC. Acest lucru se asigură în special prin coordonarea
activităților de consolidare a capacităților, de selecție,
de aprobare și de finanțare a strategiilor de dezvoltare locală și
a grupurilor de dezvoltare locală. 3. În cazul în care comitetul
responsabil cu selecționarea strategiilor de dezvoltare locală
prevăzut la articolul 29 alineatul (3) hotărăște că
punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare locală selecționate
necesită contribuții din partea mai multor fonduri, poate fi desemnat
un fond principal. 4. În cazul desemnării unui
fond principal, costurile de funcționare, activitățile de
animare și de colaborare în rețea prevăzute în cadrul strategiei
de dezvoltare locală sunt finanțate numai din fondul principal. 5. Dezvoltarea locală susținută
din fondurile CSC se realizează în cadrul uneia sau mai multor
priorități ale programului. Articolul 29
Strategiile de dezvoltare
locală 1. O strategie de dezvoltare
locală conține cel puțin următoarele elemente: (a)
definirea zonei și a populației care fac
obiectul strategiei; (b)
analiza necesităților de dezvoltare și
a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a
punctelor slabe, a oportunităților și pericolelor; (c)
o descriere a strategiei și a obiectivelor
acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și
o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare și măsurabile
pentru realizări și rezultate. Strategia este coerentă cu
programele relevante ale tuturor fondurilor CSC implicate; (d)
o descriere a procesului de implicare a
comunității în elaborarea strategiei; (e)
un plan de acțiune care să demonstreze
modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni; (f)
o descriere a procedurilor de gestionare și
monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului
de acțiune locală de punere în aplicare a strategiei, însoțită
de o descriere a procedurilor specifice de evaluare; (g)
planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea
planificată a fiecărui fond CSC. 2. Statele membre stabilesc
criterii pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală. Normele
specifice fondurilor pot include criterii de selecție. 3. Strategiile de dezvoltare
locală sunt alese de un comitet constituit în acest scop de către
autoritățile de management aferente pentru programe. 4. Selectarea și aprobarea
tuturor strategiilor de dezvoltare locală se finalizează până la
31 decembrie 2015 cel târziu. 5. Decizia privind aprobarea
unei strategii de dezvoltare locală de către autoritatea de
management stabilește alocările pentru fiecare fond CSC. Aceasta
stabilește, de asemenea, rolurile autorităților responsabile
pentru punerea în aplicare a programelor relevante pentru toate sarcinile de
punere în aplicare legate de strategie. 6. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142
privind definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei
la care se face referire la alineatul 1 litera (a). Articolul 30
Grupuri de acțiune
locală 1. Grupurile de acțiune locală elaborează și pun în
aplicare strategiile de dezvoltare locală. Statele membre definesc rolurile respective ale
grupului de acțiune locală și autoritățile
responsabile pentru punerea în aplicare a programelor relevante, pentru toate
sarcinile de punere în aplicare legate de strategie. 2. Autoritatea de management se
asigură că grupurile de acțiune locală fie aleg un partener
din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele
administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri
comune legal constituite. 3. Sarcinile grupurilor de acțiune
locală sunt următoarele: (a)
consolidarea capacității actorilor locali
de a dezvolta și implementa operațiunile; (b)
conceperea unor proceduri și criterii de selecție
nediscriminatorii și transparente în ceea ce privește selectarea
operațiunilor, care să evite conflictele de interese și să
garanteze că cel puțin 50% din voturile privind deciziile de selecție
reprezintă parteneri din afara sectorului public, oferind posibilitatea
contestării deciziilor de selecție și permițând selecția
prin procedură scrisă; (c)
asigurarea coerenței cu strategia de
dezvoltare locală cu ocazia selecționării operațiunilor,
prin stabilirea priorităților în funcție de contribuția
adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei; (d)
pregătirea și publicarea de cereri de
propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv
definirea criteriilor de selecție; (e)
primirea cererilor de contribuții și
evaluarea acestora; (f)
selectarea operațiunilor și stabilirea
cuantumului contribuției și, după caz, prezentarea propunerilor
către organismul responsabil pentru verificarea finală a
eligibilității înainte de aprobare; (g)
monitorizarea punerii în aplicare a strategiei de
dezvoltare locală și a operațiunilor sprijinite, precum și
efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură
cu strategia de dezvoltare locală. Articolul 31
Sprijin din partea fondurilor
CSC pentru dezvoltarea locală Sprijinul pentru dezvoltarea locală
include: (a)
costurile activităților de sprijin
pregătitoare; (b)
punerea în aplicare a operațiunilor din cadrul
strategiei de dezvoltare locală; (c)
pregătirea și punerea în aplicare a
activităților de cooperare ale grupului de acțiune locală; (d)
costurile de funcționare și animarea
strategiei de dezvoltare locală până la limita de 25% din
cheltuielile publice totale efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare
locală. TITLUL IV INSTRUMENTE FINANCIARE Articolul 32
Instrumente financiare 1. Fondurile CSC pot fi
utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui program,
inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a
contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei
priorități, pe baza unei evaluări ex ante care a
identificat deficiențele pieței sau situațiile de investiții
sub nivelul optim și necesitățile de investiții. Instrumentele financiare pot fi combinate cu
granturi, subvenționarea dobânzii și contribuții la comisioanele
de garantare. În acest caz, se păstrează evidențe contabile
separate pentru fiecare formă de finanțare. Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate, în conformitate cu articolul 142, care să stabilească
norme detaliate privind evaluarea ex ante a instrumentelor financiare,
combinarea contribuțiilor furnizate destinatarilor finali prin granturi,
subvenționarea dobânzii, contribuții la comisioanele de garantare și
instrumente financiare, normele specifice suplimentare privind eligibilitatea
cheltuielilor și norme care să specifice tipurile de activități
care nu sunt sprijinite prin instrumente financiare. 2. Destinatarii finali sprijiniți
prin instrumente financiare pot primi, de asemenea, granturi sau o altă
formă de asistență printr-un program sau un alt instrument
sprijinit de bugetul Uniunii. În acest caz, se păstrează evidențe
contabile separate pentru fiecare sursă de finanțare. 3. Contribuțiile în
natură nu reprezintă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor
financiare, cu excepția contribuțiilor sub forma unor terenuri sau
bunuri imobiliare în cazul investițiilor destinate sprijinirii
dezvoltării sau reabilitării urbane, unde terenurile sau imobilele
fac parte din investiție. Astfel de contribuții sub forma unor
terenuri sau imobile sunt eligibile numai dacă sunt satisfăcute condițiile
de la articolul 59. Articolul 33
Punerea în aplicare a
instrumentelor financiare 1. Atunci când aplică
articolul 32, autoritățile de management pot oferi o contribuție
financiară pentru următoarele instrumente financiare: (a)
instrumentele financiare instituite la nivelul
Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie; (b)
instrumentele financiare instituite la nivel național,
transnațional, regional sau transfrontalier, gestionate de autoritatea de
management sau sub responsabilitatea acesteia. 2. Titlul VIII din regulamentul
financiar se aplică instrumentelor financiare menționate la alineatul
(1) litera (a). Contribuțiile fondurilor CSC la instrumentele financiare
prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate și
sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor CSC respective, în scopul de
a sprijini acțiuni și destinatari finali în concordanță cu
programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribuții. 3. Pentru instrumentele
financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de
management poate oferi o contribuție financiară pentru
următoarele instrumente financiare: (a)
instrumente financiare care respectă termenii și
condițiile standard stabilite de Comisie prin intermediul actelor de
punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată
la articolul 143 alineatul (3); (b)
instrumentele financiare deja existente sau nou
create care sunt concepute special în vederea atingerii scopului propus și
care respectă normele Uniunii și normele naționale aplicabile. Comisia adoptă acte delegate în conformitate
cu articolul 142, în care se prevăd normele specifice privind anumite
tipuri de instrumente financiare menționate la litera (b), precum și
produsele care pot fi furnizate prin intermediul acestor instrumente. 4. În cazul în care
sprijină instrumente financiare menționate la alineatul (1) litera
(b), autoritatea de management poate: (a)
să investească în capitalul entităților
juridice existente sau nou create, inclusiv cele finanțate din alte
fonduri CSC, dedicate punerii în aplicare a instrumentelor financiare în
conformitate cu obiectivele fondurilor CSC respective, care vor îndeplini
sarcini de punere în aplicare; sprijinul pentru astfel de investiții este
limitat la sumele necesare pentru a pune în aplicare noile instrumente
financiare în conformitate cu obiectivele prezentului regulament; sau (b)
să încredințeze sarcinile de
implementare: (i) Băncii Europene de Investiții;
(ii) instituțiilor financiare internaționale
în care un stat membru este acționar sau instituțiilor financiare cu
sediul într-un stat membru, care vizează realizarea intereselor publice
sub controlul unei autorități publice, selectate în conformitate cu
normele Uniunii și cu normele naționale aplicabile; (iii) unui organism reglementat de dreptul
public sau privat, selecționat în conformitate cu normele Uniunii și
cu normele naționale aplicabile; (c)
să îndeplinească sarcinile de punere în
aplicare în mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în
împrumuturi sau garanții. Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate, în conformitate cu articolul 142, de stabilire a unor norme
privind acordurile de finanțare, rolul și responsabilitățile
entităților cărora le sunt încredințate sarcinile de punere
în aplicare, precum și costurile și comisioanele de administrare. 5. Atunci când pun în aplicare
instrumentele financiare prin fonduri ale fondurilor, entitățile menționate
la alineatul (4) litera (b) punctele (i) și (ii) pot încredința la
rândul lor o parte din sarcinile de punere în aplicare unor intermediari
financiari, cu condiția ca aceste entități să garanteze,
sub propria responsabilitate, că intermediarii financiari îndeplinesc
criteriile prevăzute la articolele 57 și 131 alineatele (1), (1a) și
(3) din regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecționați
pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporționale și
nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese. 6. Entitățile menționate
la alineatul (4) litera (b) cărora le-au fost încredințate sarcini de
punere în aplicare deschid conturi fiduciare în nume propriu și în numele
autorității de management. Activele deținute în aceste conturi
fiduciare sunt administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare, respectă normele prudențiale corespunzătoare și
dispun de lichidități adecvate. 7. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142,
de stabilire a unor norme detaliate privind cerințele specifice
referitoare la transferul și gestionarea activelor gestionate de
entități cărora le sunt încredințate sarcini de punere în
aplicare, precum și la conversia activelor din euro în monedele naționale. Articolul 34
Punerea în aplicare a
anumitor instrumente financiare 1. Organismele acreditate în
conformitate cu articolul 64 nu efectuează verificări la fața
locului ale unor operațiuni ce cuprind instrumente financiare puse în
aplicare în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a). Ele primesc
periodic rapoarte de control de la organismele însărcinate cu punerea în
aplicare a acestor instrumente financiare. 2. Organismele responsabile cu
auditarea programelor nu trebuie să efectueze audituri ale unor operațiuni
ce cuprind instrumente financiare puse în aplicare în temeiul articolului 33
alineatul (1) litera (a) și ale sistemelor de gestiune și control
referitoare la aceste instrumente. Ele primesc periodic rapoarte de control de
la auditorii desemnați în acordurile de instituire a acestor instrumente
financiare. 3. Comisia este împuternicită
să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 privind
măsurile luate pentru gestiunea și controlul instrumentelor
financiare puse în aplicare în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a) și
articolul 33 alineatul (4) litera (b) punctele (i), (ii) și (iii). Articolul 35
Cereri de plată inclusiv
cheltuielile pentru instrumente financiare 1. În ceea ce privește
instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1) litera
(a), cererea de plată include și prezintă separat valoarea
totală a contribuției plătite instrumentului financiar. 2. În ceea ce privește
instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1) litera
(b) puse în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) literele (a)
și (b), cheltuielile totale eligibile prezentate în cererea de plată
includ și prezintă separat suma totală a contribuției
plătite sau preconizate a fi plătite instrumentului financiar pentru
investiții în destinatarii finali, care urmează să fie efectuate
pe o perioadă prestabilită de maximum doi ani, inclusiv costurile sau
comisioanele de administrare. 3. Suma calculată în
conformitate cu alineatul (2) este ajustată în cererile ulterioare de
plată, astfel încât să reflecte diferența între suma contribuției
plătite anterior instrumentului financiar în cauză și sumele
investite efectiv în destinatarii finali, plus costurile de gestionare și
comisioanele plătite. Aceste sume se prezintă separat în cererea de
plată. 4. În ceea ce privește
instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1) litera
(b) puse în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) litera (c),
cererea de plată include valoarea totală a plăților
efectuate de autoritatea de management pentru investiții în destinatarii
finali. Aceste sume se prezintă separat în cererea de plată. 5. Comisia este
împuternicită să adopte, prin intermediul actelor delegate în
conformitate cu articolul 142, normele specifice referitoare la plățile
și retragerea plăților către instrumentele financiare și
privind posibilele consecințe asupra cererilor de plată. Articolul 36
Cheltuielile eligibile la
închidere 1. La închiderea programului,
cheltuielile eligibile ale instrumentului financiar sunt reprezentate de suma
totală plătită efectiv sau, în cazul fondurilor de garantare
angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate
prevăzută la articolul 55 alineatul (2), corespunzând
următoarelor: (a)
plăți către destinatarii finali; (b)
resurse angajate pentru contracte de garantare,
indiferent dacă sunt datorate sau deja scadente, în vederea onorării
posibilelor solicitări ale garanției pentru acoperirea pierderilor,
calculate conform unei evaluări prudente ex ante, acoperind un
număr mare de noi împrumuturi subiacente sau alte instrumente de risc pentru
noi investiții în destinatarii finali; (c)
subvenții ale dobânzii sau contribuții la
comisioanele de garantare capitalizate, datorate pentru o perioadă de cel
mult 10 ani după perioada de eligibilitate de la articolul 55 alineatul (2),
utilizate în combinație cu instrumente financiare, plătite într-un
cont de depozit temporar escrow creat special în acest scop, pentru
rambursarea efectivă după perioada de eligibilitate indicată la
articolul 55 alineatul (2), dar în ceea ce privește împrumuturi sau
instrumente purtătoare de risc rambursate pentru investiții în
destinatari finali în perioada de eligibilitate prevăzută la
articolul 55 alineatul (2); (d)
rambursarea costurilor de gestionare suportate sau
a plății onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar. 2. În ceea ce privește
instrumentele bazate pe participații și microcreditele, costurile sau
comisioanele de gestionare capitalizate care trebuie plătite pentru o
perioadă de maximum 5 ani de la expirarea perioadei de eligibilitate
indicate la articolul 55 alineatul (2), în ceea ce privește investițiile
în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de
eligibilitate și care nu pot fi acoperite de dispozițiile articolelor
37 și 38, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate
într‑un cont de depozit temporar escrow creat special în acest
scop. 3. Cheltuielile eligibile
determinate în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu depășesc
suma dintre: (i) valoarea totală a contribuției
plătite instrumentului financiar din fondurile CSC; și (ii) cofinanțarea națională
corespunzătoare. 4. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142
cu privire la înființarea unui sistem de capitalizare a tranșelor
anuale pentru subvențiile pentru dobânzi sau contribuțiile la
comisioanele de garantare. Articolul 37
Dobânzi și alte câștiguri
generate de contribuțiile din partea fondurilor CSC pentru instrumentele
financiare 1. Contribuțiile din partea
fondurilor CSC plătite instrumentelor financiare se plasează în
conturi purtătoare de dobândă deschise la instituții financiare
din statele membre sau se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare. 2. Dobânzile și celelalte
câștiguri care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor
CSC plătite instrumentelor financiare se utilizează în aceleași
scopuri ca sumele plătite inițial din fondurile CSC în cadrul aceluiași
instrument financiar. 3. Autoritatea de management se
asigură că se păstrează evidențe adecvate privind
utilizarea dobânzilor și a altor câștiguri. Articolul 38
Reutilizarea resurselor care
pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor CSC până la
închiderea programului 1. Resursele de capital
restituite instrumentelor financiare din investiții sau din
disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garanție,
care pot fi atribute contribuției din partea fondurilor CSC, se
reutilizează pentru noi investiții prin aceleași sau prin alte
instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele programului sau
programelor. 2. Câștigurile sau alte
venituri sau profituri, inclusiv dobânzi, comisioane de garantare, dividende,
câștiguri din capital sau orice alte venituri generate de investiții,
care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor CSC pentru
instrumentul financiar, se utilizează în următoarele scopuri,
după caz, în limita sumelor necesare: (a)
rambursarea costurilor de gestionare suportate sau
plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar; (b)
remunerarea preferențială a
investitorilor care funcționează după principiul investitorului
în economia de piață, care furnizează resurse de
contrapartidă corespunzătoare contribuției din partea fondurilor
CSC pentru instrumentul financiar sau care coinvestesc la nivelul destinatarilor
finali; (c)
alte investiții prin aceleași sau alte
instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele programului sau
programelor. 3. Autoritatea de management se
asigură că se păstrează evidențe adecvate privind
utilizarea resurselor și a câștigurilor menționate la alineatele
(1) și (2). Articolul 39
Utilizarea resurselor
rămase după închiderea programului Statele membre adoptă măsurile
necesare pentru a asigura că resursele și câștigurile de
capital, precum și alte câștiguri sau profituri care pot fi atribuite
contribuției din partea fondurilor CSC pentru instrumentele financiare
sunt utilizate în conformitate cu obiectivele programului timp de cel puțin
10 ani de la închiderea programului Articolul 40
Raport privind punerea în
aplicare a instrumentelor financiare 1. Autoritatea de management
trimite Comisiei un raport specific care acoperă operațiunile ce
cuprind instrumente financiare, sub forma unei anexe la raportul anual de
implementare. 2. Raportul menționat la
alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele
informații: (a)
identificarea programului și a priorității
în cadrul cărora se furnizează contribuția din partea fondurilor
CSC; (b)
descrierea instrumentului financiar și a
măsurilor de punere în aplicare; (c)
identificarea organismelor cărora le-au fost
încredințate sarcini de punere în aplicare; (d)
suma totală a contribuției plătite
instrumentului financiar pe program și pe prioritate sau măsură,
astfel cum este inclusă în cererile de plată transmise Comisiei; (e)
suma totală a contribuției plătite
sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar către
destinatarii finali pe program și pe prioritate sau măsură,
astfel cum este inclusă în cererile de plată transmise Comisiei; (f)
veniturile instrumentului financiar și
rambursările către acesta; (g)
efectul multiplicator al investițiilor
realizate de instrumentul financiar și valoarea investițiilor și
participărilor; (h)
contribuția instrumentului financiar la
îndeplinirea indicatorilor programului și priorității în
cauză. 3. Comisia adoptă,
printr-un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 143 alineatul (3), condițiile uniforme
privind monitorizarea și comunicarea către Comisie a informațiilor
privind monitorizarea, inclusiv pentru instrumentele financiare menționate
la articolul 33 alineatul (1) litera (a).
TITLUL V
MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA CAPITOLUL I
Monitorizarea Secțiunea
I
Monitorizarea programelor Articolul 41
Comitetul de monitorizare 1. În termen de trei luni de la
data notificării statului membru privind decizia de adoptare a unui
program, acesta instituie un comitet de monitorizare a punerii în aplicare a
programului, în acord cu autoritatea de management. Un stat membru poate institui un comitet de monitorizare
individual pentru programele cofinanțate din fondurile CSC. 2. Fiecare comitet de
monitorizare stabilește și adoptă propriul regulament de
procedură. Articolul 42
Compoziția comitetului
de monitorizare 1. Comitetul de monitorizare
este compus din reprezentanți ai autorităților de management și
ai organismelor intermediare și din reprezentanți ai partenerilor.
Fiecare membru al comitetului de monitorizare are drept de vot. Comitetul de monitorizare a unui program în
temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană include, de
asemenea, reprezentanți ai țărilor terțe care
participă la program. 2. Comisia participă la
lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ. 3. Atunci când contribuie la un
program, BEI poate participa la lucrările comitetului de monitorizare în
calitate de consultant. 4. Comitetul de monitorizare
este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorității
de management. Articolul 43
Funcțiile comitetului de
monitorizare 1. Comitetul de monitorizare se
reunește cel puțin o dată pe an și examinează punerea
în aplicare a programului și progresele înregistrate în îndeplinirea
obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele
financiare, indicatorii comuni și specifici fiecărui program,
inclusiv modificările cu privire la indicatorii de rezultat și
progresele în vederea atingerii valorilor țintă cuantificate și
a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță. 2. Comitetul de monitorizare
examinează în detaliu toate aspectele care afectează evoluția
programului. 3. Comitetul de monitorizare
este consultat și emite un aviz cu privire la orice modificare a
programului propusă de autoritatea de management. 4. Comitetul de monitorizare
poate adresa recomandări autorității de management în ceea ce
privește punerea în aplicare a programului și evaluarea acestuia.
Comitetul monitorizează acțiunile întreprinse ca urmare a
recomandărilor sale. Articolul 44
Rapoartele de implementare 1. Din 2016 până în 2022
inclusiv, statul membru prezintă Comisiei un raport anual privind
implementarea programului în anul financiar precedent. Statul membru prezintă un raport final
privind implementarea programului până la 30 septembrie 2023 pentru FEDER,
FSE și Fondul de coeziune și un raport anual de implementare pentru
FEADR și EMFF. 2. Rapoartele de implementare
anuale prezintă informații privind punerea în aplicare a programului și
a priorităților acestuia, prin referire la datele financiare,
indicatorii comuni și indicatorii specifici programelor, valorile-țintă
cuantificate, inclusiv modificările indicatorilor de rezultat și ale
obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță. Datele
transmise se referă la valori ale indicatorilor pentru operațiunile
puse pe deplin în aplicare și, de asemenea, pentru operațiunile
selectate. Ele precizează, de asemenea, măsurile luate pentru a
îndeplini condițiile ex ante și pentru a aborda orice probleme
care afectează evoluția programului, precum și măsurile
corective luate. 3. Raportul anual de implementare
prezentat în 2017 stabilește și evaluează informațiile
prevăzute la alineatul (2) și progresele realizate în vederea
atingerii obiectivelor programului, inclusiv contribuția fondurilor CSC la
schimbarea indicatorilor de rezultat, dacă există date disponibile
din evaluări. Acesta evaluează, de asemenea, punerea în aplicare a acțiunilor
pentru a se ține seama de principiile enunțate la articolele 6, 7 și
8 și prezintă informații privind sprijinul utilizat pentru
atingerea țintelor în materie de schimbări climatice. 4. Raportul anual de
implementare prezentat în 2019 și raportul final de implementare pentru
fondurile CSC includ, pe lângă informațiile și evaluarea
prevăzute la alineatele (2) și (3), informații și
evaluări privind progresele înregistrate în atingerea obiectivelor
programului și contribuția acestuia la îndeplinirea strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. 5. Rapoartele anuale de
implementare menționate la alineatele (1) - (4) sunt admisibile în cazul
în care cuprind toate informațiile menționate la alineatele menționate.
Dacă raportul de implementare anual nu este admisibil, Comisia
informează statul membru în termen de 15 zile lucrătoare de la data
primirii acestuia; în caz contrar, acesta va fi considerat admisibil. 6. Comisia examinează
raportul de implementare anual și transmite statului membru observațiile
sale în termen de două luni de la primirea acestuia și în termen de
cinci luni de la primirea raportului final. În cazul în care Comisia nu
prezintă observații în aceste termene, raportul este considerat ca
fiind acceptat. 7. Comisia poate formula
recomandări privind remedierea oricăror aspecte care afectează
punerea în aplicare a programului. În cazul în care se fac astfel de
recomandări, autoritatea de management informează Comisia în termen
de trei luni în legătură cu măsurile corective luate. 8. Se face public un rezumat
pentru cetățeni al conținutului și al rapoartelor de
implementare anuale și finale. Articolul 45
Reuniunea anuală de
reexaminare 1. Începând din 2016 si
până în 2022, inclusiv, se organizează o reuniune anuală între
Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanțelor
fiecărui program, ținând seama de raportul de implementare anual și
de observațiile și recomandările Comisiei, după caz. 2. Reuniunea anuală de
reexaminare poate viza mai multe programe. În 2017 și 2019, reuniunea
anuală de reexaminare vizează toate programele din statul membru și
ia în considerare, de asemenea, rapoartele privind progresele înregistrate
prezentate de statul membru în conformitate cu articolul 46 în anii respectivi. 3. Statul membru și Comisia
pot conveni să organizeze o reuniune de anuală de reexaminare pentru
un program pentru anii diferiți de 2017 și 2019. 4. Reuniunea anuală de
reexaminare va fi prezidată de Comisie. 5. Statul membru se asigură
că, în urma reuniunii respective, toate observațiile Comisiei sunt
luate în considerare în mod corespunzător. Secțiunea II
Progresul strategic Articolul 46
Raportul privind progresele
înregistrate 1.
Statul membru transmite Comisiei până la
datele de 30 iunie 2017 și 30 iunie 2019 un raport privind progresele
înregistrate în legătură cu punerea în aplicare a contractului de
parteneriat până la 31 decembrie 2016 și respectiv, până la 31
decembrie 2018. 2.
Raportul privind progresele înregistrate conține
informații și o evaluare cu privire la: (a)
modificarea necesităților de dezvoltare
din statul membru după adoptarea contractului de parteneriat; (b)
progresele înregistrate către realizarea strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, în special în ceea ce privește obiectivele de
etapă stabilite pentru fiecare program în cadrul de performanță și
contribuțiile utilizate pentru obiectivele legate de schimbările
climatice; (c)
dacă acțiunile întreprinse pentru a
îndeplini condițiile ex ante neîndeplinite la data adoptării
contractului de parteneriat au fost puse în aplicare în conformitate cu
calendarul stabilit; (d)
punerea în aplicare a mecanismelor de asigurare a coordonării
între fondurile CSC și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și
naționale și cu BEI; (e)
progresele înregistrate către realizarea
domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare; (f)
acțiunile întreprinse pentru consolidarea
capacității autorităților din statele membre și,
după caz, a beneficiarilor în privința administrării și
utilizării fondurilor CSC; (g)
acțiunile planificate și ținte
corespunzătoare din programe, în vederea reducerii sarcinii administrative
a beneficiarilor; (h)
rolul partenerilor menționați la
articolul 5 în punerea în aplicare a contractului de parteneriat. 3.
În cazul în care Comisia determină, în termen
de trei luni de la data transmiterii raportului privind progresele
înregistrate, că informațiile prezentate sunt incomplete sau neclare,
aceasta poate solicita informații suplimentare din partea statului membru.
Statul membru furnizează Comisiei informațiile solicitate în termen
de trei luni și, după caz, revizuiește în mod corespunzător
raportul privind progresele înregistrate. 4.
În 2017 și 2019, Comisia elaborează un
raport strategic care face rezumatul rapoartelor privind progresele
înregistrate ale statelor membre, pe care îl prezintă Parlamentului
European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și
Comitetului Regiunilor. 5.
În 2018 și 2020, Comisia include în raportul
său anual privind progresele înregistrate pentru reuniunea de
primăvară a Consiliului European o secțiune care
sintetizează raportul strategic, în special în ceea ce privește
progresele obținute către realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
CAPITOLUL II
Evaluarea Articolul 47
Dispoziții generale 1. Evaluările se
efectuează pentru îmbunătățirea calității
elaborării și punerii în aplicare a programelor, precum și în
vederea aprecierii eficacității, eficienței și impactului
acestora. Impactul programelor se evaluează în conformitate cu misiunea
fondurilor CSC respective în ceea ce privește țintele pentru
strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii[32],
precum și în raport cu produsul intern brut (PIB) și șomajul,
după caz. 2. Statele membre pun la dispoziție
resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură
instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare
pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și,
după caz, specifici ai programelor. 3. Evaluările sunt
efectuate de către experți independenți din punct de vedere funcțional
de autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a
programului. Comisia oferă orientări privind modul de a realiza
evaluările. 4. Toate evaluările se fac
publice în întregime. Articolul 48
Evaluarea ex ante 1.
Statele membre efectuează evaluări ex
ante în vederea creșterii calității elaborării
fiecărui program. 2.
Evaluările ex ante se efectuează
sub responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea
programelor. Evaluările se transmit Comisiei împreună cu un rezumat,
concomitent cu programul. Normele specifice fondurilor pot stabili pragurile
sub care evaluarea ex ante poate fi combinată cu evaluarea
pentru alt program. 3.
Evaluările ex ante analizează: (a)
contribuția la strategia Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în
vedere obiectivele și prioritățile tematice selectate, luând în
considerare nevoile naționale și regionale; (b)
coerența internă a programului sau
activității propuse și relația sa cu alte instrumente
relevante; (c)
coerența alocării resurselor bugetare cu
obiectivele programului; (d)
coerența dintre obiectivele tematice
selectate, prioritățile și obiectivele corespunzătoare ale
programelor și cadrul strategic comun, contractul de parteneriat și
recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul
articolului 121 alineatul (2) din tratat și recomandările relevante
ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat; (e)
relevanța și claritatea indicatorilor
propuși ai programelor; (f)
modul în care realizările estimate vor
contribui la rezultate; (g)
caracterul realist al valorilor-țintă
cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea
fondurilor CSC; (h)
motivarea formei de sprijin propuse; (i)
adecvarea resurselor umane și a capacității
administrative pentru gestionarea programului; (j)
adecvarea procedurilor de monitorizare a
programului și de colectare a datelor necesare pentru realizarea
evaluărilor; (k)
adecvarea obiectivelor de etapă selectate
pentru cadrul de performanță; (l)
adecvarea măsurilor planificate pentru a
promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și
a preveni discriminarea; (m)
adecvarea măsurilor planificate pentru
promovarea dezvoltării durabile. 4. Evaluarea ex ante
include, după caz, cerințele privind evaluarea strategică de
mediu stabilite în aplicarea Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și
programe asupra mediului[33].
Articolul 49
Evaluarea în timpul perioadei
de programare 1. Autoritatea de management
elaborează un plan de evaluare pentru fiecare program și îl transmite
în conformitate cu normele specifice fondurilor. 2. Statele membre se
asigură că sunt disponibile capacități de evaluare
corespunzătoare. 3. În timpul perioadei de
programare, autoritățile de management efectuează evaluări,
inclusiv evaluări privind eficacitatea, eficiența și impactul
fiecărui program, pe baza planului de evaluare. Cel puțin o dată
pe durata perioadei de programare, o evaluare analizează modul în care
contribuțiile din partea fondurilor CSC au contribuit la obiectivele fiecărei
priorități. Toate evaluările sunt examinate de comitetul de
monitorizare și trimise Comisiei. 4. Comisia poate efectua, din
proprie inițiativă, evaluări ale programelor. Articolul 50
Evaluarea ex post Evaluările ex post sunt efectuate
de Comisie sau de statele membre, în strânsă cooperare. Evaluările ex
post analizează eficacitatea și eficiența fondurilor CSC și
contribuția acestora la strategia Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în
conformitate cu cerințele specifice stabilite în normele specifice
fondurilor. Evaluările ex post se finalizează până la 31 decembrie
2023.
TITLUL VI
ASISTENȚA TEHNICĂ Articolul 51
Asistența
tehnică la inițiativa Comisiei 1. La inițiativa sau în numele Comisiei, fondurile CSC pot contribui
la asistența de pregătire, de monitorizare, administrativă și
tehnică, precum și la măsurile de evaluare, audit și
control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Acestea pot include, printre altele: (a)
asistență pentru elaborarea și
evaluarea proiectelor, inclusiv cu BEI; (b)
sprijin pentru consolidare instituțională
și consolidarea capacității administrative, pentru gestionarea
eficace a fondurilor CSC; (c)
studii legate de rapoartele Comisiei privind
fondurile CSC și raportul privind coeziunea; (d)
măsurile legate de analiza, gestionarea,
monitorizarea, schimbul de informații și punerea în aplicare a
fondurilor CSC, precum și măsuri referitoare la punerea în aplicare a
sistemelor de control, asistență tehnică și
administrativă; (e)
evaluări, rapoarte ale experților,
statistici și studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcționarea
curentă și viitoare a fondurilor CSC, care pot să fie efectuate,
după caz, de către BEI; (f)
acțiuni de difuzare a informațiilor, rețele
de sprijin, efectuarea unor activități de comunicare, de
sensibilizare, de promovare a cooperării și de schimb de experiență,
inclusiv cu țări terțe. Pentru a îmbunătăți
eficiența comunicării către public și pentru a asigura o
sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile
de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor
de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la
acoperirea comunicării instituționale a priorităților
politice ale Uniunii Europene, dacă acestea sunt legate de obiectivele
generale ale prezentului regulament; (g)
instalarea, funcționarea și
interconectarea sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, audit,
control și evaluare; (h)
acțiuni vizând îmbunătățirea
metodelor de evaluare și a schimbului de informații privind
practicile de evaluare; (i)
acțiuni legate de activitatea de audit; (j)
consolidarea capacității naționale și
regionale în ceea ce privește planificarea investițiilor, evaluarea
necesităților, pregătirea, elaborarea și punerea în aplicare
a instrumentelor financiare, a planurilor de acțiune comune și a
proiectelor majore, inclusiv inițiativele comune cu BEI. Articolul 52
Asistența tehnică a
statelor membre 1. La inițiativa unui stat
membru, fondurile CSC pot să sprijine acțiuni de pregătire,
gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în
rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.
Fondurile CSC pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini acțiuni
de reducere a sarcinii administrative a beneficiarilor, inclusiv sisteme de
schimb electronic de date, precum și acțiuni de consolidare a
capacității autorităților și beneficiarilor din
statele membre de a administra și utiliza fondurile CSC. Aceste acțiuni
se pot referi la perioadele de programare precedente și ulterioare. 2. Normele specifice fondurilor
pot adăuga sau exclude acțiuni care pot fi finanțate prin
asistența tehnică din fiecare fond CSC.
TITLUL VII
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR CSC CAPITOLUL I
Contribuția din partea fondurilor CSC Articolul 53
Determinarea ratelor de
cofinanțare 1. Decizia Comisiei de adoptare
a unui program stabilește rata sau ratele de cofinanțare și suma
maximă a contribuției din partea fondurilor CSC conform normelor
specifice fondurilor. 2 Măsurile de asistență
tehnică aplicate la inițiativa sau în numele Comisiei se pot finanța
în procent de 100%. Articolul 54
Operațiuni generatoare
de venituri 1. Veniturile nete generate
după finalizarea unei operațiuni desfășurate într-o
perioadă de referință specifică se stabilesc în avans, prin
una dintre următoarele metode: (a) aplicarea unui procent forfetar din
venituri pentru tipul de operațiune vizată; (b) calcularea valorii curente a veniturilor
nete ale operațiunii, luând în considerare aplicarea principiului
„poluatorul plătește” și, dacă este cazul, evaluarea
capitalului propriu, în funcție de prosperitatea relativă a statului
membru în cauză. Cheltuielile eligibile ale operațiunii care
urmează a fi cofinanțată nu depășesc valoarea
curentă a costului de investiție al operațiunii minus valoarea
curentă a venitului net, determinate conform uneia dintre aceste metode. Comisiei i se conferă competența de a
adopta acte delegate în conformitate cu articolul 142 privind definirea ratei
forfetare menționate la litera (a) de mai sus. Comisia adoptă metodologia de la litera (b)
prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată
la articolul 143 alineatul (3). 2. Dacă nu este posibil din
punct de vedere obiectiv să se stabilească în prealabil veniturile în
conformitate cu metodele prevăzute la alineatul (1), veniturile nete
generate în termen de trei ani de la încheierea unei operațiuni sau
până la 30 septembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai
apropiată, se deduc din cheltuielile declarate Comisiei. 3. Alineatele (1) și (2) se
aplică numai operațiunilor al căror cost total depășește
1 000 000 EUR. 4. Prezentul articol nu se
aplică FSE. 5. Alineatele (1) și (2) nu
se aplică operațiunilor care intră sub incidența normelor
privind ajutoarele de stat sau sprijinului către sau din instrumentele
financiare.
CAPITOLUL II
Eligibilitatea cheltuielilor și caracterul durabil Articolul 55
Eligibilitatea 1.
Eligibilitatea cheltuielilor se stabilește pe
baza normelor naționale, cu excepția cazului în care există
norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele
specifice fondurilor. 2.
Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție
din partea fondurilor CSC dacă au fost suportate și achitate de un
beneficiar între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1
ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiată, și 31
decembrie 2022. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru contribuții
din partea FEADR și EMFF numai dacă ajutorul relevant este
plătit efectiv de către agenția de plăți în perioada 1 ianuarie 2014 ‑ 31 decembrie 2022. 3.
În cazul costurilor rambursate pe baza prevederilor
de la articolul 57 alineatul (1) literele (b) și (c), acțiunile care
constituie baza de rambursare se desfășoară între 1 ianuarie 2014
și 31 decembrie 2022. 4.
Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin
din partea fondurilor CSC dacă au fost încheiate în mod fizic sau puse în
aplicare integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de
finanțare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent
dacă toate plățile aferente au fost efectuate de către
beneficiar. 5.
Prezentul articol nu aduce atingere normelor
privind eligibilitatea asistenței tehnice la inițiativa Comisiei,
astfel cum sunt stabilite la articolul 51. 6.
Veniturile nete generate direct de o operațiune
în cursul punerii sale în aplicare, care nu au fost luate în considerare la
data aprobării operațiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile
ale operațiunii în cererea finală de plată prezentată de
beneficiar. Această regulă nu se aplică instrumentelor
financiare și premiilor. 7.
În cazul modificării unui program,
cheltuielile care devin eligibile în urma modificării programului sunt
eligibile numai de la data transmiterii către Comisie a cererii de
modificare. 8.
O operațiune poate beneficia de contribuții
din partea unuia sau mai multor fonduri CSC și din partea altor
instrumente ale Uniunii cu condiția ca pentru cheltuielile incluse într-o
cerere de rambursare de la unul dintre fondurile CSC să nu se beneficieze
de contribuții din partea altui fond sau instrument al Uniunii și
să nu se beneficieze de contribuții din partea aceluiași fond în
cadrul unui alt program. Articolul 56
Forme de sprijin Fondurile CSC sunt utilizate pentru a furniza
sprijin sub formă de granturi, premii, asistență
rambursabilă, instrumente financiare sau o combinație între acestea. În cazul asistenței
rambursabile, sprijinul rambursat organismului care l-a oferit sau altei
autorități competente din statul membru se contabilizează
separat și se reutilizează în același scop sau în conformitate
cu obiectivele programului. Articolul 57
Tipuri de granturi 1. Granturile pot lua oricare
din următoarele forme: (a)
rambursarea costurilor eligibile suportate și
plătite efectiv împreună cu, după caz, contribuții în
natură și cheltuieli de amortizare; (b)
bareme standard pentru costurile unitare; (c)
sume forfetare care nu depășesc 100 000
EUR din contribuția publică; (d)
finanțare forfetară, stabilită prin
aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri. 2. Opțiunile menționate
la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoperă o
categorie diferită de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru
proiecte diferite care fac parte dintr-o operațiune sau în una din etapele
succesive ale unei operațiuni. 3. Dacă o operațiune
sau un proiect care formează o parte a unei operațiuni este pus în
aplicare exclusiv prin achiziții de lucrări, de bunuri sau de
servicii, se aplică numai alineatul (1) litera (a). Dacă achiziționarea
în cadrul unei operațiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o
operațiune este limitată la anumite categorii de costuri, toate opțiunile
menționate la alineatul (1) pot fi aplicate. 4. Sumele menționate la
alineatul (1) literele (b), (c) și (d) se stabilesc pe baza
următoarelor elemente: (a)
o metodă de calcul justă, echitabilă
și verificabilă, bazată pe: (i) date statistice sau alte informații
obiective; sau (ii) datele istorice verificate privind
beneficiarii individuali sau aplicarea practicilor lor uzuale de contabilizare
a costurilor; (b)
metodele și baremele corespunzătoare de
costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicabile în cadrul
politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune și
beneficiari; (c)
metodele și baremele de costuri unitare, sume
forfetare și rate fixe aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate
integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune
și de beneficiar; (d)
rate stabilite prin prezentul regulament sau de
normele specifice fondurilor. 5. Documentul care prevede condițiile
privind contribuția pentru fiecare operațiune stabilește metoda
care trebuie aplicată pentru a determina costurile de funcționare și
condițiile pentru plata grantului. Articolul
58 Finanțare
forfetară pentru costuri indirecte pentru granturi Dacă punerea în aplicare a unei operațiuni
generează costuri indirecte, acestea pot fi calculate ca sumă
forfetară în unul din următoarele moduri: (a)
o rată fixă de până la 20% din
costurile directe eligibile, dacă rata este calculată pe baza unei
metode de calcul juste, echitabile și verificabile sau a unei metode
aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate în întregime de statul
membru pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar; (b)
o rată forfetară de maximum 15% din
costurile cu personalul eligibile; (c)
o rată forfetară aplicată costurilor
directe eligibile bazată pe metodele existente și ratele
corespunzătoare, aplicabilă în cadrul politicilor Uniunii pentru un
tip similar de operațiune și de beneficiar. Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate în conformitate cu articolul 142 privind definirea ratei fixe și
a metodelor aferente menționate la litera (c) de mai sus. Articolul 59
Norme specifice de
eligibilitate pentru granturi 1.
Contribuțiile în natură sub forma
prestării de lucrări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri și
imobile pentru care nu au fost efectuate plăți în numerar justificate
de facturi sau documente cu valoare justificativă echivalentă pot
constitui cheltuieli eligibile cu condiția ca acest lucru să fie
permis de normele de eligibilitate ale fondurilor CSC și ale programului și
să fie îndeplinite următoarele condiții : (a)
contribuția publică destinată unei
operațiuni care include contribuții în natură nu depășește
valoarea totală a cheltuielilor eligibile, cu excepția contribuțiilor
în natură, la încheierea operațiunii; (b)
valoarea atribuită contribuțiilor în
natură nu depășește costurile în general acceptate pe piața
în cauză; (c)
valoarea și aplicarea contribuției poate
face obiectul unei evaluări și al unei verificări independente; (d)
în cazul furnizării de terenuri sau imobile,
valoarea este certificată de un expert independent calificat sau de un
organism oficial autorizat în mod corespunzător și nu depășește
limita prevăzută la alineatul (3) litera (b); (e)
în cazul contribuțiilor în natură sub
formă de muncă neremunerată, valoarea muncii este
determinată luând în considerare timpul consacrat verificat și rata
remunerației pentru o muncă echivalentă. 2.
Costurile de amortizare pot fi considerate
eligibile în următoarele condiții: (a)
normele de eligibilitate ale programului permit
acest lucru; (b)
valoarea cheltuielilor este dovedită
corespunzător prin documente justificative cu valoare probatorie
echivalentă facturilor în cazul rambursării sub forma menționată
la articolul 57 alineatul (1) litera (a); (c)
costurile se raportează exclusiv la perioada
de sprijin pentru operațiune; (d)
granturile publice nu au contribuit la achiziționarea
activelor amortizate. 3.
Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o
contribuție din partea fondurilor CSC: (a)
dobânzi debitoare; (b)
achiziționarea de terenuri neconstruite și
de terenuri construite cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale
eligibile ale operațiunii în cauză. În cazuri excepționale și
justificate corespunzător, se poate stabili un procentaj mai ridicat
pentru operațiunile privind protecția mediului; (c)
taxa pe valoarea adăugată. Cu toate
acestea, sumele corespunzând TVA‑ului sunt eligibile dacă nu se pot
recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul și sunt
plătite de un beneficiar diferit de persoana neimpozabilă
definită la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE,
cu condiția ca aceste sume aferente TVA-ului să nu fi fost suportate
în contextul furnizării de infrastructură. Articolul 60
Eligibilitatea operațiunilor
în funcție de localizare 1. Operațiunile care
primesc contribuții din fondurile CSC, sub rezerva derogărilor menționate
la alineatele (2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt
situate în zona acoperită de programul în temeiul cărora primesc
contribuțiile (denumită în continuare „zona vizată de program”). 2. Autoritatea de management
poate accepta ca o operațiune să fie pusă în aplicare în afara
zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu condiția ca toate
condițiile de mai jos să fie îndeplinite: (a)
operațiunea se realizează în beneficiul
zonei vizate de program; (b)
suma totală alocată în cadrul programului
pentru operațiunile situate în afara zonei vizate de program nu depășește
10% din contribuția din FEDER, Fondul de coeziune și EMFF la nivelul
priorității sau 3% din contribuția din FEADR la nivelul
programului; (c)
comitetul de monitorizare a aprobat operațiunea
sau tipurile de operațiuni în cauză; (d)
obligațiile autorităților pentru
program în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii
sunt îndeplinite de autoritățile responsabile pentru programul în
cadrul căruia operațiunea respectivă beneficiază de
contribuții, sau încheie acorduri cu autoritățile din zona în
care operațiunea este pusă în aplicare, sub rezerva respectării
condițiilor enunțate la alineatul (2) litera (a), iar obligațiile
în ceea ce privește gestionarea, controlul și auditul operațiunii
sunt îndeplinite. 3. Pentru operațiunile
privind activitățile promoționale, cheltuielile pot fi suportate
în afara Uniunii, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute
în alineatul (2) litera (a) și a respectării obligațiilor în
ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii. 4.
Alineatele de la (1) la (3) nu se aplică
programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială
europeană sau FSE. Articolul 61
Caracterul durabil al operațiunilor 1. În cazul unei operațiuni
constând în investiții în infrastructură sau producție, contribuția
din partea fondurilor CSC se rambursează dacă, în termen de cinci ani
de la efectuarea plății finale către beneficiar sau în termenul
prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul
următoarelor: (a)
încetarea sau delocalizarea unei activități
productive; (b)
o modificare a proprietății asupra unui
element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei
întreprinderi sau unui organism public; sau (c)
o modificare substanțială care
afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și
care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia. Sumele plătite în mod necuvenit pentru operațiune
sunt recuperate de statul membru. 2. În cazul operațiunilor
sprijinite de FSE și al operațiunilor sprijinite de alte fonduri CSC
care nu constau în investiții în infrastructură sau producție,
contribuția din partea fondului se rambursează numai dacă operațiunile
fac obiectul unei obligații de menținere a investiției în
temeiul normelor aplicabile privind ajutorul de stat și are loc o încetare
sau delocalizare a activității de producție în termenul
prevăzut de respectivele norme. 3. Alineatele (1) și (2) nu
sunt aplicabile contribuțiilor către sau din partea instrumentelor
financiare sau oricăror operațiuni a căror activitate de producție
încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos. 4. Alineatele (1) și (2) nu
se aplică persoanelor fizice care beneficiază de sprijin pentru
investiții și, după finalizarea operațiunii de investiții,
devin eligibile și beneficiază de sprijin din partea FEG
(Regulamentul [/2012] de instituire a Fondului european de ajustare la
globalizare), dacă investițiile în cauză sunt legate în mod
direct de tipul de activitate identificată ca fiind eligibilă pentru
sprijin FEG.
TITLUL VIII
GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I
Sistemele de gestiune și control Articolul 62
Principiile generale ale
sistemelor de gestiune și control Sistemele de gestiune și control prevăd: (a)
descrierea funcțiilor fiecăruia dintre
organismele care au responsabilitatea gestiunii și controlului,
repartizarea funcțiilor în interiorul fiecărui organism; (b)
respectarea principiului separării funcțiilor
între aceste organisme și în interiorul fiecăruia dintre ele; (c)
proceduri pentru a garanta corectitudinea și
regularitatea cheltuielilor declarate; (d)
sisteme informatice de contabilitate, de stocare și
transmitere a datelor financiare și a datelor privind indicatorii, de
monitorizare și de raportate; (e)
sisteme de raportare și monitorizare, în cazul
în care organismul responsabil încredințează îndeplinirea sarcinilor
unui alt organism; (f)
dispoziții privind auditul funcționării
sistemelor de gestiune și control; (g)
sisteme și proceduri care garantează o
pistă de audit adecvată; (h)
prevenirea, detectarea și corectarea
neregulilor, inclusiv a fraudei, și recuperarea sumelor plătite
necuvenit, împreună cu dobânzile. Articolul 63
Responsabilitățile
statelor membre 1. Statele membre îndeplinesc
sarcinile de gestiune, de control și de audit și își asumă
responsabilitățile aferente stabilite de normele privind gestiunea
partajată stabilite în regulamentul financiar și normele specifice
fondurilor. În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre
răspund de gestiunea și controlul programelor. 2. Statele membre asigură
configurarea sistemelor lor de gestiune și control pentru programe în conformitate
cu normele specifice fondurilor și funcționarea eficace a acestora. 3. Statele membre instituie și
pun în aplicare o procedură de examinare și soluționare
independentă a reclamațiilor în ceea ce privește selectarea sau
punerea în aplicare a operațiunilor cofinanțate de fondurile CSC.
Statele membre raportează Comisiei rezultatele unor astfel de
examinări, la cerere. 4. Toate schimburile oficiale de
informații între statul membru și Comisie sunt efectuate prin
intermediul sistemului de schimb electronic de date stabilit de Comisie.
CAPITOLUL II
Acreditarea organismelor de gestiune și control Articolul 64
Acreditarea
și coordonarea 1. În conformitate cu articolul 56
alineatul (3) din regulamentul financiar, fiecare organism responsabil pentru
gestiunea și controlul cheltuielilor din cadrul fondurilor CSC este
acreditat printr-o decizie oficială a unei autorități de
acreditare la nivel ministerial. 2. Autorizarea se acordă cu
condiția ca organismul să respecte criteriile de acreditare
referitoare la mediul intern, activitățile de control, informare și
comunicare, precum și la monitorizare, stabilite în normele specifice
fondurilor. 3. Acreditarea se bazează
pe o opinie emisă de un organism de audit independent care evaluează
dacă organismul respectă criteriile de acreditare. Organismul
independent de audit își desfășoară activitatea în
conformitate cu normele de audit recunoscute la nivel internațional. 4. Autoritatea de acreditare
monitorizează organismul acreditat și își retrage acreditarea
prin decizie oficială în cazul în care unul sau mai multe criterii de
acreditare nu mai sunt îndeplinite, cu excepția cazului în care organismul
realizează acțiunile de remediere în cursul unei perioade de
probă care urmează să fie stabilită de autoritatea de acreditare
în funcție de gravitatea problemei. Autoritatea de acreditare
notifică imediat Comisia în legătură cu instituirea unei
perioade de probă pentru organismul acreditat și cu orice decizie
privind retragerea. 5. Statul membru poate desemna
un organism de coordonare a cărui responsabilitate este de a asigura
legătura cu Comisia de a-i transmite acesteia informații, de a
promova aplicarea armonizată a normelor Uniunii, de a realiza un raport de
sinteză oferind o prezentare generală la nivel național a tuturor
declarațiilor de management și a opiniilor de audit și de a
coordona aplicarea măsurilor de remediere în ceea ce privește orice
deficiențe cu caracter comun. 6. Fără a aduce
atingere regulilor prevăzute de normele specifice fondurilor, organismele care
urmează a fi acreditate în conformitate cu alineatul (1) sunt: (a)
pentru FEDER, FSE și Fondul de coeziune,
autoritățile de management și, după caz, de autoritățile
de certificare; (b)
pentru FEADR și EMFF, agențiile de
plată.
CAPITOLUL III
Competențele și responsabilitățile Comisiei Articolul 65
Competențele și
responsabilitățile Comisiei 1. Comisia verifică pe baza informațiilor disponibile, ținând
seama inclusiv de procedura de acreditare, declarația anuală de
management, rapoartele anuale de control, opinia de audit anuală, raportul
de implementare anual și auditurile realizate de organismele naționale
și ale Uniunii, dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune și
control care respectă prezentul regulament și normele specifice
fondurilor și dacă aceste sisteme funcționează în mod
eficace pe durata punerii în aplicare a programelor. 2. Fără a aduce
atingere auditurilor efectuate de statele membre, funcționarii sau
reprezentanții autorizați ai Comisiei pot efectua audituri la fața
locului sau controale după un preaviz adecvat. Aceste audituri sau
controale pot include, în special, verificarea funcționării eficace a
sistemelor de gestiune și control în cadrul unui program sau unei părți
a acestuia, precum și evaluarea bunei gestiuni financiare a operațiunilor
din cadrul programelor. Funcționarii statului membru sau reprezentanții
autorizați ai acestora pot să participe la aceste audituri. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții
autorizați ai acesteia, abilitați în mod corespunzător pentru a
efectua audituri la fața locului, au acces la toate dosarele, documentele și
metadatele, indiferent de mediul de stocare a acestora, care au
legătură cu cheltuielile sprijinite de fondurile CSC sau cu sistemele
de gestiune și control. Statele membre furnizează Comisiei copii ale
unor astfel de dosare, documente și metadate, la cerere. Competențele prevăzute la prezentul
alineat nu afectează aplicarea dispozițiilor naționale care
rezervă anumite acte agenților specific desemnați de legislația
națională. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții
săi autorizați nu participă, printre altele, la vizite la
domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislației
naționale. Cu toate acestea, ei au acces la informațiile obținute
în acest mod. 3. Comisia poate cere unui stat
membru să întreprindă acțiunile necesare pentru a garanta buna
funcționare a sistemelor sale de gestiune și control sau
corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondurilor. 4. Comisia poate solicita unui
stat membru să examineze o plângere prezentată Comisiei în ceea ce
privește selecția sau punerea în aplicare a unor operațiuni
cofinanțate de fondurile CSC sau funcționarea sistemului de gestiune și
control.
TITLUL IX
GESTIUNEA FINANCIARĂ, VERIFICAREA ȘI ÎNCHIDEREA CONTURILOR ȘI
CORECȚIILE FINANCIARE, DEZANGAJAREA CAPITOLUL I
Gestiunea financiară Articolul
66
Angajamentele bugetare Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru
fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe
parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
Decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie decizia de finanțare
în sensul articolului 75 alineatul (2) din regulamentul financiar și,
odată notificată către statul membru respectiv, constituie un
angajament juridic în sensul regulamentului menționat. Pentru fiecare program, angajamentul bugetar
pentru prima rată urmează adoptării programului de către
Comisie. Angajamentele bugetare pentru ratele
ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui
an, pe baza deciziei menționate la alineatul al doilea din prezentul
articol, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 13 din
regulamentul financiar. În ceea ce privește rezerva de performanță
și rezerva pentru creștere și competitivitate, angajamentele
bugetare se realizează în urma deciziei Comisiei de aprobare a
modificării programului. Articolul 67
Norme comune în materie de
plăți 1. Plățile efectuate
de Comisie reprezentând contribuții din partea fondurilor CSC pentru
fiecare program se realizează în conformitate cu creditele bugetare și
sub rezerva fondurilor disponibile. Fiecare plată se atribuie
angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză. 2. Plățile se
efectuează sub formă de prefinanțare, plăți
intermediare și plăți ale soldului anual, după caz, și
ale soldului final. 3. Pentru formele de sprijin în
temeiul articolului 57 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), sumele
plătite către beneficiar vor fi considerate cheltuieli eligibile. Articolul 68
Norme comune pentru calculul
plăților intermediare, plata soldului anual, după caz, și
plata soldului final Reglementările specifice fondurilor
prevăd reguli pentru calculul sumei rambursate cu titlul de plăți
intermediare, plății soldului anual, după caz, și a
soldului final. Această sumă va fi o funcție specifică a
ratei de cofinanțare aplicabile cheltuielilor eligibile. Articolul 69
Cereri de plată 1. Procedura specifică și
informațiile care trebuie furnizate în cererile de plată sunt
stabilite de normele specifice fondurilor. 2. Cererea de plată care se
transmite Comisiei conține toate informațiile necesare Comisiei
pentru a întocmi situații contabile în conformitate cu articolul […] din
regulamentul financiar. Articolul 70
Cumularea prefinanțării
și plăților intermediare 1. Totalul cumulat al prefinanțării
și al plăților intermediare și, după caz, bilanțul
anual realizat de Comisie, nu depășește 95% din contribuția
din fondurile CSC la program. 2. În cazul în care se atinge
plafonul de 95%, statul membru continuă să transmită cererile de
plată Comisiei. Articolul 71
Folosirea monedei euro Sumele din programele prezentate de statele
membre, previziunile de cheltuieli, declarațiile de cheltuieli, cererile
de plată, conturile anuale și cheltuielile menționate în
rapoartele de implementare anuale și finale sunt exprimate în euro. Articolul 72
Plata prefinanțărilor
inițiale 1. În urma deciziei Comisiei de
adoptare a unui program, Comisia plătește o sumă de prefinanțare
inițială pentru întreaga perioadă de programare. Suma prefinanțării
inițiale este plătită în tranșe în funcție de
necesitățile bugetare. Tranșele sunt definite de normele
specifice fondurilor. 2. Prefinanțarea se
utilizează numai pentru efectuarea plăților către
beneficiari în cadrul punerii în aplicare a programului. Ea se pune la dispoziție
fără întârziere organismului responsabil în acest sens. Articolul 73
Verificarea și
închiderea conturilor aferente prefinanțării inițiale Sumele plătite cu titlu de prefinanțare
sunt verificate și închise integral în conturile Comisiei la momentul
încheierii programului. Articolul 74
Întreruperea termenului de
plată 1. Termenul de plată pentru
o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către
ordonatorul de credite delegat, în sensul regulamentului financiar, pentru o
perioadă maximă de nouă luni, în următoarele cazuri: (a)
în urma unor informații furnizate de un
organism de audit național sau al Uniunii, există dovezi care
indică o deficiență semnificativă în funcționarea
sistemului de gestiune și control; (b)
ordonatorul de credite delegat trebuie să
efectueze verificări suplimentare în urma informațiilor care îi sunt
aduse la cunoștință și îi semnalează că
cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt legate de o
neregulă având consecințe financiare grave; (c)
nu a fost prezentat unul dintre documentele
prevăzute la articolul 75 alineatul (1). 2. Ordonatorul de credite
delegat poate limita perioada de întrerupere la o parte din cheltuielile
acoperite de cererea de plată afectată de elementele menționate
la alineatul (1). Ordonatorul de credite delegat informează de îndată
statul membru și autoritatea de management în legătură cu
motivul întreruperii și îi invită să remedieze situația.
Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost
luate măsurile necesare. CAPITOLUL II
Verificarea și închiderea conturilor și corecțiile financiare Articolul 75
Transmiterea informațiilor 1. Până la 1 februarie din
anul următor sfârșitului perioadei contabile, statul membru transmite
Comisiei următoarele documente și informații în conformitate cu
articolul 56 din regulamentul financiar: (a)
conturile anuale certificate de organisme
acreditate relevante în temeiul articolului 64; (b)
declarația de asigurare de gestiune în ceea ce
privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor
anuale, buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și
legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și
respectarea principiului bunei gestiuni financiare; (c)
un raport de sinteză al tuturor auditurilor și
controalelor realizate, inclusiv o analiză a deficiențelor
sistematice sau recurente, precum și măsurile corective întreprinse
sau planificate; (d)
o opinie de audit a organismului independent de
audit desemnat privind declarația de asigurare de gestiune în ceea ce
privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor
anuale, buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și
legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și
respectarea principiului bunei gestiuni financiare, însoțită de un
raport de control în care sunt precizate constatările auditurilor
desfășurate în legătură cu anul contabil acoperit de
opinie. 2. La cererea Comisiei, statul
membru furnizează Comisiei informații suplimentare. Dacă un stat
membru nu furnizează informațiile solicitate în termenul limită
stabilit de Comisie, aceasta poate adopta decizia privind verificarea și
închiderea conturilor pe baza informațiilor de care dispune. 3. Până la data de [15
februarie] din anul următor sfârșitului perioadei contabile, statul
membru transmite Comisiei un raport de sinteză în conformitate cu
articolul 56 alineatul (5) ultimul paragraf din regulamentul financiar: Articolul 76
Verificarea și
închiderea conturilor 1. Până la data de 30
aprilie a anului următor sfârșitului perioadei contabile, Comisia
decide, în conformitate cu normele specifice fondurilor, în legătură
cu verificarea și închiderea conturilor organismelor acreditate relevante
în conformitate cu articolul 64, pentru fiecare program. Decizia privind
verificarea și închiderea conturilor se referă la integralitatea,
acuratețea și veridicitatea conturilor anuale prezentate și nu
aduce atingere niciunei corecții financiare ulterioare. 2. Procedurile privind
verificarea și închiderea anuală a conturilor sunt prevăzute de
normele specifice fondurilor. Articolul 77
Corecții financiare
realizate de Comisie 1. Comisia realizează corecții
financiare prin anularea totală sau parțială a contribuției
Uniunii la un Program și prin efectuarea recuperărilor de la statele
membre pentru a exclude de la finanțarea Uniunii cheltuielile care nu
respectă legislația Uniunii și legislația națională
aplicabile, inclusiv în raport cu deficiențele sistemelor de gestiune și
control ale statelor membre care au fost detectate de Comisie sau de Curtea de
Conturi Europeană. 2. O încălcare a legislației
Uniunii sau a legislației naționale aplicabile determină o corecție
financiară numai în cazul în care este îndeplinită una dintre
următoarele condiții: (a)
încălcarea a afectat sau ar fi putut afecta
selectarea de către organismul responsabil a operațiunii pentru
sprijin din partea fondurilor CSC; (b)
există riscul ca încălcarea să fi
afectat sau să fi putut afecta cuantumul cheltuielilor declarate în
vederea rambursării din bugetul Uniunii. 3. Atunci când se decide
valoarea unei corecții financiare în temeiul alineatului (1), Comisia ține
seama de natura și de gravitatea încălcării legislației
Uniunii sau a legislației naționale aplicabile și de implicațiile
sale financiare pentru bugetul Uniunii. 4. Criteriile și
procedurile privind aplicarea corecțiilor financiare sunt prevăzute
de normele specifice fondurilor.
Capitolul III
Dezangajarea Articolul 78
Principii 1. Toate programele sunt
prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului
că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinanțare
sau de o cerere de plată pe o perioadă definită, sunt
dezangajate. 2. Angajamentul legat de ultimul
an al perioadei va fi dezangajat în conformitate cu regulile care trebuie
respectate pentru închiderea programelor. 3. Normele specifice fondurilor
precizează domeniul precis de aplicare al normei privind dezangajarea
pentru fiecare fond CSC. 4. Partea de angajamente
încă deschise se dezangajează în cazul în care oricare dintre
documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei până la
termenul stabilit în normele specifice fondurilor. Articolul 79
Exceptare de la dezangajare 1. Suma care face obiectul
dezangajării se scade din sumele pe care organismul responsabil nu l-a
putut declara Comisiei din cauza: (a) unor operațiuni suspendate printr-o
procedură juridică sau o cale de atac administrativă cu efect de
suspendare; sau (b) unor motive de forță
majoră care afectează în mod grav punerea în aplicare integrală
sau parțială a programului. Autoritățile naționale
care invocă forța majoră demonstrează consecințele
directe ale acesteia asupra aplicării parțiale sau integrale a
programului. Reducerea poate fi cerută o dată, în
cazul în care suspendarea sau forța majoră a durat până la un
an, sau de mai multe ori, în funcție de durata forței majore și
de numărul de ani care au trecut între data deciziei legale sau
administrative care a suspendat aplicarea operațiunii și data
deciziei legale sau administrative definitive. 2. Până la 31 ianuarie,
statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate
la alineatul (1), pentru suma de declarat până la sfârșitul anului
precedent. Articolul 80
Procedură 1. Comisia informează în timp
util statul membru și autoritatea de management dacă există
riscul de aplicare a dezangajării prevăzute la articolul 78. 2. Pe baza informațiilor de
care dispune la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru și
autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangajării
care rezultă din informațiile pe care le deține. 3. Statul membru dispune de un
termen de două luni pentru a-și da acordul privind suma care
urmează să se dezangajeze sau pentru a-și prezenta observațiile. 4. Statul membru transmite
Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanțare revizuit care
reflectă suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe
priorități ale programului în cursul anului financiar în cauză.
În lipsa acestui plan, Comisia revizuiește planul de finanțare în
sensul reducerii contribuției din partea fondurilor CSC pentru anul
financiar în cauză. Această reducere se alocă fiecărei
priorități în mod proporțional. 5. Comisia modifică decizia
de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare, cel târziu până
la 30 septembrie. PARTEA A TREIA
Dispoziții generale aplicabile FEDER, FSE și FC TITLUL I
Obiective și cadrul financiar
CAPITOLUL I
Misiune, obiective și acoperirea geografică a contribuțiilor Articolul 81
Misiune și obiective 1. Fondurile contribuie la
dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii care conduc la
consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, în
conformitate cu articolul 174 din tratat. Acțiunile sprijinite de fonduri contribuie la
strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. 2. În acest scop, se
urmăresc următoarele obiective: (a) „investiții pentru creștere și
locuri de muncă” în statele membre și regiuni, care beneficiază
de contribuții din partea tuturor fondurilor; și (b) „cooperare teritorială
europeană”, care beneficiază de contribuții din partea FEDER. Articolul 82
Investiții pentru creștere
și locuri de muncă 1. Fondurile structurale
sprijină obiectivul privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă în toate regiunile corespunzătoare nivelului 2 din
nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică
(denumite în continuare „NUTS nivelul 2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr.
1059/2003. 2. Resurse pentru obiectivul
privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă
sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni NUTS nivelul 2:
(a)
regiuni mai puțin dezvoltate, al căror
PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27; (b)
regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap
de locuitor este între 75% și 90% din media UE-27; (c)
regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de
locuitor este mai mare de 90% din PIB-ul mediu al UE-27. Cele trei categorii de regiuni sunt stabilite în
funcție de modul în care PIB-ul lor pe cap de locuitor, măsurat în
funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza
cifrelor din Uniune pentru perioada 2006 - 2008, se referă la PIB-ul mediu
al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință. 3. Fondul de coeziune
sprijină statele membre în cauză al căror venit național
brut (VNB) pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea
puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru
perioada 2007 – 2009, este mai mic de 90% din VNB-ul mediu pe cap de locuitor
din UE-27 pentru aceeași perioadă de referință. Statele membre eligibile pentru finanțare din
Fondul de coeziune în 2013, dar a căror VNB nominal pe cap de locuitor
depășește 90% din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27,
calculat în conformitate cu primul paragraf, beneficiază de sprijin din
Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică. 4. Imediat după intrarea în
vigoare a prezentului regulament, Comisia adoptă, printr-un act de punere
în aplicare, o decizie prin care stabilește lista regiunilor care
îndeplinesc criteriile celor trei categorii de regiuni de la alineatul (2) și
a statelor membre care îndeplinesc criteriile de la alineatul (3). Actele de
punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 143 alineatul (3). Lista
respectivă este valabilă de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie
2020. 5. În 2017, Comisia revizuiește
eligibilitatea statelor membre pentru Fondul de coeziune pe baza cifrelor
referitoare la Uniune privind VNB-ul pentru perioada 2013 - 2015 pentru UE-27.
Statele membre al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește
90% din media VNB‑ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 beneficiază
de asistență din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și
specifică.
CAPITOLUL II
Cadrul financiar Articolul 83
Resurse globale 1. Resursele globale disponibile
pentru angajamentul bugetar din partea fondurilor pentru perioada 2014-2020
sunt de 336 020 492 848 EUR, la prețurile din 2011, în
conformitate cu defalcarea anuală prezentată în anexa II. În scopul
programării și includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii,
cuantumul resurselor globale se indexează cu 2% pe an. 2. Comisia adoptă, prin
acte de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării anuale a
resurselor globale pentru fiecare stat membru, fără a aduce atingere
alineatului (3) din prezentul articol și articolului 84 alineatul (7). 3. La inițiativa
Comisiei, 0,35% din resursele globale se alocă asistenței tehnice. Articolul 84
Resursele pentru investiții
pentru creștere și locuri de muncă și pentru cooperarea
teritorială europeană 1. Resursele pentru obiectivul
privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă se
ridică la 96,52% din resursele globale (și anume, un total de 324 320 492 844 EUR)
și se alocă după cum urmează: (a)
50,13% (și anume, un total de 162 589 839 384 EUR)
pentru regiunile mai puțin dezvoltate; (b)
12,01 % (și anume, un total de 38 951 564 661 EUR)
pentru regiunile de tranziție; (c)
16,39 % (și anume, un total de 53 142 922 017 EUR)
pentru regiunile mai dezvoltate; (d)
21,19% (și anume, un total de 68 710 486 782 EUR)
pentru statele membre care beneficiază de contribuții din Fondul de
coeziune; (e)
0,29% (și anume, un total de 925 680 000 EUR)
ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate
la articolul 349 din tratat și pentru regiunile NUTS nivelul 2 care
îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la
Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei și Suediei. Toate regiunile al căror PIB pe cap de
locuitor pentru perioada 2007-2013 era mai mic de 75% din media UE-25 pentru
perioada de referință dar al căror PIB pe cap de locuitor este
mai mare de 75% din PIB-ul mediu al UE‑27 primesc o alocare din fondurile
structurale egală cel puțin două treimi din alocarea lor pentru 2007-2013. 2. Următoarele criterii se
utilizează pentru defalcarea pe stat membru: (a)
populația eligibilă, prosperitatea
regională, prosperitatea națională și rata de șomaj
pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție; (b)
populația eligibilă, prosperitatea
regională, rata șomajului, rata de ocupare a forței de
muncă, nivelul educațional și densitatea populației pentru
regiunile mai dezvoltate; (c)
populația, prosperitatea națională și
suprafața pentru Fondul de coeziune. 3. Cel puțin 25% din
resursele fondurilor structurale pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 40%
pentru regiunile de tranziție și 52% pentru regiunile mai dezvoltate
din fiecare stat membru sunt alocate FSE. În sensul prezentei dispoziții,
contribuțiile pentru un stat membru acordate prin intermediul
[instrumentului de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] se
consideră ca fiind o parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE. 4. Sprijinul din Fondul de
coeziune pentru infrastructura de transport în cadrul facilității
„Conectarea Europei” este de 10 000 000 000 EUR. Comisia adoptă, printr-un act de punere în
aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie
transferată din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de
coeziune pentru întreaga perioadă. Alocarea din Fondul de coeziune pentru
fiecare stat membru este redusă în mod corespunzător. Creditele anuale care corespund contribuției
din Fondul de coeziune menționate la primul paragraf sunt înscrise în
liniile bugetare corespunzătoare facilității „Conectarea
Europei” începând cu exercițiul bugetar 2014. Contribuția din Fondul de coeziune în temeiul
facilității „Conectarea Europei” se aplică în conformitate cu
articolul [13] din Regulamentul (UE) […]/2012 privind instituirea facilității
„Conectarea Europei”[34]
pentru proiectele enumerate în anexa 1 la regulamentul respectiv, acordând
prioritate, în măsura posibilului, proiectelor care respectă
alocările naționale în temeiul Fondului de coeziune. 5. Contribuțiile din
fondurile structurale pentru [ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate]
în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă este de 2 500 000 000 EUR. Comisia adoptă, printr-un act de punere în
aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie
transferată din suma alocată fiecărui stat membru din fondurile
structurale pentru întreaga perioadă în fiecare stat membru. Alocarea din
fondurile structurale pentru fiecare stat membru este redusă în mod corespunzător. Creditele anuale care corespund contribuției
din fondurile structurale menționate la primul paragraf sunt înscrise în
liniile bugetare corespunzătoare [instrumentului de ajutor alimentar
pentru persoanele defavorizate] pentru exercițiul bugetar 2014. 6. 5% din resursele pentru
obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă constituie rezerva de performanță care urmează
să fie alocată în conformitate cu articolul 19. 7. 0,2% din resursele FEDER
pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri
de muncă se alocă acțiunilor inovatoare la inițiativa
Comisiei în domeniul dezvoltării urbane durabile. 8. Resursele pentru obiectivul
de cooperare teritorială europeană reprezintă 3,48% din
resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru
perioada 2014 – 2020 (și anume, un total de 11 700 000 004 EUR). Articolul 85
Netransferabilitatea
resurselor 1.
Creditele totale alocate fiecărui stat membru
în ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de
tranziție și regiunile mai dezvoltate nu sunt transferabile între aceste
categorii de regiuni. 2.
Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate
accepta, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, legate de
punerea în aplicare a unuia sau mai multor obiective tematice, o propunere a
unui stat membru, cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către
acesta a contractului de parteneriat, să transfere până la 2% din
creditul total pentru o categorie de regiuni către alte categorii de
regiuni. Articolul 86
Adiționalitatea 1. În sensul prezentului
articol, se aplică următoarele definiții: (1)
„cheltuieli structurale publice sau asimilabile”
înseamnă formarea brută de capital fix a administrațiilor
publice, raportată în programele de stabilitate și convergență
pregătite de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97
al Consiliului[35],
în vederea prezentării strategiei bugetare pe termen mediu a acestora; (2)
„active fixe” înseamnă active corporale sau
necorporale produse ca rezultate ale proceselor de producție, care sunt la
rândul lor utilizate în mod repetat sau continuu în procesele de producție,
pentru o perioadă care depășește un an; (3)
„formarea brută de capital fix”[36] înseamnă toate achizițiile
producătorilor rezidenți, minus cedările, de active fixe într-o
anumită perioadă și anumite adaosuri la valoarea activelor
neproduse realizate în cadrul activității productive a unităților
productive sau instituționale. (4)
„administrații publice” înseamnă
totalitatea unităților instituționale care, pe lângă
îndeplinirea responsabilităților politice și a rolului lor de
reglementare economică, produc în principal servicii (posibil bunuri)
non-piață pentru consumul individual sau colectiv și
redistribuie veniturile și avuția publică[37]. 2. Contribuțiile din partea
fondurilor pentru obiectivul de creștere și locuri de muncă nu
se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile efectuate de un
stat membru. 3. Statele membre mențin
pentru perioada 2014-2020 un nivel de cheltuieli structurale publice sau
asimilabile cel puțin egal cu nivelul de referință stabilit în
contractul de parteneriat. Nivelul de referință în medie pe an al
cheltuielilor structurale publice sau asimilabile pentru anii 2014-2020 se
stabilește în contractul de parteneriat, pe baza unei verificări ex
ante de către Comisie a informațiilor prezentate în contractul de
parteneriat, ținând cont de nivelul mediu al cheltuielilor structurale
publice sau asimilabile pe an în perioada 2007-2013. Comisia și statele membre iau în considerare
condițiile macroeconomice generale și circumstanțele specifice
sau excepționale, precum privatizările sau un nivel excepțional
al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în
perioada 2007-2013. De asemenea, ele iau în considerare modificările
alocărilor naționale din fondurile structurale în raport cu perioada 2007-2013.
4. Verificarea menținerii
în această perioadă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau
asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere
și locuri de muncă se efectuează exclusiv în statele membre în
care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție
reprezintă cel puțin 15% din totalul populației. În statele membre în care regiunile mai puțin
dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 70%
din populație, verificarea se efectuează la nivel național. În statele membre în care regiunile mai puțin
dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă peste 15% și
sub 70% din populație, verificarea se efectuează la nivel național
și regional. În acest scop, statele membre pun la dispoziția Comisiei
informații privind cheltuielile în regiunile mai puțin dezvoltate și
regiunile de tranziție în fiecare etapă a procesului de verificare. 5. Verificarea menținerii
nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă se efectuează în momentul transmiterii contractului de
parteneriat (verificarea ex ante), în 2018 (verificare intermediară)
și în 2022 (verificarea ex post). Normele detaliate referitoare la verificarea adiționalității
sunt stabilite la punctul 2 din anexa III. 6. Dacă, în urma
verificării ex post, Comisia stabilește că un stat membru
nu și-a menținut nivelul de referință al cheltuielilor
structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile
pentru creștere și locuri de muncă stabilit în contractul de
parteneriat, astfel cum este prezentat în anexa III, Comisia poate aplica o
corecție financiară. Atunci când decide dacă să efectueze o
corecție financiară, Comisia va lua în considerare dacă situația
economică a statului membru s-a modificat în mod semnificativ în raport cu
momentul verificării intermediare și dacă modificarea fost
luată în considerare la momentul respectiv. Normele detaliate referitoare
la ratele de corecție financiară sunt stabilite la punctul 3 din
anexa III. 7. Alineatele de la (1) la (6)
nu se aplică programelor operaționale din cadrul obiectivului de
cooperare teritorială europeană. TITLUL II
PROGRAMARE CAPITOLUL I
Dispoziții generale privind fondurile Articolul 87
Conținutul și
adoptarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile
pentru creștere și locuri de muncă 1. Un program operațional
constă din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond
pentru o anumită categorie de regiuni și corespunde, fără a
aduce atingere articolului 52, unui obiectiv tematic și cuprinde una sau
mai multe priorități de investiții privind obiectivul tematic
respectiv, în conformitate cu normele specifice fondului. Pentru FSE, o
axă prioritară poate combina prioritățile de investiții
din diferite obiective tematice stabilite la articolul 9 alineatele (8), (9), (10)
și (11) pentru a le facilita contribuția la alte axe prioritare, în
împrejurări justificate în mod corespunzător. 2. Un program operațional
stabilește: (a)
o strategie privind contribuția programului
operațional la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, care să cuprindă: (i) o identificare a necesităților,
ca răspuns la provocările identificate în recomandările
specifice adresate fiecărei țări și la orientările
generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, în
conformitate cu articolul 121 alineatul (2), precum și cu
recomandările Consiliului pe care statele membre le iau în considerare în
cadrul politicilor lor privind ocuparea forței de muncă, adoptate în
conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din tratat, și ținând
cont de nevoile naționale și regionale; (ii) o justificare a alegerii obiectivelor
tematice și a priorităților de investiții aferente
acestora, avându-se în vedere contractul de parteneriat și rezultatele
evaluării ex ante; (b)
pentru fiecare axă prioritară: (i) prioritățile de investiții
și obiectivele specifice aferente; (ii) indicatori comuni și specifici de
realizare și de rezultat, împreună cu, în cazul în care este necesar,
o valoare de bază și o valoare-țintă cuantificată, în
conformitate cu normele specifice fondurilor; (iii) o descriere a acțiunilor care
urmează să fie sprijinite, inclusiv identificarea principalelor
grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de
beneficiari, după caz, precum și utilizarea planificată a
instrumentelor financiare; (iv) categoriile aferente de intervenții
bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie prin intermediul unor
acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 143 alineatul (3), precum și o defalcare
orientativă a resurselor planificate; (c)
contribuția la abordarea integrată a
dezvoltării teritoriale prevăzută în contractul de parteneriat,
inclusiv: (i) mecanismele care asigură
coordonarea dintre fonduri, FEADR, EMFF și alte instrumente de finanțare
ale Uniunii și naționale, precum și coordonarea cu BEI; (ii) după caz, o abordare
integrată planificată a dezvoltării teritoriale a zonelor
urbane, rurale, de coastă și a zonelor de pescuit, precum și a
zonelor cu caracteristici teritoriale deosebite, în special modalitățile
de punere în aplicare a dispozițiilor prevăzute la articolul 28 și
articolul 29; (iii) lista orașelor în care se vor pune
în aplicare acțiuni de dezvoltare urbană durabilă, valoarea
orientativă a alocării anuale a contribuției FEDER pentru aceste
acțiuni, inclusiv resursele delegate orașelor spre gestionare în
conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. [FEDER] și
alocarea anuală orientativă a contribuției FSE pentru acțiunile
integrate; (iv) identificarea zonelor în care va fi
pusă în aplicare dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității; (v) acordurile pentru acțiuni
interregionale și transnaționale cu beneficiarii aflați în cel
puțin un alt stat membru; (vi) atunci când este cazul, contribuția
intervențiilor planificate la strategiile macroregionale și la
strategiile privind bazinele maritime; (d)
contribuția la abordarea integrată
stabilită în contractul de parteneriat pentru a răspunde nevoilor
specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau
nevoilor grupurilor țintă cele mai expuse riscului de discriminare
sau excludere, în special în cazul comunităților marginalizate,
precum și alocațiile financiare orientative; (e)
măsurile menite să asigure punerea în
aplicare eficientă a fondurilor, inclusiv: (i) un cadru de performanță, în
conformitate cu articolul 19 alineatul (1); (ii) pentru fiecare condiție ex ante,
stabilită în conformitate cu anexa IV, care nu este îndeplinită la
data depunerii contractului de parteneriat și a programului operațional,
o descriere a acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiției
ex ante în cauză și un calendar pentru îndeplinirea acestor acțiuni; (iii) acțiunile întreprinse cu scopul de
a implica partenerii în elaborarea programului operațional și rolul
partenerilor în punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea
programului operațional; (f)
măsurile necesare pentru a garanta punerea în
aplicare eficientă a fondurilor, inclusiv: (i) folosirea planificată a asistenței
tehnice, inclusiv acțiuni de consolidare a capacității
administrative a autorităților și beneficiarilor, pe baza
informațiilor relevante menționate la alineatul (2) litera (b) pentru
axa prioritară în cauză; (ii) o evaluare a sarcinii administrative
pentru beneficiari și a acțiunilor planificate pentru a obține o
reducere în conformitate cu țintele stabilite; (iii) o listă a proiectelor majore
pentru care data estimată de începere a executării principalelor
lucrări este înainte de 1 ianuarie 2018; (g)
un plan de finanțare care cuprinde două
tabele: (i) un tabel care să specifice, pentru
fiecare an, în conformitate cu articolele 53, 110 și 111, suma pachetului
financiar total prevăzut pentru contribuția din fiecare fond; (ii) un tabel care să specifice, pentru
întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional
respectiv și pentru fiecare axă prioritară, suma alocației
financiare totale a contribuției din partea fondurilor, precum și
suma aferentă cofinanțării naționale. Atunci când cofinanțarea
națională este constituită din cofinanțări publice și
private, tabelul prezintă distribuirea orientativă între sectorul
public și cel privat. Acest
tabel menționează, spre informare, participarea preconizată din
partea BEI; (h)
dispozițiile de punere în aplicare a
programului operațional, inclusiv: (i) identificarea organismului de acreditare,
a autorității de management, a autorității de certificare,
dacă este cazul, și a autorității de audit; (ii) identificarea organismului către care vor fi făcute plățile
de către Comisie. 3. Fiecare program operațional,
cu excepția celor în cazul cărora asistența tehnică este
efectuată în cadrul unui program operațional specific, include: (i) o descriere a măsurilor specifice
care trebuie să fie efectuate pentru a ține seama de cerințele
privind protecția mediului, eficiența resurselor, atenuarea schimbărilor
climatice și adaptarea la acestea, rezistența în fața
dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor în selectarea
operațiunilor; (ii) o descriere a acțiunilor specifice
de promovare a șanselor egale și prevenirea oricărei
discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau
convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul
pregătirii, elaborării și punerii în aplicare a programului
operațional și în special în ceea ce privește accesul la finanțare,
luând în considerare nevoile diferitelor grupuri țintă expuse
riscului de astfel de discriminări și în special a cerințelor
privind garantarea accesibilității pentru persoanele cu handicap; (iii) o descriere a contribuției sale la
promovarea egalității între bărbați și femei și,
atunci când este cazul, a măsurilor menite să asigure integrarea
perspectivei de gen la nivelul de program operațional și de operațiune. Statele membre trebuie să depună un aviz
din partea organismelor naționale de promovare a egalității
privind măsurile menționate la punctele (ii) și (iii) odată
cu propunerea pentru un program operațional în cadrul obiectivului privind
investițiile pentru creștere și locuri de muncă. 4. Statele membre
redactează proiectul de program operațional în conformitate cu modelul
adoptat de Comisie. Comisia adoptă modelul respectiv prin
intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se
adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată
la articolul 143 alineatul (2). 5. Comisia adoptă o decizie
de aprobare a programului operațional prin intermediul unor acte de punere
în aplicare. Articolul 88
Contribuții comune din
partea fondurilor 1. Fondurile pot oferi
împreună contribuții pentru programele operaționale în cadrul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă. 2. FEDER și FSE pot finanța, în mod complementar și în
limita a 5% din finanțarea din partea Uniunii, pentru fiecare axă
prioritară a unui program operațional, o parte dintr-o operațiune
pentru care cheltuielile sunt eligibile pentru contribuția din partea
celuilalt fond, pe baza normelor de eligibilitate aplicate în cazul fondului
respectiv, cu condiția ca aceste contribuții să fie necesare
pentru punerea în aplicare satisfăcătoare a operațiunii și
să fie direct legate de aceasta. 3. Alineatele (1) și (2) nu
se aplică programelor operaționale din cadrul obiectivului privind
cooperarea teritorială europeană. Articolul 89
Gradul de
acoperire geografică al programelor operaționale în contextul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă Cu excepția cazului în care s-a convenit
altfel între Comisie și statul membru, programele operaționale pentru
FEDER și FSE sunt întocmite la nivelul geografic adecvat, de nivel cel puțin
NUTS 2, în conformitate cu sistemul instituțional propriu statului membru.
Programele operaționale care
beneficiază de contribuții din partea Fondului de coeziune sunt
întocmite la nivel național. CAPITOLUL II
Proiecte majore Articolul 90
Conținut FEDER și Fondul de coeziune pot să
finanțeze, în cadrul unui program operațional sau al unor programe
operaționale, o operațiune care include un ansamblu de lucrări,
activități sau servicii destinate să îndeplinească prin ele
însele o funcție indivizibilă cu caracter economic sau tehnic precis,
care urmăresc obiective clar identificate și al căror cost total
depășește 50 000 000 EUR (denumită în continuare „proiect
major”). Instrumentele financiare nu sunt considerate proiecte majore. Articolul 91
Informații care trebuie
prezentate Comisiei 1.
Statul membru sau autoritatea de management
furnizează Comisiei următoarele informații privind proiectele
majore, de îndată ce au fost finalizate lucrările pregătitoare: (a)
informații privind organismul care va fi
responsabil pentru punerea în aplicare a proiectului major și privind
capacitatea sa; (b)
o descriere și informații privind investițiile
și locul de plasare a investiției; (c)
costul total și costul eligibil total, luând
în considerare cerințele stabilite la articolul 54; (d)
informații privind studiile de fezabilitate
efectuate, inclusiv analiza opțiunilor, rezultatele și analiza
independentă a calității; (e)
o analiză a raportului cost-beneficii,
inclusiv o analiză economică și financiară, și o
evaluare a riscurilor; (f)
o analiză a impactului asupra mediului, ținând
seama de nevoile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare
a efectelor acestora și de rezistența în fața dezastrelor; (g)
coerența cu axele prioritare relevante ale
programului sau programelor operaționale respective și contribuția
preconizată a acestuia (acestora) la realizarea obiectivelor specifice
prevăzute de aceste axe prioritare; (h)
planul de finanțare care să indice suma
totală planificată a resurselor financiare și suma
prevăzută pentru contribuția din partea fondurilor, a BEI, și
toate celelalte surse de finanțare, împreună cu indicatorii fizici și
financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama de riscurile
identificate; (i)
un calendar de execuție a proiectului major și,
în cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi
mai mare decât perioada de programare, tranșele pentru care se cere o
contribuție din partea fondurilor pe perioada de programare 2014-2020. Comisia prevede orientări privind metodologia
care trebuie utilizată la efectuarea analizei costuri-beneficii
prevăzută la litera (e), în conformitate cu procedura de consultare
menționată la articolul 143 alineatul (2). Formatul pentru informațiile privind
proiectele majore care trebuie prezentate trebuie să fie în conformitate
cu modelul adoptat de către Comisie, prin intermediul actelor de punere în
aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu
procedura consultativă menționată la articolul 143
alineatul (2). 2. Proiectele majore prezentate
Comisiei pentru aprobare sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr-un
program operațional. Lista este examinată de către statul membru
sau autoritatea de management, la doi ani după adoptarea unui program
operațional și poate, la cererea unui stat membru, să fie
ajustată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26
alineatul (2), în special pentru a include proiecte majore pentru care data
finalizării este preconizată a avea loc până la sfârșitul
anului 2022. Articolul 92
Decizia privind un proiect
major 1. Comisia evaluează
proiectul major pe baza informațiilor menționate la articolul 91 cu
scopul de a stabili dacă cererea de contribuție din partea fondurilor
este justificată. 2. Comisia adoptă o
decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen
de trei luni de la data transmiterii informațiilor de aprobare a unui
proiect major în conformitate cu articolul 91. Decizia respectivă definește
obiectul fizic, suma la care se aplică rata de cofinanțare pentru axa
prioritară, indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea
evoluției și contribuția preconizată a proiectului major la
realizarea obiectivelor din cadrul axei sau axelor prioritare în cauză. O
decizie de aprobare este condiționată de încheierea primului contract
de lucrări în termen de doi ani de la data la care a fost luată
decizia. 3. În cazul în care Comisia
refuză să permită alocarea unei contribuții din partea
fondurilor pentru un proiect major, aceasta comunică statului membru
motivele refuzului în termenul prevăzut la alineatul (2). 4. Cheltuielile referitoare la
proiectele majore nu se includ în cererile de plată înainte de adoptarea
unei decizii de aprobare de către Comisie.
CAPITOLUL III
Planul de acțiune comun Articolul 93
Domeniul de aplicare 1. Un plan de acțiune comun
este o operațiune care este definită și gestionată în funcție
de produsele și rezultatele pe care le va obține. Acesta conține
un grup de proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructură sub
responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaționale.
Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun se
stabilesc de comun acord între statul membru și Comisie și contribuie
la obiectivele specifice ale programelor operaționale și
alcătuiesc baza contribuției din partea fondurilor. Rezultatele se
referă la efectele directe ale planului de acțiune comun.
Beneficiarul este un organism de drept public. Planurile de acțiune comune
nu sunt considerate proiecte majore. 2. Contribuția publică
alocată unui plan de acțiune comun este de cel puțin 10 000 000 EUR
sau 20% din contribuția publică a programului sau programelor operaționale,
în funcție de care dintre aceste sume este mai mică. Articolul 94
Pregătirea planurilor de
acțiune comune 1. Statul membru, autoritatea de
management sau orice organism desemnat de drept public poate depune o propunere
de plan de acțiune comun, în același timp cu, sau ulterior depunerii
programelor operaționale în cauză. Acesta conține toate
elementele menționate la articolul 95. 2. Un plan de acțiune comun
acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2022.
Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun
determină rambursarea doar în cazul în care sunt obținute după
data deciziei de aprobare a planului de acțiune comun și înainte de
sfârșitul perioadei stabilite de punere în aplicare. Articolul 95
Conținutul planurilor de
acțiune comune Planul de acțiune comun cuprinde: (1)
o analiză a necesităților de
dezvoltare și a obiectivelor care justifică planul de acțiune
comun, ținând cont de obiectivele programelor operaționale și,
după caz, de recomandările specifice țării și de
orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și
ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2), precum și de
recomandările Consiliului de care statele membre țin seama în
politicile lor de ocupare a forței de muncă în conformitate cu
articolul 148 alineatul (4) din tratat; (2)
cadrul care descrie relația dintre obiectivele
generale și specifice din planul de acțiune comun, obiectivele de
etapă și țintele privind realizările și rezultatele,
precum și proiectele sau tipurile de proiecte avute în vedere; (3)
indicatorii comuni și specifici utilizați
pentru a monitoriza realizările și rezultatele, dacă este cazul,
pe axe prioritare; (4)
informații privind acoperirea geografică și
grupurile țintă din planul comun de acțiune; (5)
perioada preconizată de punere în aplicare a
planului de acțiune comun; (6)
o analiză a efectelor planului de acțiune
comun asupra promovării egalității între bărbați și
femei și a prevenirii discriminării; (7)
o analiză a efectelor planului de acțiune
comun asupra promovării dezvoltării durabile, după caz; (8)
dispozițiile de punere în aplicare a planului
de acțiune comun, inclusiv următoarele: (a)
denumirea beneficiarului responsabil cu punerea în
aplicare a planului de acțiune comun, oferindu-se garanții privind
competența acestuia în domeniul în cauză, precum și privind
capacitatea sa administrativă și de gestionare financiară; (b)
modalitățile privind coordonarea planului
de acțiune comun, în conformitate cu articolul 97; (c)
modalitățile de monitorizare și de
evaluare a planului de acțiune comun, inclusiv modalitățile de
asigurare a calității, a colectării și stocării
datelor privind atingerea obiectivelor de etapă și obținerea
realizărilor și rezultatelor; (d)
măsurile care asigură difuzarea informațiilor
și comunicarea privind planul de acțiune comun și fondurile; (9)
dispozițiile financiare din planul comun de acțiune,
inclusiv următoarele: (a)
costurile aferente atingerii obiectivelor de
etapă și obținerii realizărilor și rezultatelor menționate
la alineatul (2), pe baza metodelor prevăzute la articolul 57 alineatul (4)
și la articolul 14 din regulamentul FSE; (b)
un calendar estimativ al plăților
către beneficiar legate de obiectivele de etapă și de ținte; (c)
planul de finanțare, pe program operațional
și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și suma
obținută din contribuție publică. Formatul pentru planul de acțiune comun
este stabilit în conformitate cu modelul adoptat de către Comisie, prin
intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se
adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată
la articolul 143 alineatul (2). Articolul 96
Decizia privind planul de acțiune
comun 1. Comisia evaluează planul
de acțiune comun pe baza informațiilor menționate la articolul 95
pentru a determina dacă se justifică contribuția din partea
fondurilor. În cazul în care Comisia, în termen de trei luni
de la prezentarea unei propuneri de plan de acțiune comun, consideră
că acesta nu îndeplinește cerințele de evaluare, aceasta
prezintă observații statului membru. Statul membru furnizează
Comisiei toate informațiile suplimentare necesare solicitate și,
dacă este cazul, revizuiește în consecință planul de acțiune
comun. 2. Cu condiția ca toate
observațiile să fi fost luate în considerare în mod
corespunzător, Comisia adoptă o decizie de aprobare a planului de acțiune
comun cel târziu la 6 luni de la prezentarea acestuia de către statul
membru, dar nu înainte de adoptarea programelor operaționale în
cauză. 3. Decizia menționată
la alineatul (2) menționează beneficiarul și obiectivele
planului de acțiune comun, obiectivele de etapă și țintele
privind realizările și rezultatele, costurile realizării acestor
obiective de etapă și ținte privind realizările și
rezultatele, precum și planul de finanțare pe program operațional
și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și
contribuția publică, perioada de punere în aplicare a planului de acțiune
comun și, după caz, acoperirea geografică și grupurile țintă
ale planului de acțiune comun. 4. În cazul în care Comisia
refuză să permită alocarea de contribuții din partea
fondurilor pentru un plan de acțiune comun, aceasta comunică motivele
refuzului statului membru în termenul prevăzut la alineatul (2). Articolul 97
Comitetul director și
modificarea planului de acțiune comun 1. Statul membru sau autoritatea
de management instituie un comitet director al planului de acțiune comun,
distinct față de comitetul de monitorizare a programelor operaționale.
Comitetul director se întrunește de cel puțin două ori pe an. Structura sa este stabilită de statul membru,
de comun acord cu autoritatea de management, respectându-se principiul
parteneriatului. Comisia poate participa la lucrările
comitetului director, cu titlu consultativ. 2. Comitetul director îndeplinește
următoarele activități: (d)
analizează progresele înregistrate către
realizarea obiectivelor de etapă, obținerea realizărilor și
rezultatelor prevăzute în planul de acțiune comun; (e)
analizează și aprobă orice propunere
de modificare a planului de acțiune comun pentru a lua în considerare
orice chestiuni care afectează evoluția acestuia. 3. Cererile de modificare a
planurilor de acțiune comune prezentate de către un stat membru sunt
motivate în mod corespunzător. Comisia evaluează dacă cererea de
modificare este justificată, ținând seama de informațiile
furnizate de statul membru. Comisia poate face observații și statul
membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.
Comisia adoptă o decizie cu privire la o cerere de modificare în termen de
cel mult trei luni de la prezentarea oficială a cererii de către
statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie
să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Modificarea
intră în vigoare de la data la care a fost luată decizia, cu excepția
cazului în care se prevede altfel în decizie. Articolul 98 Gestiunea
financiară și controlul planului de acțiune comun 1. Plățile către
beneficiarul unui plan de acțiune comun sunt tratate ca sume forfetare sau
ca baremuri standard de costuri unitare. Pragul stabilit pentru sumele
forfetare la articolul 57 alineatul (1) litera (c) nu se aplică. 2. Gestiunea financiară,
controlul și auditul planului de acțiune comun au drept scop exclusiv
de a verifica îndeplinirea condițiilor de plată definite în decizia
de aprobare a planului de acțiune comun. 3. Beneficiarul și
organismele care acționează sub răspunderea acestuia pot aplica
propriile practici contabile în cazul costurilor operațiunilor de
implementare. Aceste practici contabile și costurile suportate efectiv de
beneficiar nu fac obiectul auditului de către autoritatea de audit sau de
către Comisie.
CAPITOLUL IV Dezvoltarea teritorială Articolul 99
Investiții teritoriale
integrate 1. În cazul în care o strategie
de dezvoltare urbană sau o altă strategie teritorială sau pact,
astfel cum sunt definite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE)
nr. … [FSE], necesită o abordare integrată care implică investiții
în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe operaționale,
acțiunea se desfășoară ca o investiție
teritorială integrată (denumită în continuare „ITI”). 2. Programele operaționale
relevante identifică ITI planificate și prevăd alocări
financiare orientative din fiecare axă prioritară pentru fiecare ITI. 3. Statul membru sau autoritatea
de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv
autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau
organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să
implementeze o ITI. 4. Statul membru sau
autoritățile de management relevante se asigură că sistemul
de monitorizare pentru programul operațional prevede identificarea operațiunilor
și realizărilor unei axe prioritare care contribuie la o ITI.
TITLUL III
MONITORIZARE, EVALUARE, INFORMARE ȘI COMUNICARE CAPITOLUL I
Monitorizare și evaluare Articolul 100
Funcțiile comitetului de
monitorizare 1. Comitetul de monitorizare
examinează în special: (a)
orice probleme care afectează evoluția
programului operațional; (b)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
planului de evaluare și în transpunerea în practică a
constatărilor evaluărilor; (c)
punerea în aplicare a strategiei de comunicare; (d)
punerea în aplicare a proiectelor majore; (e)
punerea în aplicare a unor planuri de acțiune
comune; (f)
acțiunile de promovare a egalității
de șanse între femei și bărbați, a șanselor egale și
a nediscriminării, inclusiv a accesibilității pentru persoanele
cu handicap; (g)
acțiunile menite să promoveze dezvoltarea
durabilă; (h)
acțiunile din programul operațional
referitoare la îndeplinirea condițiilor ex ante; (i)
instrumentele financiare. 2. Comitetul de monitorizare
examinează și aprobă: (a)
metodologia și criteriile de selecție a
operațiunilor; (b)
rapoartele de implementare anuale și finale; (c)
planul de evaluare pentru programul operațional
și orice modificare a planului; (d)
strategia de comunicare a programului operațional
și orice modificare a strategiei; (e)
orice propunere înaintată de autoritatea de
management pentru orice fel de modificare a programului operațional. Articolul 101
Rapoarte de implementare
pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri
de muncă 1. Până la 30 aprilie 2016 și
până la data de 30 aprilie din fiecare an ulterior până la și
inclusiv 2022, statul membru prezintă Comisiei un raport anual în
conformitate cu articolul 44 alineatul (1). Raportul prezentat în 2016 se
referă la anii financiari 2014 și 2015, precum și la intervalul
de timp cuprins între data de validare a eligibilității cheltuielilor
și 31 decembrie 2013. 2. Rapoartele anuale de
implementare prezintă informații privind: (a)
implementarea programului operațional în
conformitate cu articolul 44 alineatul (2); (b)
progresele înregistrate în pregătirea și
implementarea proiectelor majore și a planurilor de acțiune comune. 3. Rapoartele anuale de
implementare prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evaluează
informațiile solicitate în temeiul articolului 44 alineatele (3) și (4),
informațiile menționate la alineatul (2), precum și: (a)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a
dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub
responsabilitatea comunității în cadrul programului operațional; (b)
progresele realizate în ceea ce privește punerea
în aplicare a acțiunilor menite să consolideze capacitatea
autorităților statelor membre și a beneficiarilor de a
administra și a utiliza fondurile; (c)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
unor eventuale acțiuni transnaționale și interregionale; (d)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a
constatărilor evaluărilor; (e)
acțiunile specifice luate pentru a promova
egalitatea între bărbați și femei și pentru a preveni
discriminarea, inclusiv accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și
măsurile puse în aplicare pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen
în programul operațional și în operațiuni; (f)
acțiunile efectuate în vederea promovării
dezvoltării durabile în conformitate cu articolul 8; (g)
rezultatele măsurilor de informare și de
publicitate ale fondurilor, efectuate în temeiul strategiei de comunicare; (h)
progresele realizate în punerea în aplicare a acțiunilor
din domeniul inovării sociale, după caz; (i)
progresele realizate în punerea în aplicare a unor
măsuri care să răspundă nevoilor specifice din zonele
geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă
expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excludere, în special în ceea
ce privește comunitățile marginalizate, inclusiv, dacă este
cazul, resursele financiare utilizate; (j)
implicarea partenerilor în implementarea,
monitorizarea și evaluarea programului operațional. 4. Rapoartele de implementare
anuale și finale se întocmesc conform modelelor adoptate de Comisie prin intermediul
unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se
adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată
la articolul 143 alineatul (2). Articolul 102
Transmiterea datelor
financiare 1.
Până la 31 ianuarie, 30 aprilie, 31 iulie și
respectiv 31 octombrie, autoritatea de management transmite în format
electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru fiecare
program operațional și pe axe prioritare: (a)
costurile eligibile publice și totale ale
operațiunilor și numărul operațiunilor selectate să
beneficieze de contribuții; (b)
costul eligibil public și total al
contractelor sau al altor angajamente juridice încheiate de beneficiari la
punerea în aplicare a operațiunilor selectate să beneficieze de
contribuții; (c)
cheltuielile totale eligibile declarate de
beneficiari către autoritatea de management. 2.
În plus, transmiterea de la 31 ianuarie conține
datele menționate anterior, defalcate pe categorii de intervenție.
Această transmitere se consideră a îndeplini cerința de
prezentare a datelor financiare prevăzută la articolul 44 alineatul (2).
3.
O estimare a sumei pentru care statele membre
preconizează să depună cererile de plată pentru anul
financiar în curs și pentru cel următor însoțește
transmiterea rapoartelor care trebuie prezentate până la 31 ianuarie și
respectiv 31 iulie. 4.
Data limită pentru datele transmise în temeiul
prezentului articol este sfârșitul lunii anterioare lunii de depunere. Articolul 103
Raportul
privind coeziunea Raportul Comisiei menționat la articolul 175
din tratat cuprinde: (a)
o evidență a progreselor realizate
privind coeziunea economică, socială și teritorială,
inclusiv situația și evoluția socio-economică a regiunilor,
precum și integrarea priorităților Uniunii; (b)
un bilanț al rolului fondurilor, BEI și
al altor instrumente financiare, precum și efectul celorlalte politici al
Uniunii și politici naționale asupra progreselor înregistrate. Articolul 104
Evaluarea 1.
Autoritatea de management întocmește un plan
de evaluare pentru fiecare program operațional. Planul de evaluare este
prezentat în prima reuniune a comitetului de monitorizare. Atunci când un
singur comitet de monitorizare este responsabil pentru mai mult de un program
operațional, un singur plan de evaluare poate include toate programele
operaționale în cauză. 2.
Până la 31 decembrie 2020, autoritățile
de management prezintă Comisiei, pentru fiecare program, un raport care
sintetizează constatările evaluărilor efectuate în timpul
perioadei de programare, inclusiv o evaluare a principalelor realizări și
rezultate ale programului. 3.
Comisia efectuează evaluări ex post,
în strânsă colaborare cu statele membre și autoritățile de
management.
CAPITOLUL II
Informare și comunicare Articolul 105
Informarea și
publicitatea 1. Statele membre și
autoritățile de management sunt responsabile pentru: (a)
asigurarea înființării unui site internet
unic sau a unui portal unic de internet care oferă informații și
acces la toate programele operaționale din statul membru respectiv; (b)
informarea potențialilor beneficiari despre
oportunități de finanțare în cadrul programelor operaționale; (c)
informarea cetățenilor Uniunii cu privire
la rolul și realizările politicii de coeziune și al fondurilor
prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și
impactul contractelor de parteneriat, ale programelor operaționale și
ale operațiunilor. 2. Statele membre, în vederea
asigurării transparenței în sprijinul fondurilor, mențin o
listă a operațiunilor, defalcată pe programe operaționale și
pe fonduri, redactată în format CSV sau XML, care va fi accesibilă
prin intermediul site‑ului internet unic sau al portalul de internet
unic, și care include o enumerare și o scurtă descriere a
tuturor programelor operaționale din statul membru respectiv. Lista de operațiuni trebuie să fie actualizată
cel puțin o dată la trei luni. Informațiile minime care trebuie menționate
în lista de operațiuni sunt prevăzute în anexa V. 3. Norme detaliate privind
măsurile de informare și publicitate pentru public și pentru
măsurile de informare a solicitanților și beneficiarilor sunt
stabilite în anexa V. 4. Caracteristicile tehnice ale
măsurilor de informare și publicitate referitoare la operațiune și
instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor
standard sunt adoptate de Comisie prin intermediul unor acte de punere în
aplicare în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la
articolul 143 alineatul (3). Articolul 106
Strategia de comunicare 1. Autoritatea de management
întocmește o strategie de comunicare pentru fiecare program operațional.
O strategie comună de comunicare poate fi întocmită pentru mai multe
programe operaționale. Strategia de comunicare include elementele menționate
în anexa V și actualizările anuale, cu informații detaliate
privind activitățile de informare și de publicitate care
urmează a fi efectuate. 2. Strategia de comunicare este
examinată și aprobată de primul comitet de monitorizare
după adoptarea programului operațional. Orice revizuire a strategiei de comunicare
este examinată și aprobată de comitetul de monitorizare. 3. Autoritatea de management
informează comitetul de monitorizare pentru fiecare program operațional,
cel puțin o dată pe an, cu privire la progresele înregistrate în
punerea în aplicare a strategiei de comunicare și evaluarea rezultatelor. Articolul 107
Responsabilii cu informarea și
comunicarea, precum și rețelele acestora 1.
Fiecare stat membru desemnează un responsabil
cu informarea și comunicarea pentru a coordona acțiunile de informare
și comunicare legate de unul sau mai multe fonduri și informează
Comisia în consecință. 2.
Responsabilul cu informarea și comunicarea
coordonează și prezidează reuniunile unei rețele naționale
formată din reprezentanți cu comunicarea din partea fondurilor,
inclusiv din partea programelor de cooperare teritorială europeană
relevante, coordonează crearea și întreținerea site-ului
internet sau portalului de internet menționate în anexa V și are
obligația de a oferi o privire de ansamblu asupra măsurilor de
comunicare întreprinse la nivel național. 3.
Fiecare autoritate de management desemnează o
persoană responsabilă cu informarea și comunicarea la nivelul
programului operațional și informează Comisia în acest sens. 4.
Rețelele Uniunii formate din membri desemnați
de statele membre și autoritățile de sunt instituite de către
Comisie pentru a garanta schimbul de informații privind rezultatele obținute
în urma punerii în aplicare a strategiilor de comunicare, schimbul de experiență
cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de informare și de
comunicare și schimbul de bune practici.
TITLUL IV
ASISTENȚA TEHNICĂ Articolul 108
Asistență
tehnică la inițiativa Comisiei Fondurile pot sprijini asistența
tehnică în limitele unui plafon de 0,35% din alocația lor anuală
respectivă. Articolul 109
Asistența tehnică a
statelor membre 1. Fiecare dintre fonduri poate
finanța operațiuni de asistență tehnică eligibile în
temeiul oricăruia din celelalte fonduri. Valoarea fondurilor alocate
pentru asistența tehnică se limitează la 4% din suma totală
a fondurilor alocate pentru programele operaționale din fiecare categorie
de regiune din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere
și locuri de muncă. 2. Asistența tehnică
ia forma unei axe prioritare de tip mono-fond, în cadrul unui program operațional
sau al unui program operațional specific. 3. Alocarea pentru asistență
tehnică din partea unui fond nu depășește 10% din suma
totală alocată din acest fond pentru programele operaționale
dintr-un stat membru, pentru fiecare categorie de regiune, din cadrul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă.
TITLUL V
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR Articolul 110
Determinarea ratelor de
cofinanțare 1. Decizia Comisiei de adoptare
a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare și
cuantumul maxim al contribuției din partea fondurilor pentru fiecare
axă prioritară. 2 Pentru fiecare axă
prioritară, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare
pentru axa prioritară se va aplica la: (a) cheltuielile eligibile totale, inclusiv
cheltuielile publice și private; sau (b) cheltuielile publice eligibile. 3. Rata de cofinanțare la
nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în cadrul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă nu este mai mare de: (a)
85 % pentru Fondul de coeziune; (b)
85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale
statelor membre în care media PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2007 - 2009
a reprezentat sub 85 % din media PIB-ului UE-27 din aceeași perioadă și
pentru regiunile ultraperiferice; (c)
80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale
statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și care
la data de 1 ianuarie 2014 sunt eligibile pentru regimul de tranziție al
Fondului de coeziune; (d)
75% pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale
statelor membre, altele decât cele menționate la literele (b) și (c) și
pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013
a reprezentat sub 75% din media PIB-ului pentru UE-25 pentru perioada de
referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor reprezintă
peste 75% din media PIB-ului pentru UE-27; (e)
60% pentru regiunile de tranziție, altele
decât cele menționate la litera (d); (f)
50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât
cele menționate la litera (d). Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei
axe prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului de
cooperare teritorială europeană nu depășește 75%. 4. Rata
de cofinanțare a alocării suplimentare în conformitate cu articolul 84
alineatul (1) litera (e) nu depășește 50%. Aceeași rată de cofinanțare se
aplică alocației suplimentare în conformitate cu articolul 4
alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. […]/2012 [regulamentul CTE]. 5. Rata maximă de cofinanțare
în temeiul alineatului (3) de mai sus la nivelul unei axe prioritare se
majorează cu zece puncte procentuale, în cazul în care o axă
prioritară în ansamblu este pusă în aplicare prin intermediul
instrumentelor financiare, sau prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității. 6. Contribuția din fonduri
pentru fiecare axă prioritară nu poate fi mai mică de 20 %
din cheltuielile publice eligibile. 7. O axă prioritară
separată, cu o rată de cofinanțare de până la 100%, poate
fi stabilită în cadrul unui program operațional pentru operațiunile
efectuate prin intermediul instrumentelor financiare înființate la nivelul
Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de către Comisie.
În cazul în care o prioritate separată este stabilită pentru acest
scop, contribuția financiară în cadrul acestei axe nu poate fi
pusă în aplicare prin niciun alt mijloc. Articolul 111
Adaptarea ratelor de cofinanțare
Rata de cofinanțare
din fonduri pentru o axă prioritară poate fi adaptată pentru a
se ține seama de: (1)
importanța axei prioritare pentru strategia
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, având în vedere anumite lacune care trebuie
abordate; (2)
protecția și ameliorarea mediului, în
special prin aplicarea principiului precauției, principiului
măsurilor preventive și a principiului „poluatorul plătește”; (3)
rata de mobilizare a fondurilor private; (4)
gradul de acoperire a suprafețelor cu deficiențe
naturale sau demografice grave și permanente, deficiențele fiind
definite după cum urmează: (a)
statele membre insulare eligibile pentru Fondul de
coeziune și celelalte insule, cu excepția celor în care se
situează capitala unui stat membru sau care au o legătură
permanentă cu continentul; (b)
zonele de munte astfel cum sunt definite prin
legislația internă a statului membru; (c)
zonele cu densitate slabă (mai puțin de 50
de locuitori pe km2) și foarte slabă (mai puțin de 8
de locuitori pe km2) a populației.
TITLUL VI
GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I
Sistemele de gestiune și control Articolul 112
Responsabilitățile
statelor membre 1. Statele membre se
asigură că sistemele de gestiune și control ale programelor
operaționale sunt stabilite în conformitate cu articolele 62 și 63. 2. Statele membre au obligația
de a preveni, detecta și corecta neregulile și recuperează
sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de
întârziere. Acestea notifică neregulile respective Comisiei și
informează Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative
și juridice. În cazul în care sumele plătite în mod
necuvenit unui beneficiar nu pot fi recuperate din cauza greșelii sau
neglijenței unui stat membru, respectivul stat membru este responsabil de
rambursarea sumelor în cauză către bugetul general al Uniunii. Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate în conformitate cu articolul 142 de stabilire a normelor privind
obligațiile statelor membre prevăzute la prezentul alineat. 3. Statele membre se
asigură ca, până la 31 decembrie 2014 cel târziu, toate schimburile
de informații între beneficiari și autoritățile de
management, autoritățile de certificare, autoritățile de
audit, precum și organismele intermediare să poată fi efectuate
numai prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date. Sistemele facilitează interoperabilitatea cu
cadrele naționale și cel al Uniunii și permit beneficiarilor
să prezinte o singură dată toate informațiile la care se
face referire la primul alineat. Comisia adoptă, prin intermediul actelor de
punere în aplicare, norme privind schimbul de informații în temeiul
prezentului alineat. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 143
alineatul (3).
CAPITOLUL II
Autoritățile de management și control Articolul 113
Desemnarea autorităților 1. Statele membre desemnează drept autoritate de management, pentru
fiecare program operațional, o autoritate publică națională,
regională sau locală sau un organism public național, regional
sau local. Aceeași autoritate publică sau organism public poate fi
desemnat(ă) ca autoritate de management pentru mai multe programe operaționale.
2. Statele membre
desemnează drept autoritate de certificare, pentru fiecare program operațional,
o autoritate publică națională, regională sau locală
sau un organism public național, regional sau local, fără a
aduce atingere alineatului (3). Aceeași autoritate de certificare poate fi
desemnată pentru mai multe programe operaționale. 3. Statul membru poate desemna
pentru un program operațional o autoritate de management care
exercită, în plus, funcțiile autorității de certificare. 4. Statele membre
desemnează drept autoritate de audit, pentru fiecare program operațional,
o autoritate publică națională, regională sau locală
sau un organism public național, regional sau local, independent(ă)
din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de
autoritatea de certificare. Aceeași autoritate de audit poate fi
desemnată pentru mai multe programe operaționale. 5. Pentru
obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă, cu condiția respectării principiului separării funcțiilor,
autoritatea de management, autoritatea de certificare, dacă este cazul, și
autoritatea de audit pot face parte din același organism sau autoritate
publică. Cu toate acestea, pentru programele operaționale pentru care
cuantumul total al contribuției din partea fondurilor depășește
250 000 000 EUR, autoritatea de audit nu poate face parte din
același organism sau autoritate publică din care face parte
autoritatea de management. 6. Statul membru poate să
desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru a desfășura
anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității
de certificare, sub răspunderea autorității respective.
Acordurile corespunzătoare între autoritatea de management sau autoritatea
de certificare și organismele intermediare se înregistrează oficial,
în scris. 7. Statul membru sau autoritatea
de management poate încredința gestionarea unei părți a unui
program operațional unui organism intermediar prin încheierea unui acord
scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de
management („acord global de grant”). Organismul intermediar furnizează
garanții de solvabilitate și de competență în domeniul în
cauză, precum și în materie de gestiune administrativă și
financiară. 8. Statul
membru stabilește în scris reguli care reglementează relațiile
sale cu autoritățile de management, autoritățile de
certificare și autoritățile de audit, relațiile între
aceste autorități, precum și relațiile dintre aceste
autorități și Comisie. Articolul 114
Funcțiile autorității
de management 1. Autoritatea de management este responsabilă cu gestionarea
programului operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare. 2. În ceea ce privește
gestionarea programului pentru programul operațional, autoritatea de management: (a)
sprijină activitatea comitetului de
monitorizare și îi furnizează informațiile pe care le
solicită pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind
evoluția programului operațional în ceea ce privește realizarea
obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la indicatori și
la obiectivele de etapă; (b)
întocmește și prezintă Comisiei,
după aprobarea comitetului de monitorizare , raportul anual și
raportul final de implementare; (c)
pune la dispoziția organismelor intermediare și
a beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care
le revin și punerea în aplicare a operațiunilor, după caz; (d)
instituie un sistem pentru a înregistra și
stoca în format electronic datele referitoare la fiecare operațiune care
sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară,
verificare și audit, inclusiv datele privind participanții la operațiuni,
după caz; (e)
garantează că datele menționate la
litera (d) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistem și
că datele privind indicatorii sunt defalcate în funcție de sex în
cazurile în care defalcarea este cerută în anexa I la regulamentul FSE. 3. În ceea ce privește
selectarea operațiunilor, autoritatea de management: (a)
elaborează și, după aprobare,
aplică proceduri de selecție adecvate și criterii care: (i) sunt nediscriminatorii și
transparente; (ii) iau în considerare principiile generale
stabilite la articolele 7 și 8; (b)
garantează că o operațiune
selectată intră în domeniul de aplicare al fondului sau al fondurilor
în cauză și în categoria de intervenție identificată în axa
sau axele prioritare a(le) programului operațional; (c)
oferă beneficiarului un document care stabilește
condițiile aplicabile contribuțiilor pentru fiecare operațiune,
inclusiv cerințele specifice privind produsele sau serviciile care
urmează a fi furnizate în cadrul operațiunii, planul de finanțare
și data limită de execuție; (d)
se asigură că beneficiarul are
capacitatea administrativă, financiară și operațională
pentru a îndeplini condițiile stabilite la litera (c), înainte de
aprobarea operațiunii; (e)
se asigură că, în cazul în care operațiunea
a început înainte de data de depunere a unei cereri pentru finanțare
către autoritatea de management, normele Uniunii și normele naționale
relevante pentru operațiune au fost respectate; (f)
se asigură că un solicitant nu
beneficiază de contribuții din partea fondurilor în cazul în care a
făcut sau ar fi trebuit să facă obiectul unei proceduri de
recuperare în conformitate cu articolul 61 în urma transferului unei
activități de producție în cadrul Uniunii; (g)
stabilește categoriile de intervenție
cărora se atribuie cheltuielile unei operațiuni. 4. În ceea ce privește
gestiunea financiară și controlul programului operațional,
autoritatea de management: (a)
verifică furnizarea de produse și de
servicii confinanțate și faptul că beneficiarul a plătit
într-adevăr cheltuielile declarate, în conformitate cu dreptul Uniunii și
legislația națională, cu programul operațional și cu
condițiile de acordare a contribuțiilor pentru operațiunea în cauză; (b)
se asigură că beneficiarii care
participă la punerea în aplicare a operațiunilor rambursate pe baza
costurilor eligibile suportate în mod real dispun fie de un sistem contabil
separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile
referitoare la o operațiune; (c)
instituie măsuri eficace și proporționale
de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate; (d)
stabilește proceduri pentru a se asigura de
păstrarea tuturor documentelor privind cheltuielile și auditurile
necesare pentru a se garanta o pistă de audit adecvată, în
conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 62 litera (g); (e)
întocmește declarația de asigurare în
materie de gestiune privind funcționarea sistemului de gestiune și
control, legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și
respectarea principiului bunei gestiuni financiare, împreună cu un raport
care expune rezultatele controalelor de gestiune efectuate, identificarea
oricăror slăbiciuni ale sistemului de gestiune și control și
orice acțiune corectivă întreprinsă. 5. Verificările efectuate
în conformitate cu alineatul (4) litera (a) cuprind următoarele proceduri: (a)
verificări administrative referitoare la
fiecare cerere de rambursare efectuată de beneficiar; (b)
verificări la fața locului ale operațiunilor. Frecvența și gradul de acoperire al
verificărilor la fața locului sunt proporționale cu suma
contribuției publice pentru o operațiune și cu nivelul de risc
identificat prin aceste verificări și prin audituri efectuate de
către autoritatea de audit pentru sistemul de gestiune și control, în
ansamblu. 6. Verificările la fața
locului ale operațiunilor individuale în conformitate cu alineatul (5)
litera (b) pot fi realizate pe baza unui eșantion. 7. În cazul în care autoritatea
de management este de asemenea și beneficiar al programului operațional,
modalitățile de verificare menționate la alineatul (4) litera
(a) trebuie să asigure separarea adecvată a funcțiilor. 8. Comisia adoptă acte
delegate, în conformitate cu articolul 142, de stabilire a modalităților
de schimb de informații menționate la alineatul (2) litera (d). 9. Comisia adoptă acte
delegate, în conformitate cu articolul 142, de stabilire a normelor privind
pista de audit menționate la alineatul (4) litera (d). 10. Comisia adoptă, prin
intermediul actelor de punere în aplicare, modelul pentru declarația de
gestiune prevăzută la alineatul (4) litera (e). Aceste acte de punere
în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată
la articolul 143 alineatul (2). Articolul 115
Funcțiile autorității
de certificare Autoritatea de certificare a unui program
operațional este însărcinată, în special, cu: (a)
stabilirea și transmiterea către Comisie
a cererilor de plată, certificând faptul că acestea rezultă din
sisteme contabile fiabile și se bazează pe documente justificative
verificabile și au fost supuse unor verificări efectuate de
autoritatea de management; (b)
întocmirea conturilor anuale; (c)
atestarea caracterului complet, a exactității
și veridicității conturilor anuale și a faptului că
cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu normele UE și naționale
aplicabile și au fost suportate în legătură cu operațiuni
selectate în vederea finanțării în conformitate cu criteriile
aplicabile programului operațional și sunt în conformitate cu normele
UE și naționale; (d)
garantarea faptului că există un sistem
care înregistrează și stochează, în format electronic, evidențele
contabile pentru fiecare operațiune, și care conține toate
datele necesare pentru întocmirea conturilor anuale și a cererilor de
plată, inclusiv înregistrări ale sumelor care pot fi recuperate, ale
sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma anulării integrale
sau parțiale a contribuției pentru o operațiune sau pentru un
program operațional; (e)
garantarea faptului că, pentru întocmirea și
prezentarea cererilor de plată, a primit informațiile adecvate din
partea autorității de management privind procedurile urmate și
verificările efectuate cu privire la cheltuieli; (f)
luarea în considerare, la momentul stabilirii și
depunerii cererilor de plată, a rezultatelor tuturor auditurilor
desfășurate de către sau sub responsabilitatea autorității
de audit; (g)
ținerea evidențelor contabile în format
electronic privind cheltuielile declarate Comisiei și contribuția
publică aferentă plătită către beneficiari; (h)
ținerea contabilității sumelor care
pot fi recuperate și a sumelor retrase în urma anulării integrale sau
parțiale a contribuției pentru o operațiune. Garantarea faptului
că sumele recuperate se varsă la bugetul general al Uniunii Europene,
înainte de încheierea programului operațional, prin deducerea acestora din
următoarea declarație de cheltuieli. Articolul 116
Funcțiile autorității
de audit 1. Autoritatea de audit se asigură că se efectuează
audituri ale sistemelor de gestiune și control, ale unui eșantion
adecvat de operațiuni și ale conturilor anuale. Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate în conformitate cu articolul 142 pentru a stabili condițiile
pe care trebuie să le îndeplinească auditurile respective. 2. În cazul în care auditurile
sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, autoritatea de
audit se asigură că acest organism dispune de independența funcțională
necesară. 3. Autoritatea
de audit se asigură că lucrările de audit respectă
standardele de audit recunoscute la nivel internațional. 4. Autoritatea de audit stabilește, în termen de șase luni de la
data adoptării unui program operațional, elaborarea unei strategii de
audit pentru efectuarea auditurilor. Strategia
de audit stabilește metodologia de audit, metoda de eșantionare
pentru auditurile operațiunilor și planificarea auditurilor pentru
anul contabil în curs și pentru cei doi ani contabili ulteriori. Strategia
de audit se actualizează în fiecare an începând din 2016 până la 2022,
inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se
aplică la mai multe programe operaționale, poate fi
pregătită o strategie de audit unică pentru programele operaționale
în cauză. Autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit,
la cerere. 5. Autoritatea
de audit elaborează: (i) o opinie de audit cu privire la conturile anuale pentru anul contabil
precedent, care se referă la integralitatea, acuratețea și
veridicitatea conturilor anuale, funcționarea sistemului de gestiune și
control, precum și la legalitatea și regularitatea operațiunilor
subiacente; (ii) un raport anual de control în care sunt
precizate rezultatele auditurilor desfășurate în anul contabil
precedent. Raportul menționat la punctul (ii)
prezintă orice deficiență constatată în sistemul de
gestiune și control și orice măsură corectivă
întreprinsă sau propusă spre a fi întreprinsă. În cazul în care un sistem comun de gestiune și
control se aplică la mai multe programe operaționale, informațiile
menționate la punctul (ii) pot fi reluate într-un raport unic. 6. Comisia adoptă, prin
intermediul actelor de punere în aplicare, modelele pentru strategia de audit,
opinia de audit și raportul anual de control, precum și metodologia
utilizată în metoda de eșantionare prevăzută la alineatul (4).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 143 alineatul (3). 7. Normele de punere în aplicare în ceea ce privește utilizarea
datelor colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcționarii Comisiei
sau de reprezentanții autorizați ai acesteia se adoptă de
către Comisie în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 143 alineatul (3). CAPITOLUL III
Acreditarea Articolul 117
Acreditarea și
retragerea acreditărilor pentru autoritatea de management și
autoritatea de certificare 1. Organismul acreditat
adoptă o decizie oficială de acreditare a autorităților de
management și a autorităților de certificare care respectă
criteriile de acreditare care au fost stabilite de Comisie prin intermediul
actelor delegate în conformitate cu articolul 142. 2. Decizia oficială menționată
la alineatul (1) se bazează pe un raport și o opinie din partea unui
organism de audit independent care evaluează sistemul de gestiune și
control, inclusiv rolul organismelor intermediare, și conformitatea
acestuia cu articolele 62, 63, 114 și 115. Organismul acreditat ține
seama de eventualitatea în care sistemele de gestiune și control pentru
programul operațional sunt similare celor în vigoare pentru perioada
anterioară de programare, precum și de orice dovadă a funcționării
lor efective. 3. Statul membru prezintă
Comisiei decizia oficială menționată la alineatul (1) în termen
de șase luni de la adoptarea deciziei de adoptare a programului operațional. 4. Atunci când cuantumul total
al contribuției din partea fondurilor la un program operațional
depășește 250 000 000 EUR, Comisia poate
solicita, în termen de două luni de la primirea deciziei oficiale menționată
la alineatul (1), raportul și opinia organismului independent de audit și
descrierea sistemului de gestiune și control. Comisia poate face observații, în termen de
două luni de la data primirii acestor documente. Pentru a decide dacă va solicita aceste
documente, Comisia ia în considerare dacă sistemele de gestiune și
control pentru programul operațional sunt similare celor în vigoare pentru
perioada de programare anterioară, dacă autoritatea de management
îndeplinește totodată și funcțiile autorității de
certificare, precum și orice dovezi ale funcționării lor
eficiente. Articolul 118
Cooperarea cu autoritățile
de audit 1. Comisia cooperează cu
autoritățile de audit în vederea coordonării planurilor și
metodelor de audit ale acestora și a permiterii unui schimb imediat de
rezultate ale auditurilor efectuate cu privire la sistemele de gestiune și
control. 2. Pentru a facilita cooperarea respectivă în cazul în care într-un
stat membru sunt desemnate mai multe autorități de audit, statul
membru în cauză poate să desemneze un organism de coordonare. 3. Comisia, autoritățile
de audit și orice organism de coordonare se reunesc în mod regulat și
cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care se convine
altfel, pentru a examina raportul anual de control, opinia și strategia de
audit și pentru a face schimb de opinii cu privire la aspectele
referitoare la îmbunătățirea sistemelor de gestiune și
control.
TITLUL VII
GESTIUNEA FINANCIARĂ, VERIFICAREA ȘI ÎNCHIDEREA CONTURILOR ȘI
CORECȚIILE FINANCIARE CAPITOLUL I
Gestiunea financiară Articolul 119
Norme comune în materie de
plăți Statul membru se asigură că,
până cel târziu la data de încheiere a programului operațional, suma
contribuției publice plătite beneficiarilor este cel puțin
egală cu contribuția din partea fondurilor, acordată de Comisie
statului membru. Articolul 120
Norme comune în materie de
calculare a plăților intermediare și de plată a soldului
anual și a soldului final 1. Comisia rambursează cu
titlu de plăți intermediare 90% din suma care rezultă din
aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară,
stabilită în decizia de adoptare a programului operațional, la
cheltuielile eligibile pentru axa prioritară incluse în cererea de
plată. Aceasta determină plata anuală a soldului în conformitate
cu articolul 130 alineatul (1). 2. Contribuția din partea
fondurilor la o axă prioritară prin plăți intermediare și
plata soldului anual și a soldului final nu depășește: (a)
contribuția publică indicată în
cererea de plată pentru axa prioritară; și (b)
contribuția din partea fondurilor la axa
prioritară prevăzută în decizia Comisiei de aprobare a
programului operațional. 3. Fără a aduce
atingere articolului 22, contribuția Uniunii prin plățile
intermediare și prin plata soldului final nu poate depăși
contribuția publică și suma maximă a contribuției din
partea fondurilor pentru fiecare axă prioritară, astfel cum se
prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional. Articolul 121
Cererile de plată 1. Cererile de plată
includ, pentru fiecare axă prioritară: (a)
valoarea totală a cheltuielilor eligibile
plătite de beneficiari în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor,
astfel cum sunt înscrise în conturile autorității de certificare; (b)
cuantumul total al contribuției publice
suportate în punerea în aplicare a operațiunilor, astfel cum este înscris
în conturile autorității de certificare; (c)
contribuția publică eligibilă care a
fost plătită beneficiarului, astfel cum este înscrisă în
conturile autorității de certificare. 2. Cheltuielile incluse într-o
cerere de plată sunt susținute prin facturi achitate sau documente
contabile cu valoare de dovadă echivalentă, cu excepția formelor
de asistență prevăzute la articolul 57 alineatul (1) literele
(b), (c) și (d), articolul 58, articolul 59 alineatul (1) și
articolul 93, precum și la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. [...]/2012
al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european
și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 [FSE]. În cazul acestor
forme de asistență, sumele incluse într-o cerere de plată sunt
costurile rambursate beneficiarului de către autoritatea de management. 3. Comisia adoptă, prin
intermediul actelor de punere în aplicare, modelul pentru cererile de
plată. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu
procedura consultativă menționată la articolul 143
alineatul (2). Articolul 122
Plățile către
beneficiari Autoritățile de management trebuie
să asigure că beneficiarii primesc valoarea totală a contribuției
publice cât mai repede posibil și în întregime și în orice caz
înainte de includerea cheltuielilor corespunzătoare în cererea de
plată. Nu se procedează la niciun fel de deducere sau reținere și
nici la vreun fel de taxă specifică sau cu efect echivalent care ar
reduce sumele datorate beneficiarilor. Articolul 123
Folosirea monedei euro 1. Statele membre care nu au
adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plată,
transformă în euro sumele cheltuielilor suportate în monedă națională.
Sumele respective se transformă în euro pe baza nivelului de schimb contabil
lunar al Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat
cheltuielile respective la autoritatea de management a programului operațional
în cauză. Acest nivel se publică pe cale electronică de
către Comisie în fiecare lună. 2. În cazul în care euro devine
moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilită la alineatul (1)
continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în
contabilitate de către autoritatea de management înainte de data
intrării în vigoare a ratei de schimb fixe dintre moneda națională
și euro. Articolul 124
Plata prefinanțărilor 1. Suma prefinanțării
inițiale este plătită în tranșe după cum urmează: (a) în 2014: 2 % din cuantumul contribuției
din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru
programul operațional; (b) în 2015: 1 % din cuantumul contribuției
din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru
programul operațional; (c) în 2016: 1 % din cuantumul sprijinului
din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru
programul operațional. În cazul în care un program este adoptat în 2015
sau mai târziu, primele tranșe urmează a fi plătite în anul
adoptării. 2. O sumă anuală de
prefinanțare se plătește înainte de data de 1 iulie a anilor
cuprinși în perioada 2016-2022. În 2016, aceasta va reprezenta 2 % din
cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de
programare, pentru programul operațional. În perioada 2017-2022, aceasta
va reprezenta 2,5% din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru
toată perioada de programare, pentru programul operațional. Articolul 125
Verificarea și
închiderea conturilor aferente prefinanțării Suma plătită anual cu titlu de
prefinanțare este lichidată din conturile Comisiei în conformitate cu
articolul 130. Articolul 126
Termenele limită de
prezentare a cererilor de plată intermediară și pentru plata
acestora 1. Autoritatea de certificare
trimite periodic o cerere de plată intermediară care să acopere
sumele înscrise în conturile sale cu titlul de contribuție publică
plătită către beneficiari în anul contabil care se încheie la 30
iunie. 2. Autoritatea de certificare
depune cererea finală de plată intermediară până la data de
31 iulie consecutivă încheierii anului contabil precedent și, în
orice caz, înainte de depunerea primei cereri de plată intermediară
pentru următorul an contabil. 3. Prima cerere de plată
intermediară nu se transmite înaintea primirii de către Comisie a
actului oficial de acreditare a autorității de management. 4. Plățile intermediare
nu se efectuează pentru un program operațional în cazul în care
raportul anual de implementare nu a fost trimis Comisiei, în conformitate cu
articolul 101. 5. Sub rezerva
disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plata
intermediară în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere
de plată este înregistrată de Comisie. Articolul
127
Dezangajarea 1. Comisia dezangajează
orice parte din suma aferentă unui program operațional,
calculată în conformitate cu al doilea paragraf, care nu a fost
utilizată pentru prefinanțarea inițială și anuală
sau pentru plăți intermediare și plata soldului final până
la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an financiar care urmează
anului angajamentului bugetar în cadrul programului operațional sau pentru
care nu s-a transmis nicio cerere de plată în conformitate cu articolul 126
alineatul (1). În scopul dezangajării, Comisia
calculează suma prin adăugarea la fiecare angajament bugetar din
perioada 2015-2020 a unei șesimi din angajamentul bugetar anual aferent
contribuției totale anuale pe 2014; 2. Prin derogare de la alineatul
(1) primul paragraf, termenele pentru dezangajare nu se aplică
angajamentului bugetar anual aferent contribuției totale anuale pentru 2014. 3. În cazul în care primul
angajament bugetar anual este aferent contribuției totale anuale pentru 2015,
prin derogare de la aliniatul (1), termenele limită pentru dezangajare nu
se aplică angajamentului bugetar anual aferent contribuției totale
anuale pentru 2015. În astfel de cazuri, Comisia calculează suma
prevăzută la alineatul (1) primul paragraf prin adăugarea la
fiecare angajament bugetar din perioada 2016-2020 a unei cincimi din
angajamentul bugetar anual aferent contribuției totale anuale pentru 2015. 4. Partea de angajamente
rămase deschise la 31 decembrie 2022 se dezangajează în cazul în care
Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prevăzute la articolul 107
alineatul (1) până la 30 septembrie 2023. CAPITOLUL II
Verificarea și închiderea conturilor și încheierea Secțiunea I
Verificarea și închiderea conturilor Articolul 128
Conținutul conturilor
anuale 1. Conturile anuale certificate
pentru fiecare program operațional acoperă anul contabil și
includ la nivelul fiecărei axe prioritare: (a)
cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au
fost înregistrate în contabilitatea autorității de certificare ca
fiind plătite de beneficiari la punerea în aplicare a operațiunilor și
contribuția publică eligibilă aferentă care a fost
plătită, precum și suma totală a contribuției publice
suportate în cursul punerii în aplicare a operațiunilor; (b)
sumele retrase și recuperate pe parcursul
anului contabil, sumele care urmează a fi recuperate la sfârșitul
anului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 61, precum și
sumele nerecuperabile; (c)
pentru fiecare axă prioritară, lista
operațiunilor finalizate pe parcursul anului contabil care au beneficiat
de contribuții din partea FEDER și a Fondului de coeziune; (d)
pentru fiecare axă prioritară, o
reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și
cheltuielile declarate pentru același an contabil în cererile de
plată, însoțită de o explicație a oricăror diferențe. 2. Autoritatea de certificare
poate specifica în conturi, pe axe prioritare, un provizion care nu depășește
5% din cheltuielile totale din cererile de plată prezentate pentru un an
contabil anume, în cazul în care evaluarea cu privire la legalitatea și
regularitatea cheltuielilor face obiectul unei proceduri în curs de desfășurare
efectuate de autoritatea de audit. Suma acoperită se exclude din valoarea
totală a cheltuielilor eligibile menționate la alineatul (1) litera
(a). Aceste sume sunt incluse definitiv sau sunt excluse din conturile anuale
din anul contabil următor. Articolul 129
Transmiterea informațiilor Pentru fiecare an începând din 2016 până
la și inclusiv 2022, statul membru prezintă documentele menționate
la articolul 75 alineatul (1). Articolul 130
Verificarea și
închiderea anuală a conturilor 1. Pentru a calcula suma
exigibilă din partea fondurilor pentru un an contabil, Comisia ia în
considerare: (a) suma totală de cheltuieli înscrise
în conturile prevăzute la articolul 128 alineatul (1) litera (a) la care
se aplică rata de cofinanțare pentru fiecare axă
prioritară; (b) suma totală a plăților
efectuate de Comisie în timpul anului contabil în cauză, constând din: (i) suma de plăți intermediare
plătite de către Comisie în conformitate cu articolul 120 alineatul (1)
și cu articolul 22; și (ii) suma prefinanțării
plătite anual în temeiul articolului 124 alineatul (2). 2. Soldul anual care, drept
urmare a verificării și închiderii conturilor, este recuperabil de la
statul membru face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie. Soldul
anual de plătit statului membru se adaugă la următoarea
plată intermediară efectuată de Comisie, în urma
verificării și închiderii conturilor. 3. În cazul în care, din motive
imputabile unui stat membru, Comisia nu este în măsură să
verifice și să închidă conturile până la data de 30 aprilie
a anului imediat următor sfârșitului unui an contabil, Comisia
informează statul membru cu privire la acțiunile care trebuie să
fie întreprinse de către autoritatea de management sau de către
autoritatea de audit, sau a anchetelor suplimentare pe care Comisia își
propune să le efectueze în conformitate cu articolul 65 alineatele (2) și
(3). 4. Plata soldului anual de
către Comisie se bazează pe cheltuielile declarate în evidențele
contabile, net de orice provizion constituit cu privire la cheltuielile
declarate Comisiei care fac obiectul unei proceduri contradictorii cu
autoritatea de audit. Articolul 131
Închiderea anuală 1. Pentru FEDER și Fondul
de coeziune, conturile anuale pentru fiecare program operațional includ,
la nivelul fiecărei axe prioritare, lista operațiunilor finalizate pe
parcursul anului contabil. Cheltuielile aferente acestor operațiuni
incluse în conturile care fac obiectul deciziei de închidere a conturilor sunt
considerate închise. 2. Pentru FSE, cheltuielile care
sunt incluse în conturile care fac obiectul unei decizii de verificare și
de închidere a conturilor sunt considerate închise. Articolul 132
Disponibilitatea documentelor 1. Fără a aduce
atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de
management se asigură că toate documentele justificative privind
operațiunile sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții
de Conturi Europene, la cerere, pe o perioadă de trei ani. Această
perioadă de trei ani începe să curgă de la data de 31 decembrie
a anului în care s-a adoptat decizia de verificare și de închidere a
conturilor în conformitate cu articolul 130 sau, cel târziu, de la data
plății soldului final. Această perioadă de trei ani se
întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare sau administrative, fie în urma
unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei. 2. Documentele se
păstrează fie ca originale, fie sub formă de copii conforme cu
originalele, pe suporturi de date acceptate de comun acord, inclusiv versiuni
electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în
versiune electronică. 3. Documentele sunt
păstrate într-o formă care să permită identificarea datelor
pentru o perioadă de timp care nu depășește durata
necesară scopurilor pentru care au fost colectate datele sau pentru care
acestea sunt ulterior prelucrate. 4. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142
cu scopul de a stabili suporturile de date care sunt considerate a fi acceptate
de comun acord. 5. Procedura de certificare a
conformității cu documentul original a documentelor stocate pe
suporturi de date comun acceptate este stabilită de autoritățile
naționale și urmărește să garanteze faptul că
versiunile deținute respectă cerințele juridice naționale și
sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit. 6. Atunci când documentele
există exclusiv în versiune electronică, sistemele electronice
utilizate trebuie să îndeplinească standarde de securitate acceptate
care garantează faptul că documentele deținute respectă
cerințele juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea
controalelor de audit.
Secțiunea II
Încheierea programelor operaționale Articolul 133
Depunerea documentelor de
încheiere și plata soldului final 1. Statele membre prezintă
următoarele documente până la data de 30 septembrie 2023: (a)
o cerere de plată a soldului final; (b)
un raport final de implementare pentru programul
operațional; și (c)
documentele menționate la articolul 75
alineatul (1) pentru ultimul an contabil, de la 1 iulie 2022 până la 30
iunie 2023. 2. Soldul final se plătește
cel târziu la trei luni după data închiderii conturilor din ultimul an
contabil sau o lună după data de acceptare a raportului final de
implementare, în cazul în care această dată este ulterioară. Secțiunea III
Suspendarea plăților Articolul 134
Suspendarea plăților 1. Toate sau o parte din
plățile intermediare la nivelul axelor prioritare sau al programelor
operaționale pot fi suspendate de către Comisie atunci când: (a)
există o deficiență gravă în
sistemul de gestiune și control al programului operațional pentru
care nu au fost luate măsuri de corecție; (b)
cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli
sunt legate de o neregulă care are consecințe financiare grave și
care nu a fost corectată; (c)
statul membru nu a reușit să ia
măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere
la o întrerupere în temeiul articolului 74; (d)
există o deficiență gravă în
ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare
sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici; (e)
statul membru nu a luat măsurile
prevăzute de programul operațional în ceea ce privește
îndeplinirea condițiilor ex ante; (f)
există dovezi care rezultă dintr-o
analiză a performanței potrivit cărora o axă
prioritară nu îndeplinește obiectivele de etapă stabilite în
cadrul de performanță; (g)
statul membru nu răspunde sau nu răspunde
în mod satisfăcător în temeiul articolului 20 alineatul (5); (h)
în unul din cazurile prevăzute la articolul 21
alineatul (6) literele (a) – (e). 2. Comisia poate decide, prin
intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele sau toate
plățile intermediare, după ce a acordat statului membru
posibilitatea de a-și prezenta observațiile. 3. Comisia încetează
suspendarea plăților intermediare parțiale sau totale atunci
când statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea
suspendării.
CAPITOLUL III
Corecțiile financiare Secțiunea I
Corecții financiare efectuate de statele membre Articolul 135
Corecții financiare efectuate de statele
membre 1. Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru investigarea
neregulilor și pentru efectuarea corecțiilor financiare necesare,
precum și pentru recuperarea de credite. În cazul unei nereguli sistemice,
statul membru își extinde investigațiile la toate operațiunile
care ar putea fi afectate. 2. Statul membru efectuează corecțiile financiare necesare
pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operațiuni sau
în programele operaționale. Corecțiile
financiare constau în anularea totală sau parțială a contribuției
publice la un program operațional sau la o operațiune. Statul membru ține
seama de natura și de gravitatea neregulilor și a pierderii
financiare care rezultă pentru fonduri și aplică o corecție
proporțională. Corecțiile financiare sunt înregistrate în
conturile anuale de către autoritatea de management pentru anul contabil
în care este decisă anularea. 3. Contribuția din partea fondurilor anulată în conformitate cu
alineatul (2) poate fi reutilizată de către statul membru în
programul operațional în cauză, sub rezerva dispozițiilor de la
alineatul (4). 4. Contribuția anulată
în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru o operațiune
care face obiectul corecției și, în cazul în care este efectuată
o corecție financiară pentru o neregulă sistemică, contribuția
nu se poate utiliza pentru nicio operațiune afectată de nereguli
sistemice. Secțiunea II
Corecții financiare realizate de Comisie Articolul 136
Criterii ale corecțiilor financiare 1. Comisia efectuează corecțiile
financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin anularea,
integrală sau parțială, a contribuției UE la un program
operațional în conformitate cu articolul 77, în cazul în care, după
efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că: (a) există o neregulă gravă a
sistemului de gestiune și control al programului operațional, aceasta
punând în pericol contribuția din partea Uniunii care a fost deja
acordată pentru programul operațional; (b) un stat membru nu s-a achitat de obligațiile
sale în temeiul articolului 135 înaintea deschiderii procedurii de corecție
în temeiul prezentului alineat; (c) cheltuielile conținute într-o
declarație de cheltuieli prezintă nereguli și nu au fost
corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecție
în temeiul prezentului alineat. Comisia își întemeiază deciziile privind
corecțiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate și
ține seama de situația în care o neregulă este sistemică.
În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea
cheltuielilor care prezintă nereguli și care au fost imputate
fondurilor, Comisia aplică o corecție financiară forfetară
sau extrapolată. 2. Comisia, în cazul în care
decide suma unei corecții, în conformitate cu alineatul (1), ține
seama de natura și de gravitatea neregulii, precum și de amploarea și
de implicațiile financiare ale deficiențelor din sistemele de
gestiune și control constatate în cazul programului operațional. 3. În cazul în care Comisia își
întemeiază poziția pe rapoarte efectuate de alți auditori decât
cei ai serviciilor sale, aceasta trage propriile sale concluzii în ceea ce
privește consecințele financiare, după examinarea măsurilor
luate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 135 alineatul
(2), a notificărilor trimise în temeiul articolului 112 alineatul (3),
precum și a răspunsurilor din partea statului membru. 4. În cazul în care Comisia, pe
baza examinării raportului final de implementare a programului operațional,
stabilește existența unui eșec grav în atingerea țintelor
stabilite în cadrul de performanță, aceasta poate aplica unele corecții
financiare în ceea ce privește axele prioritare în cauză, prin
intermediul actelor de punere în aplicare. 5. În cazul în care un stat
membru nu își respectă obligațiile în temeiul articolului 86,
Comisia poate să efectueze, în funcție de gradul de nerespectare a
obligațiilor respective, o corecție financiară prin anularea
totală sau parțială a contribuției din fondurile
structurale în favoarea statului membru în cauză. 6. Comisia este împuternicită
să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu scopul de a
stabili criteriile de determinare a nivelului corecției financiare care
trebuie aplicată. Articolul 137
Procedură 1. Înainte de a lua o decizie
privind o corecție financiară, Comisia deschide procedura prin
informarea statului membru cu privire la concluziile sale provizorii, cerând
statului membru să-și prezinte observațiile în termen de
două luni. 2. În cazul în care Comisia propune o corecție financiară pe
baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are
posibilitatea să demonstreze, prin examinarea documentelor în cauză,
că nivelul real al neregulii este mai mic decât cel din evaluarea
Comisiei. De comun acord cu Comisia,
statul membru poate limita amploarea acestei analize la o proporție
corespunzătoare sau la un eșantion corespunzător din respectiva
documentație. Cu excepția
cazurilor întemeiate corespunzător, termenul suplimentar acordat pentru
această revizuire nu poate depăși o perioadă de două
luni cu începere imediat după perioada de două luni menționată
la alineatul (1). 3. Comisia ia în considerare orice probă prezentată de statul
membru în termenele prevăzute la alineatele (1) și (2). 4. În cazul în care statul membru nu acceptă concluziile provizorii
ale Comisiei, statul membru în cauză este invitat de Comisie să
participe la o audiere cu scopul de a se asigura că toate informațiile
și observațiile relevante sunt disponibile și stau la baza
concluziilor Comisiei privind aplicarea corecției financiare. 5. În scopul aplicării corecțiilor financiare, Comisia ia o
decizie prin intermediul actelor de punere în aplicare, în termen de șase
luni de la data audierii sau de la data primirii informațiilor
suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să prezinte
astfel de informații suplimentare în urma audierii. Comisia ține
seama de toate informațiile și observațiile prezentate pe
parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, perioada de șase
luni începe la două luni după data trimiterii de către Comisie a
scrisorii de invitație la audiere. 6. În cazul în care nereguli
care afectează conturile anuale transmise Comisiei sunt detectate de
Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană, corecția financiară
aferentă reduce contribuția din partea fondurilor la programul operațional.
Articolul 138
Obligațiile statelor
membre Aplicarea unei corecții financiare de
către Comisie nu aduce atingere obligației statului membru respectiv
de a trece la recuperări, în temeiul articolului 135 alineatul (2) din
prezentul regulament și de a recupera ajutorul de stat în sensul
articolului 107 alineatul (1) din tratat și în conformitate cu articolul 14
din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului[38]. Articolul 139
Rambursarea 1. Orice sumă care trebuie
restituită către bugetul general al Uniunii este plătită
înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în
conformitate cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scadenței
este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis
ordinul. 2. Orice întârziere a
rambursării face obiectul plății unor dobânzi de întârziere, de
la scadență până la data rambursării efective. Rata acestor
penalități este cu un punct procentual și jumătate mai mare
decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor
sale operațiuni de refinanțare în prima zi lucrătoare din luna
în care este cuprinsă data scadenței.
TITLUL VIII Controlul proporțional al programelor
operaționale Articolul 140
Controlul proporțional
al programelor operaționale 1. Operațiunile pentru care
totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 100 000 EUR nu sunt
supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de
către Comisie înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză
prevăzute la articolul 131. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai
mult de un audit pe an contabil de către autoritatea de audit și
Comisie înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză prevăzute
la articolul 131. Aceste dispoziții se aplică fără a aduce
atingere dispozițiilor de la alineatul (4). 2. Pentru programele operaționale
pentru care opinia celui mai recent audit indică faptul că nu
există deficiențe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea
de audit, în cadrul reuniunii menționate la articolul 118 alineatul (3),
că nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel
încât acesta să fie proporțional cu riscul determinat. În astfel de
cazuri, Comisia nu va efectua propriile sale controale la fața locului
decât în cazul în care există probe care sugerează deficiențe în
sistemul de gestiune și control care afectează cheltuielile declarate
Comisiei în anul contabil pentru care conturile au făcut obiectul deciziei
de verificare și închidere. 3. Pentru programele operaționale
în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că se poate baza pe
opinia autorității de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de
audit să limiteze propriile sale audituri la fața locului la
auditarea activității autorității de audit, cu excepția
cazului în care există dovezi ale unor deficiențe în activitatea
autorității de audit pentru un an contabil pentru care conturile au
fost supuse a deciziei de verificare și închidere. 4. Fără a aduce
atingere alineatului (1), autoritatea de audit și Comisia pot efectua
audituri ale operațiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor
detectează un anumit risc de nereguli sau fraudă, în cazul existenței
unor dovezi ale unor deficiențe grave în cadrul sistemului de gestiune și
control al programului operațional în cauză, și, pe durata celor
3 ani de după închiderea tuturor cheltuielilor unei operațiuni în
temeiul articolului 131, în cadrul unui eșantion de audit. Comisia poate
în orice moment să efectueze auditurile operațiunilor pentru a evalua
activitatea unei autorități de audit prin reefectuarea activității
sale de audit.
PARTEA A PATRA DELEGAREA DE COMPETENȚE, DISPOZIȚII
DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE CAPITOLUL I Delegarea de competențe și
dispoziții de punere în aplicare Articolul 141
Modificarea anexelor Comisia poate adopta, prin intermediul unor
acte delegate, în conformitate cu articolul 142, modificări ale anexelor I
și V la prezentul regulament în domeniul de aplicare a dispozițiilor
relevante din prezentul regulament. Articolul 142
Exercitarea competențelor
delegate 1. Competența de a adopta
acte delegate este conferită Comisiei în temeiul condițiilor
prevăzute în prezentul articol. 2. Delegarea de competențe
menționată în prezentul regulament este conferită pentru o
perioadă de timp nedeterminată începând de la data intrării în
vigoare a prezentului regulament. 3. Delegarea competențelor
prevăzută la articolul 141 poate fi revocată în orice moment de
către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării
de competențe specificată în respectiva decizie. Aceasta intră
în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară
specificată în aceasta. Ea nu aduce atingere validității actelor
delegate deja în vigoare. 4. Imediat ce adoptă un act
delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și
Consiliului. 5. Actele delegate intră în
vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează
obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv
Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea
perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au
informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Acest termen se
prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European
sau a Consiliului. Dacă, la expirarea acestui termen, nici
Parlamentul European și nici Consiliul nu au prezentat obiecții față
de actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene și intră în vigoare la data prevăzută în actul
respectiv. Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene și poate intra în vigoare înainte de
expirarea termenului respectiv, în cazul în care atât Parlamentul European, cât
și Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu
formula obiecțiuni. În cazul în care Parlamentul European sau
Consiliul se opune actului delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția
care prezintă obiecții față de actul delegat indică
motivele acestora. Articolul 143
Procedura Comitetului 1. Comisia este asistată de
Comitetul de coordonare a fondurilor. Acesta este un comitet în sensul
Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2. Dacă se face trimitere
la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011. 3. Dacă se face trimitere
la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care avizul comitetului în temeiul
alineatelor (2) și (3) trebuie să fie obținut prin procedura
scrisă, procedura respectivă se încheie fără rezultat în
cazul în care, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele
comitetului decide astfel sau la solicitarea membrilor comitetului. Atunci când comitetul nu emite niciun aviz,
Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se
aplică al treilea paragraf al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul
(UE) nr. 182/2011. CAPITOLUL II Dispoziții
tranzitorii și finale
Articolul 144
Reexaminare Parlamentul European și Consiliul
reexaminează prezentul regulament până la 31 decembrie 20XX în
conformitate cu articolul 177 din tratat.
Articolul 145
Dispoziții tranzitorii 1. Prezentul regulament nu
afectează continuarea sau modificarea, inclusiv anularea totală sau
parțială, a proiectelor în cauză, până la închiderea
acestora, sau a asistenței aprobate de către Comisie pe baza acestui
regulament sau a oricărei alte legislații aplicabile acestei asistențe
la 31 decembrie 2013. 2. Cererile prezentate în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 rămân valabile. Articolul 146
Abrogare 1. Regulamentul (CE) nr. 1083/2006
al Consiliului se abrogă cu începere de la 1 ianuarie 2014. 2. Trimiterile la regulamentul
abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. Articolul
147
Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în
ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate
elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru Parlamentul European Pentru
Consiliu Președintele Președintele ANEXA I Metodă
pentru stabilirea cadrului de performanță 1. Cadrul de performanță
cuprinde obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare prioritate,
după caz, pentru anii 2016 și 2018 și țintele stabilite
pentru 2022. Obiectivele de etapă și țintele sunt prezentate în
conformitate cu formatul stabilit în tabelul 1. Tabelul 1: Format standard pentru cadrul de
performanță Prioritatea || Indicatorul și, dacă este cazul, unitatea de măsurare || Obiectivul de etapă pentru 2016 || Obiectivul de etapă pentru 2018 || Ținta pentru 2022 || || || || || || || || || || || || || || || || 2. Obiectivele de etapă
sunt ținte intermediare pentru realizarea obiectivului specific al unei
priorități, după caz, care exprimă progresul care se intenționează
să fie înregistrat pentru îndeplinirea țintei stabilite pentru sfârșitul
perioadei. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2016 includ indicatori
financiari și indicatori de realizare. Obiectivele de etapă stabilite
pentru 2018 includ indicatori financiari, indicatori de realizare și,
dacă este cazul, indicatori de rezultat. Obiectivele de etapă pot fi,
de asemenea, stabilite pentru etapele principale de implementare. 3. Obiectivele de etapă
sunt: –
relevante, incluzând informații esențiale
privind evoluția unei priorități; –
transparente, cu obiective care pot fi verificate
în mod obiectiv, identificând datele-sursă și punându-le la dispoziția
publicului; –
verificabile, fără a impune totuși o
sarcină administrativă disproporționată; –
consecvente în toate programele operaționale,
după caz.
ANEXA II Distribuire
anuală a creditelor de angajament pentru perioada 2014-2020 […] ANEXA III
Adiționalitatea
1.
Cheltuieli structurale publice sau asimilabile
Cifra privind formarea brută de capital
fix din coloana X-1, exprimată ca procent din PIB, în conformitate cu
tabelul 2 din anexa 2 la „Orientările privind formatul și conținutul
programelor de stabilitate și de convergență”[39], va fi utilizată pentru a
se determina cheltuielile structurale publice sau asimilabile.
2.
Verificarea
Verificările privind adiționalitatea
în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) sunt supuse următoarelor
norme: 2.1 Verificarea ex-ante (i)
În cazul în care un stat membru transmite un
contract de parteneriat, acesta furnizează informații privind
profilul planificat al cheltuielilor în formatul din tabelul 1 de mai jos. În
acele state membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și cele
intermediare acoperă mai mult de 15% și mai puțin de 70% din
populație, informațiile privind cheltuielile [din regiunile mai puțin
dezvoltate și regiunile intermediare] trebuie să fie prezentate în
același format. Tabelul 1 Cheltuielile administrației publice ca procent din PIB || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 P51 || X || X || X || X || X || X || X (j)
Statul membru pune la dispoziția Comisiei informații
privind principalii indicatori macroeconomici și prognozele care stau la
baza nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile. (k)
Odată ce există un acord din partea
Comisiei și a statului membru, tabelul 1 de mai sus va fi inclus în contractul
de parteneriat al statului membru în cauză ca nivel de referință
al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile care trebuie să fie
menținut în perioada 2014-2020. 2.2 Verificarea intermediară (l)
La momentul verificării intermediare, un stat
membru se consideră a fi menținut nivelul cheltuielilor structurale
publice sau asimilabile dacă media anuală a cheltuielilor în perioada
2014-2017 este egală cu sau mai mare decât nivelul de referință
al cheltuielilor stabilit în contractul de parteneriat. (m)
În urma verificării intermediare, Comisia
poate revizui, după consultarea statelor membre, nivelul de referință
al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile din contractul de
parteneriat dacă situația economică a statului membru s-a
modificat într-un mod semnificativ de la adoptarea contractului de parteneriat și
dacă schimbarea nu a fost luată în considerare atunci când s-a
stabilit nivelul de referință în cadrul contractului de parteneriat. 2.3 Verificarea ex post La momentul verificării ex post, un
stat membru se consideră a fi menținut nivelul cheltuielilor
structurale publice sau asimilabile dacă media anuală a cheltuielilor
din perioada 2014-2020 este egală cu sau mai mare decât nivelul de referință
al cheltuielilor stabilit în contractul de parteneriat.
3.
Ratele de corecție financiară după verificarea ex
post
În cazul în care Comisia decide să
realizeze o corecție financiară în conformitate cu articolul 86
alineatul (4), rata de corecție financiară se obține
scăzând 3% din diferența dintre nivelul de referință din
contractul de parteneriat și nivelul de performanță atins,
exprimată în procente din nivelul de referință, și apoi
prin împărțirea rezultatului la 10. Corecția financiară se
stabilește aplicând această rată a corecției financiare la
contribuția fondurilor pentru statul membru în cauză în cazul
regiunilor mai puțin dezvoltate și al regiunilor de tranziție,
pentru întreaga perioadă de programare. În cazul în care diferența între nivelul
de referință din contractul de parteneriat și nivelul atins,
exprimată în procente din nivelul de referință din contractul de
parteneriat, reprezintă 3% sau mai puțin, nu se efectuează nicio
corecție financiară. Corecția financiară nu trebuie
să depășească 5% din finanțările din partea
fondurilor pentru statul membru în cauză pentru regiunile mai puțin
dezvoltate și regiunile de tranziție pentru întreaga perioadă de
programare. ANEXA IV
Condiții ex ante Condiții
tematice ex ante Obiective tematice || Condiție ex ante || Criterii de îndeplinire 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării (ținta privind C&D) [prevăzută la articolul 9 alineatul (1)] || 1.1. Cercetare și inovare: Existența unei strategii naționale sau regionale în domeniul cercetării și al inovării pentru specializarea inteligentă, în conformitate cu programul național de reformă, care să echilibreze cheltuielile private cu cercetarea și inovarea și care să fie conformă cu caracteristicile sistemelor naționale sau regionale eficiente în domeniul cercetării și al inovării[40]. || – Punerea în aplicare a unei strategii naționale sau regionale în domeniul cercetării și al inovării pentru specializarea inteligentă care: – se bazează pe o analiză de identificare a punctelor forte și a punctelor slabe (analiză de tip SWOT) cu scopul de a-și concentra resursele asupra unui număr limitat de priorități în materie de cercetare și inovare; – prezintă măsurile necesare pentru a stimula investițiile private în activitățile de CDT; – conține un sistem de monitorizare și revizuire. – Un stat membru a adoptat un cadru care evidențiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare și inovare; – Un stat membru a adoptat un plan multianual pentru buget și pentru stabilirea priorităților de investiții legate de prioritățile UE (Forumul pentru o strategie europeană privind infrastructurile în domeniul cercetării - ESFRI). 2. Sporirea utilizării și a calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor [ținta în domeniul benzii largi (broadband)] [prevăzută la articolul 9 alineatul (2)] || 2.1. Dezvoltarea digitală: Existența, în cadrul strategiei naționale sau regionale de inovare pentru specializarea inteligentă, a unui capitol explicit referitor la dezvoltarea digitală pentru stimularea cererii de servicii bazate pe TIC publice și private de bună calitate, accesibile și interoperabile și la sporirea utilizării de către cetățeni, inclusiv de categoriile vulnerabile, precum și de întreprinderi și de administrațiile publice, inclusiv referitor la inițiativele transfrontaliere. || – Existența unui capitol pentru dezvoltarea digitală în cadrul strategiei naționale sau regionale de inovare pentru specializarea inteligentă care conține: – bugetul și prioritizarea acțiunilor prin intermediul unei analize de tip SWOT efectuată în conformitate cu tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa[41]; – o analiză a contribuției de echilibrare a cererii și a ofertei de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) ar trebui să fi fost efectuată; – ținte măsurabile pentru rezultatele intervențiilor în domeniul alfabetizării digitale, al competențelor digitale, e-incluziunii e-accesibilității și e-sănătății, care sunt aliniate la strategiile naționale sau regionale existente și relevante. – evaluarea necesităților în materie de consolidare a construirii capacităților TIC. 2.2. Infrastructura privind accesul de generație următoare (Next Generation Access - NGA): Existența unor planuri naționale NGA care să țină seama de acțiunile regionale în vederea atingerii țintelor UE în materie de acces internet de mare viteză[42], care se concentrează asupra unor domenii în care piața nu reușește să ofere o infrastructură deschisă, la un cost rezonabil și la un nivel adecvat al calității în conformitate cu normele UE în materie de concurență și de ajutoare de stat, și care să poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile. || – Existența unui plan național de acces de generație următoare care conține: – un plan de investiții în infrastructură prin agregarea cererii și o hartă a infrastructurilor și serviciilor, actualizată în mod constant; – modele de investiții durabile care să conducă la intensificarea concurenței și care asigură accesul la infrastructură și servicii deschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare; – măsuri pentru a stimula investițiile private. 3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) [prevăzută la articolul 9 alineatul (3)] || 3.1. Au fost efectuate acțiuni specifice pentru punerea efectivă în aplicare a Actului privind micile întreprinderi (Small Business Act - SBA) și a versiunii revizuite a acestuia din 23 februarie 2011[43], inclusiv a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”. || – Acțiunile specifice includ: – un mecanism de monitorizare pentru a asigura punerea în aplicare a inițiativei SBA inclusiv un organism însărcinat cu coordonarea aspectelor legate de IMM-uri în diferite niveluri administrative („corespondent pentru IMM-uri”); – măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a crea o întreprindere la 3 zile lucrătoare și costul la 100 EUR; – măsuri pentru a reduce la 3 luni timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi; – un mecanism de evaluare sistematică a impactului pe care legislația îl are asupra IMM-urilor, utilizând un „test pentru IMM-uri”, luând în considerare diferențele privind mărimea întreprinderii, dacă este cazul. 3.2. Transpunerea în legislația națională a Directivei (2011/7/UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale[44]. || – Transpunerea directivei în cauză în conformitate cu articolul 12 din directivă (până la data de 16 martie 2013). 4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele [prevăzută la articolul 9 alineatul (4)] || 4.1. Eficiența energetică: Transpunerea în legislația națională a Directivei (2010/31/UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor în conformitate cu articolul 28 din directiva respectivă[45]. Conformitatea cu articolul 6 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020[46]. Transpunerea în legislația națională a Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice[47]. Transpunerea în dreptul intern a Directivei 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE[48]. || – Punerea în aplicare a unor cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor necesare în conformitate cu articolul 3, articolul 4 și articolul 5 din Directiva 2010/31/UE – Adoptarea măsurilor necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2010/31/UE; – Realizarea ratei solicitate de renovare a clădirilor publice; – Punerea la dispoziția clienților finali de contoare individuale; – Promovarea eficienței instalațiilor de încălzire și răcire în conformitate cu Directiva 2004/8/CE. 4.2. Energie provenită din surse regenerabile: Transpunerea în legislația națională a Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE[49]. || – Un stat membru a pus în aplicare scheme de sprijin transparente; a stabilit prioritățile privind accesul la rețea și expedierea, și a instituit norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice; – Un stat membru a adoptat un plan național de acțiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor (Ținta privind schimbările climatice) [prevăzută la articolul 9 alineatul (5)] || 5.1. Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor: Existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice[50]. || – Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care: – include o descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea națională a riscurilor; – include o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; – ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. 6. Protecția mediului și promovarea utilizării durabile a resurselor [prevăzută la articolul 9 alineatul (6)] || 6.1. Sectorul apelor: Existența a) unei politici tarifare privind apele care oferă stimulente corespunzătoare utilizatorilor pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă și b) unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[51]. || – Un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE. – Adoptarea unui plan de gestionare a bazinului hidrografic, pentru districtul în care se situează un bazin hidrografic, în cazul în care investițiile se vor face în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[52]. 1. 6.2. Sectorul deșeurilor: Punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive[53], în special elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu directiva menționată și cu ierarhia deșeurilor. || – Un stat membru a raportat Comisiei cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE, motivele neîndeplinirii și acțiunile propuse pentru a atinge obiectivele stabilite; – Un stat membru s-a asigurat că autoritățile sale competente stabilesc, în conformitate cu dispozițiile de la articolele 1, 4, 13 și 16 din Directiva 2008/98/CE, unul sau mai multe planuri de gestionare a deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din directivă; – Cel târziu la 12 decembrie 2013, un stat membru a stabilit, în conformitate cu articolele 1 și 4 din Directiva 2008/98/CE, programele de prevenire a acumulării de deșeuri, în conformitate cu articolul 29 din directivă; – Un stat membru a luat măsurile necesare pentru atinge obiectivul pentru 2020 privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2008/98/CE. 7. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore [prevăzută la articolul 9 alineatul (7)] || 7.1. Căi rutiere: Existența unui plan național amplu de transport care conține o prioritizare adecvată a investițiilor în Rețeaua transeuropeană pentru infrastructura de transport (TEN-T) de bază, a investițiilor în rețeaua globală (altele decât investițiile pentru TEN-T de bază) și în conectivitatea secundară (inclusiv transportul public la nivel local și regional). || – Existența unui plan global de transport care conține: – prioritizarea investițiilor în rețeaua TEN-T de bază, rețeaua globală și conectivitatea secundară. La stabilirea priorităților ar trebui să ia în calcul contribuția investițiilor pentru mobilitate, durabilitate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuția la zona de transport unic la nivel european; – un flux de proiecte realiste și mature (inclusiv calendarul, cadrul bugetar); – o evaluare strategică de mediu care îndeplinește cerințele juridice pentru planul de transport; – măsuri pentru a consolida capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura rezerva de proiecte. 7.2. Căi feroviare: Existența în cadrul planului național global de transport a unui capitol explicit privind dezvoltarea căilor ferate care conține o stabilire adecvată a priorităților de investiții în Rețeaua transeuropeană pentru infrastructura de transport (TEN-T) de bază, în rețeaua globală (alte investiții decât cele în TEN-T de bază) și în conectivitatea secundară a sistemului de căi ferate în funcție de contribuția acestora la mobilitate, durabilitate și la efectele de rețea la nivel național și european. Investițiile acoperă activele mobile și interoperabilitatea și consolidarea capacităților. || – Existența unui capitol privind dezvoltarea transportului feroviar în cadrul planului global de transport care conține: 2. un flux de proiecte realiste și mature (inclusiv un calendar, cadrul bugetar); 3. o evaluare strategică de mediu care îndeplinește cerințele juridice pentru planul de transport; 4. măsuri pentru a consolida capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura rezerva de proiecte. 8. Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă (Ținta privind forța de muncă) [prevăzută la articolul 9 alineatul (8)] || 8.1. Accesul la angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv inițiativele locale de angajare și sprijinul pentru mobilitatea forței de muncă. Politicile active în materie de ocupare a forței de muncă sunt elaborate și aplicate în coerență cu Orientările în materie de forță de muncă și cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii[54], cu privire la favorizarea condițiilor de creare a locurilor de muncă; || – Serviciile de ocupare a forței de muncă au capacitatea de a furniza și furnizează: – măsuri personalizate și active și preventive în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, și care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă; – anticipare și consiliere privind oportunitățile de angajare pe termen lung create prin schimbări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon; – informare transparentă și sistematică cu privire la noi locuri de muncă vacante. – Serviciile de ocupare a forței de muncă au înființat rețele cu angajatorii și instituțiile de învățământ. 8.2. Activități independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri: existența unei strategii globale pentru sprijinirea favorabilă incluziunii întreprinderilor nou-înființate (start-up) în conformitate cu Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act)[55] și în coerență cu orientările în materie de forță de muncă și cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii[56], cu privire la favorizarea condițiilor de creare a locurilor de muncă. || – Existența unei strategii cuprinzătoare care include: – măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a crea o întreprindere la trei zile lucrătoare și costul la 100 EUR; – măsuri pentru a reduce la trei luni timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi; – acțiuni care asigură legătura între servicii adecvate de dezvoltare a întreprinderilor și servicii financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri și zone defavorizate. 8.3. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței forței de muncă, inclusiv acțiuni menite să sporească mobilitatea transnațională a forței de muncă[57]: - Instituțiile pieței forței de muncă sunt modernizate și consolidate în conformitate cu Orientările privind ocuparea forței de muncă; - Reformele instituțiilor pieței forței de muncă vor fi precedate de o strategie clară și o evaluare ex ante care să includă și dimensiunea de gen || – Acțiuni pentru reformarea serviciilor de ocupare a forței de muncă, care au ca scop de a le conferi acestora capacitatea de a furniza[58]: – măsuri personalizate și active și preventive în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, și care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă; – consiliere privind oportunitățile de angajare pe termen lung create prin schimbări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon; – informare transparentă și sistematică privind noile locuri de muncă disponibile la nivelul UE. – Reforma serviciilor de ocupare a forței de muncă va include crearea de rețele împreună cu angajatori și instituții de învățământ. 8.4. Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate: Politicile de îmbătrânire activă sunt concepute și aplicate în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă[59] || – Acțiunile de combatere a dificultăților care afectează procesul de îmbătrânire activă și în bune condiții de sănătate[60]: – partenerii sociali sunt implicați în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de îmbătrânire activă; – un stat membru a instituit măsuri de promovare a îmbătrânirii active cu scopul de a reduce perioada de pensionare anticipată. || 8.5. Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor: Existența unor politici care vizează favorizarea anticipării și bunei gestionări a modificărilor și restructurărilor la toate nivelurile relevante (național, regional, local și sectorial)[61]. || – Existența unor instrumente efective de sprijinire a partenerilor sociali și a autorităților publice în vederea dezvoltării unor metode proactive de schimbare și restructurare. 9. Investirea în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții (ținta privind educația) [prevăzută la articolul 9 alineatul (10)] || 9.1. Abandonul școlar timpuriu: Existența unei strategii cuprinzătoare pentru a reduce abandonul școlar timpuriu (AST) în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii[62]. || – Existența unui sistem pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor privind AST la nivel național, regional și local care: – conține o bază de date suficient de extinsă pentru elaborarea unor politici specifice; – este utilizat în mod permanent pentru a monitoriza evoluțiile de la nivelul respectiv. – Este instituită o strategie privind AST care: – se bazează pe dovezi; – este cuprinzătoare (adică vizează toate sectoarele educaționale, inclusiv dezvoltarea copiilor cu vârste fragede) și conține măsuri adecvate de prevenire, intervenție și compensare; – stabilește obiective consecvente cu recomandarea Consiliului privind strategiile de reducere a abandonului școlar; – este interdisciplinară și implică și coordonează toate sectoarele de politică și părțile interesate relevante pentru combaterea AST. 9.2. Învățământul superior: Existența unor strategii naționale sau regionale pentru creșterea nivelului de frecventare a unor forme de învățământ superior, sporirea calității și eficienței în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 privind reușita proiectului de modernizare pentru universități: educație, cercetare și inovare[63]. || – Existența unei strategii naționale sau regionale pentru învățământul superior care include: – măsuri de creștere a participării și ratei de absolvire care: – îmbunătățesc consilierea acordată viitorilor studenți; – cresc participarea la învățământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici și al altor grupuri slab reprezentate; – cresc participarea cursanților adulți; – (atunci când este necesar) reduc ratele de abandon/sporesc ratele de absolvire; – măsuri de creștere a calității care: – încurajează conținutul inovator și crearea de programe; – promovează standarde ridicate ale calității pedagogice; – măsuri de creștere a capacității de inserție profesională și a spiritului antreprenorial care: – încurajează dezvoltarea „competențelor transversale”, inclusiv spiritul antreprenorial, în toate programele de învățământ superior; – reduc diferențele între bărbați și femei în ceea ce privește opțiunile de învățământ și profesionale și încurajează studenții să aleagă cariere în sectoare în care sunt insuficient reprezentați, în vederea reducerii segregării pe piața muncii. – asigură un proces de învățământ informat, care beneficiază de pe urma cercetărilor și evoluțiilor în practicile comerciale. 9.3. Învățarea pe tot parcursul vieții: Existența unui cadru de politică națională și/sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții corespunzător cu orientările de politică de la nivelul Uniunii[64] || – Existența unui cadru de politică națională sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții care conține: – măsuri de sprijinire a punerii în aplicare a învățării pe tot parcursul vieții (IPV) și a îmbunătățirii competențelor, precum și obținerea implicării părților interesate și încheierea de parteneriate cu acestea, inclusiv partenerii sociali și asociațiile societății civile; – măsuri eficace pentru îmbunătățirea competențelor adulților, tinerilor care urmează cursuri de formare profesională, femeilor care reintră pe piața muncii, lucrătorilor subcalificați și în vârstă, precum și altor grupuri dezavantajate; – măsuri pentru a spori accesul la IPV inclusiv prin implementarea efectivă a instrumentelor care favorizează transparența (cadrul european al calificărilor, cadrul național al calificărilor (CNC), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Asigurarea europeană a calității în educație și formare profesională) și dezvoltarea și integrarea serviciilor de învățare pe tot parcursul vieții (educație și formare, orientare, validare); – măsuri de sporire a relevanței educației și formării și de adaptare a acesteia la necesitățile grupurilor țintă identificate. 10. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei (ținta privind combaterea sărăciei) [prevăzută la articolul 9 alineatul (9)] || 10.1. Incluziunea activă Integrarea comunităților marginalizate, precum rromii: - Existența și punerea în aplicare a unei strategii naționale pentru reducerea sărăciei în conformitate cu Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii[65] și cu orientările privind ocuparea forței de muncă. - Existența unei strategii naționale de integrare a rromilor, în conformitate cu cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a rromilor[66] - Furnizarea de asistență pentru accesarea fondurilor de către părțile interesate relevante. || – Existența unei strategii naționale de reducere a sărăciei care: – se bazează pe dovezi. Aceasta necesită un sistem pentru colectarea și analiza datelor și informațiilor care oferă suficiente dovezi pentru elaborarea unor politici de reducere a sărăciei. Acest sistem este utilizat pentru monitorizarea evoluțiilor; – este conformă cu ținta privind sărăcia și excluziunea socială la nivel național (astfel cum este definită în Programul Național de Reformă), care include extinderea oportunităților de angajare pentru a cuprinde grupurile defavorizate; – conține o reprezentare cartografică teritorială, dincolo de nivelul regional/la nivelul NUTS 3, a concentrării grupurilor marginalizate și defavorizate, inclusiv rromii; – demonstrează participarea partenerilor sociali și a părților interesate relevante la elaborarea strategiilor de incluziune activă; – include măsuri pentru trecerea de la îngrijirea rezidențială la cea bazată pe comunitate; – indică în mod clar măsurile menite să prevină și să combată segregarea în toate domeniile. – Existența unei strategii de incluziune a minorității rrome care: – stabilește obiective naționale realizabile pentru integrarea rromilor în scopul eliminării decalajului față de restul populației. Aceste ținte ar trebui să vizeze cel puțin cele patru obiective UE de integrare a rromilor legate de accesul la educație, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuințe; – este coerentă cu Programul Național de Reformă; – identifică, acolo unde este cazul, microregiunile defavorizate sau cartierele segregate în care comunitățile trăiesc în condițiile cele mai precare, folosind indicatori socioeconomici și teritoriali deja existenți (și anume nivelul educațional foarte slab, șomajul pe termen lung etc.). – alocă fonduri suficiente de la bugetele naționale, care să fie completate, după caz, cu fonduri internaționale și din partea UE; – include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul acțiunilor de integrare a rromilor, precum și un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei; – este concepută, pusă în aplicare și monitorizată în strânsă cooperare și în cadrul unui dialog permanent cu organizațiile societății civile care apără drepturile rromilor, cu autoritățile regionale și locale; – conține un punct de contact național pentru strategii naționale de integrare a rromilor cu autoritatea pentru coordonarea dezvoltării și punerii în aplicare a strategiei; – Oferirea de asistență părților interesate în prezentarea de proiecte și în punerea în aplicare și gestionarea proiectelor selectate 10.2. Sănătate: Existența unei strategii naționale sau regionale de sănătate care asigură accesul la servicii de sănătate de calitate și sustenabile din punct de vedere economic. || – Existența unei strategii naționale sau regionale de sănătate care: – Conține măsuri coordonate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate; – conține măsuri de stimulare a eficienței în sectorul sănătății, inclusiv prin aplicarea de tehnologii, modele de prestare a serviciilor și infrastructură inovatoare eficiente; – conține un sistem de monitorizare și revizuire. – Un stat membru sau o regiune a adoptat un cadru care specifică resursele bugetare disponibile pentru sănătate; 11. Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice [prevăzută la articolul 9 alineatul (11)] || Eficiența administrativă a statelor membre : - Existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a statului membru, inclusiv o reformă a administrației publice[67] || – Existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a unui stat membru, aflată în curs de punere în aplicare[68] și care cuprinde: – o analiză și planificare strategică a acțiunilor de reformă juridică, organizațională și/sau procedurală; – dezvoltarea unor sisteme de management al calității; – acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative; – dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii și politici privind resursele umane care să acopere planurile de recrutare și parcursul carierei personalului, construirea capacităților și finanțarea; – dezvoltarea de competențe la toate nivelurile; – dezvoltarea de proceduri și instrumente de monitorizare și evaluare. Condiții ex-ante generale Domeniu || Condiție ex ante || Criterii de îndeplinire 1. Antidiscriminare || Existența unui mecanism care să asigure o punere în aplicare eficientă și aplicarea Directivei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[69] și a Directivei 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică[70] || – Asigurarea punerii în aplicare eficiente a Directivei UE 2000/78/CE și a Directivei 2000/43/CE privind nediscriminarea, prin: – măsuri instituționale pentru implementarea, aplicarea și supravegherea directivelor UE privind nediscriminarea; – o strategie de formare și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a directivelor UE privind nediscriminarea. 2. Egalitate între bărbați și femei || Existența unei strategii pentru promovarea egalității de șanse între bărbați și femei și a unui mecanism care să asigure punerea în aplicare adecvată a acesteia. || – Punerea în aplicare cu eficacitate a unei strategii explicite de promovare a egalității între bărbați și femei este asigurată prin intermediul: – unui sistem de colectare și analizare a datelor și indicatorilor defalcați în funcție de sex, precum și de elaborare a unor strategii de gen bazate pe informații; – unui plan și criterii ex ante de integrare a obiectivelor de egalitate între bărbați și femei prin intermediul unor standarde și orientări în materie de egalitate de gen; – unor mecanisme de implementare, inclusiv prin implicarea unui organism de supraveghere a egalității de gen, și expertiza necesară pentru întocmirea, monitorizarea și evaluarea intervențiilor. 3. Invaliditate || Existența unui mecanism care să asigure o punere în aplicare eficientă și aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. [71] || – Implementarea și punerea efectivă în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap este asigurată prin: – punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu articolul 9 din Convenția ONU în vederea prevenirii, identificării și eliminării obstacolelor în calea accesibilității persoanelor cu handicap; – măsuri instituționale de punere în aplicare și supervizare a Convenției ONU în conformitate cu articolul 33 din Convenție; – un plan de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative pentru implementarea și aplicarea Convenției ONU inclusiv dispoziții adecvate pentru monitorizarea conformității cu cerințele privind accesibilitatea. 4. Achizițiile publice || Existența unui mecanism care să asigure implementarea și aplicarea eficace a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2004/17/CE, precum și supervizarea și supravegherea lor în mod adecvat. || – Implementarea și aplicarea eficace a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2004/17/CE sunt asigurate prin: – transpunerea completă a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2004/17/CE; – măsuri instituționale de implementare, aplicare și supervizare cu privire la legislația UE în domeniul achizițiilor publice; – măsuri de asigurare a supervizării și supravegherii adecvate a procedurilor transparente de acordare a contractelor și informarea adecvată cu privire la acestea; – o strategie de formare și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a legislației UE în domeniul achizițiilor publice. 5. Ajutoare de stat || Existența unui mecanism care asigură transpunerea și punerea în aplicare cu eficacitate a legislației UE în domeniul ajutoarelor de stat. || – Implementarea și aplicarea eficientă a legislației UE privind ajutoarele de stat este asigurată prin: – acordurile instituționale referitoare la implementarea, aplicarea și supervizarea legislației UE în materie de ajutoare de stat; – o strategie de formare și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a legislației UE în domeniul ajutoarelor de stat. 6. Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) || Existența unui mecanism care să asigure implementarea și aplicarea eficientă a legislației Uniunii în domeniul mediului referitoare la EIA și SEA în conformitate cu Directiva (85/337/CEE) a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului[72] și Directiva (2001/42/CE) din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului[73]. || – Implementarea și aplicarea eficientă a legislației Uniunii în domeniul mediului este asigurată prin: – transpunerea completă și corectă a directivelor referitoare la EIA și SEA; – acordurile instituționale referitoare la implementarea, aplicarea și supervizarea directivelor referitoare la EIA și SEA; – o strategie de formare și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor referitoare la EIA și SEA; – măsuri de asigurare a unei capacități administrative suficiente. 7. Sistemele statistice și indicatorii de rezultat || Existența unui sistem statistic necesar pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem eficient de indicatori de rezultat necesari în scopul monitorizării progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și al efectuării evaluării impactului. || – Existența unui plan multianual privind colectarea și agregarea rapidă a datelor, care include: – identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice; – măsuri de publicare și acces public. – un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: – selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informații cu privire la aspectele bunăstării și progresului persoanelor care motivează acțiunile politice finanțate prin program; – stabilirea de ținte pentru acești indicatori. – respectarea, pentru fiecare indicator, a cerințelor următoare: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util și disponibilitatea publică a datelor; – proceduri adecvate pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficient de indicatori. ANEXA V Informarea
și comunicarea privind contribuțiile din partea fondurilor
1.
Lista operațiunilor
Lista de operațiuni prevăzută
la articolul 105 alineatul (2) conține, în cel puțin una dintre
limbile oficiale ale statului membru, următoarele câmpuri de date: –
Denumirea beneficiarului (numai persoane juridice;
nu se vor numi persoane fizice); –
Titlul operațiunii; –
Rezumatul operațiunii; –
Data de începere a operațiunii; –
Data de finalizare a operațiunii (data
prevăzută pentru încheierea fizică sau implementarea
integrală a operațiunii); –
Cheltuielile eligibile totale alocate operațiunii; –
Rata de cofinanțare UE (pe axă prioritară); –
Codul poștal al operațiunii; –
Țara; –
Denumirea categoriei de intervenție pentru
operațiune; –
Data ultimei actualizări a listei de operațiuni. Titlurile câmpurilor de date și titlurile
operațiunilor se indică, de asemenea, în cel puțin una dintre
celelalte limbi oficiale ale Uniunii Europene.
2.
Acțiuni de informare și de publicitate destinate
publicului
Statul membru, autoritatea de management și
beneficiarii iau măsurile necesare de informare a publicului și de
publicitate privind operațiunile care beneficiază de contribuții
în cadrul unui program operațional, în conformitate cu prezentul
regulament.
2.1.
Responsabilitățile statului membru și
ale autorității de management
1. Statul membru și
autoritatea de management se asigură de faptul că măsurile de
informare și publicitate sunt puse în aplicare în conformitate cu
strategia de comunicare și că acestea vizează de cea mai
cuprinzătoare acoperire mass-media posibilă prin utilizarea
diverselor forme și metode de comunicare la nivelul adecvat. 2. Statul membru sau autoritatea
de management au responsabilitatea de a organiza cel puțin
următoarele măsuri de informare și publicitate: (a)
o activitate majoră de informare prin aducerea
la cunoștința publicului a lansării programului operațional; (b)
cel puțin o activitate majoră de
informare pe an, care promovează oportunitățile de finanțare
și strategiile urmărite și prezintă realizările
programului operațional, inclusiv, dacă este relevant, proiectele
majore, planurile de acțiune comune și alte exemple de proiecte; (c)
afișarea steagului Uniunii Europene în fața
sediului fiecărei autorități de management, sau într-un loc din
sediul respectiv care să fie vizibil publicului; (d)
publicarea, pe cale electronică, a listei de
operațiuni în conformitate cu secțiunea 1; (e)
oferirea de exemple de operațiuni, pe tipuri
de programe operaționale, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet
al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul
portalului internet unic; exemplele ar trebui să fie într-una din limbile
oficiale de largă circulație ale Uniunii Europene, alta decât limba
oficială (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauză; (f)
informații actualizate cu privire la
implementarea programului operațional, inclusiv principalele sale
realizări, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului
operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet
unic. 3. Autoritatea de management
implică în măsurile de informare și publicitate, în conformitate
cu legile și practicile naționale, următoarele organisme: (g)
partenerii menționați la articolul 5; (h)
centrele de informare privind Europa și
reprezentanțele Comisiei din statele membre; (i)
instituțiile de învățământ și
cercetare. Aceste organisme diseminează la scară
largă informațiile descrise la articolul 105 alineatul (1) literele
(a) și (b).
2.2.
Responsabilitățile beneficiarilor
1. Toate măsurile de
informare și comunicare furnizate de beneficiar confirmă contribuția
fondurilor pentru operațiune prin afișarea: (j)
siglei UE, în conformitate cu caracteristicile
tehnice prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat de Comisie în
temeiul articolului 105 alineatul (4), precum și o trimitere la Uniunea
Europeană; (k)
o trimitere la fondul sau la fondurile din partea
cărora operațiunea a primit contribuții. 2. În cursul implementării
unei operațiuni, beneficiarul informează publicul larg cu privire la
contribuția obținută din partea fondurilor prin: (l)
afișarea pe site-ul internet al
beneficiarului, în cazul în care există un astfel de site internet, a unei
scurte descrieri a operațiunii, inclusiv scopurile și rezultatele
acesteia, evidențiind contribuția financiară din partea Uniunii
Europene; (m)
expunerea cel puțin a unui afiș cu
informații despre proiect (dimensiunea minimă A3), inclusiv despre
contribuția financiară din partea Uniunii Europene, într-un loc ușor
vizibil publicului, cum ar fi zona de intrare a unei clădiri. 3. Pentru acțiunile susținute
de FSE și, în cazuri adecvate, pentru operațiunile sprijinite de
FEDER sau de Fondul de coeziune, beneficiarul se asigură de faptul că
cei care participă la o operațiune au fost informați cu privire
la această finanțare. Orice document, inclusiv orice listă de
prezență sau orice alt certificat referitor la o astfel de operațiune,
include o declarație cu privire la faptul că programul operațional
a fost cofinanțat de fondul sau de fondurile în cauză. 4. În cursul implementării
unei operațiuni sprijinite de FEDER sau de Fondul de coeziune,
beneficiarul expune, într-un loc ușor vizibil publicului, un panou
temporar de o dimensiune semnificativă pentru fiecare operațiune care
constă din finanțarea infrastructurii sau a unor operațiuni de
construcție pentru care contribuția publică totală
alocată operațiunii depășește 500 000 EUR. 5. În termen de cel mult trei
luni de la finalizarea unei operațiuni, beneficiarul expune o placă
sau un panou permanent, de dimensiuni considerabile, într-un loc ușor
vizibil publicului pentru fiecare operațiune care îndeplinește
următoarele criterii: (n)
contribuția publică totală
alocată operațiunii depășește 500 000 EUR; (o)
operațiunea constă în achiziționarea
unui obiect fizic sau în finanțarea infrastructurii sau a unor operațiuni
de construcție. Placa sau panoul menționează tipul,
denumirea și scopul operațiunii, iar formatul său îndeplinește
caracteristicile tehnice stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 105
alineatul (4).
3.
Acțiuni de informare a beneficiarilor potențiali și a
beneficiarilor
3.1.
Măsuri de informare a beneficiarilor potențiali
1. Autoritatea de management se
asigură, în conformitate cu strategia de comunicare, că strategia,
obiectivele și oportunitățile de finanțare ale programului
operațional oferite în comun de Uniunea Europeană și statul
membru sunt difuzate la scară largă către beneficiarii potențiali
și toate părțile interesate, însoțite de detalii privind
contribuția financiară oferită de fondurile în cauză. 2. Autoritatea de management se
asigură că beneficiarii potențiali sunt informați cu
privire la cel puțin următoarele: (p)
condițiile de eligibilitate a cheltuielilor
care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de o contribuție în cadrul
unui program operațional; (q)
o descriere a procedurilor de examinare a cererilor
de finanțare și a termenelor aferente; (r)
criteriile de selecție a operațiunilor
care urmează a beneficia de contribuții financiare; (s)
persoanele de contact de la nivel național,
regional sau local care pot furniza informații privind programele operaționale. (t)
că cererile de finanțare ar trebui
să propună activități de comunicare, proporționale cu
dimensiunea operațiunii, în vederea informării publicului cu privire
la scopurile operațiunii și la contribuția UE pentru operațiune.
3.2.
Măsuri de informare a beneficiarilor
1. Autoritatea de management
informează beneficiarii de faptul că acceptarea finanțării
constituie o acceptare a includerii lor pe lista de operațiuni
publicată în conformitate cu articolul 105 alineatul (2). 2. Autoritatea de management
furnizează informații și pachete cu material publicitar,
inclusiv formulare în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii să își
îndeplinească obligațiile prevăzute în secțiunea 2.2.
4.
Elemente din strategia de comunicare
Strategia
de comunicare întocmită de către autoritatea de management trebuie
să includă cel puțin următoarele elemente: (n)
o descriere a abordării în materie de
comunicare, inclusiv a principalelor măsuri de informare și de
publicitate care urmează a fi luate de statele membre sau de autoritatea
de management adresate beneficiarilor potențiali, beneficiarilor,
difuzorilor de informații și publicului larg, în conformitate cu obiectivele
prevăzute la articolul 105; (o)
o descriere a materialelor care vor fi puse la
dispoziție în formate accesibile pentru persoanele cu handicap; (p)
o descriere a modului în care beneficiarii vor fi
sprijiniți în activitățile lor de comunicare; (q)
bugetul orientativ pentru punerea în aplicare a
strategiei; (r)
o descriere a organismelor administrative, inclusiv
a resurselor de personal, responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor
de informare și de publicitate; (s)
modalitățile de realizare a acțiunilor
de informare și publicitate menționate în secțiunea 2, inclusiv
site-ul internet sau portalul internet la care pot fi accesate aceste date; (t)
o descriere a modului de evaluare a măsurilor
de informare și publicitate din perspectiva vizibilității și
cunoașterii politicii, programelor operaționale, operațiunilor și
rolului avut de fonduri și de Uniunea Europeană; (u)
după caz, o descriere a modului de utilizare a
principalelor rezultate ale programului operațional anterior; (v)
o actualizare anuală privind activitățile
de informare și comunicare ce urmează a fi efectuate. FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul
(domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 1.3. Natura
propunerii/inițiativei 1.4. Obiectiv(e)
1.5. Motivele
propunerii/inițiativei 1.6. Durata
și impactul financiar 1.7. Tipul
(tipurile) de gestiune preconizat(e) 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme
de monitorizare și raportare 2.2. Sistemul
de gestiune și control 2.3. Măsurile
de prevenire a fraudelor și a neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica
(rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile)
bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 3.2. Impactul
estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra
cheltuielilor 3.2.2. Impactul
estimat asupra creditelor operaționale 3.2.3. Impactul
estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea
cu cadrul financiar multianual actual 3.2.5. Participarea
terților la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.
CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.
Titlul propunerii/inițiativei
Propunere
de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a
unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de
stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
1.2.
Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în
structura ABM/ABB[74]
13.Politica
regională, activitățile ABB 13 03 (Fondul european de dezvoltare
regională și alte operațiuni regionale); 13 04 Fondul de
coeziune 4.
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, activitatea ABB 04 02
(Fondul social european)
1.3.
Natura propunerii/inițiativei
■ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune
nouă ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a
unei acțiuni pregătitoare[75]
¨ Propunerea/inițiativa
se referă la prelungirea unei acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune
nouă
1.4.
Obiective
1.4.1.
Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e)
al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Obiectivul
politicii de coeziune este de a reduce disparitățile dintre
nivelurile de dezvoltare existente în diverse regiuni, în special în cazul
zonelor rurale, al zonelor afectate de tranziția industrială și
în regiunile cu deficiențe naturale sau demografice grave și
permanente și de a contribui la atingerea țintelor stabilite în
strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, în special în ceea ce privește atingerea țintelor
cantitative principale identificate în strategia respectivă.
1.4.2.
Obiectiv(e) specific(e) și activitatea
(activitățile) ABM/ABB în cauză
FEDER
are drept scop consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în
Uniunea Europeană prin investiții de cofinanțare în statele
membre, în timp ce FSE promovează ocuparea forței de muncă,
educația și incluziunea socială. Fondul
de coeziune ajută statele membre să facă investiții în rețele
de transport și în mediul înconjurător. Obiectivele
specifice ale intervenției din partea fondurilor sunt următoarele: - consolidarea
cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării - mărirea
accesibilității, utilizării și calității
tehnologiilor informației și comunicațiilor - îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului
agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF) - sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon în toate sectoarele; - promovarea
adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a
gestionării riscurilor; - protecția
mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; - promovarea
sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore; - promovarea
ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității
forței de muncă; - promovarea
incluziunii sociale și combaterea sărăciei - investițiile
în educație, competențe și învățare pe tot parcursul
vieții - consolidarea
capacității instituționale și o administrație
publică eficientă Activitățile
ABM/ABB în cauză: 13
03: Fondul european de dezvoltare regională și alte intervenții
la nivel regional 13
04: Fondul de coeziune 04
02: Fondul social european
1.4.3.
Rezultatul (rezultatele) și impactul
preconizate
A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra
beneficiarilor vizați/grupurilor vizate. Politica
de coeziune aduce o contribuție semnificativă la promovarea creșterii
economice și prosperității în toată Uniunea, precum și
la realizarea obiectivelor de politică europeană, reducând în același
timp disparitățile economice, sociale și teritoriale.
1.4.4.
Indicatori de rezultate și de impact
A se preciza
indicatorii care permit monitorizarea realizării propunerii/inițiativei. Comisia
propune un set comun de indicatori de realizare care pot fi agregați la
nivelul UE. Indicatorii de realizare comuni sunt incluși în anexele la
reglementările specifice fondurilor. Indicatorii de rezultat sunt
obligatorii pentru toate programele și toate prioritățile.
Impactul programelor va fi evaluat în funcție de obiectivele și țintele
strategiei Europa 2020 și în funcție de PIB și indicatorii
privind șomajul, dacă este cazul.
1.5.
Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.
Cerința (cerințele) care trebuie
îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung
Uniunea
promovează coeziunea economică, socială și teritorială,
precum și solidaritatea între statele membre. Propunerea stabilește
cadrul pentru politica de coeziune pentru următoarea perioadă de
finanțare 2014-2020.
1.5.2.
Valoarea adăugată a implicării UE
Acțiunea
UE este justificată atât în temeiul obiectivelor stabilite la articolul 174
din tratat, cât și în temeiul principiului subsidiarității.
Dreptul de a acționa este instituit prin articolul 3 din Tratatul privind
Uniunea Europeană, care prevede că „[Uniunea] promovează
coeziunea economică, socială și teritorială, precum și
solidaritatea între statele membre”, precum și prin articolul 175 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care solicită în mod
explicit Uniunii să pună în aplicare această politică prin
intermediul fondurilor structurale, și prin articolul 177 care definește
rolul Fondului de coeziune. Obiectivele Fondului social european (FSE),
Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondului de
coeziune (FC) sunt definite la articolele 162, 176 și 177. Mai multe
detalii privind valoarea adăugată a implicării UE pot fi
găsite în evaluarea impactului aferentă. Astfel
cum s-a subliniat în Revizuirea bugetului UE, „bugetul UE ar trebui utilizat
pentru a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot
finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate
asigura obținerea de rezultate mai bune”[76].
Propunerea respectă principiul subsidiarității, întrucât
sarcinile care revin fondurilor sunt stabilite în tratat, iar politica este
pusă în aplicare în conformitate cu principiul gestiunii partajate și
respectând competențele instituționale ale statelor membre și
ale regiunilor.
1.5.3.
Învățăminte desprinse din experiențe
similare anterioare
Un
rezumat poate fi găsit în evaluarea impactului care însoțește
propunerea.
1.5.4.
Coerența și posibila sinergie cu alte
instrumente relevante
Se
va stabili un cadru strategic comun. Acesta va transpune obiectivele și
prioritățile strategiei Europa 2020 în priorități de
investiții pentru FEDER, FC, FSE, FEADR și EMFF, ceea ce va asigura o
utilizare integrată a fondurilor în vederea atingerii obiectivelor comune.
Cadrul strategic comun va defini, de asemenea, mecanismele de coordonare cu
alte politici și instrumente relevante ale Uniunii.
1.6.
Durata și impactul financiar
¨ Propunere/inițiativă cu durată
limitată –
¨ Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la
31.12.2020 –
¨ Impact financiar din 2014 până în 2023 ¨ Propunere/inițiativă cu durată
nelimitată · Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate
din AAAA până în AAAA, · urmată de o perioadă de funcționare în regim de
croazieră.
1.7.
Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)[77]
¨ Gestiune centralizată directă de către Comisie ¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de implementare către: · ¨ agenții
executive · ¨ organismele
instituite de Comunități[78] · ¨ organisme publice
naționale/organisme cu misiune de serviciu public. –
¨ persoane cărora li se încredințează punerea în
aplicare a unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul
privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în
sensul articolului 49 din Regulamentul financiar ■ Gestiune partajată cu
statele membre ¨ Gestiune descentralizată, împreună cu țări terțe ¨ Gestiune în comun cu
organizații internaționale (de precizat) Dacă se indică
mai multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea
„Observații”. Observații . .
2.
MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.
Norme de monitorizare și raportare
A se preciza frecvența
și condițiile. Sistemul
de monitorizare se va baza pe un sistem de gestiune partajată. Abordarea
se va baza pe comitetele de monitorizare înființate pentru fiecare program
operațional și pe rapoartele anuale de implementare aferente
fiecărui program operațional. Comitetele de monitorizare se întrunesc
cel puțin o dată pe an. Sistemul prevede, în completare, reuniuni
anuale de revizuire care au loc între Comisie și statele membre. În
plus față de rapoartele de implementare pentru fiecare program operațional,
rapoartele privind progresele realizate în 2017 și 2019 se vor concentra
pe aspectele strategice la nivel de stat membru. Pe această bază,
Comisia va pregăti rapoarte strategice în 2017 și 2019. Sistemul
de monitorizare și raportare se va baza pe indicatori de realizare și
de rezultat. Propunerile stabilesc un set comun de indicatori care va fi
utilizat pentru agregarea informațiilor la nivelul UE. În punctele-cheie
ale perioadei de implementare (2017 și 2019), alte condiții de
analiză a progreselor înregistrate de programe sunt integrate în
rapoartele anuale de implementare. Sistemul de monitorizare și raportare
utilizează pe deplin potențialul transferurilor electronice de date. Vor
fi puse în aplicare metode de evaluare pentru a evalua eficacitatea, eficiența
și impactul politicii, în special în privința principalelor ținte
UE 2020 și a altor indicatori de impact relevanți.
2.2.
Sistemul de gestiune și control
2.2.1.
Riscul (riscurile) identificat(e)
Începând
cu 2007, Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare
„Curtea”) afișează în raportul său anual o rată estimată
de eroare pentru politica de coeziune în ansamblu pentru fiecare an bugetar (2006-2009),
pe baza unui eșantion de tranzacții aleatoriu, anual și
independent. Rata
de eroare estimată de Curte pentru politica de coeziune a fost
ridicată în comparație cu alte grupuri politice din bugetul UE în acești
ani, și a variat în jurul a 5%-10% din cheltuielile pentru perioada
curentă de programare. Cu toate acestea, rata de eroare furnizată de
către Curte se referă la plăți intermediare transmise de
către statele membre, care sunt rambursate de către Comisie înainte
ca toate controalele prevăzute pentru programele din perioada 2007 – 2013
să fi fost efectuate la nivel național, precum și la nivel
comunitar. În
temeiul normelor actuale, plățile intermediare sunt certificate de
Autoritatea de certificare către Comisie după ce au fost efectuate
verificările documentare de gestiune referitoare la toate cheltuielile
declarate de către beneficiari, dar adesea înainte de efectuarea la fața
locului a controalelor de gestiune aprofundate sau a activităților de
audit ulterioare. Prin urmare, acordurile de finanțare multianuale
prevăd că, în general, controalele sunt efectuate înainte, dar și
după ce activitatea de audit este efectuată de Curtea de Conturi
Europeană, iar rata reziduală de eroare obținută după
ce toate controalele au fost realizate poate fi în mod semnificativ mai
mică decât rata de eroare detectată de Curte. Pe baza experienței
anterioare, rata reziduală de eroare de la sfârșitul perioadei de
programare, odată ce toate controalele au fost realizate, este estimat a
fi cuprinsă între 2% și 5%. O
serie de măsuri au fost prevăzute în propunerile de reducere a ratei
de eroare legată de plățile intermediare efectuate de Comisie
(rata de eroare raportată de Curtea de Conturi Europeană): 1)
Plățile intermediare efectuate de Comisie să fie limitate la
un plafon de 90% din suma datorată statelor membre, întrucât la momentul
respectiv numai o parte a controalelor naționale au fost realizate.
Soldul restant va fi plătit după verificarea și închiderea
conturilor anuale de îndată ce autoritatea de management și
autoritatea de audit au furnizat dovezi obținute în urma unui audit și
asigurări rezonabile. Orice nereguli constatate de Comisie sau Curtea de
Conturi Europeană după transmiterea conturilor anuale certificate de
autoritatea de management/de certificare vor duce la o corecție netă.
Acest lucru va oferi mai multe stimulente statelor membre să se asigure de
regularitatea cheltuielilor certificate Comisiei în comparație cu abordarea
actuală care permite o reciclare mai extinsă a fondurilor recuperate
pe parcursul duratei de viață a programelor. 2)
Introducerea unei verificări și închideri anuale a conturilor și
a unei închideri anuale a operațiunilor finalizate sau a cheltuielilor
efectuate, care va crea stimulente suplimentare pentru autoritățile
naționale și regionale să efectueze controale de calitate în
timp util în vederea certificării conturilor anuale către Comisie.
Aceasta constituie o consolidare a gestiunii financiare actuale și
oferă o mai bună asigurare privind excluderea în fiecare an a
cheltuielilor neregulamentare din conturi, mai degrabă decât la sfârșitul
perioadei de programare. Se
preconizează că măsurile descrise anterior (noul sistem de
rambursare, verificarea și închiderea anuală a conturilor, precum și
corecțiile nete definitive de către Comisie) vor reduce rata de
eroare sub 5%, iar rata finală reziduală de eroare la încheierea
programelor va fi mai apropiată de pragul de semnificație de 2%
aplicat de Curtea de Conturi Europeană. Această
estimare este, însă, condiționată de capacitatea Comisiei și
a statelor membre de a face față principalelor riscuri prezentate mai
jos. O
analiză a greșelilor raportate de Curte și de Comisie în ultimii
cinci ani arată că principalele erori constatate sunt concentrate
într-un număr limitat de programe din anumite state membre. Ratele de
eroare obținute pe baza eșantioanelor statistice raportate de
autoritățile de audit evidențiază, de asemenea, diferențe
importante între diferite programe și, prin urmare, sprijină
această analiză. Propunerea de axare a activităților și
resurselor de audit pe programele cu grad ridicat de risc și de a permite
aplicarea unor măsuri de control proporționale pentru programele cu
sisteme eficiente de control, va viza principalele riscuri într-un mod mai
eficient și va conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor de
audit existente atât la nivel național, cât și la nivelul Comisiei.
Posibilitatea de a beneficia de măsuri proporționate în raport cu
situația fiecărui program poate, în sine, să introducă
stimulente în favoarea măsurilor de control mai eficace. Analiza
erorilor care au rămas nedetectate de sistemele naționale de gestiune
și control și care au fost identificate de Curte în auditurile sale
din 2006-2009 arată, de asemenea, o concentrare a riscurilor din
următoarele categorii: Pentru FEDER și Fondul de coeziune, erorile legate de achizițiile
publice au contribuit la aproximativ 41% din totalul
erorilor cuantificabile constatate. Erorile privind eligibilitatea au
reprezentat 39% și au inclus diverse tipuri de erori precum erorile în
selectarea proiectelor, finanțarea unor categorii de costuri neeligibile,
situarea unor costuri în afara perioadei de eligibilitate sau a zonei
eligibile, erori de calcul al ratelor de cofinanțare, finanțarea de
TVA ineligibilă etc. Deficiențele din cadrul pistelor de audit
au reprezentat 11% din erorile cuantificabile (procentul fiind în scădere
pe parcursul timpului datorită înăspririi controalelor de gestiune),
iar erorile legate de problema complexă a proiectelor generatoare de
venituri (veniturile nededuse sau calculate incorect au dus la o rată
de cofinanțare prea mare) au reprezentat 6% din erorile cuantificabile
raportate în cursul perioadei respective. Pentru FSE, problemele legate de eligibilitate
au contribuit la aproximativ 58% din totalul erorilor cuantificabile constatate
și au constat în special din participanți neeligibili, costuri
directe și indirecte neeligibile, efectuarea de plăți înainte sau
după perioada de eligibilitate, cheltuieli neeligibile declarate pe baza
unei sume forfetare, costuri neeligibile aferente unor burse și alocații
publice, venituri care nu sunt deduse la calcularea cheltuielilor eligibile sau
sunt calculate incorect, servicii plătite care nu au fost livrate și
TVA neeligibilă. Problemele legate de acuratețe, care au
reprezentat 7% din erorile cuantificabile raportate, s-au referit la alocarea
incorectă de costuri directe și indirecte, utilizarea
justificată în mod necorespunzător a metodei alocării
cheltuielilor de regie, greșeli în calcularea cheltuielilor, nerespectarea
principiul costurilor reale, supradeclararea cheltuielilor, calcularea
incorectă a ratelor de cofinanțare și, în cele din urmă,
declarații multiple de costuri cu personalul. Problemele legate de
pista de audit au reprezentat 35% din erori și au constat în lipsa
unor documente justificative esențiale, în special la nivelul
beneficiarilor. Deși
Comisia întreprinde o serie de acțiuni împreună cu statele membre în
scopul reducerii acestor erori, se estimează că, până la
adoptarea prezentei propuneri și punerea corectă în aplicare a
acesteia în statele membre, aceste erori ar putea rămâne zone de risc
potențial în următoarea perioadă de programare 2014-2020. Erorile
legate de achizițiile publice, în special, sunt o sursă majoră
de erori care pot reprezenta, estimativ, o rată de eroare de circa 2%-4%
în fiecare an, în medie, pentru perioada de programare actuală.
Propunerile înaintate în cadrul politicii de coeziune vor asigura controale mai
eficiente, însă, pentru a obține o reducere substanțială a
ratei de eroare în cadrul politicii de coeziune, este important ca aceste acțiuni
să fie completate de o clarificare și o simplificare a normelor
privind achizițiile publice. În absența unor proceduri uniformizate
de achiziții publice și în cazul în care administrațiile publice
și beneficiarii din statele membre nu sunt în măsură să
îmbunătățească punerea în aplicare a acestor norme,
politica de coeziune va continua să fie afectată în mod sistematic de
acest tip de erori care contribuie la rata de eroare curentă. Actuala
revizuire a directivei privind achizițiile publice ar trebui, prin urmare,
să prevadă posibilitatea de a contribui la o reducere a erorilor din
cadrul politicii de coeziune în conformitate cu cele indicate mai sus.
2.2.2.
Metoda (metodele) de control preconizată
(preconizate)
Arhitectura
propusă a sistemelor de gestiune și control reprezintă o evoluție
a configurației puse în aplicare în perioada 2007-2013 și păstrează
majoritatea funcțiilor efectuate în perioada curentă, inclusiv
verificările administrative și la fața locului, controalele de
audit al sistemelor de gestiune și control și de audit al operațiunilor.
Aceasta menține, de asemenea, rolul Comisiei, împreună cu
posibilitatea pentru Comisie de a efectua întreruperi, suspendări și
corecții financiare. Pentru
consolidarea responsabilității, autoritățile implicate în
program vor fi acreditate de către un organism de acreditare național
responsabil cu supravegherea acestora. Propunerea oferă flexibilitate
pentru a putea păstra actuala arhitectură care cuprinde trei
autorități principale pe program, în cazurile în care sistemul actual
s-a dovedit a fi eficient. Totuși, ea oferă, de asemenea,
posibilitatea de a fuziona autoritatea de management și autoritatea de
certificare și a diminua, astfel, numărul de autorități
implicate din statele membre. Un număr mai mic de organisme implicate ar
reduce sarcina administrativă și ar spori posibilitățile de
întărire a capacității administrative și permite, de
asemenea, o distribuție mai clară a responsabilităților. Costurile
aferente sarcinilor legate de control (la nivel național și regional,
cu excepția costurilor suportate de Comisie) sunt estimate la circa 2% din
totalul fondurilor administrate în perioada 2007-2013[79]. Aceste costuri sunt legate de
următoarele zone de control: 1% provin din coordonarea și
pregătirea programelor naționale, 82% se referă la gestionarea
programelor, 4% la certificare și 13% la audit. Următoarele propuneri vor crește costurile aferente
controlului: -
crearea și funcționarea unui organism de acreditare (ale cărui
costuri pot fi compensate prin fuzionarea autorităților de management
și de certificare, în cazul în care statul membru selectează
această opțiune); -
prezentarea conturilor anuale certificate și a unei declarații anuale
de gestiune, care implică efectuarea în prealabil a tuturor controalelor
necesare în cursul anului contabil (fapt care poate necesita eforturi
administrative suplimentare); -
necesități în materie de activități de audit suplimentare
efectuate de către autoritățile de audit pentru a audita declarația
de gestiune sau necesitatea de a finaliza auditurile și de a exprima o
opinie de audit într-o perioadă de timp mai scurtă decât cea
prevăzută în temeiul obligațiilor actuale. Există, de asemenea, propuneri care vor reduce costurile aferente
controlului: -
opțiunea de a fuziona autoritățile de gestionare și
certificare, fapt care ar putea permite statului membru să economisească
o parte substanțială a procentului de 4% din costurile actuale legate
de certificare, datorită unei îmbunătățiri a eficienței
administrative, a reducerii nevoii de coordonare și a reducerii domeniului
de aplicare al auditurilor; -
utilizarea costurilor simplificate și a planurilor de acțiune comune,
care reduce sarcina și costurile administrative la toate nivelurile, atât
pentru administrații, cât și pentru beneficiari; -
mecanisme proporționale de control pentru verificările gestiunii și
pentru audituri; -
închiderea anuală, care va reduce costul de arhivare a documentelor în
scopuri de control pentru administrațiile publice și beneficiari. Prin urmare, în ansamblu, se preconizează că propunerile vor
conduce la o redistribuire a costurilor aferente controlului (menținându-se
în jurul a 2% din totalul fondurilor gestionate), mai degrabă decât o creștere
sau o scădere. Cu toate acestea, se
anticipează că această redistribuire a costurilor (între funcții
diferite și datorită regimului de control proporțional, și
între diferite state membre și diferite programe) va permite o atenuare a
riscurilor mai eficace și, astfel, va conduce la o rată de eroare mai
mică de 5%. În afară de modificările regimului de gestiune și
control financiar menite să contribuie la detectarea eficientă și
excluderea timpurie a erorilor din conturi, propunerea prevede simplificarea în
mai multe domenii care contribuie la prevenirea erorilor. Astfel cum s-a arătat mai sus, măsurile propuse în aceste
domenii ar viza 55% din ratele de eroare raportate pentru perioada
curentă. Aceste
măsuri includ: -
o utilizare pe scară mai largă a costurilor simplificate care reduce
erorile legate de gestiunea financiară, normele de eligibilitate și
pista de audit, și reorientează implementarea, cât și controlul
efectuării operațiunilor. -
o mai mare concentrare tematică a finanțării, care poate
determina o reducere a erorilor care rezultă din marea varietate a
intervențiilor și, în consecință, din aplicarea unei
varietăți de norme de eligibilitate. -
reguli clarificate pentru selectarea proiectelor. -
o abordare mai simplă, forfetară, în cazul operațiunilor
generatoare de venituri, care va reduce riscul de erori în determinarea și
deducerea veniturilor generate de operațiuni. -
armonizarea, clarificarea și simplificarea normelor de eligibilitate
împreună cu alte instrumente UE de asistență financiară,
ceea ce va reduce erorile efectuate de către beneficiarii care
beneficiază de contribuții din diferite surse. -
o structură obligatorie a gestionării datelor electronice și a
schimbului electronic de date între administrație și beneficiari,
aceasta putând reduce rata de eroare care rezultă din păstrarea
inadecvată a documentelor și simplificând sarcina administrativă
suportată de beneficiari. -
închiderea anuală a operațiunilor sau cheltuielilor, ceea ce scade
numărul de erori legate de pista de audit prin reducerea perioadei de
păstrare a documentelor și evită acumularea substanțială
de lucrări administrative legate de închiderea unică a conturilor ce
are loc la sfârșitul perioadei de programare. Majoritatea
simplificărilor enumerate mai sus contribuie, de asemenea, la reducerea
sarcinii administrative pentru beneficiari și, prin urmare,
reprezintă o reducere simultană a riscurilor de erori și a
sarcinii administrative.
2.3.
Măsurile de prevenire a fraudelor și a
neregulilor
A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Serviciile
fondurilor structurale împreună cu OLAF au pus în aplicare o strategie
comună de prevenire a fraudelor, care prevede o serie de acțiuni care
urmează a fi efectuate de Comisie și de statele membre pentru a
preveni frauda în domeniul acțiunilor structurale care fac obiectul
gestiunii partajate. Ambele
DG-uri lucrează în prezent la elaborarea modelului de notare a riscului de
fraudă care va fi utilizat de către autoritățile de
management în cauză pentru 116 programe FSE și 60 de programe FEDER. Recenta
Comunicare a Comisiei cu privire la o strategie antifraudă [COM (2011) 376
final din 24.6.2011] salută strategia existentă drept inițiativă
de bună practică și prevede acțiuni complementare acesteia,
cea mai importantă fiind ca propunerea Comisiei de regulament pentru
perioada 2014-2020 să solicite statelor membre să pună în
aplicare măsuri de prevenire a fraudei care să fie eficace și
proporționale cu riscurile de fraudă identificate. Actuala
propunere a Comisiei include o obligație explicită de a pune în
aplicare astfel de măsuri în temeiul articolului 86 alineatul (4) litera
(c). Aceasta ar trebui să permită sporirea conștientizării
fraudelor în statele membre, în toate organismele implicate în gestiunea și
controlul fondurilor și, astfel, reducerea riscului de fraudă.
3.
IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.
Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual
și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate)
· Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor și
a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Număr || CD[80] || din partea țărilor AELS[81] || din partea țărilor candidate[82] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar 1 Noile rubrici pt. creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru perioada 2014-2020 || 04021700 ESF Convergence 04021900 ESF Compétitivité Régionale 13031600 FEDER Convergence 13031800 FEDER Compétitivité Régionale 13031900 FEDER Coopération territoriale européenne 13040200 Fonds de cohésion || CD || NU || NU || NU || NU · Noi linii bugetare solicitate: nu În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din
cadrul financiar multianual. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Număr [Rubrica … … … … … … … … … … … … … … …] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar […] || [XX.YY.YY.YY] […] || […] || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU
3.2.
Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.
Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
milioane EUR (cu 3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii DG: REGIO și EMPL || || || Anul N[83] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL Credite operaționale (prețurile din 2011) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Numărul liniei bugetare - noile linii bugetare FEDER și FSE || Angajamente || (1) || 36.942,785 || 37.375,939 || 37.758,354 || 38.153,836 || 38.562,407 || 38.948,791 || 39.333,716 || 267.075,828 Plăți || (2) || Urmează să fie calculate de DG BUDG[84] || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculat de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Numărul liniei bugetare - noua linie bugetară FC || Angajamente || (1a) || 9.572,122 || 9.614,264 || 9.631,037 || 9.702,463 || 9.883,112 || 10.053,301 || 10.217,011 || 68.673,310 Plăți || (2a) || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Urmează să fie calculate de DG BUDG || Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[85] || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 13.01.04.01 – personal extern FEDER || || (3) || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3060 || 21,420 13.01.04.03 – personal extern FC || || || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 9,380 04.01.04.01 - personal extern FSE || || || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 35,000 Total personal extern pentru fostele linii BA || || || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 65,800 ALTE CREDITE ADMIN DIN PARTEA REGIO || || || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 93,555 ALTE CREDITE ADMIN DIN PARTEA EMPL || || || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 112,000 TOTAL credite pentru DG REGIO și EMPL || Angajamente || =1+1a +3 || 46.553,672 || 47.028,968 || 47.428,155 || 47.895,064 || 48.484,284 || 49.040,857 || 49.589,492 || 336.020,493 Plăți || =2+2a +3 || || || || || || || || TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 46.514,907 || 46,990,203 || 47.389,390 || 47.856,299 || 48.445,519 || 49.002,092 || 49.550,727 || 335.749,138 Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 271,355 TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 46.553,672 || 47.028,968 || 47.428,155 || 47.895,064 || 48.484,284 || 49.040,857 || 49.589,492 || 336.020,493 Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || În cazul în care propunerea/inițiativa
afectează mai multe rubrici: N/A TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || TOTAL credite la RUBRICILE 1-4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL DG: REGIO || Resurse umane || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 561,309 Alte cheltuieli administrative || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 26,600 TOTAL pentru DG REGIO || Credite || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 587,909 739109 || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL DG: EMPL || Resurse umane || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 Alte cheltuieli administrative || || || || || || || || TOTAL pentru DG EMPL || Credite || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 765,709 milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul N[86] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL TOTAL credite la RUBRICILE 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 46.663,059 || 47.138,355 || 47.537,542 || 48.004,451 || 48.593,671 || 49.150,244 || 49.698,879 || 336.786,202 Plăți || || || || || || || ||
3.2.2.
Impactul estimat asupra creditelor operaționale
· ¨ Propunerea/inițiativa
nu implică utilizarea de credite operaționale · ¨ Propunerea
implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor
de mai jos. Politica de coeziune este administrată prin gestiune
partajată. În timp ce prioritățile strategice sunt stabilite la
nivelul UE, gestiunea curentă efectivă revine autorităților
de management la nivel național, regional și local. În timp ce
indicatorii de realizare comuni sunt propuși de Comisie, țintele
efective privind realizările sunt propuse de aceste autorități
de management în cadrul programelor lor operaționale și sunt avizate
de Comisie. Prin urmare, este dificil să se specifice ținte privind
realizările până la momentul în care proiectele de programe sunt
elaborate, negociate și convenite în 2013/14. Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL REALIZĂRI Tipul de realizare[87] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Număr total de realizări || Costul total OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[88] || || || || || || || || || || || || || || || || - Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || - Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || - Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || || OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2… || || || || || || || || || || || || || || || || - Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || || COST TOTAL || || || || || || || || || || || || || || || || .
3.2.3.
Impactul estimat asupra creditelor cu caracter
administrativ
3.2.3.1.
Rezumat
· ¨ Propunerea/inițiativa
nu implică utilizarea de credite administrative · ¨ Propunerea/inițiativa
implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor
de mai jos: DG REGIO milioane EUR (cu 3
zecimale) || Anul N [89] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane REGIO || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 561.309 Alte cheltuieli administrative || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 26,600 Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 586,187 În afara RUBRICII 5[90] din cadrul financiar multianual[91] || || || || || || || || Resurse umane REGIO || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 30,8 Alte cheltuieli de natură administrativă || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 93,555 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 124,355 TOTAL || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 710,542 DG EMPL milioane EUR (cu 3
zecimale) || Anul N[92] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 Alte cheltuieli administrative || || || || || || || || Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 În afara RUBRICII 5[93] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 35,000 Alte cheltuieli de natură administrativă || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 112,000 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 147,000 TOTAL || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 324,800 TOTAL || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 1.042,531
3.2.3.2.
Necesarul de resurse umane estimat
· ¨ Propunerea/inițiativa
nu implică utilizarea de resurse umane · ¨ Propunerea/inițiativa
implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai
jos: cifrele utilizate pentru anul n sunt cele pentru anul 2011. DG REGIO: Estimarea trebuie exprimată în valoare
întreagă (sau cel mult cu o zecimală) || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) REGIO || 13 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 606 || 606 || 606 || 606 || 606 || 606 || 606 13 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || 13 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[94] REGIO || 13 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 48 || 48 || 48 || 48 || 48 || 48 || 48 13 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || 13 01 04 01 [95] || - la sediu[96] || 56 || 56 || 56 || 56 || 56 || 56 || 56 - în delegații || || || || || || || 13 01 04 03 [97] || - la sediu[98] || 25 || 25 || 25 || 25 || 25 || 25 || 25 - în delegații || || || || || || || XX 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare indirectă) || || || || || || || 10 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare directă) || || || || || || || Altul || || || || || || || TOTAL || 735 || 735 || 735 || 735 || 735 || 735 || 735 XX este domeniul
de politică sau titlul din buget în cauză. Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de efectivele de personal ale Direcției Generale în
cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau
redistribuite intern în cadrul Direcției Generale, completate, după
caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate Direcției
Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare
anuală și ținând cont de constrângerile bugetare. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || Să contribuie la analiza, negocierea, modificarea și/sau pregătirea pentru aprobarea propunerilor de programe și/sau proiecte în statul membru XXX. Să contribuie la gestionarea, monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a programelor/proiectelor aprobate. Să asigure respectarea normelor care guvernează programul XXX. Personal extern || Idem și/sau sprijin administrativ DG EMPL Estimarea trebuie
exprimată în unități echivalente normă întreagă,
fără zecimale || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) || 04 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentanță ale Comisiei) (200 de posturi, cost unitar 127 000 EUR) || 200 || 200 || 200 || 200 || 200 || 200 || 200 (în delegații) || || || || || || || (cercetare indirectă) || || || || || || || (cercetare directă) || || || || || || || Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[99] || (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || || (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || 04 01 04 01 [100] || - la sediu[101] || 93 || 93 || 93 || 93 || 93 || 93 || 93 - în delegații || || || || || || || XX 01 05 02 (AC, INT, END - în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || || xx 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || || || || || || || Altul xx 01 04 02) || || || || || || || TOTAL || 293 || 293 || 293 || 293 || 293 || 293 || 293 XX este domeniul
de politică sau titlul din buget în cauză. Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de efectivele de personal ale Direcției Generale în
cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau
redistribuite intern în cadrul Direcției Generale, completate, după
caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate Direcției Generale
care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală
și ținând cont de constrângerile bugetare.
3.2.4.
Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual
actual
· ¨ Propunerea/inițiativa
este compatibilă cu cadrul financiar multianual următor. · ¨ Propunerea/inițiativa
necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul
financiar multianual. A se explica reprogramarea necesară,
precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. […] · ¨ Propunerea/inițiativa
necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea
cadrului financiar multianual[102]. A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni,
precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele
aferente. […]
3.2.5.
Participarea terților la finanțare
· Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților
· ¨ Propunerea prevede
că finanțarea europeană trebuie să fie cofinanțată.
Suma exactă nu poate fi cuantificată. Regulamentul stabilește
ratele maxime de cofinanțare diferențiate în conformitate cu nivelul
de dezvoltare regională (în conformitate cu articolul 73 din regulamentul
propus): Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || Total Precizați organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM || TOTAL credite cofinanțate || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se confirma ||
3.3.
Impactul estimat asupra veniturilor
· ¨ Propunerea/inițiativa
nu are impact financiar asupra veniturilor. · ¨ Propunerea/inițiativa
are următorul impact financiar: –
¨ asupra resurselor proprii –
¨ asupra veniturilor diverse milioane EUR (cu 3 zecimale) Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[103] Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || ...a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) Articolul … … … …. || || || || || || || || Pentru diversele venituri
alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate). […] A se preciza metoda de
calcul a impactului asupra veniturilor. […] [1] COM(2011)500 final. [2] COM(2010)700 final. [3] COM(2010)543 final. [4] „Rezultatele
consultării publice referitoare la concluziile celui de Al cincilea raport
privind coeziunea economică, socială și teritorială”,
Document de lucru al serviciilor Comisiei, SEC(2011) 590 final, 13.5.2011. [5] http://ec.europa.eu/agriculture/events/cap-towards-2020_en.htm [6] COM(2009)163
final. [7] Concluziile
Consiliului privind Al cincilea raport privind coeziunea economică,
socială și teritorială, a 3068-a reuniune a Consiliului Afaceri
Generale, Bruxelles, 21 februarie 2011. [8] JO C , , p. . [9] JO C , , p. . [10] JO C , , p. . [11] JO L 248, 16.9.2002, p. 1. [12] JO L 154, 21.6.2003, p. 1. [13] JO L 209, 2.8.1997, p. 1. [14] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [15] JO L 210, 31.7.2006, p. 25. [16] [17] [18] [19] JO C , , p. . [20] [21] [22] [23] JO L 379, 28.12.2006, p. 5. [24] JO L 337, 21.12.2007, p. 35. [25] JO L 193, 25.7.2007, p. 6. [26] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. [27] JO L 210, 31.7.2006, p. 19. [28] JO L 25, 30.1.2003, p. 43. [29] JO L 53, 23.2.2002, p. 1. [30] JO L 118, 12.5.2010, p. 1. [31] JO L 53, 23.2.2002, p. 1. [32] Ref.
țintele principale UE 2020. [33] JO
L 197, 21.7.2001, p. 30. [34] JO… [35] JO
L 209, 2.8.1997, p. 1. [36] Astfel
cum sunt definite de Sistemul european de conturi (SEC) și transmise de
toate cele 27 de state membre în programele lor de stabilitate și
convergență. [37] Explicație:
Sectorul administrațiilor publice constă în principal în
unitățile administrației publice centrale, de stat și
locale împreună cu fondurile de securitate socială impuse și
controlate de unitățile respective. În plus, acesta cuprinde
instituțiile fără scop lucrativ care desfășoară o
activitate de producție non-piață și care sunt controlate
și finanțate, în cea mai mare parte, de unitățile
administrațiilor publice sau de fondurile de securitate socială. [38] JO L 83, 27.3.1999, p. 1. [39] Astfel cum au fost aprobate de Consiliul ECOFIN
la 7 septembrie 2010. [40] Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor: Inițiativă emblematică a Strategiei Europa
2020: O Uniune a inovării [COM(2010) 546 final din 6.10.2010).
Angajamentele 24/25 și anexa I „Instrument de autoevaluare:
Caracteristicile unor sisteme eficace de cercetare și inovare la nivel
național și regional”. Concluziile Consiliului Competitivitate:
Concluzii privind „ O Uniune a inovării ” pentru Europa (doc. 17165/10 din
26.11.2010). [41] Comunicare
a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor: O Agendă
digitală pentru Europa [COM(2010)245 final/2 din 26.8.2010]. Document de
lucru al serviciilor Comisiei: Tablou de bord al Agendei digitale [SEC (2011) 708
din 31.5.2011]. Concluziile Consiliului Transporturi, Telecomunicații
și Energie privind Agenda digitală pentru Europa (doc. 10130/10 din 26
mai 2010) [42] Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor: O Agendă digitală pentru Europa [COM(2010)245
final/2 din 26.8.2010]. Document de lucru al serviciilor Comisiei: Tablou de
bord al Agendei digitale [SEC (2011) 708 din 31.5.2011]. [43] Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „
Small Business Act ” pentru Europa [COM (2008) 394 din 23.6.2008]; Concluziile
Consiliului Competitivitate: Gândiți mai întâi la scară mică -
Un „ Small Business Act” pentru Europa (doc. 16788/08, 1.12.2008);
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Reexaminare a „ Small
Business Act” pentru Europa [COM (2008) 78 final, 23.2.2011]; Concluziile
Consiliului Competitivitate: Concluzii privind revizuirea „ Small Business
Act” pentru Europa (doc. 10975/11 din 30.5.2011). [44] JO L 48, 23.2.2011, p. 1. [45] JO L 153, 18.6.2010, p. 13. [46] JO L 140, 5.6.2009, p. 136. [47] JO L 114, 27.4.2006, p. 64. [48] JO L 52, 21.2.2004, p. 50. [49] JO L 140, 5.6.2009, p. 16. [50] Concluziile Consiliului Justiție și
Afaceri Interne; 11-12 aprilie 2011, Concluzie privind dezvoltarea în
continuare a evaluărilor riscurilor pentru gestionarea dezastrelor în
Uniunea Europeană. [51] JO L 327, 22.12.2000, p. 1. [52] JO L 327, 22.12.2000, p. 1. [53] JO L 312, 22.11.2008, p. 3. [54] Recomandarea (2010/410/UE) a Consiliului din 13
iulie 2010, JO L 191, 23.7.2010, p. 28. [55] Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „
Small Business Act ” pentru Europa [COM (2008) 394 din 23.6.2008]; Concluziile
Consiliului Competitivitate: Gândiți mai întâi la scară mică -
Un „ Small Business Act ” pentru Europa (doc. 16788/08, 1.12.2008);
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Reexaminare a „ Small
Business Act” pentru Europa [COM (2008) 78 final, 23.2.2011]; Concluziile
Consiliului Competitivitate: Concluzii privind revizuirea „ Small Business
Act” pentru Europa (doc. 10975/11 din 30.5.2011). [56] Recomandarea (2010/410/UE) a Consiliului din 13
iulie 2010, JO L 191, 23.7.2010, p. 28. [57] În cazul în care o recomandare a Consiliului
specifică pentru o țară este în aplicare, aceasta fiind direct
legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii
acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate
privind respectarea recomandării specifice în cauză a Consiliului. [58] Termenele de furnizare a tuturor elementelor
cuprinse în prezenta decizie pot fi cuprinse în perioada de implementare a
programului. [59] În cazul în care o recomandare a Consiliului
specifică pentru o țară este în aplicare, aceasta fiind direct
legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii
acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate
privind respectarea recomandării specifice în cauză a Consiliului. [60] Termenele de realizare a furnizării
tuturor elementelor cuprinse în această secțiune pot fi stabilite în
timpul perioadei de implementare a programului. [61] Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – Un angajament comun pentru ocuparea forței de
muncă – COM(2009)257 Final. [62] JO C 191, 1.7.2011, p. 1. [63] COM (2006) 208 final [(se va înlocui cu
următoarea comunicare, până la sfârșitul lunii septembrie 2011)] [64] Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind
un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației
și formării profesionale („ET 2020”), (2009/C 119/02) [65] Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008
privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii
(JO L 307, 18.11.2008, p. 11). [66] Comunicare
a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor: Un cadru UE pentru
strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020. COM (2011)
173. [67] În cazul în care o recomandare a Consiliului
specifică pentru o țară este în aplicare, aceasta fiind direct
legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii
acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate
privind respectarea recomandării specifice în cauză a Consiliului. [68] Termenele de realizare a tuturor elementelor
cuprinse în această secțiune pot fi expira în timpul perioadei de
implementare a programului. [69] JO L 303, 2.12.2000, p. 16. [70] JO L 180, 19.7.2000, p. 22. [71] JO L 23 27.1.2010, p. 35 publicarea Deciziei
Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea
Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile
persoanelor cu handicap. [72] JO L 175, 5.7.1985,
p.40. [73] JO L 197, 21.7.2001,
p.30. [74] ABM: Gestionarea pe activități – ABB:
Întocmirea bugetului pe activități. [75] Astfel cum se menționează la
articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar. [76] COM (2010) 700, 19.10.2010. [77] Explicațiile privind modurile de
gestionare și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe
site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html [78] Astfel cum sunt menționate la
articolul 185 din Regulamentul financiar. [79] Studiul intitulat „Guvernanța
regională în contextul globalizării: revizuirea mecanismelor
de guvernanță și a costurilor administrative. Sarcina
administrativă și costurile suportate de autoritățile
publice din statele membre pentru punerea în aplicare a FEDER și a
Fondului de coeziune”, 2010 [80] CD = credite diferențiate / CND = credite
nediferențiate. [81] AELS: Asociația Europeană a Liberului
Schimb. [82] Țările candidate și, după
caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest. [83] Anul N este anul în care începe aplicarea
propunerii/inițiativei. [84] Aceasta va depinde de procentul de prefinanțare,
de rapiditatea implementării politicii regionale în statele membre și
de creditele de plată disponibile. [85] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [86] Anul N este anul în care începe aplicarea
propunerii/inițiativei. [87] Realizările sunt produse și servicii
care urmează să fie furnizate (de exemplu: numărul de schimburi
de studenți finanțate, numărul de kilometri de șosea
construiți, etc.). [88] Conform descrierii de la punctul 1.4.2.
„Obiectiv(e) specific(e)” [89] Anul N este anul în care începe aplicarea
propunerii/inițiativei. [90] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [91] Personalul extern finanțat de la fostele
linii BA, pe baza alocării finale pentru 2011 pentru resursele umane,
inclusiv personalul extern de la sediul central și din delegații. [92] Anul N este anul în care începe aplicarea
propunerii/inițiativei. [93] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [94] AC = agent contractual; INT = personal
interimar („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation”
(experți secundari în delegații); AL = agent local; END = expert
național detașat; [95] Sub plafonul pentru personal extern din credite
operaționale (fostele linii „BA”). [96] În special pentru fonduri structurale, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european
pentru pescuit (FEP). [97] Sub
plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii
„BA”). [98] În
special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP). [99] AC = agent contractual; INT = personal
interimar („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation”
(experți secundari în delegații); AL = agent local; END = expert
național detașat; [100] Sub plafonul pentru personal extern din credite
operaționale (fostele linii „BA”). [101] În special pentru fonduri structurale, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european
pentru pescuit (FEP). [102] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul
interinstituțional. [103] În ceea ce privește resursele proprii
tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele
indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după
deducerea a 25% pentru costuri de colectare.