Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62011CN0369

Cauza C-369/11: Acțiune introdusă la 12 iulie 2011 — Comisia Europeană/Republica Italiană

JO C 282, 24.9.2011, p. 11–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.9.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/11


Acțiune introdusă la 12 iulie 2011 — Comisia Europeană/Republica Italiană

(Cauza C-369/11)

2011/C 282/21

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: E. Montaguti și H. Støvlbæk, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că, prin neadoptarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolului 6 alineatul (3) și anexei II la Directiva 91/440/CEE (1), cu modificările ulterioare, și articolului 4 alineatul (2), articolului 14 alineatul (2), articolului 4 alineatul (1), articolului 30 alineatul (3) și articolului 30 alineatul (1) din Directiva 2001/14/CE (2), Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestor dispoziții;

obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Criticile adresate de Comisie Republicii Italiene privesc independența organismului care exercită funcțiile esențiale în materia accesului la infrastructură, a stabilirii tarifelor (taxelor) pentru accesul feroviar, precum și competențele și autonomia organismului de reglementare în sectorul feroviar.

În primul rând, regimul care guvernează exercitarea de către gestionarul infrastructurii a funcțiilor esențiale în materia accesului la infrastructură nu ar furniza suficiente garanții că acest gestionar operează în mod independent de holdingul grupului din care face parte, care include și principala întreprindere feroviară de pe piață.

În plus, dat fiind că Ministerul Transporturilor determină tarifele de acces la rețea, în timp ce gestionarul infrastructurii poate formula numai o propunere în această materie și are numai sarcina operațională de a calcula tarifele efectiv datorate de o anumită întreprindere feroviară, acesta din urmă ar fi lipsit de un instrument de gestiune esențial, care contravine cerinței de independență a gestionarului.

În sfârșit, nu ar fi încă asigurată necesara independență deplină a organismului de reglementare față de toate întreprinderile feroviare în măsura în care personalul organismului de reglementare este constituit funcționari ai Ministerului Transporturilor, iar acesta din urmă ar continua să exercite o influență decisivă asupra holdingului grupului care include principală întreprindere feroviară italiană și, prin urmare, și asupra acesteia din urmă.


(1)  JO L 237, p. 25, Ediție specială, 07/vol. 2, p. 86.

(2)  JO L 75, p. 29, Ediție specială, 07/vol. 8, p. 66.


Top