—

deși, pe de o parte, aceste dispoziții impun o reținere cu efect liberatoriu (definitiv) a impozitului german pe veniturile din capital în cuantum de 15 % din dividendele societății cu răspundere limitată (denumită în continuare „GmbH”), independent de cota de participare a unei societăți-mamă de capital japoneze,

—

pe de altă parte, restricția invocată de reclamantă prin reținerea impozitului pe veniturile din capital se poate produce numai pentru că reclamanta deține minimum 25 % din capitalul GmbH distribuitoare și solicită rambursarea integrală a impozitului german pe veniturile din capital, în plus față de beneficiul unei scutiri fiscale japoneze în cuantum de 95 % din dividende,

—

astfel încât, pentru gruparea cu GmbH, reclamanta solicită, în esență, o scutire totală similară celei de pe o piață internă în privința dividendelor precum în domeniul de aplicare al articolului 5 din Directiva 90/435/CEE (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/98/CE (2)?

—

perceperea cu efect liberatoriu a impozitului german pe veniturile din capital asupra dividendelor în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) punctul 2 din KStG coroborat cu articolul 10 alineatul (2) din CEDI Japonia 1966, constituie, în împrejurările din speță, o restricție privind libera circulație a capitalurilor cauzată de Republica Federală Germania în situația în care

—

pe de o parte –, în cazul societăților-mamă de capital rezidente, impozitul german pe veniturile din capital perceput asupra dividendelor poate fi de asemenea dedus și rambursat la momentul stabilirii bazei impozabile, începând cu 1 aprilie 2009 și

—

pe de altă parte –, deși, în conformitate cu articolul 23 alineatul 2 din CEDI Japonia 1966, reclamanta putea deduce în totalitate impozitul german pe veniturile din capital asupra dividendelor din impozitul japonez pe profit înainte de 1 aprilie 2009,

—

acest lucru nu este însă posibil începând cu 1 aprilie 2009 pentru simplul fapt că dividendele GmbH sunt scutite în proporție de 95 % în privința reclamantei ca urmare a unei scutiri fiscale japoneze nou introduse?

a)

Perceperea definitivă a impozitului german pe veniturile din capital în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) punctul 2 din KStG coroborat cu articolul 10 alineatul (2) din CEDI Japonia 1966 poate fi justificată prin motive imperative de interes general legate de repartizarea competenței de impozitare a dividendelor în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din CEDI Japonia 1966?

b)

Perceperea definitivă a impozitului german pe veniturile din capital poate fi justificată prin faptul că reclamanta nu poate solicita scutirea de impozitul pe veniturile din capital în paralel cu scutirea de impozitul pe dividende în Japonia prin intermediul unui dublu avantaj fiscal?

—

pe lângă prezentarea unui certificat fiscal german privind reținerea impozitului pe veniturile din capital, reclamanta să trebuiască, de asemenea, să cuantifice în euro cuantumul impozitului german pe veniturile din capital care nu poate fi dedus din impozitul japonez pe profit în Japonia în cursul anului de referință al dividendelor în litigiu, astfel încât rambursarea va fi acordată numai atunci când informațiile furnizate de reclamantă au fost dovedite față de Bundeszentralamt für Steuern (Oficiul Federal Central pentru Impozite, denumit în continuare „BZSt”) sau BZSt a obținut confirmarea acestor informații prin intermediul unui schimb de informații cu administrația fiscală japoneză,

—

în timp ce o societate-mamă de capital rezidentă trebuie să prezinte doar un certificat din partea autorităților fiscale germane privind reținerea și plata impozitului pe veniturile din capital în vederea deducerii impozitului pe veniturile din capital în cadrul stabilirii impozitului german pe profit?