Introducere și temei juridic

La 19 noiembrie 2025, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2024/1689 și (UE) 2018/1139 în ceea ce privește simplificarea punerii în aplicare a normelor armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul omnibus în domeniul digital privind IA) (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să emită un aviz din proprie inițiativă cu privire la regulamentul propus. Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus cuprinde dispoziții care intră în competența BCE, în special în ceea ce privește misiunile BCE referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații cu caracter general

1.1.

La 3 noiembrie 2021, BCE a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială) și a adoptat un aviz în acest sens (2).

1.2.

BCE apreciază obiectivul regulamentului propus de a promova inovarea și competitivitatea în cadrul pieței interne prin simplificarea și eficientizarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul privind IA”). BCE recunoaște importanța instituirii unui cadru de reglementare accesibil, specific sistemelor de IA, și a asigurării în același timp a unei protecții consecvente și la nivel înalt a intereselor publice în ceea ce privește sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale, precum și importanța utilizării în condiții de încredere și în mod etic a inteligenței artificiale (IA), astfel cum se prevede în Regulamentul privind IA și în regulamentul propus (4). În special, întrucât instituțiile de credit se bazează din ce în ce mai mult atât pe sisteme de IA cu grad ridicat de risc, cât și pe sisteme de IA de uz general, este esențial un cadru eficient pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul privind IA și cu dreptul bancar al Uniunii.

1.3.

Din perspectiva supravegherii prudențiale, instituirea unor traiectorii de inovare bine concepute permite instituțiilor de credit să experimenteze în condiții de siguranță soluțiile de IA în medii controlate, asigurând în același timp identificarea timpurie a riscurilor potențiale. Aceste traiectorii sprijină atât progresul tehnologic din sectorul bancar, cât și capacitatea BCE de a evalua impactul potențial asupra rezilienței operaționale, a riscurilor de modelare și a guvernanței datelor instituțiilor de credit.

1.4.

BCE înțelege că regulamentul propus nu impune BCE obligații suplimentare în calitatea acesteia de autoritate de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și nici nu este necesar ca BCE să aplice Regulamentul privind IA în supravegherea pe care o desfășoară. Cu toate acestea, având în vedere supravegherea de către BCE a riscurilor legate de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) ale instituțiilor de credit și faptul că anumite cerințe prevăzute în Regulamentul privind IA se pot suprapune respectării legislației Uniunii privind serviciile financiare sau pot fi abordate pe această cale, o coordonare strânsă și un schimb eficace de informații între BCE și autoritățile naționale de supraveghere a pieței care supraveghează instituțiile de credit reglementate în temeiul Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) (denumită în continuare „CRD”) sunt esențiale pentru a asigura supravegherea consecventă și aplicarea eficace a Regulamentului privind IA în ceea ce privește astfel de legi referitoare la instituțiile de credit.

2.   Competențe instituționale și în materie de supraveghere

2.1.

În temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat și al Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (6) (denumit în continuare „Regulamentul MUS”), Consiliul a conferit BCE misiuni specifice privind politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, cu scopul de a contribui, printre altele, la siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar din Uniune și din fiecare stat membru (7). Mandatul BCE se limitează la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit. BCE înțelege că evaluările conformității (8), identificările încălcărilor (9) și aplicarea Regulamentului privind IA (10) constituie sarcini ale autorităților de supraveghere a pieței și nu fac parte din mandatul de supraveghere prudențială al BCE (11).

2.2.

În pofida mandatului restrâns al BCE în acest domeniu, Regulamentul privind IA prevede că autoritățile naționale de supraveghere a pieței, care supraveghează instituțiile de credit reglementate care participă la mecanismul unic de supraveghere (MUS), ar trebui să raporteze BCE, fără întârziere, orice informații identificate în cursul activităților lor de supraveghere a pieței care ar putea prezenta un potențial interes pentru atribuțiile de supraveghere prudențială ale BCE (12).

3.   Schimbul de informații în materie de supraveghere

3.1.

Se consideră că instituțiile de credit care furnizează sau implementează sisteme cu grad ridicat de risc respectă anumite dispoziții ale Regulamentului privind IA atunci când respectă obligații similare prevăzute de legislația Uniunii privind serviciile financiare (13). BCE apreciază acest principiu, care previne o situație în care instituțiile de credit să se confrunte cu o dublă raportare și cu potențiale opinii divergente în materie de supraveghere. Cu toate acestea, astfel cum se indică la punctul 2.1, BCE nu are un mandat de supraveghere a pieței în temeiul Regulamentului privind IA și, în general, autoritățile de supraveghere bancară nu au același mandat și aceleași priorități de supraveghere ca autoritățile de supraveghere a pieței în temeiul Regulamentului privind IA. Aceasta înseamnă că, în general, autoritățile de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit nu vor revizui sau nu vor putea revizui cerințele și nu vor putea aborda încălcările în baza Regulamentului privind IA. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile în supravegherea aplicării Regulamentului privind IA, autoritățile de supraveghere bancară, cum ar fi BCE, ar trebui, prin urmare, să poată face schimb de informații cu autoritățile de supraveghere a pieței care supraveghează instituțiile de credit care sunt relevante pentru respectivele autorități de supraveghere a pieței.

3.2.

Cadrul actual prevede în primul rând ca BCE să primească informații de la autoritățile de supraveghere a pieței (14). Pentru realizarea obiectivelor Regulamentului privind IA, inclusiv protejarea drepturilor fundamentale, și pentru asigurarea supravegherii pieței și supravegherii prudențiale coordonate și efective, regulamentul propus ar trebui să includă o bază juridică explicită care să permită BCE, pe baza principiului necesității de a cunoaște și cu condiția respectării cerințelor privind secretul profesional, să transmită informații relevante în materie de supraveghere prudențială autorităților naționale competente de supraveghere a pieței care supraveghează instituțiile de credit reglementate prin CRD și care fac obiectul supravegherii de către BCE. De asemenea, ar trebui introdus un acord similar privind schimbul de informații între autoritățile naționale competente care supraveghează instituțiile de credit și autoritățile de supraveghere a pieței. Fără o astfel de bază juridică clară, este nesigur modul în care coordonarea dintre autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile de supraveghere prudențială (15) ar putea fi pusă în practică. BCE consideră, de asemenea, că este util să se extindă la autoritățile naționale de supraveghere a pieței care supraveghează instituțiile de credit care nu sunt autorități competente pentru supravegherea bancară (și, prin urmare, nu fac parte din MUS) obligația de a raporta BCE și autorităților naționale competente pentru supravegherea bancară orice informații identificate în cursul activităților lor de supraveghere a pieței care ar putea prezenta un interes potențial pentru atribuțiile de supraveghere prudențială ale BCE și ale autorităților naționale competente pentru supravegherea bancară (16). Un temei juridic pentru un astfel de schimb de informații ar putea fi utilizat, de exemplu, pentru a face schimb de informații privind gestionarea riscurilor sau guvernanța sistemelor de IA implementate de instituțiile de credit supravegheate sau pentru a face schimb de informații care au un impact asupra profilului de risc al acestora.

4.   Domeniul de aplicare și clasificarea modelelor și a cazurilor de utilizare

4.1.

Este important ca participanții la piață, în special instituțiile de credit care utilizează IA pentru evaluarea creditelor, să știe ce tehnici se încadrează sau nu în definiția sistemului de IA (17), precum și ce tehnici sunt considerate „cu grad ridicat de risc” în temeiul Regulamentului privind IA.

4.2.

Ar fi oportună o clarificare suplimentară, în special prin excluderea explicită a modelelor liniare generalizate (de exemplu, regresiile liniare sau logistice) din domeniul de aplicare al definiției sistemelor de IA cu grad ridicat de risc din Regulamentul privind IA, atunci când sunt utilizate pentru evaluarea creditelor (18), având în vedere nivelul lor ridicat de explicabilitate și transparență (19). O astfel de clarificare ar putea fi reflectată în Regulamentul privind IA (20) și în Orientările Comisiei privind definiția unui sistem de inteligență artificială instituite prin Regulamentul (UE) 2024/1689 (21).

4.3.

În acest sens, BCE observă că modelele liniare generalizate, inclusiv regresia liniară și logistică, sunt inerent interpretabile și transparente (22). Funcționarea lor poate fi explicată pe deplin printr-un set limitat și stabil de parametri, a căror influență asupra rezultatelor poate fi evaluată cu ajutorul unor instrumente statistice bine stabilite. În consecință, astfel de modele nu prezintă caracteristicile de „cutie neagră” care stau la baza cerințelor de guvernanță consolidată și de atenuare a riscurilor prevăzute de Regulamentul privind IA, care sunt concepute în principal pentru a aborda provocările generate de sistemele complexe, neliniare sau cu învățare autonomă (23), pentru care cadrul juridic actual ar putea să nu fie adecvat (24). În plus, din perspectiva proporționalității și a securității juridice, chiar și modele liniare generalizate, atunci când sunt utilizate ca tehnici statistice de sine stătătoare, în domeniul de aplicare al definiției sistemelor de IA cu grad ridicat de risc din Regulamentul privind IA nu ar contribui în mod semnificativ la reducerea riscurilor asociate acestor modele. Mai degrabă, acest lucru ar crea sarcini inutile de asigurare a conformității, în special în sectoarele financiare reglementate, cum ar fi sectorul bancar, în care astfel de modele sunt bine stabilite, utilizate pe scară largă și fac deja obiectul unei guvernanțe prudențiale și al unui control de supraveghere extinse. Tratarea acestor algoritmi la fel cu metodele de modelare mai complexe și noi utilizate pentru evaluarea creditelor ar fi în contradicție cu obiectivul de simplificare declarat al regulamentului propus. BCE consideră că ar fi justificată o clarificare suplimentară pentru a exclude în mod expres modelele liniare generalizate din definiția sistemelor de IA cu grad ridicat de risc din Regulamentul privind IA, fără a aduce atingere cazurilor în care astfel de modele fac parte din sisteme de IA mai complexe care necesită o evaluare holistică a riscurilor.

4.4.

Regulamentul privind IA clarifică faptul că sistemele de IA prevăzute de dreptul Uniunii în scopuri prudențiale pentru calcularea cerințelor de capital aplicabile instituțiilor de credit (cunoscute sub denumirea de „modele interne”) nu ar trebui considerate ca prezentând un grad ridicat de risc (25). În același timp, sistemele de IA menite să evalueze bonitatea persoanelor fizice sau să stabilească scorul de credit al acestora trebuie considerate ca având un grad ridicat de risc în Regulamentul privind IA (26). Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( (27)denumit în continuare „CRR”), modelele interne ar trebui să joace un rol esențial în procesul de aprobare a creditelor și, prin urmare, sunt strâns legate de modelele de calculare a scorului de credit (28). Acest lucru poate duce la o situație în care autoritățile de supraveghere prudențială, care evaluează modelul intern, și autoritatea de supraveghere a pieței, care evaluează modelul de calculare a scorului de credit, oferă orientări diferite și potențial contradictorii în supravegherea lor. În acest context, BCE reiterează faptul că sunt necesare o coordonare și un schimb de informații eficace între autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile de supraveghere prudențială pentru a promova aplicarea consecventă a cerințelor care se suprapun care sunt prevăzute de Regulamentul privind IA și CRR și pentru a asigura o protecție eficace a drepturilor fundamentale. În orice caz, BCE constată că, chiar și în cazul unui schimb adecvat de informații, cauza principală a problemei cerințelor potențial contradictorii nu ar fi complet rezolvată. În acest sens, instituțiile de credit și autoritățile lor de supraveghere trebuie să parcurgă un proces complex pentru a se asigura că modelul intern al instituției de credit respectă CRR și, în paralel, Regulamentul privind IA, având în vedere și că, cel mai probabil, autoritatea de supraveghere prudențială și autoritatea competentă de supraveghere a pieței vor evalua fiecare model în perioade de timp diferite.

4.5.

În cele din urmă, o coordonare sporită între orientările Comisiei, orientările privind punerea în aplicare a Regulamentului privind IA și Sistemul european de supraveghere financiară ar contribui la evitarea sarcinilor administrative care nu sunt necesare și ar sprijini un cadru de supraveghere coerent.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerea de redactare specifică însoțită de o explicație în acest sens se regăsește într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2025) 836 final.

(2)  Avizul Băncii Centrale Europene din 29 decembrie 2021 referitor la o propunere de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (CON/2021/40) (JO C 115, 11.3.2022, p. 5).

(3)  Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj).

(4)  A se vedea considerentul (1) al regulamentului propus și considerentul (1) al Regulamentul privind IA.

(5)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L176, 27.6.2013, p. 338, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2013/36/oj.

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63, (OJ L 287, 29.10.2013, p. 63, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1024/oj).

(7)  A se vedea articolul 1 primul paragraf din Regulamentul MUS.

(8)  A se vedea articolul 5 alineatul (6) și articolele 46 și 60 din Regulamentul privind IA.

(9)  Articolele 73, 74, 75, 76 și 80, precum și articolul 83 alineatul (1) din Regulamentul privind IA.

(10)  Articolul 79 alineatele (5)-(9), articolele 81 și 82, articolul 83 alineatul (2) precum și articolele 85 și 99 din Regulamentul privind IA.

(11)  A se vedea punctele 2.1.4 și 2.1.5 din Avizul CON/2021/40.

(12)  A se vedea articolul 74 alineatul (7) din Regulamentul privind IA.

(13)  A se vedea articolul 26 alineatele (5) și (6) din Regulamentul privind IA.

(14)  A se vedea articolul 74 alineatul (7) din Regulamentul privind IA.

(15)  A se vedea considerentul (158) din Regulamentul privind IA.

(16)  A se vedea articolul 74 alineatul (7) al doilea paragraf din Regulamentul privind IA.

(17)  Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul privind IA.

(18)  A se vedea anexa III la Regulamentul privind IA.

(19)  Cu privire la acest aspect, a se vedea, de asemenea, Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2025 referitoare la impactul inteligenței artificiale asupra sectorului financiar [2025/2056 (INI)], disponibilă pe website-ul Parlamentului European la adresa www.europarl.europa.eu.

(20)  De exemplu, în anexa III la Regulamentul privind IA.

(21)  A se vedea, de exemplu, punctul 42 din Comunicarea Comisiei, Orientări ale Comisiei privind definirea unui sistem de inteligență artificială instituit prin Regulamentul (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind IA) C (2025) 5053 final.

(22)  Banca Națională a Belgiei, „Financial Market Infrastructures and Payment Services Report” (Raport privind infrastructurile pieței financiare și serviciile de plată), 2019, p. 64-65, disponibil pe website-ul BNB la adresa www.nbb.be; F. Pérez-Cruz et al., „Managing explanations: how regulators can address AI explainability” (Explicații coordonatoare: cum pot autoritățile de reglementare să abordeze explicabilitatea IA), Financial Stability Institute, Occasional Paper nr. 24, 2025, p. 15, disponibil pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale, la adresa www.bis.org.

(23)  J. Tejero, „Unwrapping black-box models: a case study in credit risk” (Analiza modelelor de tip „cutie neagră”: un studiu de caz privind riscul de credit), Revista de Estabilidad Financiera, 43, 2022, p. 96 et seq. Disponibil pe website-ul Banco de España la adresa www.bde.es.

(24)  De asemenea, BCE exclude modelele generalizate de regresie liniară din așteptările mai stricte aplicabile modelelor mai complexe utilizate pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii. A se vedea Ghidul BCE privind modelele interne, punctul 31, nota de subsol 3, disponibil pe website-ul BCE privind supravegherea bancară, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(25)  A se vedea considerentul (58) din Regulamentul privind IA.

(26)  A se vedea anexa III la Regulamentul privind IA.

(27)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/575/oj).

(28)  A se vedea articolul 144 alineatul (1) litera (b) din CRR.