i)

stabilirea și impunerea de către furnizor în sarcina distribuitorilor, în mod regulat și generalizat și fără nicio modificare pe durata practicii, a condițiilor comerciale pe care aceștia trebuie să le respecte la revânzarea produselor pe care le achiziționează de la furnizor, în special a prețurilor pe care le percep de la clienții lor, în principal în ceea ce privește prețurile minime sau prețurile minime medii;

ii)

notificarea prețurilor de revânzare impuse verbal sau în scris (prin e mail);

iii)

lipsa posibilității distribuitorilor de a și stabili în mod autonom prețurile de revânzare;

iv)

practica obișnuită și larg răspândită prin care angajații furnizorului le solicită (telefonic sau în persoană) distribuitorilor să respecte prețurile indicate;

v)

respectarea în general de către distribuitori a prețurilor de revânzare stabilite de furnizor (cu excepția unor dezacorduri punctuale) și constatarea faptului că, în general, comportamentul distribuitorilor pe piață este în acord cu condițiile stabilite de furnizor;

vi)

împrejurarea că, pentru a nu încălca condițiile stabilite, de multe ori distribuitorii înșiși cer furnizorului să le indice prețurile de revânzare;

vii)

constatarea faptului că distribuitorii își exprimă adesea nemulțumirea față de prețurile furnizorului în loc să practice pur și simplu alte prețuri;

viii)

stabilirea de către furnizor a unor marje de distribuție (scăzute) și faptul că distribuitorii pleacă de la prezumția că aceste marje corespund nivelului de remunerare a activității lor;

ix)

constatarea faptului că, prin impunerea unor marje scăzute, furnizorul impune un preț minim de revânzare, în caz contrar marjele de distribuție fiind negative;

x)

politica de reduceri acordate de furnizor distribuitorilor pe baza prețurilor de revânzare practicate efectiv de aceștia – prețul minim stabilit anterior de furnizor fiind nivelul de refacere a stocurilor în „sell out”;

xi)

necesitatea ca distribuitorii – luând în considerare, în multe cazuri, marja de distribuție negativă – să respecte nivelurile prețurilor de revânzare impuse de furnizor; practicarea unor prețuri de revânzare mai mici are loc numai în situații foarte specifice și atunci când distribuitorii solicită furnizorului o reducere suplimentară în „sell out”;

xii)

stabilirea de către furnizor și respectarea de către distribuitori a unor reduceri maxime care trebuie aplicate clienților acestora, din care rezultă un preț minim de revânzare, în caz contrar marja de distribuție fiind negativă;

xiii)

contactul direct al furnizorului cu clienții distribuitorilor și stabilirea condițiilor de revânzare impuse ulterior distribuitorilor;

xiv)

intervenția furnizorului, la inițiativa distribuitorilor, în sensul că primul este cel care decide aplicarea anumitor reduceri comerciale sau care renegociază condițiile comerciale de revânzare, și

xv)

o cerere a distribuitorilor adresată furnizorului, prin care aceștia solicită să li se permită efectuarea unei operațiuni concrete în anumite condiții pentru a și asigura marja de distribuție?