23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/13

—

Obligarea EASO la anularea și distrugerea documentului anonim care aduce atingere demnității umane cuprins în decizia motivată din 15 iunie 2016 și la adoptarea unei noi decizii în legătură cu Decizia EASO/ED/2015/358, postdatată și pe care se întemeiază Decizia de concediere EASO/HR/2015/607, a cărei anulare se solicită în cadrul cauzei T-610/16;

—

obligarea EASO la suprimarea diferitor dosare personale ale reclamantei și, în conformitate cu articolul 26 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, la păstrarea unui singur dosar în privința reclamantei, ale cărui acte să fie conforme cu statutul, și la retragerea din dosarul personal al reclamantei a documentelor manuscrise nepertinente care nu sunt identificate cu certitudine;

—

obligarea EASO la investigarea originii documentului EASO/ED/2015/358, precum și obligarea consiliului de administrație al EASO, în conformitate cu articolul 29 [alineatul (1)] litera (b) și cu articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul nr. 439/2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil, să adopte măsuri împotriva deficiențelor din administrarea EASO și să o despăgubească pe reclamantă cu 30 000 de euro pentru încălcarea articolului 41 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene constând în adoptarea de către EASO a unei măsuri individuale cauzatoare de prejudicii;

—

obligarea EASO la investigarea hărțuirii morale a reclamantei la locul de muncă și obligarea EASO și a consiliului de administrație al acestuia să adopte măsuri împotriva responsabilului hărțuirii morale la locul de muncă, precum și obligarea EASO la despăgubirea reclamantei cu 30 000 de euro pentru această greșeală de serviciu de lungă durată;

—

obligarea EASO la investigarea divulgării de înscrisuri confidențiale referitoare la reclamantă către terți neautorizați și obligarea EASO și a consiliului de administrație al acestuia să adopte măsuri împotriva responsabilului de divulgarea acestor înscrisuri, precum și obligarea EASO la despăgubirea reclamantei cu 20 000 de euro pentru această greșeală de serviciu;

—

obligarea EASO la investigarea încălcării Protocolului privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și obligarea EASO și a consiliului de administrație al acestuia să adopte măsuri împotriva responsabilului de încălcarea respectivă, precum și obligarea EASO la despăgubirea reclamantei cu 20 000 de euro pentru această greșeală de serviciu;

—

obligarea EASO la reintegrarea reclamantei în raporturi de muncă cu o durată neîntreruptă de cinci ani și, cu titlu de despăgubire, obligarea EASO la plata către reclamantă a salariului, a indemnizațiilor și a contribuțiilor la pensie ale angajatorului, corespunzătoare postului său pentru perioada în care nu și-a exercitat funcția, până la reintegrare;

—

cu titlu subsidiar, dacă EASO nu poate reintegra reclamanta în postul său, obligarea EASO să îi plătească reclamantei, cu titlu de despăgubire, salariul, indemnizația și contribuțiile la pensie ale angajatorului, corespunzătoare postului său pentru o perioadă neîntreruptă de cinci ani;

—

cu titlu de despăgubire, obligarea EASO la plata către reclamantă a sumei de 30 000 de euro pentru prejudiciul moral suferit, constând în suferința psihologică cauzată de aplicarea de către EASO a dreptului de a fi ascultat cu nerespectarea spiritului articolului 41 alineatul (2) din cartă și

—

obligarea EASO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

1.

Primul motiv, întemeiat pe hărțuirea morală pe care a suferit-o în mod sistematic și repetat și care a fost organizată și condusă de superiorul ierarhic al reclamantei. Respectiva hărțuire s-a manifestat în special prin condiții de muncă neobișnuite în cursul perioadei de stagiu, în care au lipsit onestitatea și imparțialitatea și care a fost marcată de măsuri autoritare, manipulări și o critică publică inadecvată a reclamantei.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia motivată EASO/HR/2016/525 conține un document bazat pe declarații anonime care nu are nicio legătură cu concedierea reclamantei și care nu figurează în dosarul său personal.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că EASO a privat-o pe reclamantă de dreptul său la apărare adoptând documentul EASO/ED/2015/358 în mod retroactiv și încălcând articolul 41 alineatul (2) din cartă.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe defăimarea reclamantei de către EASO și în exteriorul EASO, în special prin transmiterea deciziei motivate EASO/HR/2016/525 Ombudsmanul European, decizie care conține un document nefondat, nepertinent și neconfirmat în ceea ce o privește pe reclamantă.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că EASO, cu încălcarea articolelor 17 și 19 din statut, a divulgat acte confidențiale referitoare la reclamantă către terți care nu aveau dreptul să aibă cunoștință de acestea.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că EASO a încălcat norme referitoare la coerența dosarelor, din moment ce păstrează două dosare personale diferite referitoare la reclamantă și refuză, cu încălcarea articolului 26 din statut, să considere determinante datele care figurează în dosarul personal deschis.