Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52025PC0335

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale în Uniune

COM/2025/335 final

Bruxelles, 25.6.2025

COM(2025) 335 final

2025/0335(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale în Uniune

{SEC(2025) 335 final} - {SWD(2025) 335 final} - {SWD(2025) 336 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Activitățile spațiale se extind rapid la nivel mondial, fiind stimulate de o cerere tot mai mare de date spațiale și de servicii spațiale și de o reducere a costului de producție și lansare a sateliților. De asemenea, dezvoltarea economică în spațiul cosmic a atras noi actori pe piață. 

Pentru a sprijini această extindere a activităților spațiale și implicarea tot mai mare a noilor actori comerciali în activitățile spațiale transfrontaliere, 13 state membre au adoptat legislații naționale în domeniul spațial. Acest lucru reflectă angajamentele de drept internațional care impun supravegherea activităților spațiale. Mozaicul de abordări în materie de reglementare care a rezultat creează o piață internă fragmentată. Este probabil ca această fragmentare să se accentueze, întrucât mai multe state membre intenționează să instituie cadre juridice pentru activitățile spațiale.

Disparitățile dintre abordările naționale în ceea ce privește protejarea siguranței, a rezilienței și a sustenabilității din punctul de vedere al mediului a infrastructurii spațiale pot avea un impact negativ asupra furnizării de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune. În ultimă instanță, acest lucru afectează competitivitatea industriei spațiale din Uniune și funcționarea lanțurilor valorice transfrontaliere. Obiectivul general al acestei inițiative este de a sprijini dezvoltarea și funcționarea pieței interne pentru sectorul spațial. Mai precis, inițiativa urmărește:

să instituie un cadru juridic al Uniunii pentru furnizarea de date spațiale și de servicii spațiale de către operatorii spațiali din Uniune pentru a stimula inovarea și a crea un mediu de afaceri stabil, previzibil și competitiv;

să asigure posibilitatea de urmărire a obiectelor spațiale și să reducă generarea de deșeuri spațiale, sporind astfel siguranța activităților spațiale;

să creeze un cadru de evaluare a riscurilor care să fie adaptat la nevoile specifice în materie de securitate cibernetică ale infrastructurii spațiale, sporind astfel reziliența activităților spațiale; 

să creeze o metodă comună de calculare a impactului activităților spațiale asupra mediului în Uniune, sporind astfel sustenabilitatea activităților spațiale.

Se preconizează că inițiativa va oferi securitatea juridică de care au nevoie operatorii spațiali din Uniune pentru a desfășura activități spațiale și va stimula competitivitatea industriei spațiale, abordând în același timp riscurile care decurg din creșterea exponențială a activităților spațiale și garantând utilizarea pe termen lung a spațiului. 

Orientările politice pentru Comisia Europeană 2024-2029 1(1), precum și raportul Draghi privind viitorul competitivității europene identifică spațiul ca fiind un sector strategic esențial pentru Uniune 2(2) și recomandă instituirea unui cadru legislativ comun al Uniunii pentru o piață internă funcțională a spațiului, pe termen scurt. Comisia a identificat propunerea de act legislativ al UE privind spațiul ca fiind o prioritate esențială în două comunicări comune recente: Abordarea UE privind managementul traficului spațial și Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare 3(3). Această inițiativă legislativă reflectă apelurile la acțiune ale statelor membre în vederea instituirii unei piețe interne pentru activitățile spațiale printr-un cadru de reglementare coerent și stabil. În concluziile recente ale Consiliului, statele membre au recunoscut necesitatea de a evita fragmentarea pieței interne a serviciilor și produselor spațiale și de a spori competitivitatea globală a industriei spațiale a Uniunii 4(4). Acestea au recunoscut relevanța acțiunii Uniunii pentru asigurarea egalității de tratament a operatorilor spațiali și a unor condiții de concurență echitabile pentru industria spațială a Uniunii 5(5). Importanța stabilirii unui cadru juridic pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung a spațiului a fost, de asemenea, recunoscută de parlamentele naționale 6(6). Și industria spațială, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), și-a exprimat sprijinul pentru un cadru juridic clar și previzibil 7(7)

Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Tratatul Organizației Națiunilor Unite cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic (OST) reglementează cadrul de reglementare global pentru spațiul cosmic, subliniind principiul responsabilității statului. Acesta impune statelor să autorizeze, să supravegheze și să răspundă pentru activitățile lor spațiale. Totuși, lipsa unor norme tehnice obligatorii specifice pentru punerea în aplicare a obligațiilor generale privind OST a condus la cerințe de autorizare diferite, deoarece statele membre au urmat abordări diferite în materie de reglementare.

În prezent, 13 state membre au legi naționale privind spațiul. Alte state membre sunt în curs de elaborare a unei legislații în domeniul spațial sau de actualizare a legislației existente, pentru a face față apariției unor operatori comerciali nou-intrați și extinderii activităților acestora. Lipsa de coordonare între diferitele abordări în materie de reglementare a generat un peisaj de reglementare fragmentat, în care obstacolele emergente pot împiedica funcționarea pieței interne a serviciilor spațiale și a datelor spațiale în Uniune.

Propunerea de act legislativ al UE privind spațiul armonizează cadrul juridic la nivelul Uniunii, integrând cerințele prevăzute de legislațiile naționale în domeniul spațial pentru a evita suprapunerile, duplicările și contradicțiile și pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne. 

Coerența cu alte politici ale Uniunii

În primul rând, în ceea ce privește reziliența, Uniunea a adoptat acte legislative privind securitatea cibernetică (Directiva NIS 2) și reziliența fizică a entităților critice (Directiva CER) care consolidează reziliența infrastructurii terestre care sprijină serviciile spațiale.

Deși Directiva NIS 2 se adresează operatorilor segmentului terestru, pe de o parte, și furnizorilor de comunicații electronice, pe de altă parte, nici Directiva NIS 2, nici Directiva CER nu acoperă activele deținute de Uniune care funcționează în contextul Programului spațial al Uniunii. Prin urmare, acestea nu prevăd un cadru complet de gestionare a riscurilor pentru toate segmentele infrastructurii spațiale sau pentru toți operatorii spațiali.

Propunerea de act legislativ al UE privind spațiul remediază această lacună prin stabilirea unor norme specifice și explicite în materie de securitate cibernetică aplicabile tuturor operatorilor spațiali și tuturor activelor infrastructurii spațiale, creând astfel un nivel de referință în materie de reziliență adaptat pentru sectorul spațial. Părțile interesate publice și private din sectorul spațial vor obține claritate cu privire la obligațiile lor juridice, necesară pentru a asigura reziliența infrastructurii spațiale și a misiunilor spațiale. În plus, pe măsură ce statele membre efectuează transpunerea și punerea în aplicare a Directivei NIS 2, apare o nevoie iminentă de a alinia aceste noi norme la cerințele specifice pentru sectorul spațial. Propunerea asigură o articulare clară cu cadrul general privind securitatea cibernetică de la nivelul Uniunii. Întrucât actul legislativ al UE privind spațiul devine „lex specialis” în ceea ce privește măsurile de securitate cibernetică ale operatorilor spațiali din Uniune care se califică drept entități esențiale sau importante conform Directivei NIS 2, acești operatori spațiali ar urma să aplice capitolul privind reziliența, evitând astfel duplicarea cerințelor.

În al doilea rând, în ceea ce privește aspectele legate de siguranță, propunerea de act legislativ al UE privind spațiul asigură sinergia cu politicile și legislația Uniunii în materie de siguranță. Atunci când activitățile spațiale afectează mai multe state membre, coordonarea cu managementul traficului aerian se realizează prin Regulamentul (UE) 2019/123, care optimizează funcțiile rețelei europene. Incidentele de la intersecția dintre aviație și activitățile spațiale sunt raportate în mod sistematic prin intermediul sistemului de raportare obligatorie al Uniunii instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 376/2014. Privind în perspectivă, orice norme viitoare privind operațiunile la mare altitudine pot include definiții pentru vehiculele de lansare, asigurând astfel o acoperire normativă cuprinzătoare pentru aceste domenii emergente. 

În al treilea rând, în conformitate cu Pactul verde european 8(8) și cu obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii 9(9), propunerea de act legislativ al UE privind spațiul contribuie la reducerea amprentei de mediu a activităților spațiale și permite abordarea, în viitor, a unor potențiale noi angajamente ale Uniunii în cadrul convențiilor internaționale încheiate în acest domeniu. 

Metodologiile de evaluare a impactului activităților spațiale, de exemplu evaluarea ciclului de viață (ECV) sau politicile și instrumentele legate de mediu ale Uniunii, cum ar fi amprenta de mediu a produselor (PEF) 10(10), sunt în mod clar subdezvoltate în prezent 11(11). În plus, niciunul dintre cadrele generale de sustenabilitate sau de mediu, cum ar fi cadrul de mediu, social și de guvernanță (MSG) 12(12), nu ia în considerare vreunul dintre efectele specifice și deosebit de complexe ale activităților spațiale asupra mediului.

Prin urmare, pe baza abordării PEF, propunerea de act legislativ al UE privind spațiul propune elaborarea și utilizarea obligatorie a unei metodologii ECV specifice spațiului.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede adoptarea de măsuri pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne.

Deși tratatul prevede în mod specific un temei juridic pentru măsurile referitoare la politica spațială (articolul 189 din TFUE), acest temei juridic nu poate fi utilizat pentru prezenta inițiativă. Articolul 189 din TFUE se referă numai la măsurile care promovează inițiative comune, sprijină cercetarea și dezvoltarea tehnologică sau coordonează eforturile de explorare și exploatare a spațiului. Acesta exclude în mod explicit orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. 

Totuși, în conformitate cu jurisprudența constantă, articolul 114 din TFUE poate fi utilizat ca temei juridic pentru instituirea și funcționarea pieței interne a serviciilor spațiale și a datelor spațiale 13(13). În acest sens, abordările divergente ale statelor membre pot îngreuna desfășurarea de activități spațiale de către operatorii spațiali, în special desfășurarea de operațiuni transfrontaliere care necesită obținerea mai multor autorizări din partea mai multor state membre (de exemplu, autorizarea în statul în care au loc operațiunile și în care este lansată o navă spațială). 

Propunerea de act legislativ al UE privind spațiul realizează o armonizare specifică cu privire la aspecte-cheie ale siguranței, rezilienței și sustenabilității din punctul de vedere al mediului abordate în autorizarea activităților spațiale. Aceasta ar asigura instituirea și funcționarea pieței interne a serviciilor spațiale și a datelor spațiale generate prin utilizarea și operarea infrastructurii spațiale. Statele membre ar recunoaște autorizările pentru activități spațiale emise de alte state membre cu privire la aspectele-cheie reglementate de prezentul regulament. Totuși, statele membre ar păstra în același timp posibilitatea de a impune cerințe mai stricte în cazul în care acest lucru este necesar în mod obiectiv pentru a garanta siguranța, reziliența sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului în operarea navelor spațiale sau lansările de pe teritoriile lor, pentru misiunile spațiale efectuate de operatorii spațiali din Uniune autorizați în alte state membre.

Propunerea de act legislativ al UE privind spațiul ar introduce cerințe de autorizare mai omogene și mai coerente pe piața internă, ceea ce, la rândul său, ar contribui la creșterea competitivității industriei spațiale a Uniunii. Actul legislativ al UE privind spațiul ar permite operatorilor spațiali din Uniune să desfășoare activități în mai multe jurisdicții fără obstacole și ar oferi securitatea juridică necesară. Acest lucru ar încuraja investițiile în acest sector, facilitând și extinderea întreprinderilor Noului Spațiu. În același spirit, noile tehnologii bazate pe cerințele prevăzute în legislație (și anume ISOS, tehnologie legată de deșeuri și urmărire, precum și cerul întunecat și silențios) ar stimula inovarea industrială în acest sector și ar contribui la siguranța, sustenabilitatea și reziliența pe termen lung a activităților spațiale.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Statele membre au adoptat abordări disparate în ceea ce privește siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale. Acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru a realiza o armonizare specifică cu privire la mai multe aspecte-cheie acoperite în prezent în mod inegal de cerințele naționale de autorizare.

Instituirea unui cadru la nivelul Uniunii ar spori nivelul comun de siguranță, reziliență și sustenabilitate din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale, generând o valoare adăugată semnificativă în comparație cu acțiunile individuale la nivelul statelor membre.

În special, acțiunea la nivelul Uniunii: (1) ar crea condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, prin apropierea cerințelor de autorizare referitoare la siguranță, reziliență și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului; (2) ar integra fără probleme noile norme în legislațiile actuale privind spațiul, pentru a evita suprapunerile, duplicările și contradicțiile, îmbunătățind funcționarea pieței interne; (3) ar asigura recunoașterea într-un stat membru a autorizărilor pentru activități spațiale acordate într-un alt stat membru; (4) ar asigura o protecție mai bună și mai omogenă a tuturor activelor de infrastructură spațială din Uniune, contribuind la asigurarea faptului că infrastructura respectivă furnizează date spațiale și servicii spațiale în condiții de siguranță și securitate și (5) ar asigura coerența în evaluarea impactului activităților spațiale asupra mediului.

În același timp, o abordare comună la nivelul Uniunii ar consacra Uniunea ca lider global în stabilirea de standarde într-un domeniu care necesită urgent soluții pe termen lung. 

Proporționalitatea

Astfel cum s-a subliniat în evaluarea impactului care însoțește propunerea, propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite de prezenta inițiativă și nu impune costuri disproporționate care ar putea afecta competitivitatea industriei spațiale a Uniunii.

Acțiunea Uniunii ar crea un nivel de referință comun pentru aspectele legate de siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale din Uniune, în același timp (a) fiind proporțională cu riscurile specifice fiecărei orbite, altitudini sau particularităților generate de misiunile spațiale necritice; (b) rămânând neutră din punct de vedere tehnologic și (c) respectând pe deplin prerogativele statelor membre în ceea ce privește securitatea națională.

Propunerea reduce la minimum sarcinile inutile prin simplificarea autorizărilor pentru constelații (de exemplu, o autorizație unică per constelație, mai degrabă decât per satelit). Un regim de siguranță mai puțin strict se aplică misiunilor spațiale pe orbită terestră foarte joasă, a căror reintrare rapidă în atmosferă limitează în mod natural deșeurile, în timp ce obligațiile de reziliență se adaptează în funcție de dimensiunea operatorului spațial, de importanța misiunii și de utilizarea propulsiei.

Alegerea instrumentului

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene împuternicește Parlamentul European și Consiliul să adopte regulamente și directive. 

Comisia a decis să prezinte o propunere de regulament care să asigure un nivel consecvent de punere în aplicare în întreaga Uniune. Astfel se vor evita divergențele care ar putea împiedica furnizarea de activități spațiale și de date spațiale în cadrul pieței interne, se vor garanta securitatea juridică și transparența, se va asigura o protecție uniformă a drepturilor și obligațiilor tuturor furnizorilor de servicii spațiale din UE și din țări terțe pe piața internă și se va da posibilitatea unei puneri în aplicare coerente în toate statele membre.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu se aplică

Consultările cu părțile interesate

La elaborarea propunerii, în conformitate cu orientările pentru o mai bună legiferare, Comisia s-a consultat pe larg cu toate părțile interesate relevante. Comisia a efectuat o consultare specifică și o consultare publică deschisă, a publicat o cerere de contribuții, a desfășurat sondaje specifice cu privire la cele trei domenii principale vizate de propunere și a organizat patru ateliere cu părțile interesate. Contribuția acestora a fost integrată în studiul care sprijină lucrările pregătitoare ale Comisiei.

(a) Consultarea specifică a părților interesate 

Consultarea specifică a părților interesate s-a desfășurat în perioada 29 septembrie-2 noiembrie 2023. Aceasta a vizat industria spațială, incluzând entități precum instituții academice/de cercetare, asociații de întreprinderi, producători de nave spațiale, operatori spațiali, companii aeriene sau furnizori de servicii de navigație aeriană, organizații de consumatori, organizații de mediu, organizații neguvernamentale (ONG-uri), autorități publice, sindicate și publicul larg. S-au trimis contribuții din partea a 27 de state membre ale UE (47 % dintre respondenți) și a mai multor țări terțe, cum ar fi Canada, Japonia, Norvegia, Elveția, Statele Unite și Regatul Unit (5 %). În cazul celorlalte răspunsuri (49 %), proveniența nu a fost specificată. 

În total s-au primit 333 de contribuții și au fost prezentate 65 de documente însoțitoare, dintre care 170 de la organizații, 153 de la persoane fizice, iar restul au fost contribuții anonime. Dintre organizații, 62 % erau microîntreprinderi sau întreprinderi mici sau mijlocii.

Atât răspunsurile la sondaj, cât și documentele de poziție primite, inclusiv cele din partea asociațiilor sectoriale, au arătat un sprijin larg pentru un act legislativ al UE privind spațiul. În special, există un consens larg în cadrul industriei spațiale europene cu privire la faptul că actul legislativ al UE privind spațiul ar oferi un cadru comun clar care să armonizeze normele esențiale disparate privind activitatea spațială în Uniune. Acest lucru este considerat deosebit de valoros, întrucât ar permite organizațiilor să se extindă cu ușurință în străinătate și să își ofere serviciile în mai multe state membre. În plus, introducerea unui act legislativ al UE privind spațiul este considerată o oportunitate pentru Uniune de a-și asuma rolul de lider în stabilirea unor standarde globale pentru a face spațiul mai sigur, mai rezilient și mai sustenabil.

În același timp, industria a subliniat că actul legislativ al UE privind spațiul ar trebui să urmărească menținerea competitivității sale prin includerea în domeniul său de aplicare a întreprinderilor din țări terțe care introduc produse sau servicii pe piața Uniunii. Reprezentanții industriei și asociațiile și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la sarcina potențială și la costurile suplimentare pe care actul legislativ al UE privind spațiul le-ar putea impune întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor și au solicitat măsuri de sprijin care să compenseze acest impact. 

(b) Consultarea publică 

Consultarea publică a părților interesate s-a desfășurat în perioada 4 octombrie-28 noiembrie 2023. Sondajul a cuprins 11 întrebări cu caracter general privind riscurile în materie de siguranță și securitate pentru activitățile spațiale, precum și întrebări privind măsurile potențiale la nivelul Uniunii. În total, s-au primit 44 de contribuții din partea unor persoane fizice, organizații, instituții academice/de cercetare, autorități publice, asociații de întreprinderi și ONG-uri.

Sondajul a arătat un sprijin puternic al părților interesate pentru un act legislativ al UE privind spațiul. Respondenții au subliniat caracterul inadecvat al actualelor legi naționale și internaționale privind spațiul, subliniind necesitatea unui cadru de reglementare cuprinzător. Majoritatea părților interesate pledează pentru o combinație de măsuri obligatorii și voluntare care să asigure operațiuni spațiale sigure, reziliente și sustenabile, existând o largă recunoaștere a importanței cooperării internaționale. 

Obținerea și utilizarea expertizei

Comisia s-a bazat pe expertiză externă pentru a elabora raportul de evaluare a impactului:

Deloitte și Roland Berger au oferit consultanță pentru raportul de evaluare a impactului; 

Cyberinflight și RHEA Group au contribuit cu expertiză în materie de securitate cibernetică spațială; 

Comisia a organizat două ateliere cu experți europeni în domeniul dreptului spațial, la 16 februarie 2023 și la 13 noiembrie 2023;

Euroconsult a realizat un studiu privind industria și piața spațială europeană; 

Comisia a colaborat cu diverse părți interesate [de exemplu, Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (EUSPA), alte departamente ale Comisiei, Agenția Spațială Europeană (ESA) și asociațiile sectoriale] pentru a colecta date cuprinzătoare în sprijinul evaluării impactului. 

Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa privind o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului pentru prezenta propunere. La 22 februarie 2024, Comitetul de control normativ al Comisiei a emis un aviz pozitiv cu rezerve pentru evaluarea impactului 14(14). Evaluarea a luat în considerare următoarele opțiuni de politică:

Opțiunea de politică 1: Comisia ar facilita codificarea măsurilor fără caracter obligatoriu între industrie și statele membre printr-o abordare bazată pe coreglementare. Coreglementarea combină măsurile legislative și de reglementare cu acțiunile întreprinse de actorii cei mai vizați, pe baza expertizei practice a acestora. În plus, aceasta promovează elaborarea de etichete de către industrie. 

Opțiunea de politică 2: adoptarea unui cadru obligatoriu al Uniunii.

Opțiunea de politică 2+: adoptarea unui cadru obligatoriu al Uniunii, menționat în opțiunea 2, combinat cu măsuri de sprijin și fără caracter obligatoriu. 

Opțiunea de politică 2++: opțiunile de politică 2 și 2+ cu acorduri bilaterale internaționale pentru promovarea unei abordări globale a siguranței spațiale, a rezilienței și a impactului activităților spațiale asupra mediului.

Pe baza evaluării și comparării tuturor opțiunilor, opțiunea 2+, „Adoptarea unui cadru obligatoriu la nivelul Uniunii, combinat cu măsuri fără caracter obligatoriu”, a fost considerată opțiunea preferată. Acest rezultat este și în concordanță cu opțiunea preferată selectată de părțile interesate (inclusiv de IMM-uri) în cadrul consultării specifice.

Prezentare generală a impactului economic 

Punerea în aplicare a unui cadru de reglementare pentru domeniul spațial implică mai multe costuri și beneficii atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. 

În ceea ce privește sectorul public, statele membre cu programe spațiale consacrate evaluează deja multe dintre cerințele avute în vedere, în conformitate cu obligațiile prevăzute în tratatele ONU. Aceste state membre găzduiesc cea mai mare parte a sectorului spațial european, iar normele lor ar necesita doar ajustări minore, ceea ce ar însemna o sarcină administrativă minimă [1-2 echivalent normă întreagă (ENI)]. În schimb, statele membre care nu dispun de legislație privind spațiul găzduiesc, de regulă, activități spațiale emergente. În acest caz, costurile de ajustare pentru noile cerințe ar fi în continuare reduse (până la 4 ENI).

În ceea ce privește evaluarea tehnică pentru îndeplinirea cerințelor de autorizare ale Uniunii, statele membre pot alege să se bazeze pe evaluarea tehnică furnizată de ESA și de Agenția Uniunii pentru Programul spațial (EUSPA sau „agenția”). 

Pentru sectorul privat, costurile variază în funcție de întreprindere. Operatorii de sateliți se pot confrunta cu o creștere cu până la 10 % a costurilor de producție pentru platformele de satelit, în funcție de cerințele misiunilor spațiale. Furnizorii de servicii de lansare vor suporta cheltuieli suplimentare, furnizorii de mari dimensiuni putând plăti până la 1,5 milioane EUR pentru lansatoare grele (clasa Ariane 64), iar IMM-urile până la 200 000 EUR. Costurile de gestionare a riscurilor pentru întreprinderi sunt estimate la 10 % din bugetele pentru IT ale acestora, iar cerințele de autorizare pentru fiecare linie de produse vor costa aproximativ 100 000 EUR. Punerea în aplicare a normelor privind categoria de amprentă de mediu a produselor (PEFCR) va costa 4 000-8 000 EUR. 

În pofida acestor costuri, se preconizează că simplificarea normativă va aduce avantaje semnificative. Capacitatea de a comercializa un produs unic în 27 de state membre simplifică accesul și reduce obstacolele administrative, oferind posibilitate unei perioade mai scurte pentru introducerea pe piață. Se preconizează că trecerea de la autorizarea individuală a sateliților la autorizarea constelației va permite operatorilor de sateliți să economisească 68 de milioane EUR în următorul deceniu. În plus, se estimează că prelungirea duratei de viață a sateliților pe orbita terestră joasă de la 5 la 6 ani va avea un impact economic anualizat de 1,3 miliarde EUR. Întreprinderile vor obține un avantaj competitiv la nivel mondial, beneficiind de standarde ridicate de securitate cibernetică ce reduc riscurile cibernetice, iar producătorii vor putea economisi 320 de milioane EUR pe an. Pe termen lung, se preconizează că propunerea de act legislativ al UE privind spațiul va susține industria spațială a Uniunii (calculată la 20 % dintr-o piață preconizată de 700 de miliarde EUR până în 2031), încurajând în același timp apariția unor noi segmente de activitate, cum ar fi eliminarea activă a deșeurilor, întreținerea, asamblarea și fabricarea pe orbită și tehnologiile de criptare.

Prezentare generală a impactului social

În raport cu celelalte opțiuni, opțiunea preferată ar aduce beneficii substanțiale în ceea ce privește o conformitate sporită, având în vedere caracterul obligatoriu al măsurilor avute în vedere (combinate cu măsuri de sprijin și fără caracter obligatoriu). Aceasta ar proteja accesul publicului la servicii spațiale, ar spori încrederea și dependența de serviciile sistemelor spațiale și de datele spațiale și ar îmbunătăți guvernanța prin condiții de autorizare armonizate. În plus, opțiunea preferată ar proteja astronomii și comunitățile indigene prin reducerea poluării luminoase și ar contribui la inovare, creștere și competitivitate în sectorul spațial. 

Prezentare generală a impactului asupra mediului 

Opțiunea preferată ar avea un impact pozitiv asupra mediului datorită cerințelor obligatorii care vizează deorbitarea sateliților și o ECV comună. Pe baza PEFCR, cerința de autorizare ar oferi o imagine de ansamblu a diferitelor categorii de impact asupra mediului. De asemenea, aceasta ar facilita accesul la finanțare durabilă pentru industria spațială a Uniunii.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Un cadru de reglementare comun ar spori competitivitatea industriei spațiale a Uniunii (1) prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor pentru întreprinderile care nu ar mai fi nevoite să respecte multiple cerințe necoordonate la nivelul Uniunii; (2) prin creșterea fiabilității întreprinderilor spațiale din Uniune prin sporirea rezilienței și a siguranței, oferind întreprinderilor un avantaj competitiv la nivel mondial.

O mai bună integrare a pieței interne ar deschide calea către noi piețe pentru IMM-uri, extinzând dimensiunea pieței relevante a Uniunii și încurajând inovarea. De asemenea, acest lucru ar atrage mai multe investiții private, contribuind la extinderea și dezvoltarea industriei Noului Spațiu în Uniune (în principal a întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor în curs de extindere și a IMM-urilor care au nevoie să atragă finanțări mai mari).

Obiectivul inițiativei propuse este de a crea condiții de concurență echitabile comune la nivelul Uniunii, asigurându-se că operatorii spațiali din Uniune nu suferă de pe urma denaturării concurenței de către operatori spațiali care sunt stabiliți în afara Uniunii și beneficiază de standarde mai puțin stricte. Posibilitatea de a beneficia de recunoaștere reciprocă ar putea majora, în ultimă instanță, cota de piață a operatorilor spațiali din Uniune. 

Costurile pentru industrie, în special pentru IMM-uri, ar rezulta din necesitatea de a îndeplini cerințele tehnice și operaționale, la care se adaugă costurile suplimentare pentru controalele administrative și asigurarea respectării legislației. În ansamblu, este probabil ca aceste modificări să sporească sarcina administrativă și costurile în întreaga industrie, inclusiv pentru IMM-uri. Costurile de producție ar putea crește cu 3 % până la 10 %. Acest impact ar putea fi atenuat prin: (i) efectul măsurilor de sprijin și (ii) proporționalitatea integrată în norme (pentru a ține seama, de exemplu, de dimensiunea întreprinderilor, de importanța misiunii sau de orbită). Inițiativa ar implica și beneficii operaționale pentru IMM-uri, constând în creșterea veniturilor ca urmare a unei durate de viață mai mari a sateliților.

Drepturile fundamentale

Obligațiile respectă pe deplin libertatea de a desfășura o activitate comercială (articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene). Un cadru de reglementare comun ar spori securitatea juridică și ar promova un mediu favorabil inovării și concurenței în sectorul spațial. Cerințele urmăresc obiective legitime de interes general care asigură siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale. În plus, acestea se limitează la ceea ce este necesar și proporțional, incluzând garanții pentru a garanta că orice impact asupra activităților operatorilor spațiali rămâne redus și în concordanță cu principiul proporționalității consacrat la articolul 52 alineatul (1) din cartă. 

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

O prezentare detaliată a implicațiilor propunerii asupra bugetului Uniunii Europene este cuprinsă în „Fișa financiară legislativă și digitală” aferentă prezentei propuneri.

Propunerea are un impact asupra autorităților competente de la nivel național (și anume asupra celor responsabile cu emiterea licențelor relevante pentru desfășurarea activităților spațiale). Aceste efecte sunt descrise mai detaliat în prezentarea generală a impactului economic și în evaluarea impactului. 

5.ALTE ELEMENTE

Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Obiectivele specifice ale inițiativei ar urma să fie monitorizate anual. Propunerea ar urma să fie evaluată la cinci ani de la intrarea sa în vigoare pentru a se aprecia impactul asupra pieței și reacția pieței, în special a IMM-urilor. 

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

TITLUL I Dispoziții generale 

Titlul I (articolele 1-5) stabilește normele generale privind obiectul regulamentului. Aceste norme se referă la autorizarea, înregistrarea și supravegherea activităților spațiale în Uniune, la managementul traficului pe orbită, la guvernanță și la asigurarea respectării legislației, precum și la instituirea unei etichete a Uniunii pentru activitățile spațiale. Articolul 2 („Domeniul de aplicare”) specifică furnizorii de servicii spațiale și obiectele spațiale cărora li se aplică regulamentul, inclusiv operatorii din țări terțe care furnizează servicii spațiale sau date spațiale în Uniune. Titlul I stabilește, de asemenea, principiul liberei circulații a datelor spațiale și a serviciilor spațiale în cadrul Uniunii și conține o clauză care menține competența statelor membre în ceea ce privește securitatea națională. În cele din urmă, acesta stabilește principalele definiții utilizate pe parcursul regulamentului. 

TITLUL II Autorizarea și înregistrarea activităților spațiale 

Capitolul I (articolele 6-10) stabilește condițiile pe care operatorii spațiali din Uniune trebuie să le îndeplinească pentru a obține autorizația de a desfășura activități spațiale. Autoritățile naționale competente (ANC) ale statelor membre supraveghează procesul de acordare a autorizației operatorilor spațiali din Uniune și informează agenția cu privire la toți operatorii spațiali autorizați. Agenția înregistrează toți operatorii spațiali în Registrul obiectelor spațiale al Uniunii (URSO), inclusiv operatorii spațiali din țări terțe pentru care Comisia a luat o decizie, astfel cum se menționează în capitolul III. Se introduc o procedură simplificată de autorizare și reînnoirea sau retragerea ulterioară a acesteia pentru lansarea unei constelații de sateliți. Sunt prevăzute regimuri mai puțin stricte și derogări specifice pentru anumite categorii de operatori spațiali din Uniune, în conformitate cu principiul proporționalității.

Capitolul II (articolele 11-13) stabilește procedura de autorizare pentru operatorii spațiali din Uniune care intenționează să opereze sau să lanseze active deținute de Uniune. Comisia emite autorizația (pe baza unei propuneri de evaluare tehnică a agenției), efectuează o supraveghere continuă și suspendă sau retrage o autorizație referitoare la active deținute de Uniune în circumstanțele prevăzute în regulament.

Capitolul III (articolele 14-23) stabilește normele pentru înregistrarea operatorilor din țări terțe și a organizațiilor internaționale care furnizează servicii spațiale în Uniune. Acesta include derogări specifice pentru serviciile de lansare furnizate de entități din țări terțe și de entități guvernamentale din țări terțe, precum și o clauză de urgență pe piața unică. Operatorii spațiali din țări terțe și organizațiile internaționale care furnizează servicii spațiale sau date spațiale în Uniune trebuie să fie înregistrați în URSO după demonstrarea conformității cu cerințele tehnice prevăzute în regulament. De asemenea, agenția întocmește o listă separată a tuturor furnizorilor primari de date spațiale din Uniune. Se presupune că operatorii spațiali stabiliți într-o țară terță pentru care Comisia a adoptat o decizie de echivalare respectă cerințele regulamentului. Operatorii din țări terțe desemnează un reprezentant legal în Uniune pentru a garanta o cooperare eficace cu autoritățile competente, cu Comisia și cu agenția. 

Capitolul IV (articolele 24-27) stabilește norme privind instituirea URSO, certificatul electronic și furnizarea de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune. Agenția va emite certificate electronice care atestă conformitatea cu cerințele regulamentului a datelor spațiale și a serviciilor spațiale furnizate de entități din țări terțe și de organizații internaționale. Contractele de furnizare de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune trebuie să fie însoțite de un certificat electronic, iar furnizorii primari de date spațiale notifică agenției orice nereguli suspectate. 

TITLUL III Aspecte privind guvernanța 

Capitolul I (articolele 28-39) stabilește în secțiunea 1 principalele principii de guvernanță pentru statele membre în ceea ce privește autorizarea și supravegherea activităților spațiale și supravegherea pieței. Fiecare stat membru ar trebui să desemneze sau să înființeze o autoritate competentă dotată cu resurse și competențe suficiente pentru a supraveghea conformitatea operatorilor spațiali din Uniune. ANC trebuie să aibă competențe de supraveghere, de investigare, de corecție și de sancționare. 

Secțiunea 2 stabilește proceduri pentru statele membre care intenționează să desemneze organisme tehnice calificate (OTC) pentru activitățile spațiale. Statele membre respective au obligația să numească o autoritate care să evalueze, să desemneze și să monitorizeze OTC. Aceasta poate fi organismul național de acreditare (ONA) desemnat la nivel național, care are sarcina de a se asigura că aceste organisme îndeplinesc și mențin competența tehnică necesară pentru a evalua conformitatea cu cerințele tehnice prevăzute la titlul IV din regulament. Statele membre informează Comisia cu privire la organismele tehnice calificate proprii. Secțiunea 3 stabilește procedura de solicitare a statutului de OTC pentru aspectele reglementate de titlul IV și cerințele aplicabile. Statele membre se asigură că deciziile adoptate de OTC pot fi contestate.

Capitolul II (articolele 40-57) stabilește guvernanța la nivelul Uniunii, detaliind rolurile și responsabilitățile respective în secțiunea 1. Agenției i se atribuie sarcini noi, în special pentru a sprijini și a asista Comisia în autorizarea și supravegherea operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune, în înregistrarea operatorilor spațiali din țări terțe și a organizațiilor internaționale care furnizează date spațiale și servicii spațiale în Uniune. Agenția creează și gestionează bazele de date necesare (URSO și baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes) și emite certificatele electronice.

Agenția instituie structuri interne specifice (comisia de asigurare a conformității și comisia de soluționare a contestațiilor) care să sprijine și să asiste Comisia în autorizarea și înregistrarea operatorilor spațiali și a operatorilor spațiali din țări terțe, precum și pentru a sprijini statele membre care nu dispun de OTC, prin procese de evaluare tehnică. Agenția ar urma să sprijine Comisia în exercitarea competențelor de supraveghere a operatorilor spațiali din Uniune și a furnizorilor din țări terțe. Comisia de soluționare a contestațiilor ar urma să garanteze dreptul la apărare împotriva deciziilor adoptate de agenție. Noile sarcini trebuie să fie finanțate printr-un sistem de taxe de înregistrare. Secțiunea 2 precizează competențele agenției și ale Comisiei în ceea ce privește operatorii activelor deținute de Uniune și operatorii spațiali din țări terțe. 

TITLUL IV Cerințe tehnice 

Titlul IV conține cerințele pe care trebuie să le respecte diferitele categorii de furnizori de servicii spațiale, axându-se în principal pe aspectele legate de siguranță, reziliență și sustenabilitate din punctul de vedere al mediului. 

Capitolul I (articolele 58-73) stabilește norme privind siguranța și sustenabilitatea spațiului, acoperind lansatoarele (secțiunea 1) și navele spațiale (secțiunea 2). Normele de siguranță vizează reducerea riscurilor de coliziune, limitarea creării de deșeuri pe orbită și asigurarea lansării și reintrării în atmosferă în condiții de siguranță, cu proceduri și cerințe tehnice specifice pentru operatorii spațiali. 

Conform secțiunii 1, operatorii de lansare trebuie să se coordoneze cu autoritățile și cu furnizorii de servicii de trafic pentru a atenua riscul de coliziune în timpul lansării și al reintrării în atmosferă. Aceștia trebuie să instaleze sisteme de siguranță a zborului și să pună în aplicare măsuri de control al deșeurilor spațiale. Metodele detaliate de calculare a ferestrelor de evitare a coliziunilor și a pragurilor de risc de accident și procedurile de coordonare urmează să fie adoptate de Comisie prin acte de punere în aplicare. 

Conform secțiunii 2, operatorii de nave spațiale trebuie să asigure posibilitatea de urmărire a navelor spațiale și să se aboneze la servicii de evitare a coliziunilor. Aceștia trebuie să gestioneze coordonarea reintrării în atmosferă și să mențină un anumit nivel de manevrabilitate. Alte obligații includ necesitatea de a elabora planuri de reducere a deșeurilor spațiale, de a limita poluarea luminoasă și radio și de a respecta standarde suplimentare de siguranță și de reducere a deșeurilor pentru constelațiile mari. Operatorii spațiali pot solicita prelungiri ale misiunilor dacă îndeplinesc în continuare cerințele privind scoatere din uz și deșeurile spațiale. Operatorii spațiali trebuie să se asigure că producătorii furnizorilor respectă cerințele de proiectare și fabricație prevăzute în acest capitol.

Capitolul II (articolele 74-95) stabilește principiile generale aplicabile gestionării riscurilor pentru infrastructura spațială și cerința de a efectua o evaluare a riscurilor, pe baza legislației existente privind securitatea cibernetică și reziliența fizică a entităților critice. Operatorii spațiali au obligația de a lua măsuri cuprinzătoare, proporționale și multirisc pentru gestionarea tuturor riscurilor la care este expusă infrastructura spațială. Aceste măsuri se întind pe parcursul întregului ciclu de viață al unei misiuni spațiale (de la proiectare și fabricare până la lansare, operare și eliminare), acoperind atât amenințările digitale, cât și pe cele fizice.

Deși sectorul spațial ar trebui să rămână parte a ecosistemului NIS 2, normele cibernetice care sunt adaptate sectorului spațial, prevăzute în acest capitol, ar trebui să se aplice operatorilor spațiali din Uniune identificați la punctele 8 și 11 din anexa I la Directiva NIS 2, pentru a evita duplicarea și a completa lacunele în ceea ce privește acoperirea sectorului spațial. Operatorii spațiali efectuează evaluări ale riscurilor, identificând vulnerabilitățile, pun în aplicare măsuri de remediere și adaptează scenariile de risc la specificul fiecărei misiuni spațiale. Operatorii spațiali ar trebui să instituie și să mențină politici cuprinzătoare privind gestionarea securității informațiilor, să asigure drepturi de control strict al accesului și protecția fizică a activelor spațiale. Sunt stabilite norme suplimentare privind detectarea și monitorizarea incidentelor, punerea în aplicare a criptografiei, protocoalele de rezervă, pregătirea unor politici cuprinzătoare privind continuitatea activității și a unor planurilor de răspuns și de redresare. Operatorii spațiali care fac obiectul regimului simplificat de gestionare a riscurilor ar trebui să aplice măsuri mai puțin stricte, asigurând în același timp reziliența activelor și funcțiilor critice. Operatorii spațiali din Uniune raportează agenției incidentele semnificative legate de activele deținute de Uniune. Rețeaua pentru reziliență spațială a Uniunii (EUSRN) facilitează cooperarea dintre Comisie, agenție și autoritățile naționale competente cu privire la monitorizarea și gestionarea incidentelor cibernetice semnificative și alinierea măsurilor de reziliență la alte cadre de securitate cibernetică ale Uniunii. 

Capitolul III (articolele 96-100) se referă la sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului. Acesta impune operatorilor spațiali să calculeze amprenta de mediu (EF) pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunii spațiale, inclusiv proiectarea, fabricarea, operațiunile și etapele scoaterii din uz, cu excepția cazului în care aceștia îndeplinesc condițiile pentru o derogare. Ca parte a cererii lor de autorizare, operatorii spațiali trebuie să depună o declarație privind amprenta de mediu (EFD), împreună cu studii și date justificative privind EF, verificate printr-un certificat care trebuie emis de un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale. Aceștia au obligația de a obține toate datele relevante de la furnizorii lor, de a trimite Comisiei seturi de date agregate și dezagregate pentru a fi incluse în baza de date privind EF și de a le actualiza. 

Capitolul IV (articolul 101) se referă la cerințele privind operațiunile și serviciile din spațiul cosmic (ISOS). Navele spațiale trebuie să fie echipate corespunzător pentru a beneficia de întreținere în spațiu prin intermediul unor interfețe specifice. Comisia va detalia principiile de proiectare a acestor interfețe și poate stabili condiții suplimentare de eliminare a deșeurilor pentru obiectele periculoase. 

Capitolul V (articolele 102-103) stabilește norme privind traficul orbital, inclusiv norme privind modul în care ar trebui efectuate manevrele de evitare a coliziunilor pe baza alertelor de evenimente de mare interes. Acesta introduce o abordare de tip „drept de trecere”, menită să faciliteze soluționarea coliziunilor între nave spațiale cu manevrabilitate multiplă. 

Capitolul VI (articolul 104) împuternicește Comisia să solicite organizațiilor europene de standardizare să elaboreze standarde sau să adopte acte de punere în aplicare prin care să stabilească specificații comune pentru anumite cerințe tehnice.

TITLUL V Decizii de echivalare, acorduri internaționale și norme pentru organizațiile internaționale 

Titlul V (articolele 105-108) permite Comisiei să acorde decizii de echivalare operatorilor spațiali din țări terțe și definește normele aplicabile organizațiilor internaționale, în funcție de tipul de activ. Uniunea trebuie să depună eforturi, după caz, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, pentru a încheia acorduri cu organizațiile internaționale care operează active deținute de Uniune. 

TITLUL VI Măsuri de sprijin 

Capitolul I (articolele 109-111) stabilește un set de măsuri de sprijin menite să contribuie la compensarea parțială a costurilor de punere în aplicare, în special pentru întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere și IMM-uri, și să sprijine punerea în aplicare a regulamentului. Măsurile de sprijin includ măsuri de consolidare a capacităților (de exemplu, producerea de materiale de orientare), asistență tehnică (de exemplu, crearea unei rezerve de experți independenți care vor sprijini operatorii spațiali în elaborarea dosarelor tehnice) și finanțarea unei soluții digitale (adică un portal de informare de tip ghișeu unic).

Capitolul II (articolele 112-113) introduce un „cadru al etichetei Uniunii pentru activități spațiale” pentru acordarea unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale operatorilor spațiali care intenționează în mod voluntar să îndeplinească cerințe mai ridicate privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului, în plus față de cele prevăzute în regulament.

TITLUL VII Dispoziții tranzitorii și finale 

Titlul VII (articolele 114-120) conține dispoziții privind competența Comisiei de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare și privind secretul profesional. Acesta prevede, de asemenea, o clauză de revizuire, perioade de tranziție și data intrării în vigoare și a aplicării.

2025/0335 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale în Uniune

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 15(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 16(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Datele spațiale și serviciile spațiale au devenit o parte importantă a economiei Uniunii și a vieții de zi cu zi a cetățenilor. Acestea sunt utilizate în sectoare esențiale pentru funcționarea pieței interne, inclusiv în sectoarele reglementate de Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului 17 (3) privind reziliența entităților critice și de Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului 18 (4) privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune. 

(2)Datele spațiale și serviciile spațiale oferă contribuții neprețuite la o gamă largă de domenii, cum ar fi conectivitatea la internet, televiziunea prin satelit, gestionarea navigației și monitorizarea mediului. Acestea permit crearea de aplicații în scopuri științifice sau pentru operațiuni de securitate și apărare, cum ar fi misiunile de căutare și salvare, comunicațiile în scopuri de comandă și control și capabilitățile de recunoaștere. Datele spațiale și serviciile spațiale sprijină din ce în ce mai mult punerea în aplicare a politicilor publice ale statelor membre și promovează agenda politică a Uniunii, netezind calea acesteia către dubla tranziție verde și digitală.

(3)Sectorul spațial al Uniunii a cunoscut schimbări structurale în ultimul deceniu. Acestea au fost parțial declanșate de creșterea cererii de servicii spațiale și de faptul că spațiul a devenit mai accesibil ca urmare a progreselor tehnologice și a reducerii costurilor. Activitățile spațiale, concentrate anterior în câteva state membre și dominate de marii actori industriali consacrați, s-au deschis treptat către nou-intrați pe piață. Apariția, în majoritatea statelor membre, a așa-numiților actori de pe piața „Noului Spațiu”, dintre care majoritatea sunt întreprinderi private, a permis o extindere a pieței spațiale a Uniunii, evidențiind totodată caracterul inerent transfrontalier al activităților spațiale.

(4)Această dimensiune transfrontalieră a activităților spațiale se reflectă în achizițiile transnaționale de active ale infrastructurii spațiale, prin care produsele, componentele și sistemele diferitelor segmente ale infrastructurii spațiale, precum și tehnologia și expertiza relevante sunt puse în comun de către sau din mai multe state membre. În același timp, statele membre se bazează reciproc pe capacitățile lor atunci când efectuează lansări de nave spațiale. În același spirit, operațiunile de lansare și de reintrare în atmosferă evidențiază dimensiunea transfrontalieră intrinsecă prin impactul pe care activitățile spațiale îl au asupra spațiului aerian al mai multor state membre.

(5)Schimbările structurale suferite de sectorul spațial al Uniunii, creșterea activităților spațiale și rolul sporit al actorilor privați în desfășurarea activităților spațiale au extins, la rândul lor, intervențiile naționale de reglementare. Treisprezece state membre au adoptat deja acte legislative care reglementează activitățile spațiale, în timp ce altele desfășoară pregătiri pentru adoptarea unor legislații similare.

(6)Intervențiile naționale de reglementare sunt determinate de nevoile legitime ale statelor membre de a defini modul în care își desfășoară activitățile spațiale. Statele membre își îndeplinesc responsabilitățile care decurg din articolul VI din Tratatul Organizației Națiunilor Unite (ONU) cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești (Outer Space Treaty – OST), întrucât ele poartă, în temeiul tratatului respectiv, o responsabilitate și o răspundere internațională pentru toate activitățile naționale desfășurate în spațiul cosmic de către agenții guvernamentale sau entități neguvernamentale. OST impune ca activitățile naționale să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile sale, cerând în mod explicit ca activitățile din spațiul cosmic desfășurate de entități neguvernamentale să facă obiectul unei autorizări și al unei supravegheri continue din partea statului parte la OST.

(7)Cu toate acestea, nici OST, nici vreun alt tratat internațional al cadrului de reglementare al ONU pentru spațiu nu prevăd norme specifice și detaliate pentru abordarea riscurilor emergente asociate cu intensificarea activităților spațiale. Orientările pentru durabilitatea pe termen lung adoptate de ONU oferă un cadru de acțiuni pentru ca entitățile naționale și regionale să asigure protecția în viitor a orbitelor. Totuși, în afară de aceste orientări fără caracter obligatoriu, congestionarea orbitelor, riscul de coliziune, riscul de perturbare a serviciilor spațiale din cauza unor atacuri cibernetice comise asupra infrastructurii spațiale, precum și impactul activităților spațiale asupra mediului constituie un motiv tot mai important de îngrijorare cu privire la siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale, pentru care nu există legislație la nivel internațional, lăsând astfel o lacună în materie de reglementare.

(8)În plus, tratatele internaționale privind spațiul datează dintr-o perioadă în care legislația spațială era la început și pun bazele unui cadru general de principii și obligații generale. În absența unor norme tehnice actualizate și detaliate pentru abordarea riscurilor emergente la adresa siguranței, rezilienței și sustenabilității, statele membre și-au urmat propriile abordări în materie de reglementare și autorizare, cu norme diferite care vizează operațiunile sateliților, locurile și operațiunile de lansare, lansatoarele și sateliții aflați la bord.

(9)Aceste abordări au un obiectiv comun, și anume stabilirea condițiilor de autorizare pentru abordarea riscurilor menționate mai sus. Prin urmare, statele membre recunosc importanța menținerii siguranței orbitelor și a rezilienței infrastructurii spațiale, ținând seama în mod corespunzător de utilizarea optimă și durabilă a spațiului cosmic. Totuși, aceste legislații naționale privind spațiul variază în ceea ce privește amploarea și profunzimea cerințelor specifice privind abordarea riscurilor la adresa siguranței, rezilienței și sustenabilității activităților spațiale. În acest sens, abordările statelor membre variază de la poziții minimaliste până la cadre normative detaliate. Cerințele naționale divergente pot duce la fragmentarea pieței interne și pot reduce securitatea juridică de care au nevoie operatorii spațiali din Uniune.

(10)Ca urmare, în Uniune apar diverse cadre fragmentate privind activitățile spațiale, generate de o varietate de norme cu discrepanțe în ceea ce privește nivelul de detaliere, ceea ce duce și la o lipsă de coordonare între statele membre.

(11)Fragmentarea condițiilor de autorizare cu privire la elementele-cheie ale infrastructurii spațiale, cum sunt navele spațiale, sau cu privire la normele privind gestionarea riscurilor cibernetice în furnizarea de servicii spațiale sau impactul activităților spațiale asupra mediului poate avea un impact negativ asupra libertății de a furniza date spațiale generate de infrastructura spațială și asupra furnizării și implementării de servicii spațiale în Uniune.

(12)Activele tipice ale infrastructurii spațiale, cum sunt navele spațiale, care nu îndeplinesc cerințele specifice prevăzute în unele acte legislative pot fi împiedicate să fie utilizate pe piața internă a serviciilor spațiale. De exemplu, unele state membre au ales să impună, din motive de siguranță, cerințe mai stricte privind proiectarea sateliților în ceea ce privește sateliții autorizați pentru lansare în conformitate cu legislația altor state membre. Nu numai că această divergență să îngreuneze comerțul transfrontalier pentru o întreprindere care furnizează sateliți, dar statele membre care adoptă o poziție strictă cu privire la cerințele de autorizare în materie de siguranță pot alege să nu permită lansările de pe teritoriul lor ale sateliților autorizați pentru operare în state membre cu cerințe de siguranță mai puțin stricte. În mod similar, în cazul în care cerințe privind supravegherea și urmărirea înainte și după lansarea sateliților sau norme specifice privind gestionarea riscurilor cibernetice au fost instituite numai în unele state membre, ar putea fi afectată furnizarea de servicii spațiale, cum ar fi serviciile de operare și de lansare pe piața internă.

(13)În cele din urmă, astfel de bariere pot avea un impact negativ asupra furnizării de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune. Întrucât serviciile spațiale se bazează pe date spațiale generate prin intermediul și prin utilizarea activelor infrastructurii spațiale, furnizarea de servicii spațiale depinde de nivelurile de siguranță și de reziliență ale activelor infrastructurii spațiale.

(14)Cerințele care implică costuri mai mari, cum ar fi cerințele de proiectare astfel încât să se evite proliferarea deșeurilor spațiale sau evaluările riscurilor menite să asigure securitatea cibernetică pe diferitele segmente ale infrastructurii spațiale, pot determina operatorii spațiali din Uniune să încerce să se stabilească în jurisdicții cu cerințe de autorizare mai puțin stricte.

(15)Este probabil ca natura transfrontalieră a activităților spațiale din Uniune să se intensifice, având în vedere numărul tot mai mare de operatori spațiali din Uniune, precum și creșterea numărului de întreprinderi care dezvoltă soluții de lansare și de state membre care intenționează să dezvolte capacități de lansare. În acest context, este probabil ca prin condițiile divergente ale regimurilor naționale de autorizare să se creeze mai multe bariere în sectorul spațial, cu impact asupra continuității furnizării de date spațiale și de servicii spațiale care, la rândul lor, sprijină numeroase domenii de activitate pe piața internă, inclusiv infrastructura și sectoarele critice.

(16)Prin urmare, pentru a garanta și a îmbunătăți funcționarea pieței interne, ar trebui instituit la nivelul Uniunii un set de norme obligatorii uniforme, eficace și proporționale care să armonizeze aspectele-cheie pentru serviciile spațiale în contextul autorizării activităților spațiale, pentru a asigura furnizarea neîngrădită de date spațiale și de servicii spațiale pe piața internă.

(17)Prin stabilirea unor cerințe esențiale neutre din punct de vedere tehnologic, ar trebui stimulată inovarea oferindu-le furnizorilor de servicii spațiale acces la piețele actuale și la potențiale piețe noi, ceea ce ar crea o gamă mai largă de opțiuni pentru utilizatorii finali.

(18)Numai în cazuri limitate, având în vedere importanța strategică a accesului Uniunii sau al statelor membre la anumite servicii spațiale, Comisia ar trebui să acorde o derogare de la cerințele prevăzute în prezentul regulament pentru serviciile de lansare, atunci când acest lucru este justificat de un interes public. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a acorda o derogare unui operator de lansare dintr-o țară terță atunci când este îndeplinită condiția privind interesul public. 

(19)În același timp, ar putea fi necesare acțiuni rapide în cazuri de urgență sau de criză, în mod excepțional și temporar, pentru a utiliza datele spațiale sau serviciile spațiale furnizate de furnizorii de servicii spațiale care nu sunt înregistrați în Uniune.

(20)Furnizorii de servicii spațiale stabiliți în Uniune ar trebui să facă obiectul unui regim de autorizare, pentru a aborda aspectele-cheie privind siguranța și reziliența ale serviciilor spațiale tipice care se referă, de exemplu, la operarea navelor spațiale, la furnizarea de servicii de lansare și la operarea și întreținerea locurilor de lansare. Operatorii spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune ar trebui să fie autorizați de Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”) instituită prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului 19 (5), în timp ce operatorii spațiali din Uniune care operează alte active decât activele deținute de Uniune ar trebui să fie autorizați de statele membre.

(21)Furnizorii de servicii spațiale stabiliți în Uniune care furnizează servicii spațiale avansate, cum ar fi serviciile spațiale de evitare a coliziunilor (Collision Avoidance, CA) sau serviciile și operațiunile în spațiul cosmic (ISOS), sprijină serviciile spațiale tipice și joacă un rol în protejarea și sustenabilitatea pe termen lung a activelor infrastructurii spațiale. Prin urmare, este oportun ca această categorie de furnizori de servicii spațiale emergente să fie supusă unui set redus de norme. Acest lucru ar permite dezvoltarea de noi aplicații și piețe în sectorul spațial (dezvoltarea economică în spațiul cosmic).

(22)Furnizorii primari de date spațiale joacă un rol esențial în calitate de intermediari între sectoarele din amonte și din aval, întrucât canalizează datele spațiale de la operatorii spațiali către diferitele utilizări ulterioare ale datelor spațiale respective, în beneficiul întregii economii și al cetățenilor. În acest sens, deși furnizorilor primari de date spațiale nu ar trebui să li se aplice normele de fond care se aplică operatorilor spațiali, aceștia joacă totuși un rol important în sectorul spațial, prin stabilirea faptului că datele spațiale pe care le transmit în lanțul valoric provin de la operatori spațiali care respectă prezentul regulament. Prin urmare, agenția ar trebui să întocmească o listă a acestor furnizori primari de date spațiale din Uniune. Având în vedere rolul lor de intermediari, furnizorii primari de date spațiale sunt cei mai în măsură să primească alerte sau plângeri cu privire la posibile nereguli privind utilizarea în Uniune a datelor spațiale, să alerteze în mod direct furnizorii lor sau să aducă la cunoștința agenției sau a autorității competente relevante din statul membru în care sunt stabiliți orice acuzații cu privire la date spațiale care ar putea proveni de la operatori spațiali neînregistrați sau neconformi și care ar putea fi utilizate pe piața internă. 

(23)Pentru a crea condiții egale de funcționare pe piața internă, normele pentru toți furnizorii de servicii spațiale care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, inclusiv pentru operatorii spațiali din Uniune, ar trebui să se aplice în măsura în care datele spațiale și serviciile spațiale sunt furnizate în Uniune. 

(24)Prin urmare, pentru a se asigura că niciun operator spațial nu beneficiază de un avantaj prin faptul că nu face obiectul normelor prevăzute de prezentul regulament, este oportun să se asigure un tratament uniform al tuturor operatorilor spațiali, inclusiv al furnizorilor de servicii spațiale din țări terțe, cum ar fi operatorii de nave spațiale din țări terțe, furnizorii de servicii de lansare din țări terțe, furnizorii primari de date spațiale din țări terțe, dacă aceștia furnizează date spațiale sau servicii spațiale în Uniune. 

(25)Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice furnizorilor de servicii spațiale indiferent de locul lor de stabilire, dacă datele spațiale sau serviciile spațiale sunt furnizate în Uniune, demonstrând astfel o legătură substanțială cu piața internă, prevenind riscul de eludare a normelor în dezavantajul consumatorilor și al întreprinderilor din Uniune și garantând eficiența obiectivelor urmărite de prezentul regulament.

(26)Toți furnizorii de servicii spațiale stabiliți într-o țară terță ar trebui să desemneze în scris unul sau mai mulți reprezentanți legali în Uniune, în funcție de nevoile lor comerciale și de cerințele organizaționale. Acești reprezentanți legali din Uniune ar trebui să dispună de toate competențele și resursele necesare pentru a coopera cu autoritățile relevante, cu Comisia și cu agenția cu privire la toate aspectele care sunt necesare pentru primirea informațiilor și a deciziilor referitoare la respectarea și asigurarea respectării prezentului regulament.

(27)Anumite jurisdicții din țări terțe pot să adopte niveluri ridicate de siguranță, reziliență și sustenabilitate din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale și, ca atare, să aplice cerințe privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului similare celor prevăzute în prezentul regulament.

(28)În aceste cazuri, rolul unui mecanism de echivalare este să asigure recunoașterea unui nivel de protecție comparabil cu cel necesar în temeiul prezentului regulament. Astfel, atunci când Comisia a efectuat o evaluare privind cadrul juridic aplicabil al unei țări terțe și normele obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile în țara terță respectivă, iar ele au fost considerate echivalente cu cerințele prevăzute în prezentul regulament, aceasta este baza pe care trebuie stabilită conformitatea furnizorilor de servicii spațiale stabiliți în țara terță respectivă. Astfel de furnizori de servicii spațiale ar trebui să poată furniza date spațiale și servicii spațiale în Uniune pe baza unei decizii de echivalare care trebuie să fie adoptată de Comisie. 

(29)Furnizorii de servicii spațiale stabiliți într-o țară terță pentru care nu a fost adoptată o decizie de echivalare ar trebui să aibă obligația de a se supune unor verificări pentru a se stabili conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul regulament. Pentru a promova convergența abordărilor privind supravegherea, agenția ar trebui să efectueze evaluările tehnice necesare pentru ca Comisia să stabilească conformitatea și să poată decide, pe baza evaluărilor tehnice, cu privire la înregistrarea furnizorilor de servicii spațiale în Uniune și cu privire la eventuale măsuri de supraveghere. În acest scop ar trebui creat un registru la nivelul Uniunii.

(30)Uniunea ar trebui să încerce să încheie treptat acorduri de recunoaștere reciprocă cu țări terțe.

(31)Pentru a acoperi în mod cuprinzător toate activele infrastructurii spațiale și pentru a evita lacunele, prezentul regulament ar trebui să se aplice și activelor operate de organizațiile internaționale implicate în activități spațiale, cum ar fi Agenția Spațială Europeană (ESA) sau Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT). Aceste organizații internaționale, având în vedere expertiza lor tehnică, științifică și operațională extinsă, precum și infrastructura și capacitățile lor specifice în domeniul spațial, sunt parteneri esențiali pentru Comisie, agenție și statele membre, în special în contextul punerii în aplicare a componentelor Programului spațial al Uniunii, care desfășoară achiziții publice comune sau programe comune ale statelor membre.

(32)Pentru a asigura coerența în materie de reglementare în contextul armonizării generate de prezentul regulament, aceste organizații internaționale ar trebui, atunci când își operează propriile active, să se supună dreptului Uniunii, în condiții adecvate privind mijloacele de aplicare și de asigurare a respectării dreptului Uniunii, care ar trebui prevăzute în acorduri internaționale încheiate între Uniune și fiecare dintre aceste organizații internaționale. În cazul în care astfel de organizații internaționale operează active ale statelor membre, respectarea normelor prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie asigurată de autoritățile competente. În cazul în care aceste organizații internaționale operează active deținute de Uniune, respectarea normelor ar trebui să fie asigurată în conformitate cu dispozițiile acordurilor de contribuție încheiate de Comisie în acest sens.

(33)ESA este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial și un partener important în punerea în aplicare a Programului spațial al Uniunii. ESA dezvoltă și operează, în conformitate cu acordurile specifice, active ale infrastructurii spațiale pentru Programul spațial al Uniunii și pentru Programul Uniunii privind conectivitatea securizată. De asemenea, ESA dezvoltă misiuni spațiale în numele statelor membre în cadrul activităților sale obligatorii și al programelor sale opționale și oferă, la cererea unuia sau mai multor state membre, asistență pentru proiecte naționale din domeniul spațial. De asemenea, ESA este un factor determinant central în elaborarea de standarde tehnice pentru activitățile spațiale. Condițiile de punere în aplicare a prezentului regulament pentru ESA ar trebui definite mai detaliat într-un acord care să țină seama în mod corespunzător de statutul și de cadrul instituțional al ESA. 

(34)Normele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să acopere atât activele deținute de Uniune, menționate în Regulamentul (UE) 2021/696 și în Regulamentul (UE) 2023/588 ale Parlamentului European și ale Consiliului 20 (6), cât și activele statelor membre, indiferent dacă sunt deținute sau operate de operatori guvernamentali sau comerciali, inclusiv activele cu dublă utilizare plasate sub control civil și atunci când sunt utilizate în scopuri civile. 

(35)În ceea ce privește activele deținute de Uniune, furnizorii de servicii spațiale ar trebui să obțină din partea agenției autorizația de a opera astfel de active deținute de Uniune care respectă cerințele privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului. 

(36)Pentru a menține competențele statelor membre, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice obiectelor spațiale care sunt utilizate exclusiv pentru a permite obiective de apărare sau de securitate națională, indiferent de entitatea care desfășoară activitățile spațiale respective. Obiectele spațiale care sunt utilizate doar parțial în scopuri de apărare ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament atunci când trebuie plasate în cadrul unei operațiuni și sub controlul unui stat membru, în scopuri de apărare, numai pe durata misiunii spațiale respective efectuate de forțele militare. În astfel de cazuri, fiecărui stat membru îi revine sarcina de a stabili, având în vedere circumstanțele cazului, dacă respectivul obiect spațial ar intra sub incidența excluderii menționate mai sus. 

(37)Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere competenței statelor membre în ceea ce privește toate aspectele legate de securitatea națională, care se extinde și la cazurile în care statele membre trebuie, în scopurile și pentru exercitarea unei astfel de competențe în materie de securitate națională, să execute operațiuni spațiale specifice, de exemplu prin preluarea controlului asupra unui obiect spațial aflat sub jurisdicția lor.

(38)Având în vedere reglementarea existentă a spectrului de frecvențe radio în temeiul normelor privind telecomunicațiile internaționale și al legislației naționale și a UE în conformitate cu acestea, în special Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului 21 (7), Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului 22 (8) și Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului 23 (9), prezentul regulament nu ar trebui să reglementeze aspecte legate de alocarea sau autorizarea spectrului de frecvențe radio. În plus, în cazul în care o entitate care este un furnizor de rețele și servicii de comunicații electronice acționează doar ca simplu utilizator al unei instalații puse la dispoziție de un operator spațial, aceasta ar trebui considerată doar furnizor primar de date spațiale în temeiul prezentului regulament. Dacă un furnizor de rețele și servicii de comunicații electronice operează sau controlează și un satelit, un lansator sau o infrastructură de lansare, acesta ar trebui considerat operator spațial în temeiul prezentului regulament.

(39)Prezentul regulament nu aduce atingere normelor Uniunii în materie de concurență, inclusiv normelor antitrust, normelor privind concentrările economice și privind ajutoarele de stat. 

(40)Normele minime armonizate esențiale privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale prevăzute în prezentul regulament ar trebui să integreze autorizațiile emise de autoritățile competente sau, după caz, regimurile stabilite de statele membre pentru entitățile guvernamentale care desfășoară un program spațial național. Ar trebui recunoscut caracterul specific al anumitor entități, cum ar fi agențiile spațiale guvernamentale care desfășoară programe spațiale naționale, care ar putea să nu fie neapărat supuse autorizării în același mod ca și alți furnizori de servicii spațiale. În consecință, în ceea ce privește aceste entități, statele membre ar trebui să asigure o supraveghere adecvată care să respecte și să pună în aplicare principiul separării rolurilor și al absenței conflictelor de interese.

(41)Pentru a permite derularea neîntreruptă a proceselor de autorizare pe piața internă și pentru a asigura tratamentul egal al tuturor operatorilor spațiali din Uniune, durata totală a autorizațiilor ar trebui să fie de 12 luni, cu posibilitatea de a suspenda termenele aplicabile în procesul de autorizare pentru a ține seama de necesitatea unor clarificări și evaluări suplimentare.

(42)Statele membre ar trebui să aibă în continuare libertatea de a efectua orice schimburi cu potențialii solicitanți înainte de procesele lor oficiale de autorizare, în conformitate cu normele naționale. Astfel de schimburi preliminare și informale ar permite solicitanților să înțeleagă mai bine și să asigure respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament și în legislația națională, după caz, inclusiv în orice legislație relevantă a altor state membre, în cazul în care, de exemplu, sunt necesare mai multe autorizații pe piața internă, având în vedere criteriile de naționalitate sau de stabilire, de loc de operare și de lansare.

(43)Autoritățile competente ale unui stat membru ar trebui să accepte și să recunoască autorizațiile emise de autoritățile competente ale altor state membre în ceea ce privește aspectele reglementate de prezentul regulament. În același timp, ar trebui asigurată transparența deplină a cerințelor naționale care ar putea fi stabilite de statele membre, inclusiv a cerințelor mai stricte care pot fi necesare pentru a garanta siguranța, reziliența sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a unei operațiuni sau a unei lansări efectuate pe teritoriul lor pentru o misiune spațială realizată de operatori spațiali autorizați în propriul stat membru de stabilire. Astfel de informații ar trebui furnizate prin intermediul unui portal de informații comun. 

(44)Având în vedere complexitatea tehnică și durata pregătirii unei misiuni spațiale, solicitanții ar trebui să dispună de suficient timp pentru a furniza toate informațiile sau clarificările necesare. Prin urmare, pentru autoritățile competente ar trebui prevăzută și o suspendare a termenelor aplicabile în procesele de autorizare. 

(45)Conformitatea obiectelor spațiale cu cerințele prezentului regulament ar trebui să fie prezumată atât pentru furnizorii de servicii spațiale stabiliți în Uniune, deoarece o astfel de conformitate a fost verificată de autoritățile naționale competente în momentul emiterii autorizației, cât și pentru furnizorii de servicii spațiale stabiliți într-o țară terță pentru care Comisia a emis o decizie de echivalare.

(46)După ce a fost stabilită conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul regulament, înregistrarea în Registrul obiectelor spațiale al Uniunii (URSO) și emiterea unui certificat electronic – care dovedesc că datele spațiale au fost generate de obiecte spațiale conforme cu prezentul regulament și, respectiv, că serviciile spațiale se bazează pe utilizarea și operarea de obiecte spațiale conforme cu prezentul regulament – ar trebui să permită furnizarea liberă a datelor spațiale și a serviciilor spațiale în Uniune. Agenția ar trebui să emită furnizorilor de servicii spațiale înregistrați certificatele electronice individuale. 

(47)Listele consolidate ale tuturor furnizorilor de servicii spațiale înregistrați în URSO, stabiliți în Uniune și în țări terțe, ar trebui să fie puse la dispoziția publicului prin intermediul site-ului URSO, asigurându-se astfel transparența cu privire la toți furnizorii de servicii spațiale înregistrați în Uniune. Orice persoană ar putea verifica sursa datelor spațiale pentru a se asigura, în orice moment, că serviciile spațiale furnizate în Uniune utilizează date care au fost generate de obiecte spațiale care respectă cerințele dreptului Uniunii.

(48)La cererea Comisiei, ar trebui elaborat un standard specific pentru certificatul electronic, care ar trebui să existe până la data aplicării prezentului regulament. Certificatul electronic ar stabili legătura dintre un anumit obiect spațial și datele spațiale care au fost generate prin utilizarea sa, garantându-se integritatea respectivelor date spațiale. 

(49)Pentru a răspunde cererii tot mai mari a clienților de oferte de sateliți, pentru a profita de avantajele progreselor tehnologice și ale reducerilor de costuri asociate și pentru a asigura un acces mai bun la capital, ar trebui raționalizate procesele de autorizare pentru lansarea constelațiilor de sateliți. În anumite condiții și sub rezerva unui set de garanții, ar trebui să fie disponibilă o procedură de autorizare simplificată, care să conducă la emiterea unei autorizații unice valabile pentru întreaga constelație de sateliți.

(50)Recunoscând natura și obiectivele specifice ale navelor spațiale de cercetare, care rămân esențiale pentru avansarea cunoștințelor științifice și a capacităților tehnologice, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite derogări pentru aceste categorii, pentru a răspunde nevoilor și caracteristicilor lor specifice, asigurând în același timp siguranța și sustenabilitatea orbitelor.

(51)Operatorii spațiali ar trebui să beneficieze de derogări specifice de la normele prevăzute în diferitele domenii reglementate de prezentul regulament. Atunci când efectuează misiuni spațiale de cercetare, aceștia ar trebui să fie exceptați de la anumite norme privind siguranța. În mod similar, operatorii spațiali care se califică drept întreprinderi mici sau care sunt instituții de cercetare sau de învățământ ar trebui să aplice o gestionare simplificată a riscurilor, axându-se pe activele critice și abordând principalele riscuri. Misiunile spațiale demonstrative și de validare pe orbită (IOD/IOV) ar trebui, de asemenea, să fie exceptate de la calcularea amprentei de mediu (EF) a activităților spațiale.

(52)Asigurarea unui acces sigur, rezilient, sustenabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu este esențială pentru obținerea unei varietăți de servicii și pentru sprijinirea cercetării științifice, aliniate totodată la principiile și drepturile esențiale consacrate în OST. În același timp, operatorii de lansare pot avea nevoie de timp și pentru a se adapta la noile măsuri de siguranță pentru lansare. Prezentul regulament ar trebui să prevadă un mecanism adecvat pentru a asigura accesul la spațiu în timp ce industria se adaptează la noul nivel de referință în materie de siguranță instituit la nivelul Uniunii.

(53)Congestionarea anumitor orbite, care generează un risc sporit de coliziune a sateliților și de proliferare a deșeurilor spațiale, precum și peisajul amenințărilor geopolitice care prezintă un risc sporit pentru securitatea cibernetică a infrastructurii spațiale, împreună cu riscul de contact fizic în spațiu, cum ar fi proximitatea și perturbările, constituie provocări cu caracter global pe care multe națiuni cu capacități spațiale au început să le abordeze.

(54)De la microlansatoare la lansatoare grele, piața lansatoarelor a evoluat. Sunt dezvoltate noi capacități, cum ar fi posibilitatea de reutilizare, de exemplu, a primei trepte și a rachetelor auxiliare ale vehiculelor de lansare. Mai multe state membre dezvoltă capacități de lansare și, prin urmare, intensifică accesul la spațiu.

(55)Accesul la spațiu este esențial pentru autonomia strategică a UE. Totuși, intensificarea traficului de lansări are consecințe și asupra siguranței lansării și reintrării în atmosferă, precum și asupra siguranței în aer și la sol. Creșterea traficului de lansări în spațiu ar putea să genereze, de asemenea, un impact negativ asupra performanței economice, de mediu și eficiente a cerului unic european. Riscul de perturbare a traficului aerian și maritim ar trebui redus la minimum de comun acord cu autoritățile relevante și cu furnizorii de servicii de trafic aerian. Coordonarea dintre autoritățile relevante și furnizorii de servicii de trafic aerian competenți de la nivel național contribuie la limitarea impactului perturbării traficului și a riscului de coliziune. Atunci când lansările în spațiu afectează mai multe state membre, este necesară o coordonare în timp util între operatorii spațiali și administratorul rețelei europene. Această coordonare ar trebui să includă o evaluare a dimensiunii închiderii spațiului aerian european, a duratei acesteia și a rutelor aeriene afectate. Numai într-o etapă ulterioară ar trebui instituite mecanisme adecvate de partajare a costurilor pentru utilizarea spațiului aerian. Acest lucru va stimula utilizarea sigură și sustenabilă a spațiului aerian pentru toți utilizatorii. În plus, etapele de lansare și de reintrare în atmosferă pot crea și un risc de accident la sol, care trebuie limitat printr-o coordonare strânsă cu autoritățile relevante și cu furnizorii de servicii de trafic afectați. Riscul tot mai mare de coliziune cu aeronavele în etapa de tranziție a lansării în spațiu și a reintrării în atmosferă poate fi atenuat prin metodologii bine stabilite în domeniul siguranței aviației și prin bune practici privind evaluarea riscurilor.

(56)Activitățile de lansare sunt în mod inerent riscante și pot cauza daune ireversibile dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, ar trebui stabilite norme pentru a se asigura că lansatoarele pot fi urmărite și sunt supuse unei evaluări a riscurilor care identifică și instituie mai multe măsuri de atenuare, în măsura posibilului, a riscurilor asociate.

(57)Proiecțiile arată că, chiar și în absența unor noi lansări, coliziunile dintre obiectele spațiale aflate deja în spațiu vor deveni o sursă importantă de deșeuri. În ultimă instanță, riscul de coliziune între obiectele spațiale ar pune sub presiune orbită terestră joasă (LEO), care este deja congestionată, creând astfel un risc pentru accesul viitor la spațiu. În ceea ce privește masa, majoritatea deșeurilor spațiale provin din părți ale vehiculelor de lansare (caroserii de rachete). Între timp, numărul navelor spațiale aflate pe orbită crește rapid din cauza evoluției constelațiilor de sateliți.

(58)Pentru a proteja mediul spațial, este necesar să se asigure că vehiculele de lansare și navele spațiale produc cea mai mică cantitate de deșeuri. Prevenirea deșeurilor este, de asemenea, în conformitate cu abordarea prevenirii ca o primă etapă a ierarhiei deșeurilor stabilită prin Directiva-cadru privind deșeurile 24 (10). În consecință, ar trebui prevăzute obligații în etapa de proiectare, precum și pe durata de viață orbitală. Această necesitate este recunoscută și la nivel internațional, unde Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a adoptat mai multe standarde. Prin urmare, autorizația de a desfășura activități spațiale ar trebui să fie legată de prezentarea de către operatorii spațiali a unor planuri specifice privind deșeurile spațiale care să demonstreze modul în care vehiculele de lansare și navele spațiale ar limita crearea de deșeuri.

(59)Pentru serviciile spațiale de evitare a coliziunilor navelor spațiale este nevoie ca nava spațială să aibă capacitatea de a-și transmite cu precizie poziția. Ar trebui elaborate cerințe privind posibilitatea de urmărire pentru a îmbunătăți serviciile publice furnizate de parteneriatul pentru supravegherea și urmărirea spațială (EU-SST) și pentru a economisi timpul și banii utilizați de astfel de servicii de urmărire pentru a determina cu precizie poziția orbitală. Capacitatea de urmărire a navelor spațiale ar trebui să fie asigurată atât la nivelul navelor spațiale, cât și la nivelul segmentului terestru.

(60)Din cauza creșterii cantității de deșeuri și a traficului pe orbită, utilizarea unui serviciu spațial CA este obligatorie pentru toate navele spațiale. O astfel de cerință este necesară pentru a asigura menținerea zilnică a poziției navei spațiale. Un abonament obligatoriu la un serviciu spațial CA ar trebui să se afle în centrul cerințelor privind siguranța spațială. Ca urmare, entitatea responsabilă cu furnizarea serviciului spațial CA ar trebui să demonstreze anumite capacități.

(61)În plus, existența unei entități responsabile cu serviciul CA pentru toate navele spațiale din Uniune ar trebui să îmbunătățească coordonarea răspunsurilor la o alertă de eveniment de mare interes („alertă HIE”), limitând și riscul ca o astfel de alertă să declanșeze strategii de reacție diferite, care, în sine, ar putea conduce la o coliziune.

(62)Creat ca parte a componentei SSA, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului, parteneriatul UE-SST sau orice entitate succesoare, utilizând senzorii și know-how-ul său bine dezvoltat, și-a demonstrat capacitatea de a gestiona un număr mare de nave spațiale și, prin urmare, capacitatea de a fi entitatea furnizoare de servicii spațiale CA din Uniune, responsabilă cu serviciul spațial CA. 

(63)Generarea de deșeuri ar trebui evitată cel mai bine prin impunerea unor capacități de a efectua manevre CA și de a deplasa sateliții către cimitire orbitale. Ca urmare, toate navele spațiale ar trebui să dispună de o capacitate de manevrabilitate recurentă, cu excepția navelor spațiale situate sub 400 km, deoarece rezistența atmosferică ar asigura în acest caz, în mod natural, o durată de viață scurtă pe orbită a respectivei nave spațiale.

(64)Este o practică obișnuită ca operatorilor de nave spațiale să li se acorde autorizația de prelungire a unei misiuni spațiale. Totuși, atunci când solicită o prelungire, operatorii de nave spațiale din Uniune ar trebui să aibă obligația de a prezenta planuri revizuite de reducere a deșeurilor spațiale, pentru a se asigura că durata extinsă a misiunii nu riscă să creeze deșeuri. 

(65)Din cauza creșterii traficului orbital, astronomii se confruntă cu perturbări ale frecvenței luminoase și radio în campaniile lor astronomice. Astfel de perturbări au un impact direct asupra capacităților de cercetare și de apărare planetară. Prin urmare, ar trebui elaborate măsuri de atenuare pentru a proteja cerul întunecat și silențios.

(66)Constelațiile reprezintă un avantaj pentru implementarea eficientă a serviciilor spațiale, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Însă, din cauza numărului mare al acestora, efectul lor asupra mediului spațial este mai semnificativ decât impactul unei singure nave spațiale. În plus, orice eveniment catastrofal care are loc în interiorul constelației ar putea declanșa evenimentul Kessler, făcând imposibil accesul la spațiu în viitor. Prin urmare, constelațiilor ar trebui să li se impună obligații specifice care să varieze în funcție de dimensiunea constelației.

(67)Pentru a asigura eficiența cerințelor esențiale prevăzute pentru siguranța și sustenabilitatea în spațiu, ar trebui specificate elemente tehnice suplimentare care să garanteze securitatea juridică pentru operatorii spațiali. 

(68)Până în prezent, securitatea cibernetică a sectorului spațial a fost abordată doar parțial la nivelul Uniunii printr-un cadru general aplicabil, stabilit în Directiva (UE) 2022/2555. Regimul actual de securitate cibernetică nu acoperă în mod cuprinzător toate tipurile de actori și servicii care sunt relevante pentru sectorul spațial. Prin urmare, ar trebui stabilite cerințe de securitate cibernetică cu privire la furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice care nu sunt publice, la entitățile care se situează sub plafonul de mărime al întreprinderilor mijlocii în temeiul articolului 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 25 (11) și la instituțiile de cercetare și învățământ și ar trebui să fie acoperite și datele de observare și lansările care utilizează lansatoare în afara Uniunii.

(69)În același timp, nivelul de referință în materie de securitate cibernetică pentru întregul sector spațial este lipsit de aliniere și de coerență. Deși reziliența activelor deținute de Uniune a fost realizată în cadrul componentelor Programului spațial al Uniunii, se pot aplica niveluri mai scăzute de protecție pentru o parte dintre activele infrastructurii spațiale naționale. Astfel de divergențe ar continua să crească și să genereze asimetrii. În plus, Programul spațial al Uniunii funcționează într-o arhitectură din ce în ce mai interconectată, care integrează sarcinile utile ale sateliților comerciali naționali. Prin urmare, infrastructura spațială a statelor membre ar trebui să atingă în mod adecvat niveluri mai ridicate de reziliență pentru a se evita, de asemenea, punerea în pericol a securității activelor deținute de Uniune și a funcționării Programului spațial al Uniunii și, în ultimă instanță, pentru a se evita un impact negativ asupra furnizării de date spațiale și de servicii spațiale de sprijinire a activităților, precum și a entităților și sectoarelor critice de pe piața internă.

(70)Dezechilibrul actual nu este cauzat doar de faptul că programele spațiale au fost dezvoltate în paralel (la nivelul Uniunii și al statelor membre). Acesta este legat și de absența unui nivel de referință comun pentru securitatea cibernetică și gestionarea riscurilor, adaptat la nevoile specifice ale infrastructurii spațiale. Deși numai unele state membre au adoptat o abordare normativă, nivelul sau profunzimea acestor cerințe variază în cadrul pieței interne. Reziliența infrastructurii spațiale depinde, în multe cazuri, de capacitățile financiare și, în ultimă instanță, de disponibilitatea întreprinderilor de a adera la bune practici de gestionare a riscurilor și de a integra securitatea cibernetică în proiectarea și operarea misiunilor spațiale.

(71)Pentru a remedia aceste lacune și dezechilibre, ar trebui stabilit un nivel de referință personalizat în materie de reziliență pentru întregul sector spațial. Aceste norme ar trebui să se aplice întregii infrastructuri spațiale din Uniune, acoperind activele deținute de Uniune, precum și activele guvernamentale și neguvernamentale naționale. Toate segmentele terestre, spațiale și de legătură ale infrastructurii spațiale ar trebui să fie acoperite în mod coerent, ca și sistemele și subsistemele digitale și fizice, atât spațiale, cât și terestre, pentru a acoperi toate riscurile relevante, cum ar fi riscurile de interferențe cibernetice și electronice, precum și riscurile fizice. 

(72)Întrucât prezentul regulament crește nivelul de armonizare a gestionării riscurilor aplicabil sectorului spațial, acest nivel mai ridicat constituie o armonizare sporită și în comparație cu cerințele prevăzute în Directiva (UE) 2022/2555. În consecință, prezentul regulament ar trebui să constituie lex specialis în ceea ce privește articolul 21 din Directiva (UE) 2022/2555. În același timp, sectorul spațial ar trebui să mențină o relație strânsă cu cadrul orizontal al Uniunii în materie de securitate cibernetică prevăzut în Directiva (UE) 2022/2555, pentru a se asigura coerența deplină cu normele și strategiile de securitate cibernetică adoptate de statele membre și cu structura instituțională creată prin directiva respectivă. Prin urmare, ar trebui eliminat decalajul dintre valorile de referință în materie de reziliență aplicabile activelor deținute de Uniune și activelor statelor membre. Pentru sectorul spațial ar trebui, deci, introduse cerințe mai stricte în materie de gestionare a riscurilor, pentru ca acesta să realizeze o armonizare sporită în comparație cu cerințele actuale prevăzute în Directiva (UE) 2022/2555. 

(73)Asigurarea securității cibernetice a infrastructurii spațiale este esențială în toate etapele de proiectare, dezvoltare și operare a infrastructurii spațiale. Prin urmare, ar trebui instituite măsuri solide de gestionare a riscurilor pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunilor spațiale, ținându-se seama în mod corespunzător de toate etapele esențiale. Ar trebui să se asigure o protecție adecvată pentru toate activele, sistemele și datele, de la proiectare și fabricare, pe tot parcursul lansării și operării și până la etapele scoaterii din uz.

(74)Gestionarea riscurilor efectuată de operatorii spațiali din Uniune ar trebui să se axeze pe evaluări ale riscurilor care să fie efectuate la nivel de segment, de sistem și de componentă, pe baza unor scenarii de risc, și care să acopere cel puțin activele critice, cum ar fi sistemele de inginerie, programele informatice de zbor, unitatea de telemetrie/telecomandă, centrele de control al misiunilor sau centrele de control al navelor spațiale. Lista categoriilor de active, operațiuni și etape critice, pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunilor spațiale, pentru care operatorii spațiali din Uniune trebuie să elaboreze astfel de scenarii de risc, precum și scenariile de risc și metodele de modelare a amenințărilor în sprijinul unor astfel de evaluări ale riscurilor ar trebui să fie elaborate de Comisie. 

(75)În conformitate cu principiul proporționalității, prezentul regulament ar trebui să recunoască poziția specifică a operatorilor spațiali care sunt întreprinderi mici sau instituții de cercetare sau de învățământ. Datorită dimensiunii, resurselor și amplorii activităților, aceste categorii pot avea un impact mai mic. Obiectivul imperativ în acest caz este de a asigura protecția funcțiilor și a activelor critice și de a aborda riscurile principale, cum ar fi riscul de pierdere a controlului asupra activelor cu propulsie și capacitatea de a emite interferențe. 

(76)Pentru a asigura o abordare comună pentru operarea întregii infrastructuri spațiale, ar trebui stabilite norme de bază pentru identificarea și gestionarea activelor și pentru gestionarea și controlul drepturilor de acces, care să asigure accesul la segmentul terestru și controlul segmentului spațial. Ar trebui stabilite elemente-cheie pentru garantarea rezilienței activelor, care să abordeze în special reziliența rețelelor și a sistemelor informatice, ținându-se seama de necesitatea de a menține un control tehnic eficace al segmentului spațial. 

(77)Ar trebui stabilite principii minime esențiale pentru operatorii spațiali din Uniune pentru a asigura practici solide de criptare, prin definirea unui concept criptografic care să răspundă nevoilor specifice în materie de securitate cibernetică ale misiunilor spațiale, printr-o politică personalizată de gestionare a cheilor criptografice, precum și prin autentificarea de la un capăt la altul a legăturilor dintre centrele de control al sateliților și segmentul spațial.

(78)Operatorii spațiali din Uniune ar trebui să instituie măsuri esențiale care să permită continuitatea rapidă și eficace a activității, precum și măsuri de răspuns și de redresare pentru a asigura un răspuns eficace la incidente și pentru a garanta continuitatea operațiunilor critice ale misiunilor spațiale.

(79)Pentru a atinge un nivel ridicat de reziliență a infrastructurii spațiale și în conformitate cu practicile actuale, operatorii spațiali din Uniune ar trebui să aibă obligația de a testa periodic sistemele, având în vedere evaluările riscurilor care au fost efectuate. Acest demers poate include efectuarea unor teste de penetrare bazate pe amenințări, cu respectarea garanțiilor privind condițiile de efectuare a acestor teste și criteriile care trebuie îndeplinite de către entitățile care efectuează testările.

(80)Complexitatea lanțului de aprovizionare din sectorul spațial poate prezenta riscuri specifice în materie de securitate cibernetică, având în vedere sursele multiple care sunt utilizate pentru achiziționarea de componente. Acestea sunt adesea achiziționate la nivel mondial și este posibil să nu fi fost supuse verificărilor de integritate necesare, în special atunci când se integrează sau se asamblează componente în diverse sisteme de infrastructură spațială. Pentru a aborda aceste riscuri, operatorii spațiali din Uniune ar trebui să instituie un cadru de gestionare a riscurilor lanțului de aprovizionare cu strategii specifice menite să reducă riscurile din lanțul de aprovizionare, prin implementarea unor controale ale integrității și autenticității software-ului, stabilind criteriile de alegere a produselor software, ținând seama în mod corespunzător de securitatea cibernetică a rețelei și a sistemelor informatice interconectate temporar, de exemplu în contextul furnizării de întreținere sau de sprijin. 

(81)Prezentul regulament ar trebui să facă parte integrantă din cadrul general al Uniunii pentru reziliența entităților critice. În ceea ce privește activele deținute de Uniune și în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, statelor membre li s-a solicitat, în contextul Directivei 2008/114/CE a Consiliului 26 (12), căreia i s-a succedat în prezent Directiva 2022/2557, să asigure, pentru protecția infrastructurii terestre situate pe teritoriul lor care face parte din Programul spațial al Uniunii, măsuri cel puțin echivalente cu cele prevăzute în contextul transpunerii directivei respective. Pentru a asigura coerența deplină cu normele actuale ale Uniunii privind reziliența entităților critice și pentru a menține continuitatea deplină a relației dintre regimul general actualizat privind reziliența și normele armonizate în domeniul spațial, în contextul prezentului regulament, ar trebui adoptată o abordare similară referitoare la relația dintre Directiva (UE) 2022/2557 și prezentul regulament. Astfel, în ceea ce privește reziliența fizică a segmentului terestru, toți operatorii spațiali din Uniune ar trebui să aplice măsurile prevăzute în prezentul regulament, asigurându-se că acestea sunt cel puțin echivalente cu măsurile luate în temeiul Directivei (UE) 2022/2557. În plus, ar trebui să se clarifice faptul că operatorii spațiali din Uniune, astfel cum sunt definiți și reglementați în prezentul regulament, pot fi identificați ca entități critice în temeiul Directivei (UE) 2022/2557, atunci când sunt operatori ai infrastructurii terestre conform punctului 10 din anexa la directiva respectivă. Prin urmare, directiva menționată vizează operatorii spațiali care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în măsura în care aceștia sunt identificați de statele membre ca entități critice. Pe de altă parte, prezentul regulament ar trebui să vizeze toți operatorii spațiali, indiferent dacă sunt sau nu identificați ca entități critice în temeiul directivei respective. În cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că segmentul terestru, astfel cum este definit și reglementat în prezentul regulament, trebuie înțeles ca incluzând infrastructura terestră menționată în directiva respectivă. 

(82)Directiva (UE) 2022/2557 stabilește norme minime esențiale de armonizare menite să sporească reziliența entităților critice și să îmbunătățească cooperarea transfrontalieră între autoritățile competente. Directiva (UE) 2022/2557 ar trebui să rămână baza rezilienței fizice a entităților critice care operează infrastructuri terestre care intră în domeniul de aplicare al directivei respective și care intră sub incidența prezentului regulament. Pentru aceste entități, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Directivei (UE) 2022/2557 și în complementaritate cu aceasta. Reziliența entităților critice care intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2022/2557 ar trebui să fie asigurată în conformitate cu directiva respectivă. Infrastructura critică pe care aceste entități o operează poate cuprinde centre de control, antene, instalații de testare, amplasamente, inclusiv locuri de lansare, echipamente și componente fizice, hardware, sisteme și subsisteme care fac parte din infrastructura spațială, sisteme de inginerie, sisteme electrice și sisteme de propulsie.

(83)În plus, în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2557, în cazul în care o entitate critică a efectuat alte evaluări ale riscurilor sau a întocmit documente în temeiul obligațiilor prevăzute în alte acte juridice relevante pentru evaluarea riscurilor efectuată de entitatea critică, entitatea respectivă poate utiliza evaluările și documentele respective pentru a îndeplini anumite cerințe prevăzute în Directiva (UE) 2022/2557. Directiva (UE) 2022/2557 prevede, în acest sens, posibilitatea explicită ca o autoritate competentă în temeiul directivei respective să declare, în exercitarea funcțiilor sale de supraveghere și în anumite condiții, că o astfel de evaluare este conformă, integral sau parțial, cu obligațiile relevante în temeiul directivei respective.

(84)Prin urmare, având în vedere legăturile strânse dintre prezentul regulament și Directiva (UE) 2022/2557, autoritățile competente stabilite în temeiul acestor două acte ar trebui să coopereze pentru a spori sinergiile dintre acțiunile lor, în special atunci când evaluările riscurilor efectuate în temeiul prezentului regulament de către operatorii spațiali din Uniune care intră în domeniul de aplicare al directivei respective sunt utilizate pentru a demonstra conformitatea cu anumite cerințe ale directivei respective.

(85)În ceea ce privește reziliența fizică a segmentului spațial, prezentul regulament recunoaște că ISOS ar contribui la îmbunătățirea nivelului de reziliență și a duratei de viață a activelor în spațiu.

(86)Pe lângă stabilirea unor norme esențiale privind gestionarea și investigarea incidentelor, ar trebui instituit un mecanism de raportare a incidentelor de către operatorii spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune, în contextul Programului spațial al Uniunii, care să acopere lacunele existente în raportarea incidentelor. Agenția ar trebui să obțină acces la informații privind incidentele semnificative pentru toate componentele Programului spațial al Uniunii prin intermediul structurii centrelor de monitorizare a securității instituite în contextul Programului spațial al Uniunii, oferind sprijin și monitorizând în permanență securitatea sistemelor relevante. Pentru a asigura coerența cu cadrul general privind securitatea cibernetică, un astfel de mecanism ar trebui să fie aliniat la raportarea incidentelor prevăzută în Directiva (UE) 2022/2555.

(87)În plus, în ceea ce privește raportarea incidentelor semnificative care afectează infrastructura spațială a statelor membre, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere niciuneia dintre cerințele de raportare a incidentelor prevăzute în prezent de Directiva (UE) 2022/2555 sau de Directiva (UE) 2022/2557. În consecință, normele de raportare în temeiul acestor două directive ar trebui să se aplice în continuare pe deplin operatorilor spațiali din Uniune care sunt entități esențiale sau importante și, respectiv, entități critice în conformitate cu directivele respective.

(88)Autoritățile de supraveghere stabilite prin Directivele (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557 pot fi diferite de autoritățile competente desemnate sau instituite în temeiul prezentului regulament. Pentru ca aceste autorități competente să înțeleagă mai bine și să fie mai bine informate cu privire la amploarea și la impactul incidentelor semnificative care afectează infrastructura spațială, operatorii spațiali din Uniune ar trebui să raporteze incidentele semnificative care afectează activele naționale ale infrastructurii spațiale autorităților competente în temeiul prezentului regulament, care, la rândul lor, ar trebui să transmită agenției rezumate ale acestor raportări.

(89)Ar trebui stabilite coordonarea și schimburile periodice între agenție și autoritățile naționale competente pentru a raționaliza raportarea incidentelor în sectorul spațial și pentru a realiza abordări coerente în Uniune cu privire la gestionarea incidentelor semnificative care afectează infrastructura spațială. Rețeaua pentru reziliență spațială a Uniunii (EUSRN) ar trebui să joace un rol important în consolidarea acestei coerențe și în asigurarea coordonării cu structurile relevante instituite prin cadrele generale privind securitatea cibernetică și reziliența prevăzute în Directivele (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557, în special cu rețeaua echipelor de intervenție în caz de incidente de securitate informatică și cu Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice (EU-CyCLONe) instituite în temeiul Directivei (UE) 2022/2555, de exemplu prin furnizarea de actualizări ale situației sau în cazul în care incidente semnificative ale infrastructurii spațiale pot avea un impact asupra sectoarelor și serviciilor care intră în domeniul de aplicare al directivelor respective. În special, funcționarea EUSRN ar fi esențială și pentru orientarea propunerilor de soluții de raționalizare a raportării incidentelor cibernetice în sectorul spațial, pentru a se alinia la abordarea de simplificare în contextul NIS 2, deschizând astfel calea pentru convergența deplină a sectorului spațial și a sectorului cibernetic, în beneficiul întregii comunități spațiale.

(90)Menținerea rezilienței infrastructurii spațiale și a activităților spațiale este un element central al pieței unice a datelor și serviciilor spațiale. În același timp și având în vedere importanța spațiului pentru o gamă largă de aplicații (civile, de securitate, de apărare), măsurile de reziliență prevăzute în prezentul regulament ar trebui să poată sprijini și alte inițiative, de exemplu în contextul monitorizării amenințărilor spațiale în dezvoltarea arhitecturii UE de răspuns la amenințările spațiale. O mai bună sensibilizare a agenției cu privire la incidentele raportate de toți operatorii spațiali și la coordonarea cu autoritățile cibernetice relevante ar permite Rețelei pentru reziliență spațială a Uniunii să contribuie la identificarea și raportarea evenimentelor legate de sistemele spațiale care constituie o amenințare la adresa Uniunii și a statelor membre, permițându-le să acționeze și să se coordoneze în temeiul Deciziei (PESC) 2021/698 a Consiliului privind securitatea sistemelor și a serviciilor care sunt desfășurate, care funcționează și care sunt utilizate în cadrul Programului spațial al Uniunii, care ar putea afecta securitatea Uniunii.

(91)Un schimb voluntar de informații privind amenințările cibernetice și atacurile cibernetice, interferențele electronice, cum ar fi bruierea sau falsificarea, indicatorii de compromitere, tacticile, tehnicile și procedurile adversariale, vulnerabilitățile, informațiile specifice actorului care generează amenințări, precum și schimbul de bune practici și recomandări în materie de securitate cibernetică ar crește nivelul general de reziliență a infrastructurii spațiale. Prin urmare, este important să se stabilească condițiile pentru un astfel de schimb de informații, care să contribuie la consolidarea capacității operatorilor spațiali de a preveni incidentele și de a limita impactul acestora.

(92)Operatorii spațiului din Uniune ar trebui să facă schimb de astfel de informații prin acorduri privind schimbul de informații care să protejeze în mod corespunzător caracterul potențial sensibil al informațiilor partajate și care să fie reglementate de norme de conduită specifice, cu respectarea deplină a secretului comercial, a normelor privind protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 27 (13), și a politicii în domeniul concurenței. Comisia ar trebui să joace un rol activ în facilitarea unor astfel de acorduri, sprijinind și promovând înființarea unui Centru al UE pentru schimbul și analiza informațiilor spațiale, care să se bazeze și pe experiența altor sectoare.

(93)Ar trebui stabilite norme armonizate privind sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului pentru a valorifica potențialul pieței interne și pentru a promova sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului în sectorul spațial, prevenind fragmentarea pieței și avansând tranziția către o economie justă, neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară.

(94)Trecerea la practici durabile și bazate pe economia circulară în domeniul spațial ar trebui să sprijine utilizarea durabilă pe termen lung a resurselor în activitățile spațiale. Începând să adopte principiile economiei circulare, industria spațială ar trebui să adopte practici mai durabile cunoscute ca fiind eficace, stimulând în același timp inovarea către noi produse cu impact redus asupra mediului. În acest sens, ISOS ar trebui să fie esențiale și pentru facilitarea acestei tranziții către sustenabilitate și o economie circulară în spațiu.

(95)Întrucât prezentul regulament se încadrează în eforturile cuprinzătoare ale Uniunii de a institui un cadru de politică solid pentru produse, servicii și modele de afaceri sustenabile din punctul de vedere al mediului, acesta ar trebui să completeze măsurile prevăzute în Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile și în Planul de acțiune privind economia circulară. În acest sens, studiile privind amprenta de mediu în contextul prezentului regulament ar trebui să sprijine dezvoltarea unor practici de proiectare ecologică îmbunătățite, să contribuie la cartografierea fluxurilor de energie și de materiale din sectorul spațial al Uniunii, inclusiv de materii prime strategice și/sau critice, și să permită o reziliență mai mare a lanțului de aprovizionare.

(96)În consecință, operatorii spațiali ar trebui să aibă obligația de a calcula amprenta de mediu a activităților lor spațiale pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunilor spațiale. Ar trebui să se emită un certificat de către un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale care efectuează verificarea și validarea calculului amprentei de mediu a activităților spațiale, pentru a-l atesta. 

(97)Pentru a limita impactul activităților spațiale asupra mediului și pentru a încuraja sustenabilitatea acestora, Comisia ar trebui să elaboreze o metodologie detaliată pentru calcularea amprentei de mediu a activităților spațiale, pe baza unor metode de evaluare solide din punct de vedere științific sau a unor standarde internaționale, cum ar fi cele prezentate în Recomandarea Comisiei privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu, în vederea facilitării comparației între sistemele spațiale. 

(98)În același timp, integritatea afirmațiilor legate de mediu nu poate fi justificată fără a dispune de informații fiabile, comparabile și verificabile. Datele ar trebui să respecte standarde ridicate de acuratețe. Datele standardizate privind impactul activităților spațiale asupra mediului ar trebui să fie introduse într-o bază de date centralizată la nivelul Uniunii, care ar trebui să stocheze date privind amprenta de mediu, facilitând astfel transparența și încurajând colaborarea și schimbul de date cu privire la evaluarea ciclului de viață (ECV) pentru activitățile spațiale. Deținerea de către Uniune a seturilor de date derivate nu ar trebui să aducă atingere dreptului de proprietate al operatorilor spațiali din Uniune, al operatorilor spațiali din țări terțe și al organizațiilor internaționale asupra datelor incluse în seturile de date agregate și dezagregate transmise bazei de date a Comisiei privind amprenta de mediu. Nici seturile de date derivate, nici seturile de date agregate, atunci când sunt publicate de Comisie, nu pot permite reproiectarea sau decompilarea datelor astfel încât să se identifice originea datelor.

(99)Orice ISOS ar trebui să se desfășoare într-un mod sigur, responsabil și pașnic, respectând drepturile altor state membre și țări terțe de a explora și utiliza spațiul cosmic. Noul domeniu al ISOS, cu aplicațiile și capacitățile sale conexe, ar trebui să fie benefic pentru dezvoltarea viitoare a ecosistemului spațial al Uniunii, contribuind la crearea de noi piețe (dezvoltarea economică în spațiul cosmic), promovând sustenabilitatea și sporind reziliența, adaptabilitatea și scalabilitatea infrastructurii spațiale și reducând riscurile legate de deșeurile spațiale.

(100)Deși tehnologia ISOS are în mod inerent o dublă utilizare, un cadru transparent bazat pe principii esențiale ar trebui să reducă riscul de utilizare abuzivă a capabilităților și a tehnologiei în contextul furnizării ISOS. Având în vedere că primele operațiuni și servicii în spațiul cosmic sunt deja disponibile în Uniune, de exemplu pentru inspecție și transport, este necesar să se promoveze în paralel cercetarea și dezvoltarea tehnologiei ISOS și să se demonstreze tehnologii și servicii specifice în spațiu.

(101)Misiunile spațiale ISOS ar putea avea un caracter complex, prin urmare ar putea necesita o pregătire detaliată. O navă spațială de întreținere efectuează operațiuni de întâlnire și de apropiere cu nivelul specificat de autonomie și desfășoară operațiuni tipice, cum ar fi, de exemplu, operațiunile de andocare, robotice și de realimentare. Riscul de coliziune între o navă spațială de întreținere și o navă spațială client sau un obiect deșeu ar trebui prevenit și atenuat prin acțiuni adecvate, cum ar fi pregătirea viitoarei nave spațiale pentru primirea de servicii în spațiul cosmic. 

(102)În ceea ce privește evitarea coliziunilor și normele privind traficul orbital, pentru a asigura servicii spațiale eficiente de evitare a coliziunilor, operatorii de nave spațiale din Uniune și furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune ar trebui să coopereze, în special în cazul unei alerte HIE. 

(103)Întrucât autoritățile competente emit autorizațiile operatorilor spațiali din Uniune, pentru toate etapele unei misiuni spațiale, accesul la date este necesar pentru fiecare navă spațială autorizată, până la scoaterea din uz. Pentru a valorifica pe deplin capabilitățile existente, autoritățile competente ar trebui să se bazeze pe capabilitățile parteneriatului UE-SST pentru a efectua monitorizarea în timpul etapelor de pe orbită și de scoatere din uz.

(104)Orice reacție eficientă la o alertă HIE între două nave spațiale diferite necesită un dialog între operatorii de nave spațiale implicați. Pentru a se asigura că un astfel de dialog poate fi inițiat rapid, furnizorul de servicii spațiale CA ar trebui să îndeplinească rolul de facilitator, păstrând diferitele puncte de contact pentru operatorii de nave spațiale din Uniune.

(105)Având în vedere numărul tot mai mare de alerte HIE, operatorii de nave spațiale din Uniune ar trebui să poată reacționa mai frecvent la astfel de alerte. La primirea unei alerte HIE, furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor ar propune operatorului de nave spațiale din Uniune o listă de acțiuni. Pentru a facilita timpul de răspuns al furnizorului de servicii de evitare a coliziunilor, ar trebui stabilită o procedură standardizată privind regulile de circulație.

(106)Statele membre joacă un rol esențial în asigurarea respectării prezentului regulament. Pentru a ține seama de diferențele inerente dintre structurile instituționale de la nivel național și pentru a garanta mecanismele existente, statele membre ar trebui să desemneze sau să înființeze una sau mai multe autorități competente responsabile la nivel național cu controlul aplicării prezentului regulament. În cazul în care statele membre au mai multe autorități competente, o singură astfel de autoritate ar trebui să acționeze, în sensul prezentului regulament, ca punct unic de contact al statului membru respectiv, pentru a facilita comunicarea cu Comisia.

(107)Este necesar să se consolideze convergența competențelor de care dispun autoritățile competente, pentru a permite aplicarea eficace a prezentului regulament pe întreaga piață internă. Un set minim comun de competențe, însoțit de resurse adecvate, ar trebui să garanteze eficiența supravegherii. Prin urmare, autorităților competente ar trebui să li se încredințeze un set minim de competențe de supraveghere și de investigare în conformitate cu dreptul intern. În exercitarea competențelor conferite de prezentul regulament, autoritățile competente ar trebui să acționeze în mod obiectiv și imparțial și să își mențină autonomia în luarea deciziilor. Membrii autorităților competente ar trebui să se abțină de la orice act incompatibil cu natura funcțiilor lor și ar trebui să se supună normelor privind confidențialitatea. 

(108)Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că dispozițiile prezentului regulament sunt puse în aplicare, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în cazul încălcării normelor. Atunci când evaluează cuantumul amenzilor, statele membre ar trebui, în fiecare caz în parte, să ia în considerare toate circumstanțele relevante ale situației specifice, ținând seama în mod corespunzător, în special, de natura, gravitatea și durata încălcării, de caracterul permanent al daunelor cauzate sau de eventuale încălcări anterioare.

(109)Autoritățile competente ar trebui să coopereze între ele și să facă schimb de bune practici cu privire la aplicarea prezentului regulament, inclusiv, de exemplu, prin furnizarea de asistență reciprocă și prin investigații comune desfășurate cu respectarea deplină a procedurilor naționale.

(110)Evaluarea tehnică legată de siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale necesită cunoștințe specializate în aceste domenii. În majoritatea cazurilor, autoritățile competente ar trebui să se bazeze pe cunoștințele tehnice și pe expertiza organismelor tehnice care sunt în măsură să efectueze evaluări și verificări pentru a se asigura că sunt îndeplinite cerințele prevăzute în prezentul regulament, astfel încât autoritățile competente să poată emite ulterior autorizațiile de desfășurare a activităților spațiale.

(111)Recunoscând necesitatea menținerii unor mecanisme flexibile, statele membre ar trebui să aibă în continuare libertatea de a alege să se bazeze pe sprijinul agenției sau al organizațiilor internaționale cu expertiză tehnică pentru efectuarea unor astfel de evaluări tehnice.

(112)Statele membre care intenționează să înființeze și să utilizeze organisme tehnice calificate pentru activitățile spațiale ar trebui să utilizeze sistemul de acreditare prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 28 (14) atunci când desemnează o autoritate de notificare pentru evaluarea și monitorizarea organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale.

(113)Pentru a asigura un nivel consecvent de calitate, expertiză și integritate în efectuarea evaluării tehnice cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament, este necesar să se stabilească cerințe privind competența, independența și absența conflictelor de interese ale acestor organisme. Autoritățile de notificare ale statelor membre ar trebui să se bazeze pe instrumentul de notificare electronică dezvoltat și gestionat de Comisie în contextul organismelor notificate pentru alte domenii ale pieței interne (sistemul informațional NANDO).

(114)Autoritățile competente instituite în temeiul prezentului regulament trebuie să țină seama în mod corespunzător de evaluările tehnice și de avizele emise de autoritățile naționale competente, de punctele unice de contact sau de echipele de intervenție în caz de incidente de securitate informatică instituite în temeiul Directivei (UE) 2022/2555, în vederea asigurării convergenței în materie de supraveghere și a creării unei culturi care să respecte competențele de supraveghere ale autorităților în temeiul Directivei 2022/2555.

(115)Structurile de guvernanță adaptate ale agenției sunt esențiale pentru exercitarea eficace a sarcinilor atribuite prin prezentul regulament. Ar trebui instituită o comisie de asigurare a conformității care să fie însărcinată cu efectuarea tuturor evaluărilor tehnice necesare care ar permite Comisiei să decidă cu privire la autorizarea și supravegherea operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și cu privire la înregistrarea și supravegherea continuă a operatorilor din țări terțe care furnizează date spațiale și servicii spațiale în Uniune. 

(116)Pentru a asigura funcționarea solidă și independentă a agenției, membrii comisiei de asigurare a conformității ar trebui să acționeze independent și în interesul Uniunii. Aceștia nu ar trebui să solicite, să urmeze sau să accepte instrucțiuni din partea unui guvern al unui stat membru, din partea instituțiilor, organelor, oficiilor Uniunii sau din partea vreunei entități publice sau private. În plus, normele de procedură ar trebui să prevadă modalități practice de prevenire și gestionare a conflictelor de interese.

(117)În cazul în care apare necesitatea de a discuta chestiuni legate de atribuții sau aspecte de interes pentru agențiile sau organismele Uniunii sau direct legate de țări terțe sau de organizații internaționale cu privire la activele infrastructurii spațiale a țărilor terțe sau a organizațiilor internaționale respective sau în cazul în care comisia de asigurare a conformității are nevoie de clarificări sau de informații din partea unei autorități de supraveghere relevante dintr-o țară terță cu privire la aspecte pentru care comisia de asigurare a conformității trebuie să asigure respectarea prezentului regulament de către furnizorii de servicii spațiale stabiliți în țări terțe, ar trebui să fie posibilă participarea în calitate de observatori, sub rezerva unor acorduri suplimentare care să stabilească condițiile de participare a reprezentanților unor astfel de țări terțe sau organizații internaționale prin încheierea de acorduri relevante.

(118)Pentru a valorifica competențele, expertiza și aptitudinile tehnice specifice ale autorităților naționale competente și ale organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale, comisia de asigurare a conformității ar trebui să se bazeze pe capabilitățile tehnice și de supraveghere naționale prin înființarea unor subcomisii specifice în materie de siguranță, reziliență și sustenabilitate din punctul de vedere al mediului și prin punerea în comun a unor echipe comune multidisciplinare specifice pentru efectuarea verificărilor tehnice.

(119)În scopul detectării încălcărilor prezentului regulament, în ceea ce privește activele deținute de Uniune și furnizorii de servicii spațiale stabiliți în țări terțe, este necesar ca Comisia și agenția să dispună de competențe, instrumente și resurse eficace care să garanteze eficacitatea deplină a supravegherii. Prin urmare, Comisia și agenția ar trebui să aibă competența de a solicita informații și de a desfășura investigații și inspecții la fața locului. Comisia ar trebui să dobândească competențe de supraveghere și să solicite operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și furnizorilor de servicii spațiale stabiliți în țări terțe să pună capăt încălcărilor și ar trebui să impună amenzi și penalități cu titlu cominatoriu. 

(120)În ceea ce privește competențele de investigare și de inspecție, accesul în sediile operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și ale furnizorilor de servicii spațiale stabiliți în țări terțe poate fi necesar în cazul în care furnizorii de servicii spațiale cărora li s-a adresat o cerere de informații nu se conformează acesteia sau în cazul în care documentele la care se referă cererea de informații ar fi eliminate, modificate sau distruse. Acest acces ar trebui să se bazeze pe acordul entității din țara terță și al autorității relevante din țara terță. 

(121)Respectarea drepturilor la apărare ale furnizorilor de servicii spațiale stabiliți într-o țară terță ar trebui să fie asigurată pe parcursul întregului proces de înregistrare și monitorizare a respectării continue de către agenție, în special prin acordarea dreptului de a prezenta declarații motivate în scopul evaluărilor preliminare legate de înregistrare și a dreptului de a contesta deciziile agenției în fața noii sale comisii de soluționare a contestațiilor.

(122)Toate competențele agenției și ale Comisiei ar trebui exercitate cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și în conformitate cu principiile recunoscute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la respectarea vieții private și a celei de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate economică, dreptul la proprietate, dreptul la protecția consumatorilor, dreptul la o cale de atac efectivă și dreptul la apărare. În consecință, prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii.

(123)În plus, în exercitarea competențelor de investigare ar trebui avut în vedere un set de norme procedurale. În cazul în care constată indicii serioase privind existența unor fapte care pot constitui una sau mai multe încălcări ale prezentului regulament, agenția sau Comisia ar trebui să efectueze investigații cu respectarea deplină a dreptului la apărare al operatorului spațial din Uniune sau al furnizorului de servicii spațiale din țări terțe în cauză. În contextul adoptării de măsuri provizorii, în cazul în care sunt necesare acțiuni urgente pentru a preveni daune iminente și semnificative, agenția și Comisia pot să stabilească termene mai scurte pentru prezentarea de observații de către operatorul spațial în cauză și să ofere posibilitatea de prezentării de observații numai în scris.

(124) Pentru a proteja în mod eficace dreptul la apărare cu privire la toate deciziile agenției, din motive de economie procedurală și pentru a reduce sarcina asupra Curții de Justiție a Uniunii Europene, agenția ar trebui să ofere persoanelor fizice și juridice posibilitatea de a contesta deciziile luate în temeiul competențelor conferite agenției prin prezentul regulament și care le sunt adresate sau le privesc direct și individual.

(125)Prin urmare, ar trebui instituită o comisie de soluționare a contestațiilor pentru a se asigura că părțile afectate de deciziile adoptate de agenție recurg la căile de atac necesare. Comisia de soluționare a contestațiilor ar trebui să fie independentă de orice structură de reglementare și administrativă a agenției și nu ar trebui să fie obligată să respecte nicio instrucțiune. Deciziile comisiei de soluționare a contestațiilor ar trebui să poată fi atacate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(126)Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe actualul cadru european de standardizare, întemeiat pe principiile noii abordări stabilite în Rezoluția Consiliului din 7 mai 1985 privind o nouă abordare a armonizării tehnice și a standardelor și pe Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 29 (15). Întrucât prezentul regulament este prima abordare în materie de reglementare la nivelul Uniunii în acest domeniu, ar trebui adoptată o abordare echilibrată și treptată și în ceea ce privește standardizarea. Cerințele tehnice necesare pentru implementarea certificatului electronic de către agenție, precum și pentru cerul întunecat și silențios ar trebui elaborate prin intermediul procesului de standardizare. În consecință, Comisia ar trebui să solicite organizațiilor europene de standardizare să elaboreze standarde în legătură cu o astfel de cerință esențială. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să stabilească specificații comune pentru aceste cerințe esențiale în circumstanțe limitate, ținând seama de rolul și de funcțiile organizațiilor de standardizare.

(127)În vederea creării unei abordări comune pentru operatorii spațiali din Uniune care doresc să meargă mai departe decât nivelul de referință prevăzut de prezentul regulament în ceea ce privește siguranța, reziliența sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale, ar trebui instituit un cadru privind eticheta Uniunii pentru activități spațiale.

(128)Sistemele de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale ar trebui să elimine lacunele actuale care rezultă din coexistența unor standarde diferite sau a unor practici nedezvoltate, contribuind astfel la elaborarea unei abordări comune. Ar trebui elaborat un sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale cu implicarea statelor membre, a Grupului privind eticheta Uniunii pentru activități spațiale (EUSLG) și a Grupului părților interesate privind eticheta pentru activități spațiale (SSLG), sub conducerea Comisiei, cu sprijinul agenției. EUSLG ar trebui să fie format din reprezentanți ai autorităților competente din sectorul spațial și ai altor autorități naționale relevante, în timp ce SSLG ar trebui să fie format din reprezentanți ai organizațiilor industriale și ai mediului academic.

(129)În urma unei astfel de solicitări, agenția ar trebui să pregătească propuneri de sisteme pentru domeniul de aplicare și obiectul specificat, fără întârzieri nejustificate. Prin consultări publice, agenția ar trebui să evalueze orice impact probabil al solicitării Comisiei asupra pieței, în special orice impact potențial asupra IMM-urilor și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, asupra inovării, asupra barierelor la intrarea pe piață sau asupra costurilor implicate.

(130)Ar trebui selectată o rezervă de experți care să evalueze cerințele tehnice pentru fiecare sistem de etichetare în parte. Rezerva de experți ar trebui să fie alcătuit din reprezentanți ai mediului academic și ai furnizorului de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din Uniune desemnat prin prezentul regulament, asigurând absența conflictelor de interese între experți, conținutul sistemului de etichetare și solicitanți.

(131)Pentru a facilita și a însoți punerea în aplicare a cerințelor prevăzute de prezentul regulament, ar trebui să existe un set de măsuri de sprijin și de însoțire până la punerea sa în aplicare și pe parcursul acesteia. Aceste măsuri ar consta în furnizarea de orientări și asistență operatorilor spațiali în pregătirea dosarelor tehnice pentru autorizare sau înregistrare cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament, precum și într-un set de măsuri de consolidare a capacităților și de finanțare.

(132)Comisia ar trebui să elaboreze criteriile și metodologia pentru a sprijini autoritățile competente în analiza evaluărilor riscurilor în materie de securitate, facilitând astfel comparabilitatea analizelor de supraveghere, și să precizeze ce constituie o perturbare operațională gravă a activităților spațiale desfășurate sau a serviciilor furnizate de un operator spațial. Utilizarea produselor criptografice ar trebui să fie detaliată de Comisie, prin acte delegate care să fie elaborate pentru produsele criptografice care trebuie să fie certificate în cadrul viitoarelor sisteme de certificare a securității cibernetice ale Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului 30 (16), pentru a garanta protecția telemetriei și a telecomenzilor.

(133)În domeniul sustenabilității din punctul de vedere al mediului, Comisia ar trebui să detalieze, prin acte de punere în aplicare, norme care să includă o metodologie specifică pentru calcularea și verificarea amprentei de mediu a activităților spațiale. 

(134)Pentru a se asigura că în cadrul de reglementare se reflectă în mod corespunzător evoluția progresului tehnic sau noile angajamente ale Uniunii în temeiul convențiilor internaționale și, prin urmare, că acesta poate fi adaptat în funcție de necesități, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a modifica ordinea de preferință pentru eliminarea navelor spațiale pe orbita terestră joasă, pentru a recunoaște progresele tehnologice în ceea ce privește operațiunile și serviciile din spațiul cosmic, pentru a completa cerințele și elementele incluse în evaluările riscurilor în materie de securitate, cerințele privind reziliența fizică, sistemele și mecanismele de detectare ale stațiilor terestre, protecția rețelelor și a sistemelor informatice, copia de rezervă necesară pentru a asigura supraviețuirea adecvată a segmentului spațial și pentru a facilita redresarea rapidă în urma incidentelor și gestionarea riscurilor din lanțul de aprovizionare. Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru completarea prezentului regulament prin care să precizeze utilizarea de produse criptografice certificate și de produse sau servicii de gestionare esențiale pentru protejarea telemetriei și a telecomenzilor, să precizeze criteriile pentru perturbările operaționale grave ale activităților sau serviciilor spațiale, să precizeze, pentru ISOS, modul operațional și cerințele necesare pentru eliminarea activă a deșeurilor, să precizeze cuantumul taxelor percepute de agenție și modul în care trebuie plătite acestea, să precizeze aplicarea de amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, să precizeze criteriile privind componența și expertiza personalului care alcătuiește echipele de examinare comună în cadrul comisiilor tehnice și să precizeze domeniile care beneficiază de cofinanțare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(135)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare pentru a acorda, pe baza unei evaluări detaliate, decizii de echivalare, pentru a acorda derogări lansatoarelor în cazul cărora este îndeplinită o condiție de interes public, pentru a permite unei entități publice dintr-o țară terță să furnizeze servicii spațiale sau date spațiale în Uniune până la încheierea acordurilor internaționale, pentru a elabora măsuri de evitare a coliziunii la lansare, a riscului de accidente la lansare și la reintrarea în atmosferă, de reducere a deșeurilor spațiale de lansare, de asigurare a urmăririi navelor spațiale, norme privind traficul orbital, poziționarea pe orbită a navelor spațiale, reducerea deșeurilor spațiale ale navelor spațiale, constelațiile navelor spațiale, pentru a specifica conținutul și modelele de raportare a incidentelor semnificative, pentru a preciza metoda de calcul și de verificare a amprentei de mediu a activităților spațiale, precum și modelele și conținutul pentru raportarea cu privire la declarația privind amprenta de mediu, pentru a specifica principiile de proiectare pentru SSI și modulele funcționale prin satelit compozabile și interschimbabile pentru ISOS, pentru a stabili specificațiile comune care vizează cerințele tehnice pentru certificatul electronic și pentru cerul întunecat și silențios, pentru a stabili modele pentru sistemele de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale și pentru a adopta sisteme noi sau modificate de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 31 (17).

(136)Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate în mod corespunzător legate de crize sau de situații de urgență pe piața unică, motive imperioase de urgență impun, temporar, utilizarea unor date sau servicii spațiale care nu sunt înregistrate în URSO. 

(137)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea unei piețe unice pentru sectorul spațial, prin norme comune armonizate menite să abordeze principalele riscuri pentru infrastructura spațială și serviciile spațiale și, prin urmare, să asigure siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(138)Respectarea normelor privind sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului de către operatorii spațiali care sunt întreprinderi mici sau instituții de cercetare sau de învățământ ar trebui să fie obligatorie la 48 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, iar cerințele legate de furnizarea ISOS ar trebui să se aplice la 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. 

(139)În plus, prezentul regulament ia în considerare în mod corespunzător durata pregătirii misiunii spațiale și constrângerile tehnice și complexe ale diferitelor jaloane pe parcursul etapelor de inginerie și de fabricație ale navei spațiale. O perioadă de tranziție pare necesară pentru a se ține seama de aceste constrângeri legate de ajustările tehnice necesare în etapele pregătitoare ale unei misiuni spațiale, în contextul etapei critice de analiză a proiectării. 

(140)Operatorilor spațiali ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se adapta la cerințele prevăzute în prezentul regulament. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice după 24 de luni de la data intrării sale în vigoare, 

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Titlul I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

1.Prezentul regulament stabilește norme pentru instituirea și funcționarea pieței interne a datelor spațiale și a serviciilor spațiale.

2.Pentru a atinge un nivel comun ridicat de siguranță, reziliență și sustenabilitate din punctul de vedere al mediului a serviciilor spațiale prin operarea și utilizarea infrastructurii spațiale care generează date spațiale, prezentul regulament stabilește norme armonizate privind:

(a)autorizarea, înregistrarea și supravegherea activităților spațiale desfășurate de furnizorii de servicii spațiale stabiliți în Uniune și, respectiv, înregistrarea și supravegherea activităților spațiale desfășurate de organizații internaționale și de furnizori de servicii spațiale stabiliți în țări terțe atunci când furnizează date spațiale sau servicii spațiale în Uniune, cu privire la chestiuni legate de siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale;

(b)gestionarea traficului pe orbită, prin furnizarea de servicii de evitare a coliziunilor;

(c)aspecte privind guvernanța și asigurarea respectării;

(d)crearea unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale și măsuri de consolidare a capacităților. 

Articolul 2

Domeniul de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică următorilor furnizori de servicii spațiale:

(a)operatorii spațiali;

(b)furnizorii de servicii spațiale de evitare a coliziunilor;

(c)furnizorii primari de date spațiale;

(d)organizațiile internaționale.

2.Dispozițiile titlului IV capitolele I și V nu se aplică orbitelor situate mai departe de orbita geostaționară (GSO).

3.Prezentul regulament nu se aplică:

(a)obiectelor spațiale utilizate exclusiv în scopuri de apărare sau de securitate națională, indiferent de furnizorul de servicii spațiale care desfășoară activitățile spațiale;

(b)obiectelor spațiale care au fost plasate temporar în scopuri de apărare în cadrul unei operațiuni militare și sub control militar, pe durata misiunii spațiale respective;

(c)autorizării sau gestionării spectrului de frecvențe radio reglementat prin Decizia nr. 676/2002/UE, Directiva (UE) 2018/1972 și Decizia nr. 243/2012/UE;

(d)activelor lansate înainte de 1 ianuarie 2030. 

4.Cerințele prevăzute în titlul IV capitolul I privind proiectarea și fabricarea obiectelor spațiale se aplică obiectelor spațiale în cazul în care operarea lor generează date spațiale care sunt utilizate în Uniune sau permite furnizarea de servicii spațiale în Uniune.

Articolul 3

Libera circulație

1.Statele membre nu restricționează, din motive legate de siguranță, reziliență și sustenabilitatea din punctului de vedere al mediului, astfel cum sunt reglementate de prezentul regulament, furnizarea de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune de către furnizorii de servicii spațiale înregistrați în Registrul obiectelor spațiale al Uniunii menționat la articolul 24.

2.Prin excepție de la alineatul (1), în cazul în care un furnizor de servicii spațiale din Uniune intenționează să opereze sau să lanseze dintr-un alt stat membru decât statul membru de stabilire, statele membre pot, atunci când emit autorizațiile de operare sau de lansare respective, să impună cerințe mai stricte privind siguranța, reziliența sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului pentru misiunea spațială în cauză, în măsura în care astfel de cerințe sunt necesare în mod obiectiv pentru a garanta siguranța, reziliența sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a operațiunii sau a lansării care face obiectul autorizării pe teritoriul lor.

3.Statele membre furnizează toate informațiile relevante privind cerințele menționate la alineatul (2) prin intermediul portalului de informare instituit în conformitate cu articolul 110.

Articolul 4

Clauza privind siguranța națională

Prezentul regulament nu aduce atingere responsabilităților statelor membre în ceea ce privește garantarea securității naționale și a altor funcții esențiale ale statului. 

Articolul 5

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„obiect spațial” înseamnă un obiect fabricat de om trimis în spațiul cosmic, inclusiv o navă spațială și treapta orbitală a unui vehicul de lansare;

(2)„navă spațială” înseamnă un obiect spațial conceput pentru a îndeplini o funcție sau o misiune spațială specifică, cum ar fi furnizarea de servicii de comunicații, navigație sau observare sau furnizarea de operațiuni și servicii în spațiul cosmic, inclusiv un satelit, treptele superioare ale lansatorului sau vehiculul de reintrare în atmosferă;

(3)„constelație” înseamnă un grup de obiecte spațiale format din cel puțin 10 nave spațiale operaționale, dar nu mai mult de 99 de astfel de nave spațiale, care colaborează pentru o misiune spațială comună, în conformitate cu un plan de desfășurare orbitală predefinit;

(4)„mega-constelație” înseamnă o constelație care conține cel puțin 100 de nave spațiale operaționale, dar nu mai mult de 999;

(5)„giga-constelație” înseamnă o constelație care conține cel puțin 1000 de nave spațiale operaționale;

(6)„regiune protejată GSO” înseamnă un segment al învelișului sferic definit de următoarele: altitudine inferioară = altitudine geostaționară minus 200 km altitudine superioară = altitudine geostaționară plus 200 km -15 grade ≤ latitudine ≤ +15 grade altitudine geostaționară (35,786 km este altitudinea orbitei geostaționare);

(7)„clasă de minisateliți” înseamnă o clasă de sateliți cu o greutate mai mare sau egală cu 201 kg și mai mică de 600 kg;

(8)„misiune spațială” înseamnă o misiune definită de utilizator care trebuie realizată de un obiect spațial;

(9)„infrastructură spațială” înseamnă orice activ sau set de active, sisteme și subsisteme sau părți ale acestora utilizate pentru a desfășura activități spațiale, prin interacțiunea și operarea segmentului terestru, spațial și de legătură;

(10)„segment terestru” înseamnă segmentul infrastructurii spațiale situat pe Pământ, aflat pe teritoriul Uniunii sau în afara acestuia, care cuprinde infrastructura terestră menționată în anexa la Directiva (UE) 2022/2557 și care include stațiile terestre, terminalele, echipamentele terestre necesare pentru a comunica cu obiectele spațiale și pentru a sprijini desfășurarea activităților spațiale, centrele de control al misiunilor și alte centre de control terestre, infrastructura terestră generică, rețelele terestre, instalațiile auxiliare, cum ar fi instalațiile de testare și integrare a ansamblului navelor spațiale (AIT), platforma de lansare și infrastructura aferentă necesare pentru desfășurarea activităților de lansare;

(11)„segment spațial” înseamnă segmentul infrastructurii spațiale situat în spațiul cosmic, inclusiv obiectele spațiale, stațiile spațiale, sondele spațiale, sistemele de transport spațial cu echipaj, precum și hardware-ul și software-ul instalate în sistemele informatice și în alte materiale sau echipamente instalate;

(12)„date spațiale” înseamnă date primite din spațiul cosmic, inclusiv, dar fără a se limita la datele privind interceptarea, localizarea, transmiterea unui semnal generat de un obiect spațial sau datele de observare care provin de pe Pământ, de la un corp ceresc, de la un obiect spațial sau din spațiul cosmic;

(13)„activități spațiale” înseamnă un set de operațiuni atunci când se desfășoară activități în spațiul cosmic, în particular: 

(a)operarea și controlul obiectelor spațiale, inclusiv pentru reintrarea în atmosferă;

(b)serviciile de lansare, inclusiv încercările de lansare;

(c)operarea și întreținerea locurilor și a instalațiilor de lansare;

(d)activitățile legate de explorarea spațiului cosmic, cum ar fi zborurile spațiale cu echipaj uman, transportul spațial și desfășurarea de experimente, inclusiv cu caracter științific, în spațiul cosmic;

(e)activitățile legate de utilizarea și gestionarea obiectelor spațiale în spațiul cosmic, cum ar fi operațiunile și serviciile din spațiul cosmic (ISOS);

(f)operațiunile care implică monitorizarea deșeurilor spațiale;

(g)operațiunile care implică eliminarea deșeurilor spațiale;

(14)„servicii spațiale” înseamnă oricare dintre următoarele servicii:

(a)operarea și controlul unui obiect spațial;

(b)furnizarea de servicii de lansare, precum și furnizarea de servicii de operare și întreținere a locurilor de lansare;

(c)oricare dintre serviciile furnizate de un furnizor primar de date spațiale;

(d)serviciile și operațiunile din spațiul cosmic (ISOS);

(e)serviciile spațiale de evitare a coliziunilor;

(15)„furnizor de servicii spațiale” înseamnă un furnizor de servicii spațiale care intră sub incidența prezentului regulament;

(16)„operator spațial” înseamnă o entitate publică sau privată care operează infrastructura spațială, efectuând cel puțin unul dintre următoarele servicii spațiale, pe baza unei autorizații sau a unui regim specific pentru realizarea unui program spațial național:

(a)operarea, controlul și întoarcerea unui obiect spațial („operator de navă spațială”);

(b)operarea, controlul și monitorizarea procesului de lansare a unui obiect spațial („operator de lansare”);

(c)operarea, controlul și întreținerea instalațiilor din segmentul terestru al infrastructurii spațiale utilizate pentru procesul de lansare („operator de loc de lansare”);

(d)operarea și controlul unui obiect spațial în scopul furnizării de operațiuni și servicii în spațiul cosmic, inclusiv pentru alte obiecte spațiale („furnizor de ISOS”);

(17)„operator spațial din Uniune” înseamnă un operator spațial stabilit în Uniune sau controlat de o persoană fizică sau juridică ce este furnizor de servicii spațiale stabilit în Uniune;

(18)„control” înseamnă, în sensul punctului 17, capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare;

(19)„operator spațial dintr-o țară terță” înseamnă un operator spațial stabilit într-o țară terță care efectuează oricare dintre următoarele:

(a)furnizează servicii spațiale operatorilor spațiali din Uniune sau în legătură cu activele spațiale definite la punctele 20 și 21; 

(b)acționează în calitate de furnizor primar de date spațiale sau

(c)furnizează servicii furnizorilor primari de date spațiale; 

(20)„active deținute de Uniune” înseamnă active corporale și necorporale deținute de Uniune, create sau dezvoltate în cadrul Programului spațial al Uniunii menționat la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/696 și la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2023/588 ;

(21)„active spațiale guvernamentale sau neguvernamentale” înseamnă alte active decât cele definite la punctul 20, aflate în proprietate publică sau privată, operate de o autoritate publică sau de o parte privată stabilită într-un stat membru, inclusiv activele cu dublă utilizare plasate sub control civil;

(22)„furnizori primari de date spațiale” înseamnă furnizori de servicii spațiale stabiliți în Uniune sau într-o țară terță, care inițiază prima prelucrare de date spațiale suficientă din punct de vedere tehnic pentru a permite furnizarea ulterioară de date spațiale, după cum urmează:

(a)furnizorii de servicii de comunicații electronice, în cazul în care datele spațiale în cauză sunt comunicații;

(b)furnizorii de servicii spațiale care asigură prima prelucrare a datelor de observare, înainte de altă prelucrare a acestora, în cazul în care datele spațiale în cauză sunt date de observare;

(23)„organizație internațională” înseamnă o organizație internațională care furnizează în Uniune servicii spațiale sau date spațiale generate de obiecte spațiale plasate pe o orbită care nu este situată mai departe de GSO și operate de astfel de organizații internaționale;

(24)„furnizor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor” înseamnă un furnizor de servicii de evitare a coliziunilor, inclusiv entitatea de evitare a coliziunilor (entitatea CA) din Uniune, sau furnizorii de servicii de evitare a coliziunilor stabiliți într-o țară terță;

(25)„instituție de cercetare și învățământ” înseamnă un furnizor de servicii spațiale care desfășoară activități spațiale în scopuri experimentale, indiferent dacă exploatează sau nu rezultatele cercetării respective în scopuri comerciale;

(26)„întreprinderi mici și mijlocii” („IMM-uri”) înseamnă întreprinderi mici și mijlocii astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei ;

(27)„întreprinderi mici cu capitalizare medie” (IMCM) înseamnă întreprinderi astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea C(2025) 3500 final a Comisiei;

(28)„entități care aplică o gestionare simplificată a riscurilor” înseamnă operatori spațiali care sunt întreprinderi mici sau instituții de cercetare sau de învățământ și care aplică gestionarea simplificată a riscurilor menționată la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 15 alineatul (2); 

(29)„vehicul de lansare” înseamnă un sistem, parte a segmentului spațial, care este conceput pentru a transporta unul sau mai multe obiecte spațiale în spațiul cosmic;

(30)„treaptă orbitală a unui vehicul de lansare” înseamnă un element complet al unui vehicul de lansare care este proiectat să propulseze o forță definită în timpul unei etape specifice a operării vehiculului de lansare și să atingă orbita;

(31)„serviciu de lansare” înseamnă un serviciu menit să plaseze un obiect spațial pe orbită, inclusiv încercările de lansare;

(32)„loc de lansare” înseamnă un amplasament de pe Pământ, care face parte din segmentul terestru al infrastructurii spațiale, din care are loc lansarea unui obiect spațial;

(33)„evenimente de mare interes (High-Interest Events, HIE)” înseamnă apropieri la distanță mică, cu un nivel ridicat de risc, care ar putea necesita manevre de evitare a coliziunilor care să fie efectuate de un operator spațial;

(34)„operare nominală” înseamnă executarea sarcinilor planificate sau funcționarea pentru care a fost proiectată o navă spațială sau o treaptă orbitală a unui vehicul de lansare;

(35)„mesaje de date de conectare” înseamnă informații despre o conectare între două obiecte spațiale;

(36)„evitarea coliziunilor” înseamnă executarea de manevre de evitare a coliziunilor pentru a reduce riscul de coliziune în spațiul cosmic;

(37)„delta V” înseamnă creșterea vitezei necesară pentru a atinge o anumită orbită sau traiectorie de zbor;

(38)„obiect de interes” înseamnă orice obiect implicat în orice situație care ar putea afecta celelalte obiecte spațiale sau situația de pe Pământ;

(39)„reintrare în atmosferă” înseamnă întoarcerea permanentă a unui obiect spațial în atmosfera terestră;

(40)„eliminare” înseamnă un set de acțiuni efectuate de o navă spațială sau de o treaptă orbitală a unui vehicul de lansare, cu sau fără sprijinul unei nave spațiale de întreținere, cu scopul de a reduce permanent riscul de fragmentare accidentală și de a obține o eliberare pe termen lung a orbitelor;

(41)„etapă de eliminare” înseamnă intervalul dintre sfârșitul misiunii spațiale a unei nave spațiale sau a unei trepte orbitale a unui vehicul de lansare și scoaterea sa din uz;

(42)„scoatere din uz” înseamnă momentul în care o navă spațială sau o treaptă orbitală a unui vehicul de lansare este oprită definitiv, nominal, pe măsură ce își finalizează etapa de eliminare, reintră în atmosfera terestră sau nu mai poate fi controlată de un operator spațial;

(43)„sfârșitul misiunii” înseamnă etapa în care o navă spațială sau o treaptă orbitală a unui vehicul de lansare finalizează sarcinile pentru care a fost proiectată, cu excepția eliminării sale, devine nefuncțională ca urmare a unei avarii sau este oprită permanent printr-o decizie voluntară;

(44)„pasivare” înseamnă acțiunea de a epuiza permanent, de a dezactiva ireversibil sau de a face sigure toate sursele de energie stocată de la bord care pot cauza o fragmentare accidentală;

(45)„deșeuri spațiale” înseamnă orice obiect spațial, inclusiv nave spațiale sau fragmente și elemente ale acestora, care se află pe orbita Pământului și a Lunii sau care reintră în atmosfera terestră sau în exosfera lunară și care nu este funcțional sau care nu mai servește niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau de sateliți artificiali ori sateliți artificiali inactivi;

(46)„rețea și sistem informatic” înseamnă rețeaua și sistemul informatic definite la articolul 6 punctul 1 din Directiva (UE) 2022/2555 ;

(47)„securitatea rețelelor și a sistemelor informatice” înseamnă securitatea rețelelor și a sistemelor informatice conform definiției de la articolul 6 punctul 2 din Directiva (UE) 2022/2555 ;

(48)„infrastructură critică” înseamnă infrastructură critică conform definiției de la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2022/2557; 

(49)„centru de control al misiunii” înseamnă elementul din segmentul terestru dedicat controlului și monitorizării executării unei misiuni spațiale;

(50)„centru de control al sateliților” înseamnă elementul segmentului terestru dedicat controlului configurației platformei de satelit;

(51)„control tehnic efectiv” înseamnă asigurarea unui operator spațial că un obiect spațial execută numai comenzi transmise de surse autorizate și că respectivele comenzi sunt executate în ordinea potrivită și la momentul prevăzut;

(52)„telemetrie/telecomandă” înseamnă legăturile care transmit telemetria de la segmentul spațial la segmentul terestru și legăturile care trimit telecomanda de la segmentul terestru la segmentul spațial;

(53)„reziliență” înseamnă capacitatea de a preveni un incident, de a se proteja împotriva acestuia, de a reacționa și de a rezista la acesta, de a-l atenua sau absorbi, de a se adapta la acesta și de a se redresa în urma acestuia;

(54)„amenințare cibernetică” înseamnă o amenințare cibernetică conform definiției de la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2019/881 ;

(55)„amenințare cibernetică semnificativă” înseamnă o amenințare cibernetică semnificativă conform definiției de la articolul 6 punctul 11 din Directiva (UE) 2022/2555 ;

(56)„incident” înseamnă un eveniment care compromite oricare dintre următoarele:

(a)disponibilitatea, autenticitatea, integritatea sau confidențialitatea datelor stocate, transmise sau prelucrate ori a serviciilor oferite de rețele și sisteme informatice sau accesibile prin intermediul acestora, sau

(b)securitatea fizică a activelor infrastructurii spațiale și a operatorilor spațiali;

(57)„gestionarea incidentului” înseamnă gestionarea incidentului conform definiției de la articolul 6 punctul 8 din Directiva (UE) 2022/2555 ;

(58)„categorii de impact suplimentare” înseamnă categorii de informații de mediu care nu se încadrează în categoriile de impact ale amprentei de mediu (EF) calculate și comunicate împreună cu rezultatele privind amprenta de mediu a produselor (PEF);

(59)„set de date agregate” înseamnă un inventar al ciclului de viață (ICV) al mai multor procese unitare sau etape ale ciclului de viață, pentru care intrările și ieșirile sunt furnizate numai la nivel agregat, orizontal sau vertical;

(60)„sustenabilitate din punctul de vedere al mediului” înseamnă capacitatea de a conserva și proteja mediul natural al Pământului în timp, prin practici și politici adecvate care răspund nevoilor actuale și fără a compromite disponibilitatea resurselor în viitor;

(61)„dezagregare” înseamnă procesul prin care un set de date agregate este defalcat în seturi de date mai mici, organizate pe procese unitare orizontale sau verticale;

(62)„set de date derivate” înseamnă un set de date obținut prin combinarea, prin operațiuni matematice, a două sau mai multor seturi de date sau prin combinarea a cel puțin unui set de date cu informații suplimentare substanțiale sau cu alte seturi de date;

(63)„operațiuni și servicii în spațiul cosmic (In-Space Operations and Services, ISOS)” înseamnă activități desfășurate în spațiu (pe orbită și în spațiul cosmic) în vederea furnizării de servicii privind activele din segmentul spațial care includ îndeplinirea unor sarcini precum inspecția, întâlnirea, andocarea, repararea, realimentarea, reconfigurarea, fabricarea, asamblarea și dezasamblarea, reutilizarea, reciclarea, eliminarea și transportul în spațiu al obiectelor operaționale, neoperaționale și defecte (deșeuri), cu o navă spațială de întreținere cu un grad ridicat de autonomie, inclusiv platforme sau structuri mai mari;

(64)„operațiune ISOS” înseamnă executarea sarcinilor ISOS planificate care implică unul sau mai multe obiecte spațiale;

(65)„navă spațială de administrare ISOS” înseamnă o navă spațială special proiectată în scopul furnizării de ISOS specifice;

(66)„navă spațială client” înseamnă o navă spațială care primește ISOS;

(67)„autoritate competentă” înseamnă o autoritate publică înființată sau desemnată ca autoritate competentă în conformitate cu articolul 28; 

(68)„organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale” înseamnă un organism tehnic stabilit într-un stat membru care efectuează o evaluare tehnică în ceea ce privește aspectele legate de siguranță, reziliență și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului reglementate de prezentul regulament, care a fost notificat Comisiei în conformitate cu prezentul regulament;

(69)„evaluare tehnică” înseamnă procesul care demonstrează că furnizorii de servicii spațiale îndeplinesc cerințele tehnice prevăzute în prezentul regulament;

(70)„standard” înseamnă un standard conform definiției de la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 ;

(71)„specificații comune” înseamnă un set de cerințe tehnice, altele decât un standard, care oferă mijloace de respectare a cerințelor aplicabile certificatului electronic și poluării luminoase și radio; 

(72)„cifră de afaceri” înseamnă suma obținută de o întreprindere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului ;

(73)„etichetă a Uniunii pentru activități spațiale” înseamnă un document emis de Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial al Uniunii instituit prin articolul 1 din Regulamentul (UE) 2021/696 („agenția”), care atestă că un anumit obiect spațial a fost evaluat în ceea ce privește conformitatea cu cerințele specifice privind siguranța, reziliența sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului prevăzute într-un sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale;

(74)„sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale” înseamnă un set cuprinzător de norme, cerințe tehnice, standarde și proceduri instituite la nivelul Uniunii care se aplică verificării conformității produselor, proceselor și serviciilor, inclusiv activitățile de testare și de inspecție desfășurate în legătură cu aspecte legate de siguranță, reziliență sau sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului;

(75)„analiză critică a proiectului” înseamnă etapa procesului de inginerie, fabricație și dezvoltare care stabilește că proiectarea și configurarea sistemelor și subsistemelor satisfac toate cerințele specificate ale misiunii spațiale, în ceea ce privește performanța, compatibilitatea, specificațiile produsului, evaluarea riscurilor, planificarea preliminară a testelor, caracterul adecvat al funcționării preliminare și furnizarea de documente justificative, permițând continuarea implementării și integrării sistemelor.

TITLUL II
AUTORIZAREA ȘI ÎNREGISTRAREA PENTRU

ACTIVITĂȚI SPAȚIALE

Capitolul I
AUTORIZAREA OPERATORILOR SPAȚIALI DIN UNIUNE

Articolul 6

Autorizația pentru desfășurarea de activități spațiale

1.Operatorii spațiali din Uniune nu pot furniza servicii spațiale decât dacă au obținut într-un stat membru o autorizație de a desfășura activități spațiale care demonstrează conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V, după caz, în funcție de categoria de operator spațial în cauză. 

2.Un stat membru recunoaște autorizațiile emise de un alt stat membru în ceea ce privește cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V. 

3.Autorizația se emite de către autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit solicitantul și, după caz, de către autoritatea competentă a statului membru în care solicitantul intenționează să opereze sau, respectiv, să lanseze, dacă este diferit de statul membru de stabilire. 

Autoritățile competente ale statelor membre respective trebuie să asigure coordonarea în vederea facilitării proceselor lor de autorizare. 

4.În scopul eliberării unei autorizații, o autoritate competentă trebuie să ia în considerare avizul emis de organismul tehnic calificat pentru activitățile spațiale în contextul evaluărilor tehnice efectuate în conformitate cu articolul 8.

5.Operatorii spațiali din Uniune care intenționează să recurgă la serviciile spațiale furnizate de un operator spațial dintr-o țară terță sau de o organizație internațională trebuie să demonstreze autorităților competente relevante, în cererea lor de autorizare, înregistrarea în URSO a operatorului spațial dintr-o țară terță sau a organizației internaționale în cauză, în conformitate cu articolul 17 sau, respectiv, cu articolul 18.

În cazul în care procedura de înregistrare în URSO nu a fost încă finalizată, operatorul spațial din Uniune trebuie să se coordoneze îndeaproape cu operatorul spațial din țara terță sau cu organizația internațională în cauză, cu autoritatea competentă relevantă și cu agenția, inclusiv prin solicitarea de actualizări cu privire la stadiul procesului de înregistrare.

Agenția furnizează imediat astfel de actualizări pentru a evita întârzierile inutile în procesul de autorizare a operatorului spațial din Uniune.

6.În cazul în care necesitatea furnizării de servicii spațiale de către un operator spațial dintr-o țară terță sau de către o organizație internațională apare după emiterea unei autorizații, cum ar fi în cazul ISOS, operatorul spațial din Uniune are obligația să informeze fără întârziere autoritatea competentă în acest sens și să îi pună la dispoziție dovada înregistrării în URSO a operatorului spațial din țara terță sau a organizației internaționale în cauză.

Articolul 7

Procesul de autorizare

1.Solicitantul trebuie să depună cererea de autorizare la autoritatea competentă menționată la articolul 6 alineatul (3).

2.Cererea de autorizare trebuie să conțină un dosar tehnic cu toate documentele și dovezile necesare pentru a demonstra conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V, după caz.

3.În cererea sa de autorizare, solicitantul trebuie să indice autorității competente organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale pe care solicitantul intenționează să le utilizeze pentru evaluarea tehnică a cerințelor prevăzute în titlul IV capitolele I-V, după caz. 

4.Statele membre instituie procese care să permită autorităților competente să transmită dosarul tehnic organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale indicate de solicitant sau să permită solicitantului să se adreseze direct organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale.

5.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să evalueze îndeplinirea cerințelor prevăzute în titlul IV capitolele I-V, după caz, și, în termen de 6 luni de la data primirii dosarului tehnic, trebuie să emită un aviz cu privire la conformitatea activităților spațiale preconizate cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V, după caz. 

Autoritățile competente țin seama în cea mai mare măsură de evaluarea tehnică efectuată în legătură cu titlul IV capitolul II de către organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale, în temeiul articolului 8 alineatul (2) al treilea paragraf.

6.În termen de 12 luni de la data primirii cererii, autoritatea competentă emite autorizația sau respinge cererea și informează solicitantul în acest sens.

Termenul se suspendă până când solicitantul furnizează informațiile complete, la cererea autorității competente. 

7.În scopul înregistrării în URSO, o autoritate competentă informează agenția cu privire la toți operatorii spațiali și furnizorii primari de servicii spațiale autorizați din Uniune, precum și cu privire la orice operator spațial dintr-o țară terță pe care l-a autorizat să lanseze de pe teritoriul său. 

Articolul 8

Evaluările tehnice 

1.La instituirea sistemelor de autorizare, statele membre stabilesc dacă evaluările tehnice trebuie efectuate de:

(a)organisme tehnice calificate pentru activitățile spațiale;

(b)organizații internaționale cu expertiză tehnică specifică în domeniile reglementate de prezentul regulament;

(c)agenție;

(d)o combinație a opțiunilor menționate la literele (a), (b) și (c). 

2.Statele membre care intenționează să utilizeze sistemul menționat la alineatul (1) litera (a) se asigură că pe teritoriul lor sunt instituite organisme tehnice calificate pentru activitățile spațiale. 

În scopul efectuării de evaluări tehnice cu privire la orice aspect reglementat de titlul IV capitolele I-V, statele membre utilizează organisme tehnice calificate pentru activitățile spațiale instituite pe teritoriul lor. 

Statele membre se asigură că autoritatea competentă instituită în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva (UE) 2022/2555 are competența de a efectua evaluarea tehnică cu privire la aspectele reglementate de titlul IV capitolul II în ceea ce privește operatorii spațiali din Uniune, cu excepția situațiilor în care aceștia operează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 20. 

3.Furnizorii de servicii spațiale menționați la alineatul (1) litera (b) care desfășoară activități de evaluare tehnică trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în titlul III capitolul I secțiunea 3.

Statele membre care utilizează sistemul menționat la alineatul (1) litera (b) asigură executarea judiciară a obligației menționate la primul paragraf.

4.Statele membre notifică Comisiei opțiunea lor în ceea ce privește alineatul (1), precum și orice modificări ale acesteia.

Articolul 9

Autorizația pentru constelații

1.În cazul în care operatorul spațial din Uniune intenționează să efectueze o misiune spațială care implică lansarea unei constelații de sateliți, acesta prezintă autorității competente o cerere pentru o autorizație unică acoperind lansarea sau, după caz, lansarea și operarea pentru toți sateliții care fac parte din constelație, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)toți sateliții care urmează să fie lansați în cadrul misiunii spațiale respective sunt identici și îndeplinesc aceleași sarcini în același mod;

(b)lansarea tuturor sateliților este planificată să se desfășoare prin intermediul aceluiași vehicul de lansare și de la același loc de lansare.

Operatorul spațial din Uniune are obligația de a se asigura că sateliții care fac parte din constelație respectă cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V și de a declara că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf.

2.Dacă, în urma primirii unei cereri în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf, evaluarea efectuată de autoritatea competentă cu privire la un singur satelit care urmează să fie lansat în cadrul misiunii spațiale respective demonstrează conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V, autoritatea competentă emite o autorizație pentru întreaga constelație de sateliți („autorizație unică”). 

3.De la data eliberării autorizației unice, autoritățile competente pot efectua inspecții aleatorii cu privire la oricare dintre sateliții care fac parte din constelație și care nu au făcut obiectul controlului ex ante pe care s-a bazat autorizația unică.

4.Autoritatea competentă retrage autorizația unică atunci când rezultatele inspecțiilor aleatorii constată neconformitatea satelitului cu cerințele de autorizare.

5.În cazul în care inspecțiile aleatorii menționate la alineatul (3) identifică aspecte care intră în conflict cu declarația menționată la alineatul (1) al doilea paragraf, fără a constitui însă o neconformitate, iar evaluarea autorității competente, luând în considerare explicațiile furnizate de operatorul spațial din Uniune, nu constată riscuri majore pentru misiunea spațială respectivă, autoritatea competentă poate impune o sancțiune.

6.Autoritățile competente revizuiesc autorizațiile pentru lansarea unor constelații de sateliți cu ocazia lansării primului lot din noua generație de sateliți.

Articolul 10

Regimuri mai puțin stricte

1.Condițiile de autorizare menționate la articolul 6 alineatul (1) se adaptează pentru operatorii spațiali din Uniune menționați la alineatele (2), (3) și (4), astfel cum se prevede la alineatele respective.

2.Operatorii spațiali care sunt instituții de cercetare sau de învățământ sau care efectuează misiuni spațiale de cercetare trebuie să respecte cerințele de la titlul IV capitolul I secțiunea 2, astfel cum sunt prevăzute la articolul 62.

3.Entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor trebuie să respecte, în ceea ce privește titlul IV capitolul II, dispozițiile articolului 79 alineatul (1) primul paragraf numai în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice. 

4.Atunci când operatorii spațiali care sunt întreprinderi mici sau instituții de cercetare sau de învățământ desfășoară misiuni spațiale demonstrative și de validare pe orbită (IOD/IOV), aceștia sunt scutiți, în ceea ce privește titlul IV capitolul III, de obligația menționată la articolul 96 alineatul (2). 

Capitolul II
AUTORIZAREA OPERATORILOR SPAȚIALI DIN UNIUNE CARE OPEREAZĂ ACTIVE DEȚINUTE DE UNIUNE

Articolul 11

Cererea de autorizare

1.În cazul în care se desfășoară activități spațiale în legătură cu activele deținute de Uniune, Comisia autorizează entitatea însărcinată cu executarea sau operarea componentei respective a Programului Uniunii.

Autorizația menționată la primul paragraf trebuie să se bazeze pe o evaluare tehnică efectuată de agenție cu privire la îndeplinirea de către solicitant a cerințelor prevăzute în titlul IV capitolele I, II, III, IV și V. 

2.În funcție de guvernanța specifică a componentei programului Uniunii, entitatea solicitantă furnizează agenției și Comisiei toate detaliile și explicațiile tehnice care demonstrează conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I, II, III, IV și V.

3.În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii de autorizare a entității, agenția evaluează dacă cererea este completă.

În cazul în care o cerere de autorizare nu este completă sau sunt necesare clarificări suplimentare, agenția stabilește un termen până la care entitatea solicitantă trebuie să furnizeze orice informații suplimentare necesare sau să aducă clarificări.

După ce evaluează cererea ca fiind completă, agenția notifică acest lucru solicitantului.

Articolul 12

Examinarea de către agenție

1.În termen de 6 luni de la data notificării menționate la articolul 11 alineatul (3) al treilea paragraf, agenția examinează, în temeiul articolului 43 alineatul (1) litera (a), cererea de autorizare, evaluând dacă solicitantul:

(a)dispune de toată fiabilitatea, capacitatea și expertiza necesară pentru a desfășura activități spațiale;

(b)asigură conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și, după caz, cu orice cerințe specifice necesare pentru punerea în aplicare a misiunii spațiale, în contextul Programului spațial menționat în Regulamentul (UE) 2021/696 sau în Regulamentul (UE) 2023/588, pentru care se depune o cerere de autorizare;

(c)nu reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice, a siguranței persoanelor și a bunurilor și a sănătății publice din Uniune.

Agenția adoptă o decizie pe deplin motivată prin care propune Comisiei să emită sau să refuze o autorizație, pe baza evaluării tehnice pentru evaluarea conformității efectuate în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) litera (a).

Agenția notifică imediat decizia sa Comisiei.

2.În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea deciziei agenției menționate la alineatul (1) al doilea paragraf, Comisia ia o decizie de emitere sau de refuzare a autorizației și o notifică imediat solicitantului. Decizia respectivă produce efecte de la notificarea sa către solicitant.

Comisia emite o autorizație numai în cazul în care solicitantul îndeplinește cerințele menționate la alineatul (1) primul paragraf. 

3.Agenția înregistrează fără întârziere în URSO operatorii spațiali din Uniune autorizați în conformitate cu prezentul capitol. 

Articolul 13

Suspendarea sau retragerea autorizației

1.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune raportează imediat agenției:

(a)orice eveniment neprevăzut care ar putea necesita modificarea autorizației sale;

(b)orice încetare planificată sau iminentă a activității sale.

2.Agenția propune Comisiei să suspende sau să retragă, după caz, autorizația în cazul în care un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune:

(a)a obținut autorizația prin declarații false sau alte mijloace ilegale;

(b)nu mai îndeplinește condițiile în care a fost emisă autorizația și nu a luat măsurile de remediere solicitate de Comisie.

3.În termen de cel mult 2 luni de la primirea propunerii agenției menționate la alineatul (2) primul paragraf, Comisia ia o decizie cu privire la suspendarea sau retragerea propusă.

Comisia notifică imediat decizia sa operatorului spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune și autorității competente a statului membru în care este stabilit respectivul operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune.

Capitolul III
FURNIZORII DE SERVICII SPAȚIALE DIN ȚĂRI TERȚE ȘI ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE

Articolul 14

Furnizarea de date spațiale și de servicii spațiale de către operatori spațiali din țări terțe și de către organizații internaționale

1.Operatorilor spațiali din țări terțe care sunt înregistrați în conformitate cu articolul 17 în Registrul obiectelor spațiale al Uniunii și care dețin certificatul electronic menționat la articolul 25 alineatul (1) li se permite să furnizeze servicii spațiale operatorilor spațiali din Uniune și în legătură cu activele deținute de Uniune și cu activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21. 

2.Pentru ca organizațiile internaționale să furnizeze, în temeiul tratatelor lor, date spațiale sau, după caz, servicii spațiale în Uniune trebuie să fi fost instituite acordurile menționate la articolele 107 și, respectiv, 108. 

Organizațiile internaționale care furnizează date spațiale sau servicii spațiale în Uniune, în temeiul primului paragraf, trebuie să se înregistreze în URSO și să se afle în posesia certificatului electronic menționat la articolul 25 alineatul (1). 

3.Alineatul (2) nu se aplică în cazul în care o organizație internațională desfășoară numai activități de evaluare tehnică în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b).

Articolul 15

Norme aplicabile operatorilor spațiali din țări terțe

1.Operatorii de nave spațiale din țări terțe fac obiectul cerințelor aplicabile operatorilor de nave spațiale din Uniune prevăzute la articolele 62, 66, 67, 69-73, 75-92 și 96-100.

În plus, operatorii de nave spațiale din țări terțe trebuie:

(a)să se aboneze la un furnizor public sau comercial de servicii spațiale de evitare a coliziunilor;

(b)să se asigure că furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor menționat la litera (a) dispune de mijloacele tehnice pentru a evalua evitarea coliziunii și respectă cerințele prevăzute la punctul 1 din anexa IV;

(c)să notifice agenției, în cererea de înregistrare în URSO, numele și detaliile furnizorului de servicii spațiale de evitare a coliziunilor menționat la litera (a).

Agenția adaugă informațiile menționate la litera (c) în baza de date cu lista de contacte a Uniunii menționată la articolul 67 alineatul (1).

2.Operatorii de lansări din țări terțe și operatorii de locuri de lansare din țări terțe fac obiectul cerințelor aplicabile operatorilor de lansări și operatorilor de locuri de lansare din Uniune prevăzute la articolele 61, 75-92 și 96-100.

3.Furnizorii de ISOS din țări terțe fac obiectul cerințelor aplicabile furnizorilor de ISOS din Uniune prevăzute la articolul 101.

4.Furnizorii de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din țări terțe fac obiectul cerințelor aplicabile furnizorilor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din Uniune prevăzute la articolele 102 și 103. 

Articolul 16

Norme pentru operatorii spațiali din țări terțe din jurisdicții echivalente

Se presupune că operatorii spațiali din țări terțe stabiliți într-o țară terță pentru care Comisia a adoptat o decizie de echivalare, în conformitate cu articolul 105, respectă cerințele prevăzute la articolul 15. 

Articolul 17

Înregistrarea furnizorilor de servicii spațiale din țări terțe

1.Pe baza unei decizii a Comisiei prin care se permite înregistrarea, în temeiul alineatului (5), agenția înregistrează în URSO operatorii spațiali din țări terțe care demonstrează conformitatea cu cerințele de la titlul IV, astfel cum se prevede la articolul 16 sau la articolul 15. 

2.În cazul în care s-a obținut o derogare în conformitate cu articolul 19, operatorii de lansare din țări terțe se înregistrează în URSO pe baza unei decizii a Comisiei fără a respecta una sau mai multe dintre condițiile prevăzute la articolul 15.

În cazul în care un stat membru a solicitat o derogare pentru a permite unui operator spațial din Uniune să lanseze împreună cu un operator spațial dintr-o țară terță, respectivul operator spațial dintr-o țară terță furnizează agenției dovezi ale cererii respective.

3.Pentru a obține înregistrarea în URSO în temeiul alineatului (1), un operator spațial dintr-o țară terță depune o cerere la agenție. Cererea trebuie să conțină toate dovezile necesare pentru a demonstra conformitatea, astfel cum se menționează la alineatul (1).

Agenția păstrează toate dovezile care au fost furnizate de solicitanți în cursul procedurii de înregistrare.

4.Agenția evaluează cererea de înregistrare și notifică operatorului spațial dintr-o țară terță rezultatul evaluării sale preliminare. Agenția permite respectivului operator spațial dintr-o țară terță să prezinte o declarație motivată și să furnizeze explicații sau dovezi suplimentare.

5.În termen de cel mult 5 luni de la primirea cererii menționate la alineatul (3) primul paragraf, agenția prezintă Comisiei o propunere de adoptare a unei decizii de aprobare sau de respingere a înregistrării în URSO pentru un operator spațial dintr-o țară terță.

6.Comisia ia o decizie pe baza propunerii agenției menționate la alineatul (5) și notifică decizia respectivă operatorului spațial dintr-o țară terță și agenției.

7.În cazul în care se aplică articolul 16, agenția efectuează înregistrarea pe baza următoarelor elemente:

(a)operatorul spațial dintr-o țară terță este autorizat într-o țară terță și face obiectul unei supravegheri continue într-o țară terță;

(b)Comisia a adoptat o decizie de echivalare în temeiul articolului 105.

8.În cazul în care a fost depusă o cerere de derogare în conformitate cu articolul 19, agenția procedează la înregistrarea operatorului spațial dintr-o țară terță în URSO după ce Comisia și-a adoptat decizia în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) primul paragraf. 

Articolul 18

Înregistrarea organizațiilor internaționale

1.În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 107 sau la articolul 108, agenția înregistrează organizațiile internaționale în URSO. 

2.În sensul alineatului (1), articolul 17 alineatele (3), (4), (5), (7) și (8) și articolele 19, 21 și 22 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 19

Derogări

1.Un stat membru poate solicita Comisiei să adopte o decizie care să permită agenției să înregistreze un operator de lansare dintr-o țară terță care nu îndeplinește una sau mai multe dintre condițiile menționate la articolul 15 alineatul (2), dacă sunt îndeplinite condițiile privind interesul public menționate la alineatul (2). 

Un stat membru depune o cerere în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf. 

Pentru activele deținute de Uniune, Comisia evaluează, din proprie inițiativă, dacă este îndeplinită condiția privind interesul public menționată la alineatul (2).

2.În ceea ce privește serviciile de lansare, un stat membru trebuie să demonstreze că serviciile de lansare furnizate de un operator de lansare dintr-o țară terță facilitează accesul la spațiu și utilizarea acestuia atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)în Uniune nu există un substitut ușor accesibil sau o alternativă realistă la serviciile de lansare furnizate de respectivul operator de lansare dintr-o țară terță; 

(b)serviciile de lansare furnizate de respectivul operator de lansare dintr-o țară terță promovează capabilitățile tehnologice de importanță strategică pentru Uniune sau pentru statele membre.

3.Cererea menționată la alineatul (1) al doilea paragraf trebuie:

(a)să identifice operatorul de lansare dintr-o țară terță pentru care se solicită o derogare;

(b)să specifice în mod clar, lipsit de ambiguitate și exhaustiv toate cerințele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) pentru care se solicită o derogare;

(c)să prezinte detaliile tehnice necesare cu privire la misiunea spațială în cauză;

(d)să furnizeze dovezile necesare pentru a demonstra că celelalte cerințe sunt îndeplinite. 

Cererea referitoare la un operator de lansare dintr-o țară terță trebuie să propună, atunci când este posibil, măsuri alternative de atenuare pentru a se asigura că obiectivele urmărite de cerințele menționate la articolul 15 alineatul (2) pentru care se solicită o derogare sunt îndeplinite sau sunt cel puțin parțial îndeplinite.

4.La primirea cererii menționate la alineatul (3), Comisia o transmite agenției. În termen de 1 lună, agenția emite o evaluare tehnică privind conformitatea cu cerințele prevăzute la articolul 15 care nu fac obiectul cererii de derogare. 

5.În termen de 2 luni de la primirea evaluării tehnice emise de agenție în temeiul alineatului (4), Comisia adoptă, pe baza evaluării tehnice respective, fie o decizie de acordare a unei derogări pentru operatorul de lansare dintr-o țară terță, în cazul în care Comisia concluzionează că este îndeplinită condiția privind interesul public menționată la alineatul (2), fie o decizie de refuzare a acordării unei astfel de derogări, în cazul în care Comisia concluzionează că respectiva condiție de interes public nu este îndeplinită. 

Deciziile respective se adoptă ca acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2). 

6.Atunci când acordă, în temeiul alineatului (5) primul paragraf, o derogare unui operator de lansare dintr-o țară terță, Comisia acordă în paralel o derogare și operatorului spațial din Uniune care utilizează serviciile de lansare ale respectivului operator de lansare dintr-o țară terță. 

Articolul 20

Entități publice din țări terțe 

1.La cererea unei entități publice dintr-o țară terță de a i se permite să furnizeze servicii spațiale sau date spațiale în Uniune sau la cererea unui stat membru, astfel cum se menționează la alineatul (2), Comisia, asistată de agenție, evaluează mai întâi dacă respectiva entitate publică dintr-o țară terță este o entitate guvernamentală sau dacă aceasta operează sau deține active ale infrastructurii spațiale care sunt sisteme militare, inclusiv de uz civil.

În cadrul asistenței tehnice acordate Comisiei, agenția cartografiază toate activitățile și serviciile relevante furnizate de respectiva entitate publică dintr-o țară terță și identifică toate activele relevante ale infrastructurii spațiale pe care acea entitate le operează sau le deține. 

2.Un stat membru poate solicita Comisiei să permită unei entități publice dintr-o țară terță să furnizeze servicii spațiale sau date spațiale în Uniune.

În sprijinul cererii sale, un stat membru poate indica faptul că unul sau mai multe state membre au un interes public de a obține sau, după caz, de a proteja accesul continuu și neîngrădit la datele spațiale sau la serviciile spațiale în cauză furnizate de respectiva entitate publică dintr-o țară terță și poate dovedi consecințele pierderii acestui acces asupra piețelor relevante la nivelul Uniunii sau la nivelul statului membru.

3.Comisia poate să efectueze din proprie inițiativă evaluarea menționată la alineatul (1). 

4.În cazul în care, în urma evaluării menționate la alineatul (1), Comisia concluzionează că nu există riscuri în materie de securitate pentru Uniune sau pentru statele membre, Comisia poate adopta o decizie care să permită respectivei entități publice dintr-o țară terță să furnizeze servicii spațiale sau date spațiale în Uniune. 

Decizia menționată la primul paragraf se aplică până la data la care intră în vigoare un acord internațional încheiat cu țara terță respectivă, care reglementează condițiile în care o entitate publică din țara terță poate furniza servicii spațiale sau date spațiale în Uniune, sau până la data la care Comisia adoptă o decizie de echivalare cu privire la țara terță respectivă, luându-se în considerare data care survine mai întâi. 

Agenția înregistrează fără întârziere în URSO entitatea publică din țara terță în cauză pe baza deciziei luate de Comisie în temeiul primului paragraf.

Decizia menționată la primul paragraf se adoptă sub forma unui act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Articolul 21

Clauză de urgență

1.În cazul în care într-un stat membru apare o situație de urgență sau de criză sau în cazul în care un incident sau un atac cauzează perturbări care afectează mai multe state membre sau instituțiile Uniunii, Comisia efectuează o evaluare cât mai curând posibil, din proprie inițiativă sau la cererea statului membru în cauză.

Pe baza acestei evaluări, Comisia poate permite utilizarea datelor spațiale sau a serviciilor spațiale de către furnizori de servicii spațiale care nu sunt înregistrați în URSO, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2). 

2.Cât mai curând posibil și în funcție de gravitatea, durata și efectele urgenței, crizei sau perturbării respective, decizia menționată la alineatul (1) se confirmă, se revocă sau se prelungește în conformitate cu procedura menționată la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 22

Suspendarea sau retragerea înregistrării

1.Agenția prezintă Comisiei o propunere de suspendare sau retragere a înregistrării în URSO a unui operator spațial dintr-o țară terță în cazul în care:

(a)pe baza unor dovezi documentate, agenția stabilește că operatorul spațial dintr-o țară terță nu mai respectă una sau mai multe cerințe prevăzute la articolul 16 sau la articolul 15, după caz, și nu este în măsură să aplice măsurile corective necesare pentru a asigura conformitatea continuă cu cerințele respective;

(b)autoritatea de supraveghere relevantă din țara terță a suspendat sau a retras autorizația de operare sau de lansare acordată furnizorului de servicii spațiale în cauză.

2.Înainte de a prezenta Comisiei o propunere de suspendare sau de retragere a înregistrării din motivele menționate la alineatul (1) litera (a), agenția poartă un dialog cu operatorul spațial din țara terță în cauză cu privire la motivele, contextul, domeniul de aplicare și gravitatea neconformității, precum și cu privire la măsurile corective și termenele care sunt necesare pentru ca acesta să asigure conformitatea, ținând seama în mod corespunzător de orice necesitate de adaptare tehnică.

În cursul acestui dialog, agenția oferă operatorului spațial din țara terță în cauză posibilitatea de a prezenta observații cu privire la motivele pentru care agenția intenționează să își adopte propunerea, de a furniza explicații și de a prezenta orice documente și dovezi relevante în sprijinul explicațiilor sale, inclusiv orice analiză tehnică, și de a asigura conformitatea.

3.În termen de cel mult 2 luni de la primirea propunerii menționate la alineatul (1) primul paragraf, Comisia ia o decizie.

4.În cazul menționat la alineatul (1) litera (b) și cu cel puțin 30 de zile înainte de emiterea unei decizii de suspendare sau de retragere, Comisia informează autoritatea de supraveghere relevantă din țara terță cu privire la intenția sa de a suspenda sau de a retrage înregistrarea în URSO. 

5.Comisia informează fără întârziere autoritățile competente cu privire la orice acțiune sau măsură care urmează să fie adoptată în conformitate cu alineatele (2) și (4).

Agenția publică un rezumat al informațiilor privind suspendarea sau retragerea pe site-ul său și pe portalul URSO.

6.O decizie a Comisiei de suspendare sau de retragere a înregistrării în URSO produce efecte de la o dată care este precizată în decizia Comisiei. Atunci când stabilește această dată, Comisia, la propunerea agenției, ține seama de timpul care poate fi necesar pentru adaptarea contractelor relevante.

În funcție de complexitatea adaptărilor contractuale care pot fi necesare, data retragerii înregistrării nu trebuie să depășească 16 luni de la data adoptării deciziei de retragere. 

Articolul 23

Reprezentant legal în Uniune

1.Operatorii spațiali din țări terțe desemnează în scris una sau mai multe persoane juridice din unul dintre statele membre care să acționeze în calitate de reprezentant legal al acestora în Uniune.

2.Reprezentantul legal din Uniune este mandatat de operatorul spațial dintr-o țară terță să fie abordat, în plus față de operatorul spațial dintr-o țară terță sau în locul acestuia, de către autoritățile competente, Comisie și agenție cu privire la toate aspectele legate de respectarea prezentului regulament. Acesta dispune de toate competențele și resursele necesare pentru a garanta o cooperare eficientă și în timp util cu autoritățile respective. 

Capitolul IV
FURNIZAREA DE DATE SPAȚIALE ȘI DE SERVICII SPAȚIALE ÎN UNIUNE ȘI TRASABILITATEA ELECTRONICĂ 

Articolul 24

Registrul obiectelor spațiale al Uniunii (URSO)

1.Agenția instituie un registru al obiectelor spațiale al Uniunii (URSO) pentru înregistrarea:

(a)operatorii spațiali din Uniune autorizați în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și notificați agenției de către autoritățile competente în temeiul articolului 7 alineatul (7);

(b)operatorilor spațiali din Uniune care sunt entități cărora li s-a încredințat executarea sau operarea componentei respective a Programului Uniunii, pe baza unei autorizații emise Comisiei, în temeiul articolului 12 alineatul (2);

(c)operatorilor spațiali din țări terțe pentru care a fost adoptată o decizie de înregistrare în temeiul articolului 17 alineatul (1);

(d)organizațiilor internaționale înregistrate în temeiul articolului 18 alineatul (1). 

2.Agenția elaborează, actualizează și publică pe site-ul URSO listele consolidate ale tuturor furnizorilor de servicii spațiale menționați la alineatul (1). 

3.URSO dispune de un inventar centralizat și de o platformă centralizată.

Articolul 25

Certificat electronic

1.După finalizarea înregistrării în URSO, agenția emite și eliberează un certificat electronic furnizorilor de servicii spațiale, cu excepția furnizorilor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor. 

2.Certificatul electronic menționat la alineatul (1) trebuie să identifice misiunea spațială (misiunile spațiale) și obiectul spațial (obiectele spațiale) care au generat datele spațiale sau au permis furnizarea de servicii spațiale și să ateste conformitatea acestor obiecte spațiale cu cerințele prevăzute în prezentul regulament. 

3.Contractele furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (c) și (d) pentru furnizarea de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune trebuie să fie însoțite de certificatul electronic menționat la alineatul (1).

4.Următoarele informații se transmit de către autoritățile competente, cu privire la operatorii spațiali din Uniune, în temeiul articolului 7 alineatul (7), și direct de către operatorii spațiali din țări terțe și de către organizațiile internaționale, pentru a permite agenției să emită și să genereze certificatul electronic menționat la alineatul (1):

(a)detalii privind furnizorul de servicii spațiale în cauză, cum ar fi denumirea, adresa fizică, adresa de internet, statul membru sau, după caz, țara terță de stabilire și autorizare, denumirea și adresa autorității competente sau, după caz, ale autorității de supraveghere relevante din țara terță;

(b)detalii privind tipul de servicii spațiale efectuate, indicând statul membru (statele membre) sau țările terțe în care acestea sunt efectuate;

(c)detalii tehnice privind obiectul spațial care este operat sau lansat și misiunea spațială respectivă.

5.În scopul solicitării de standarde menționate la articolul 104, certificatul electronic menționat la alineatul (1) trebuie să respecte următoarele cerințe:

(a)certificatul electronic stabilește că se generează anumite date spațiale prin utilizarea unei misiuni spațiale și a unui obiect spațial clar identificate;

(b)în ceea ce privește datele de observare, certificatul electronic permite urmărirea fluxului de date spațiale, de la generarea lor de către un anumit obiect spațial până la încorporarea în primul serviciu spațial care utilizează datele spațiale respective;

(c)certificatul electronic se bazează pe algoritmi pentru a stabili integritatea datelor spațiale atunci când sunt încorporate în servicii ulterioare.

6.În scopul generării certificatului electronic menționat la alineatul (1), agenția poate solicita, după caz, asistență tehnică din partea autorităților competente și a organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale cu privire la oricare dintre elementele menționate la alineatul (5). 

Articolul 26

Furnizarea de servicii spațiale și de date spațiale în Uniune

1.În cazul în care furnizorii de servicii spațiale, cu excepția furnizorilor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor, furnizează pentru prima dată date spațiale sau servicii spațiale în Uniune, aceștia trebuie să dețină certificatul electronic menționat la articolul 25 alineatul (1).

2.Aceștia se asigură că certificatul electronic este anexat la contractele de furnizare de date spațiale sau de servicii spațiale. 

Articolul 27

Cerințe pentru furnizorii primari de date spațiale

1.Furnizorii primari de date spațiale furnizează date spațiale în Uniune numai în cazul în care aceste date spațiale au fost generate de obiecte spațiale înregistrate în URSO. 

2.În cazul în care furnizorii primari de date spațiale primesc alerte sau plângeri cu privire la potențiale nereguli, aceștia își alertează furnizorii și contactează în paralel agenția sau autoritatea competentă a statului membru în care sunt stabiliți.

TITLUL III
ASPECTE PRIVIND GUVERNANȚA

Capitolul I
GUVERNANȚA ÎN STATELE MEMBRE

Secțiunea 1
AUTORITĂȚI COMPETENTE

Articolul 28

Desemnarea sau înființarea autorităților competente

1.Fiecare stat membru desemnează sau instituie o autoritate publică pentru a acționa în calitate de autoritate competentă, responsabilă cu autorizarea și supravegherea operatorilor spațiali din Uniune și cu orice activitate de supraveghere a pieței necesară pentru a garanta utilizarea datelor spațiale în conformitate cu prezentul regulament.

2.Statele membre se asigură că autoritățile competente dispun de independența, expertiza, resursele financiare și umane, capacitatea operațională și competențele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor menționate la alineatul (1).

Articolul 29

Atribuții de supraveghere privind operatorii spațiali din Uniune

1.Autoritățile competente supraveghează activitățile spațiale desfășurate de operatorii spațiali din Uniune, în special:

(a)controlează aplicarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(b)efectuează investigații;

(c)păstrează evidențe interne ale încălcărilor cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(d)cooperează cu autoritățile competente ale altor state membre pentru a asigura coerența în întreaga Uniune în ceea ce privește aplicarea prezentului regulament;

(e)promovează conștientizarea și înțelegerea cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(f)efectuează audituri;

(g)solicită unui organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale să efectueze evaluări tehnice în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (a);

(h)examinează, în contextul atribuțiilor de supraveghere, aplicarea de către operatorii spațiali din Uniune a principiului proporționalității;

(i)raportează Comisiei cu privire la principalele activități de supraveghere legate de aplicarea prezentului regulament.

2.Statele membre asigură supravegherea adecvată a operatorilor spațiali din Uniune care desfășoară programe spațiale naționale, respectând separarea rolurilor și absența conflictelor de interese.

Articolul 30

Competențe de supraveghere

1.Autoritățile competente trebuie să dețină toate competențele de supraveghere, de investigare, de corectare și de sancționare care sunt necesare pentru exercitarea funcțiilor și atribuțiilor menționate la articolul 29. 

2.Atunci când desfășoară activități de supraveghere cu privire la titlul IV capitolul II, autoritățile competente asigură coordonarea cu autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2022/2555 care sunt responsabile cu atribuțiile de supraveghere prevăzute de directiva respectivă.

Statele membre pot împuternici autoritățile competente să delege activitățile și atribuțiile de supraveghere relevante cu privire la titlul IV capitolul II din prezentul regulament autorităților competente instituite în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2022/2555.

Atribuțiile de supraveghere în temeiul Directivei 2022/2555 menționate la primul și al doilea paragraf se exercită într-un mod care să mențină pe deplin integritatea competențelor de supraveghere menționate la alineatul (1). 

3.Autoritățile competente trebuie să dețină cel puțin următoarele competențe de investigare:

(a)de a solicita furnizarea tuturor datelor și documentelor necesare;

(b)de a obține accesul la sedii, terenuri și mijloace de transport, inclusiv la orice echipamente și mijloace de prelucrare a datelor;

(c)de a solicita dovada punerii în aplicare a cerințelor prevăzute în prezentul regulament și dovezile subiacente;

(d)de a examina evaluările tehnice efectuate de organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale în temeiul articolului 8;

(e)de a efectua inspecții la fața locului și ex situ, inclusiv de a efectua audituri.

4.În cazul în care autoritățile competente efectuează inspecții, funcționarii autorizați să efectueze inspecțiile sunt împuterniciți:

(a)să intre în orice sediu, pe orice teren și în orice mijloc de transport al respectivilor operatori spațiali din Uniune;

(b)să examineze registrele și alte documente privind activitatea economică, indiferent de suportul pe care sunt stocate, să acceseze orice informație care este accesibilă operatorilor spațiali din Uniune și care face obiectul inspecției și să ia sau să solicite copii sau extrase ale registrelor sau ale documentelor respective;

(c)să solicite oricărui reprezentant sau membru al personalului operatorului spațial din Uniune care face obiectul inspecției explicații privind faptele și documentele care intră în sfera inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d)să sigileze orice sediu comercial și orice registru sau evidență pe durata inspecției și în măsura în care este necesar pentru aceasta.

5.Autoritățile competente trebuie să dețină cel puțin următoarele competențe de corectare:

(a)de a emite avertismente privind presupuse încălcări ale cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(b)de a ordona operatorilor spațiali din Uniune să înceteze un comportament pe care autoritățile competente îl consideră a fi contrar cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(c)de a ordona operatorilor spațiali din Uniune să asigure conformitatea într-un mod și un interval de timp care urmează să fie stabilite de autoritățile competente;

(d)de a ordona operatorilor spațiali din Uniune să remedieze deficiențele identificate de autoritățile competente în ceea ce privește aplicarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament, inclusiv prin aplicarea de măsuri corective pentru încălcările cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(e)de a desemna, pentru o perioadă determinată, un ofițer de monitorizare care să supravegheze procesul de asigurare a conformității comportamentului operatorilor spațiali din Uniune cu cerințele prevăzute în prezentul regulament.

6.Autoritățile competente trebuie să dețină cel puțin următoarele competențe de sancționare:

(a)de a impune sau de a solicita unui organism administrativ sau judiciar relevant să impună o amendă administrativă pentru neconformitate sau o sancțiune administrativă pentru o încălcare a cerințelor prevăzute în prezentul regulament;

(b)de a suspenda temporar sau de a solicita unui organism administrativ sau judiciar relevant să suspende temporar, parțial sau integral, autorizația;

(c)de a retrage o autorizație de a desfășura activități spațiale atunci când un operator spațial din Uniune nu mai îndeplinește condițiile în care a fost emisă autorizația sau atunci când un operator spațial din Uniune se află într-o situație în care, conform dreptului intern, autorizația trebuie retrasă.

Se aplică o suspendare temporară impusă în temeiul literei (b) până când respectivul operator spațial din Uniune ia toate măsurile necesare pentru a remedia problemele identificate de autoritatea competentă sau pentru a respecta pe deplin toate măsurile dispuse de autoritatea competentă. 

7.Autoritățile competente pot decide, din proprie inițiativă, să impună măsuri provizorii operatorilor spațiali din Uniune, în special în caz de urgență, în vederea respectării cerințelor prevăzute în prezentul regulament.

8.Statele membre pot să prevadă în dreptul lor competențe suplimentare pentru autoritățile competente, în afara celor menționate la alineatele (3)-(7). Exercitarea acestor competențe nu afectează punerea în aplicare eficientă a prezentului capitol. 

Articolul 31

Sancțiuni administrative

1.Statele membre stabilesc norme referitoare la sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la măsurile respective și la orice modificare ulterioară care le afectează.

2.Atunci când stabilesc sancțiunea administrativă și nivelul amenzii administrative, autoritățile competente iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:

(a)gravitatea și durata încălcării și persistența daunelor cauzate de încălcare;

(b)încălcările săvârșite anterior de persoana fizică sau juridică responsabilă de încălcare;

(c)daunele materiale sau morale cauzate de încălcare sau prin aceasta, inclusiv pierderile financiare sau economice și efectele negative asupra altor servicii, precum și criteriile relevante pentru impactul unei încălcări, cum ar fi numărul de utilizatori afectați sau amploarea pierderii suferite de un terț ca urmare a încălcării;

(d)intenția sau neglijența din partea autorului încălcării;

(e)măsurile luate de operatorul spațial din Uniune pentru a preveni sau a atenua daunele;

(f)nivelul de cooperare cu autoritățile competente și orice obstrucționare a inspecțiilor, a auditurilor sau a altor activități de monitorizare ale autorităților competente, în urma descoperirii încălcării;

(g)importanța profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana fizică sau juridică responsabilă de încălcare;

(h)necesitatea ca amenda administrativă să aibă un efect disuasiv.

3.Autoritățile competente au obligația să prezinte motivarea măsurilor lor de asigurare a respectării legislației.

4.Măsurile de supraveghere trebuie să fie eficace, disuasive și proporționale, ținând seama de toate circumstanțele fiecărui caz în parte. Înainte de a adopta o măsură de supraveghere, autoritățile competente informează operatorii spațiali din Uniune cu privire la constatările lor preliminare și acordă operatorilor spațiali din Uniune un termen rezonabil pentru a prezenta observații.

5.Statele membre se asigură că autoritățile competente dețin competența de a sesiza direct un organism judiciar cu privire la încălcările prezentului regulament și că acestea au dreptul de a participa, în nume propriu, la toate tipurile de proceduri judiciare referitoare la asigurarea respectării prezentului regulament, inclusiv prin introducerea de căi de atac.

Secțiunea 2
MONITORIZAREA ORGANISMELOR TEHNICE CALIFICATE PENTRU ACTIVITĂȚILE SPAȚIALE

Articolul 32

Utilizarea organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale

1.Statele membre care utilizează posibilitatea menționată la articolul 8 alineatul (1) litera (a) se asigură că organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale sunt desemnate, evaluate și monitorizate de autoritățile publice și că acestea sunt notificate Comisiei, în conformitate cu articolul 33. 

2.Statele membre pot încredința atribuțiile de evaluare și monitorizare organismului național de acreditare în sensul Regulamentului (CE) nr. 765/2008 și în conformitate cu acesta. Comisia face publice informațiile respective.

3.Statele membre se asigură că autoritatea publică menționată la alineatul (1): 

(a)este organizată și funcționează astfel încât să nu apară niciun conflict de interese cu activitățile de evaluare tehnică desfășurate de organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale;

(b)îndeplinește cu obiectivitate și imparțialitate atribuțiile de desemnare, evaluare și monitorizare a organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale;

(c)dispune de personal suficient pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

Articolul 33

Procesul de notificare

1.Statele membre notifică Comisiei toate organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale care au fost desemnate și sunt stabilite pe teritoriul lor. În scopul acestei notificări, statele membre utilizează sistemul de gestionare a informațiilor privind organizațiile notificate și desemnate care activează pe baza noii metode (NANDO).

2.Numai organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale care respectă cerințele prevăzute la articolul 35 pot fi notificate Comisiei de către statul membru.

3.Notificarea menționată la alineatul (1) trebuie să includă:

(a)detaliile complete ale activităților de evaluare tehnică desfășurate în legătură cu aspectele reglementate de prezentul regulament, orice modul de evaluare relevant, indicând procesele, serviciile sau produsele vizate în legătură cu aspectele reglementate de prezentul regulament;

(b)orice atestare relevantă a competenței.

4.În cazul în care notificarea nu se bazează pe certificatul de acreditare menționat la articolul 34 alineatul (5) litera (b), statele membre furnizează Comisiei și celorlalte state membre dovezi care atestă competența respectivului organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale și se asigură că organismul în cauză va fi monitorizat periodic și va îndeplini în continuare cerințele prevăzute la articolul 35.

5.Un organism poate desfășura activități în calitate de organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale numai dacă nu au fost ridicate obiecții de către Comisie sau de către un stat membru în termen de două luni de la data notificării, dacă acesta include certificatul de acreditare menționat la articolul 34 alineatul (5) litera (b), sau în termen de trei luni de la data notificării, dacă acesta include documentele justificative menționate la articolul 34 alineatul (6).

Secțiunea 3
ORGANISME TEHNICE CALIFICATE PENTRU ACTIVITĂȚILE SPAȚIALE

Articolul 34

Procesul de obținere a statutului de organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale

1.În cazul în care o entitate intenționează să efectueze evaluări tehnice pentru unul sau mai multe aspecte reglementate de titlul IV capitolele I-V, aceasta depune o cerere la autoritatea relevantă, menționată la articolul 32, din statul membru în care este stabilită pentru a obține desemnarea ca organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale.

2.În cazul în care activitățile de evaluare tehnică se referă la aspecte reglementate de titlul IV capitolul II, statele membre recurg la autoritățile naționale competente desemnate menționate la articolul 8 din Directiva (UE) 2022/2555

3.În îndeplinirea atribuțiilor lor de autorizare și supraveghere menționate la articolul 28 alineatul (1), autoritățile competente țin seama în mod corespunzător de evaluările tehnice efectuate de organismele și autoritățile menționate la alineatul (2) și asigură convergența în materie de supraveghere cu autoritățile menționate la articolul 8 din Directiva 2022/2555.

Statele membre asigură o coordonare strânsă prin mecanisme și protocoale între aceste autorități și autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 28 alineatul (1) din prezentul regulament. 

4.În cazul în care o entitate publică ce efectuează evaluări tehnice în legătură cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolul I și în capitolul V face parte din structura administrativă a autorității competente menționate la articolul 28 alineatul (1), cererea menționată la alineatul (1) se depune de către autoritatea competentă. 

5.Entitățile menționate la alineatul (1) indică aspectele reglementate de titlul IV capitolele I-V pentru care se depune cererea de a deveni organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale și:

(a)furnizează o descriere a tuturor activităților de evaluare tehnică ce urmează să fie efectuate;

(b)indică orice certificat(e) de acreditare, dacă există, emis(e) de un organism național de acreditare, care atestă că organismul respectiv îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 35;

(c)indică, după caz, un document valabil care furnizează dovezi privind desemnarea solicitantului ca organism notificat în temeiul oricărei legislații relevante de armonizare a Uniunii.

6.În cazul în care un solicitant nu poate furniza certificatul de acreditare menționat la alineatul (5) litera (b), acesta furnizează autorității menționate la articolul 32 toate documentele justificative care permit autorității respective să efectueze verificări sau să realizeze o monitorizare periodică pentru a asigura respectarea cerințelor prevăzute la articolul 35.

7.În cazul în care solicitantul a fost deja desemnat ca organism notificat în temeiul unei legislații de armonizare a Uniunii, toate documentele și certificatele legate de această desemnare pot fi utilizate pentru a susține desemnarea sa ca organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale în temeiul prezentului regulament.

8.În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (5), autoritatea menționată la articolul 32 adoptă o decizie pozitivă cu privire la cerere. Decizia se notifică organismului tehnic, autorităților competente ale statului membru în cauză și Comisiei.

9.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale actualizează documentația menționată la alineatele (5), (6) și (7) ori de câte ori apar modificări relevante, pentru a permite autorității de notificare să monitorizeze conformitatea continuă a organismului în cauză cu cerințele prevăzute la articolul 35.

Articolul 35

Cerințe aplicabile organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale

1.Organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 1 din anexa IX.

2.În cazul în care se desfășoară activități de evaluare tehnică în legătură cu titlul IV capitolul III, un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să îndeplinească, în plus față de obligația menționată la alineatul (1), și cerințele prevăzute la punctul 2 din anexa IX.

3.Organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale care desfășoară activități de evaluare tehnică în legătură cu titlul IV capitolele I și V trebuie să fie organisme publice.

4.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale care subcontractează atribuții legate de evaluarea tehnică informează în consecință autoritatea menționată la articolul 32 și se asigură că subcontractantul său îndeplinește cerințele menționate la alineatele (1) și (2).

Organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale păstrează la dispoziția autorității menționate la articolul 32 toate documentele referitoare la evaluarea calificărilor subcontractantului și la activitatea desfășurată de acesta. 

Articolul 36

Numere de identificare

Comisia atribuie fiecărui organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale un număr de identificare și pune la dispoziția publicului lista organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale din Uniune, numerele lor de identificare și aspectele reglementate de titlul IV pentru care au fost notificate.

Articolul 37

Modificări ale notificărilor

1.Autoritatea menționată la articolul 32 restricționează, suspendă sau retrage, după caz, notificarea unui organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale care nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 35 sau care nu își îndeplinește obligațiile. Autoritatea respectivă informează Comisia și celelalte state membre în acest sens.

2.În cazul unei restricționări, suspendări sau retrageri a notificării sau în cazul în care un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale stabilit pe teritoriul unui stat membru și-a încetat activitatea, statul membru în cauză ia măsurile corespunzătoare pentru a transfera dosarele organismului respectiv către un alt organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale sau, dacă acest lucru nu este posibil, către agenție sau organizația internațională menționată la articolul 8 alineatul (1) litera (b).

Articolul 38

Contestarea deciziilor organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale

Statele membre se asigură că deciziile organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale pot fi contestate.

Articolul 39

Coordonarea organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale

Comisia permite coordonarea adecvată a organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale din întreaga Uniune, inclusiv prin înființarea unor grupuri sectoriale de organisme tehnice calificate pentru activitățile spațiale.

Capitolul II
GUVERNANȚA LA NIVELUL UNIUNII

Secțiunea 1
ATRIBUȚIILE ȘI STRUCTURILE AGENȚIEI

Articolul 40

Atribuțiile agenției

1.Agenția are următoarele atribuții în legătură cu cerințele prevăzute la titlurile II-VI din prezentul regulament:

(a)efectuează evaluările tehnice care permit Comisiei să ia decizii cu privire la autorizarea și supravegherea continuă a operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune, precum și cu privire la înregistrarea și supravegherea continuă a operatorilor din țări terțe;

(b)la cerere, efectuează evaluările tehnice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c); 

(c)efectuează, pe baza unei decizii a Comisiei, înregistrarea operatorilor spațiali din țări terțe și a organizațiilor internaționale, în conformitate cu articolul 17 și cu articolul 18; 

(d)instituie și gestionează URSO, în conformitate cu articolul 24; 

(e)emite certificatul electronic prevăzut la articolul 25 alineatul (1);

(f)gestionează înregistrarea în URSO și, respectiv, suspendarea sau retragerea înregistrării, în conformitate cu articolul 22;

(g)creează și gestionează baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes, în conformitate cu articolul 67 alineatul (1); 

(h)raportează Comisiei cu privire la aplicarea gestionării simplificate a riscurilor în Uniune și prezintă recomandări adecvate, în conformitate cu articolul 79 alineatul (3) primul paragraf;

(i)coordonează activitățile Rețelei pentru reziliență spațială a Uniunii (EUSRN), instituită în conformitate cu articolul 94 alineatul (1), și asigură secretariatul EUSRN;

(j)contribuie la instituirea și menținerea cadrului privind eticheta Uniunii pentru activități spațiale, în conformitate cu dispozițiile titlului VI capitolul II; 

(k)menține un site care oferă informații actualizate cu privire la sistemele de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale și la etichetele Uniunii pentru activități spațiale și le face cunoscute, în conformitate cu articolul 111 alineatul (5); 

(l)asistă Comisia în pregătirea actelor delegate și de punere în aplicare în temeiul prezentului regulament și în pregătirea propunerilor de modificare a prezentului regulament, prin emiterea de avize tehnice formale adresate Comisiei;

(m)emite orientări adresate autorităților competente și operatorilor spațiali din Uniune și formulează recomandări pentru una sau mai multe autorități competente, pentru a promova practici de supraveghere consecvente în Uniune și aplicarea uniformă a dreptului Uniunii;

(n)la cererea Comisiei contribuie, pentru aspectele reglementate de prezentul regulament, la stabilirea, măsurarea, raportarea și analiza indicatorilor de performanță, în special în ceea ce privește incidentele semnificative și coliziunile;

(o)furnizează Comisiei toată consilierea și sprijinul tehnic, științific și administrativ necesar, pentru a-i permite acesteia din urmă să își îndeplinească atribuțiile de supraveghere în temeiul prezentului regulament;

(p)stabilește o cooperare cu autorități de supraveghere din țări terțe, cu organizații internaționale sau cu organisme ale acestora și promovează și facilitează conștientizarea la nivel internațional cu privire la cerințele prevăzute în prezentul regulament;

(q)cooperează, după caz, cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, în cazul în care activitățile acestora acoperă aspecte tehnice legate de siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale sau alte aspecte relevante, cum ar fi utilizarea inteligenței artificiale în desfășurarea de activități spațiale.

2.Înainte de prezentarea avizelor tehnice menționate la alineatul (1) litera (l), precum și înainte de emiterea orientărilor menționate la alineatul (1) litera (m), agenția organizează consultări publice deschise.

Până la 1.8.2028, agenția transmite Comisiei avizele tehnice pentru a asista Comisia în pregătirea actelor delegate menționate la articolul 113 și a actelor de punere în aplicare menționate la articolul 59 alineatul (3) primul paragraf, la articolul 61 alineatul (3) primul paragraf, la articolul 63 alineatul (2), la articolul 68 alineatul (2) primul paragraf, la articolul 69 alineatul (2) primul paragraf, la articolul 70 alineatul (3) primul paragraf, la articolul 73 alineatul (4) primul paragraf, la articolul 93 alineatul (8), la articolul 96 alineatul (7) al doilea paragraf, la articolul 97 alineatul (4), la articolul 101 alineatul (5) primul paragraf, la articolul 104 alineatul (2) și la articolul 111 alineatul (4) primul paragraf. 

3.Înainte de a emite o nouă orientare sau recomandare, agenția reexaminează orientările și recomandările existente, pentru a evita suprapunerile.

Articolul 41

Taxele agenției

1.În conformitate cu actul delegat menționat la alineatul (3), agenția percepe taxe operatorilor spațiali din Uniune, operatorilor spațiali din țări terțe și organizațiilor internaționale pentru a acoperi integral cheltuielile necesare suportate de agenție pentru îndeplinirea atribuțiilor în temeiul prezentului regulament, inclusiv rambursarea costurilor suportate ca urmare a activității echipelor de examinare comună menționate la articolul 44 alineatul (2) primul paragraf sau a costurilor consilierii oferite de experți independenți.

2.Cuantumul taxei percepute de la un furnizor de servicii spațiale menționat la alineatul (1) trebuie să acopere toate costurile care decurg din îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezentul regulament. Cuantumul trebuie să fie proporțional cu cifra de afaceri a respectivului furnizor de servicii spațiale.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru completarea prezentului regulament prin care să stabilească cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora.

Articolul 42

Structuri ale agenției

În scopul îndeplinirii atribuțiilor menționate la articolul 43, se instituie în cadrul agenției o comisie de asigurare a conformității și o comisie de soluționare a contestațiilor.

Articolul 43

Atribuțiile comisiei de asigurare a conformității

1.Comisia de asigurare a conformității este responsabilă cu:

(a)emiterea de propuneri tehnice adresate Comisiei pentru autorizarea, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2), a operatorilor de active deținute de Uniune cărora Comisia le-a încredințat executarea sau operarea componentei în cauză a programului Uniunii, astfel cum se menționează la articolul respectiv, și desfășurarea, pe întreaga durată a acestei autorizări, a unor activități de evaluare tehnică pentru a permite Comisiei să exercite supravegherea continuă a operatorilor respectivi astfel încât să se asigure conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentul regulament;

(b)desfășurarea de activități de evaluare tehnică în legătură cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I, II, III, IV și V, înainte ca autoritățile competente să emită autorizații furnizorilor de servicii spațiale din Uniune, în ceea ce privește activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21, în cazul în care un stat membru a decis să încredințeze agenției sarcina de a efectua o astfel de evaluare tehnică, în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (c);

(c)evaluarea și prezentarea de propuneri tehnice Comisiei cu privire la respectarea continuă de către operatorii spațiali din țări terțe a cerințelor prevăzute în titlul IV, în modul specificat la articolul 15 și, respectiv, la articolul 16.

2.În sensul alineatului (1), comisia de asigurare a conformității trebuie să dețină următoarele competențe:

(a)de a lua, în modul specificat la alineatul (3), decizii de evaluare tehnică prin care să propună Comisiei autorizarea, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) primul paragraf, a operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune cărora le-a fost încredințată executarea sau operarea componentelor Programului Uniunii, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2), precum și să propună Comisiei orice măsuri de supraveghere necesare pe întreaga durată a acestei autorizări; 

(b)de a lua decizii de evaluare tehnică privind îndeplinirea cerințelor prevăzute în titlul IV capitolele I, II, III, IV și V, în cazul în care un stat membru încredințează agenției sarcina de a efectua evaluarea tehnică în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (c);

(c)de a asigura, pe baza unei decizii a Comisiei adoptate în temeiul articolului 11 alineatul (1) primul paragraf, al articolului 17 alineatul (6) și al articolului 22 alineatul (6) primul paragraf, înregistrarea în URSO și, respectiv, suspendarea sau retragerea înregistrării în URSO a operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și a operatorilor spațiali din țări terțe, precum și a organizațiilor internaționale, în temeiul articolelor 17, 18 și 22, și de a gestiona URSO și platforma asociată;

(d)de a lua decizii de evaluare tehnică prin care să propună Comisiei măsuri de asigurare a respectării de către operatorii spațiali din țări terțe, odată înregistrați, a cerințelor prevăzute în titlul IV, în modul specificat la articolele 15 și 16;

(e)de a emite certificatele electronice prevăzute la articolul 25 alineatul (1);

(f)de a aproba concluziile rapoartelor prezentate de comisiile tehnice menționate la articolul 44 alineatul (2) al doilea paragraf atunci când efectuează evaluările tehnice menționate la alineatul (1);

(g)de a întocmi și publica listele consolidate ale furnizorilor de servicii spațiale înregistrați în URSO în temeiul articolului 24 alineatul (2);

(h)de a-și adopta și publica regulamentul de procedură.

3.În scopul luării deciziilor menționate la alineatul (2), comisia de asigurare a conformității acționează după cum urmează:

(a)conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I, III, IV și V se stabilește prin intermediul evaluărilor tehnice efectuate în conformitate cu articolul 44 alineatul (1);

(b)conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolul II se stabilește după cum urmează:

(i)pentru deciziile de evaluare tehnică referitoare la furnizorii de servicii spațiale menționați la alineatul (1) litera (a), conformitatea se stabilește de către consiliul de acreditare de securitate, potrivit capitolului II din Regulamentul (UE) 2021/696;

(ii)pentru deciziile de evaluare tehnică referitoare la furnizorii de servicii spațiale menționați la alineatul (1) literele (b) și (c), conformitatea se stabilește potrivit articolului 44 alineatul (1). 

Articolul 44

Configurațiile tehnice ale Comisiei de asigurare a conformității

1.Comisia de asigurare a conformității își desfășoară activitatea în trei configurații de comisie tehnică, după cum urmează:

(a)Comisia tehnică pentru conformitatea cu cerințele privind siguranța;

(b)Comisia tehnică pentru conformitatea cu cerințele privind reziliența;

(c)Comisia tehnică pentru conformitatea cu cerințele privind sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului. 

2.Comisiile tehnice menționate la alineatul (1) sunt alcătuite din echipe de examinare comună formate din membri de personal din cadrul agenției, al autorităților competente și al organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale.

După finalizarea evaluărilor tehnice, comisiile tehnice prezintă rapoarte comisiei de asigurare a conformității. 

Comisiile tehnice sunt sprijinite de un secretariat tehnic care realizează lucrările pregătitoare necesare pentru a permite Comisiei de asigurare a conformității să își îndeplinească atribuțiile care îi revin în temeiul prezentului regulament.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru completarea prezentului regulament prin care să precizeze criteriile privind componența și expertiza personalului care alcătuiește echipele de examinare comună în consiliile tehnice, pentru a asigura participarea echilibrată a personalului din cadrul autorităților competente și al organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale, și să precizeze detaliile privind desemnarea, atribuțiile și modalitățile de lucru ale acestuia.

Articolul 45

Componența comisiei de asigurare a conformității și regulile de vot

1.Comisia de asigurare a conformității este formată din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei.

Mandatul membrilor comisiei de asigurare a conformității este de 4 ani și poate fi reînnoit.

2.În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor sau organelor Uniunii și ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi invitați să participe la reuniunile comisiei de asigurare a conformității în calitate de observatori, după cum urmează:

(a)în ceea ce privește reprezentanții agențiilor sau organelor Uniunii, pentru aspecte legate de atribuții sau aspecte de interes pentru respectivele agenții sau organe ale Uniunii;

(b)în ceea ce privește reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, pentru aspecte direct legate de acestea, în special cu privire la activele infrastructurii spațiale pe care le dețin sau care sunt situate pe teritoriul lor, sau pentru aspecte direct legate de respectarea prezentului regulament de către operatorii spațiali din țări terțe și de către organizațiile internaționale.

3.Modalitățile practice privind condițiile de participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale menționați la alineatul (2) se stabilesc în acordurile relevante și respectă regulamentul de procedură al comisiei de asigurare a conformității. 

4.Deciziile comisiei de asigurare a conformității se iau prin consensul tuturor membrilor săi cu drept de vot. În cazul în care nu se poate ajunge la un consens, comisia de asigurare a conformității ia decizii pe baza votului cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 16 din TUE.

Reprezentantul Comisiei nu votează.

Președintele comisiei de asigurare a conformității semnează, în numele comisiei de înregistrare, deciziile adoptate de aceasta din urmă.

Articolul 46

Comisia de soluționare a contestațiilor

1.Se înființează o comisie de soluționare a contestațiilor. Comisia de soluționare a contestațiilor este responsabilă cu luarea unei decizii cu privire la contestațiile formulate împotriva deciziilor agenției.

2.Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din șase membri și șase supleanți, care sunt numiți de consiliul de administrație dintr-o listă de candidați calificați stabilită de Comisie, pe baza expertizei lor relevante în domeniul dreptului spațial sau al activităților spațiale, în special în ceea ce privește aspectele legate de siguranță, gestionarea riscurilor, securitatea cibernetică, sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale sau ISOS. 

3.Doi membri ai comisiei de soluționare a contestațiilor și doi supleanți sunt numiți de consiliul de administrație menționat la articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/696 , dintr-o listă scurtă propusă de Comisie, în urma unei cereri publice de exprimare a interesului, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

4.Membrii comisiei de soluționare a contestațiilor sunt independenți în luarea deciziilor. Aceștia nu sunt constrânși să respecte nicio instrucțiune. Ei nu îndeplinesc alte sarcini în cadrul agenției, al consiliului său de administrație, al consiliului de acreditare de securitate sau al comisiei de asigurare a conformității ori în legătură cu acestea. 

5.Mandatul membrilor comisiei de soluționare a contestațiilor este de 4 ani. Acesta se poate prelungi o singură dată. Membrii comisiei de soluționare a contestațiilor nu pot fi revocați pe durata mandatului decât dacă au fost găsiți vinovați de abateri grave printr-o decizie a consiliului de administrație.

6.Deciziile comisiei de soluționare a contestațiilor se adoptă cu o majoritate de patru din cei șase membri ai săi. Comisia de soluționare a contestațiilor își desemnează președintele.

Președintele și membrii au drepturi de vot egale.

7.Agenția asigură comisiei de soluționare a contestațiilor sprijinul operațional și de secretariat adecvat. 

Articolul 47

Contestarea

1.Se poate contesta o decizie a agenției luată în temeiul titlului II capitolele II, III și IV, al articolului 43 alineatul (2), al articolelor 49-52 și al titlului IV, precum și orice altă decizie a agenției adresată unei persoane fizice sau juridice sau care, deși adresată unei alte persoane, privește direct și individual persoana respectivă.

2.Contestația, împreună cu expunerea de motive, se depune în scris la sediul agenției în termen de 3 luni de la data notificării deciziei către persoana vizată sau, în absența acestei notificări, de la data la care agenția și-a publicat decizia.

3.O contestație introdusă în temeiul alineatului (1) nu suspendă aplicarea deciziei menționate la alineatul respectiv. Totuși, comisia de soluționare a contestațiilor poate suspenda aplicarea deciziei contestate dacă consideră că circumstanțele impun acest lucru. 

4.Comisia de soluționare a contestațiilor ia o decizie cu privire la contestație în termen de 6 luni de la depunerea acesteia. Comisia de soluționare a contestațiilor poate să confirme decizia sau poate să transfere cazul comisiei de asigurare a conformității. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este obligatorie pentru comisia de asigurare a conformității.

Deciziile adoptate de comisia de soluționare a contestațiilor trebuie să fie motivate și se publică de către autoritate.

5.Comisia este împuternicită să stabilească detaliile procedurii în fața comisiei de soluționare a contestațiilor în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

6.Acțiunile în anulare împotriva unei decizii emise de agenție în temeiul prezentului regulament și acțiunile în constatarea abținerii de a acționa în cadrul termenelor aplicabile pot fi introduse la Curtea de Justiție doar după epuizarea procedurii de contestație menționate mai sus. 

Secțiunea 2
COMPETENȚELE COMISIEI ȘI ALE AGENȚIEI CU PRIVIRE LA OPERATORII SPAȚIALI DIN UNIUNE AI ACTIVELOR DEȚINUTE DE UNIUNE ȘI LA FURNIZORII DE SERVICII SPAȚIALE DIN ȚĂRI TERȚE

Articolul 48

Domeniul de aplicare și exercitarea competențelor de către agenție și Comisie

1.Comisia, sprijinită și asistată de agenție, exercită supravegherea următorilor furnizori de servicii spațiale în ceea ce privește respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament, în modul specificat în prezenta secțiune, după cum urmează:

(a)operatorii spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune care sunt entități cărora li s-a încredințat executarea sau operarea componentelor Programului Uniunii, pe baza autorizației emise de Comisie în conformitate cu articolul 12 alineatul (2);

(b)operatorii spațiali din țări terțe;

(c)organizațiile internaționale, în temeiul articolului 107 alineatul (3) și, respectiv, al articolului 108.

2.În scopul efectuării evaluărilor tehnice menționate la articolul 40 alineatul (1) litera (a), agenția deține competențele menționate la articolele 49, 50, 51 și 52. 

Agenția informează Comisia cu privire la fiecare dintre acțiunile menționate la articolele 49, 50, 51 și 52. 

3.Comisia și agenția exercită separat sau în comun oricare dintre atribuțiile menționate la articolele 49, 50, 51 și 52. 

4.Fără a aduce atingere competențelor instituțiilor Uniunii și ale statelor membre, agenția poate, în sensul alineatului (1) litera (b), după încheierea acordurilor internaționale menționate la articolul 106 alineatul (1), să încheie acorduri de cooperare administrativă cu autoritățile relevante ale țărilor terțe, pentru a permite buna desfășurare a inspecțiilor, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 52 alineatul (1).

Aceste acorduri de cooperare nu creează obligații juridice pentru Uniune și statele sale membre și nu împiedică statele membre și autoritățile lor competente să încheie acorduri bilaterale sau multilaterale cu țările terțe respective și cu autoritățile relevante ale acestora.

5.Aceste acorduri de cooperare trebuie să specifice cel puțin următoarele elemente:

(a)procedurile detaliate și aspectele de coordonare cu autoritățile relevante din țările terțe care permit agenției să efectueze, în temeiul articolului 52, inspecții la sediile comerciale ale furnizorilor de servicii spațiale menționați la alineatul (1) litera (b), situați în afara Uniunii;

(b)detaliile care stabilesc condițiile pentru participarea reprezentanților autorităților relevante din țările terțe la inspecțiile efectuate de agenție în temeiul articolului 52, în special în cazul în care furnizorii de servicii spațiale menționați la alineatul (1) litera (b) sunt entități publice;

(c)protocoalele și mecanismele necesare pentru a asigura transmiterea oricăror informații relevante între agenție și autoritățile țărilor terțe, în special mecanismele pentru notificarea promptă de către o autoritate dintr-o țară terță a situațiilor în care se consideră că furnizorii de servicii spațiale menționați la alineatul (1) litera (b) au încălcat cerințele pe care sunt obligați să le respecte, în conformitate cu legislația aplicabilă a țării terțe în cauză, precum și măsurile corective și sancțiunile care au fost aplicate;

(d)orice coordonare necesară între activitățile de supraveghere desfășurate în temeiul prezentului regulament și, respectiv, cele desfășurate de autoritățile din țara terță;

(e)transmiterea periodică de actualizări privind evoluțiile în materie de reglementare sau de supraveghere din țara terță în cauză.

Articolul 49

Cererea de informații

1.Comisia și agenția pot solicita printr-o decizie ca furnizorii de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) să furnizeze Comisiei și agenției orice informații care le sunt necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul prezentului regulament, inclusiv orice documente comerciale, rapoarte de audit sau de incidente relevante sau informații privind activitățile externalizate.

2.În deciziile adoptate în temeiul alineatului (1), Comisia și agenția precizează scopul cererii, specifică informațiile care sunt necesare, stabilesc termenul în care trebuie furnizate informațiile respective, precizează amenzile aplicabile, în temeiul articolului 55 alineatul (1) litera (c), pentru furnizarea de informații sau explicații incomplete, incorecte sau înșelătoare, posibilitatea ca decizia respectivă să fie revizuită de Curtea de Justiție și căile de atac disponibile în temeiul articolului 47.

3.Furnizorii de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) trebuie să furnizeze informațiile solicitate.

Articolul 50

Competențe de investigare

1.Comisia și agenția efectuează investigații la furnizorii de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (a), (b) și, respectiv, (c).

2.Comisia și agenția emit o autorizație funcționarilor lor desemnați pentru a le permite să desfășoare investigațiile menționate la alineatul (1). Funcționarii Comisiei și ai agenției își exercită competențele de investigare după prezentarea acestei autorizații. 

Comisia și agenția pot încredința altor persoane din cadrul echipelor de examinare comună menționate la articolul 44 alineatul (1) sau auditorilor sarcina de a efectua investigații împreună cu funcționarii agenției.

3.Autorizația menționată la alineatul (2) primul paragraf trebuie să precizeze scopul, obiectul, acțiunile care urmează să fie întreprinse, precum și amenzile prevăzute la articolul 55 alineatul (1) litera (c) aplicabile în cazul în care prezentarea elementelor menționate la alineatul (4) primul paragraf sau răspunsurile la întrebări și explicațiile solicitate în temeiul alineatului (4) litera (c) sunt incorecte sau induc în eroare. 

4.Funcționarii Comisiei și ai agenției sunt împuterniciți:

(a)să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

(b)să facă sau să obțină copii certificate ale unor astfel de evidențe, date, proceduri și alte materiale sau extrase din acestea;

(c)să convoace orice persoană care face obiectul investigației sau reprezentanții acesteia sau membrii personalului său și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d)să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date.

5.Furnizorii de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (a), (b) și, respectiv, (c) trebuie să se supună investigațiilor. 

Cu suficient timp înainte de data investigației, Comisia și agenția informează autoritatea competentă a statului membru în care urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigația planificată, la numele funcționarilor autorizați și al altor persoane autorizate menționate la alineatul (2) al doilea paragraf, după caz. 

6.La cererea Comisiei și a agenției, funcționarii autorității competente în cauză asistă funcționarii autorizați ai Comisiei și ai agenției, precum și alte persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. La cerere, funcționarii autorității competente în cauză pot participa la investigația respectivă.

Articolul 51

Inspecții la fața locului în Uniune

1.Comisia și agenția pot efectua toate inspecțiile necesare la fața locului la oricare dintre sediile comerciale, terenurile sau proprietățile operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune, precum și la oricare dintre sediile comerciale, terenurile sau proprietățile furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c), situați în Uniune.

2.Inspecțiile menționate la alineatul (1) se efectuează pe baza deciziilor Comisiei și, respectiv, ale agenției de a efectua o investigație la fața locului.

Decizia respectivă desemnează funcționarii autorizați ai Comisiei și ai agenției, precum și alte persoane autorizate de Comisie și de agenție să efectueze o inspecție. 

Aceasta trebuie să precizeze scopul, obiectul și data inspecției și să menționeze amenzile și la penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 56 alineatul (1) pentru cazurile în care persoanele în cauză nu se supun inspecției, precum și posibilitatea ca decizia respectivă să fie revizuită de Curtea de Justiție și căile de atac disponibile în temeiul articolului 47.

3.Funcționarii Comisiei și ai agenției și alte persoane autorizate să efectueze o inspecție la fața locului în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf pot intra în oricare dintre sediile comerciale, pe orice teren sau în orice proprietate a operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și a furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) litera (b) și, respectiv, (c). Aceștia dețin toate competențele prevăzute la articolul 50 alineatul (4) și competența de a sigila orice sedii comerciale, registre sau evidențe pe perioada inspecției respective și în măsura în care acest lucru este necesar pentru inspecție.

4.Cu suficient timp înainte de inspecție, Comisia și agenția informează autoritatea competentă a statului membru în care urmează să se desfășoare inspecția. Inspecțiile se efectuează dacă autoritatea relevantă nu a ridicat obiecții.

Funcționarii menționați la alineatul (2) al doilea paragraf își exercită competențele pe baza prezentării deciziei menționate la alineatul (2) primul paragraf. 

5.Operatorii spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și furnizorii de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) litera (b) și, respectiv, (c) se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a agenției și a Comisiei. 

6.Funcționarii autorității competente a statului membru în care urmează să se efectueze inspecția și persoanele autorizate de aceste autorități competente acordă, la cererea Comisiei sau a agenției, asistență funcționarilor menționați la alineatul (2) al doilea paragraf. De asemenea, funcționarii autorităților competente pot, la cerere, să participe la inspecțiile la fața locului.

7.Comisia și agenția pot solicita autorităților competente să realizeze în numele lor atribuții de investigare specifice și inspecții la fața locului prevăzute la prezentul articol și la articolul 50. În acest scop, autoritățile competente trebuie să dețină cel puțin aceleași competențe ca cele prevăzute la prezentul articol și la articolul 50.

Articolul 52

Inspecții la fața locului în afara Uniunii

1.În cazul în care Comisia și agenția nu își pot îndeplini atribuțiile prevăzute în prezentul regulament printr-o interacțiune cu reprezentanții legali menționați la articolul 23 ai furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) litera (b), Comisia și agenția pot efectua inspecții la fața locului la sediile comerciale, terenurile sau proprietățile furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) litera (b) care sunt situați în afara Uniunii, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)furnizorul de servicii spațiale în cauză menționat la articolul 48 alineatul (1) litera (b) își dă acordul pentru efectuarea unei inspecții într-o țară terță și

(b)autoritatea relevantă din țara terță a fost notificată oficial de agenție și nu a formulat nicio obiecție în acest sens.

2.Atunci când acționează în temeiul alineatului (1), Comisia și agenția dispun de competențele menționate la:

(a)articolul 49;

(b)articolul 50 alineatul (4) literele (a), (b) și (c);

(c)articolul 51 alineatul (3).

Articolul 53

Procedura de investigare a agenției 

1.În cazul în care agenția are indicii serioase privind încălcarea cerințelor tehnice prevăzute la titlul IV, agenția deschide o investigație.

2.Funcționarii care desfășoară investigația dețin competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 49 pentru a efectua investigații și, respectiv, inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 50 și 51.

Articolul 54

Măsuri în urma unei investigații efectuate de agenție 

1.Atunci când, pe baza investigației menționate la articolul 53 alineatul (2), agenția constată, cu titlu preliminar, că un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune sau, respectiv, un furnizor de servicii spațiale menționat la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c) a comis o încălcare a cerințelor prevăzute în prezentul regulament specificată în anexa X, agenția prezintă Comisiei o propunere de constatare a existenței unei încălcări a prezentului regulament și de adoptare a uneia sau mai multora dintre măsurile menționate la articolul 55 alineatul (1) primul paragraf cu privire la respectivul operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune sau la respectivul furnizor de servicii spațiale menționat la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c).

Agenția indică toate elementele factuale, normele încălcate și cuantumul propus al amenzii.

Comisia poate, din proprie inițiativă, la cererea unui stat membru sau în urma unei plângeri, să investigheze orice încălcare a prezentului regulament.

2.Atunci când prezintă Comisiei propunerea menționată la alineatul (1) primul paragraf, agenția ia în considerare natura și gravitatea încălcării pe baza constatărilor sale preliminare, având în vedere următoarele criterii:

(a)gravitatea și durata încălcării și persistența daunelor cauzate de încălcare;

(b)încălcările săvârșite anterior de respectivul operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune;

(c)daunele materiale sau morale care sunt sau ar putea fi cauzate de încălcare sau prin aceasta, inclusiv pierderile financiare sau economice și efectele negative asupra altor servicii, precum și orice criterii relevante pentru impactul unei încălcări, cum ar fi numărul de utilizatori afectați sau amploarea pierderilor suferite de un terț ca urmare a încălcării respective;

(d)intenția sau neglijența din partea autorului încălcării;

(e)măsurile luate de operatorul spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune pentru a preveni sau a atenua daunele materiale sau morale menționate la litera (c);

(f)nivelul de cooperare în cursul procedurii de investigare, inclusiv orice obstrucționare a auditurilor sau a activităților de monitorizare, în urma descoperirii încălcării;

(g)importanța profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana fizică sau juridică responsabilă de încălcare;

(h)posibilele consecințe sistemice pe care le poate avea o astfel de încălcare;

(i)necesitatea ca amenzile administrative să aibă un efect disuasiv.

3.În cazul în care rezultatul unei investigații efectuate în temeiul prezentei secțiuni nu permite agenției să ajungă la o concluzie cu privire la existența unei încălcări a prezentului regulament, agenția adoptă o decizie de închidere a investigației. Agenția informează fără întârziere Comisia în acest sens. 

Articolul 55

Măsuri de supraveghere ale Comisiei 

1.La primirea propunerii agenției menționate la articolul 54 alineatul (1) primul paragraf, Comisia poate întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a)să stabilească existența unei încălcări și să solicite operatorului spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune sau furnizorului de servicii spațiale al Uniunii menționat la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c) să pună capăt încălcării;

(b)dacă este necesar, pe baza constatării prima facie a încălcării, să dispună măsuri provizorii pentru a evita orice daune ireparabile;

(c)să impună, în temeiul articolului 56, o amendă administrativă sau, după caz, o penalitate cu titlu cominatoriu;

(d)să suspende sau să retragă autorizația operatorului spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune sau, respectiv, înregistrarea în URSO a furnizorului de servicii spațiale menționat la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c); 

(e)să emită un anunț public în care să indice operatorul spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune sau furnizorul de servicii spațiale menționat la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c) care este responsabil pentru încălcare și natura încălcării.

2.Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1), Comisia ia în considerare natura și gravitatea încălcării, având în vedere criteriile menționate la articolul 54 alineatul (2).

Articolul 56

Amenzi și penalități cu titlu cominatoriu

1.În cazul în care agenția propune, în temeiul articolului 54 alineatul (1) primul paragraf, cu privire la un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune sau la un furnizor de servicii spațiale menționat la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c), aplicarea de către Comisie a unei amenzi sau a unei penalități cu titlu cominatoriu pentru o încălcare a prezentului regulament, Comisia poate impune, în decizia de constatare a unei încălcări, o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu în conformitate cu alineatele (2), (3), (4), (5), (6) și (7).

2.Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă factori obiectivi demonstrează faptul că o persoană a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.

3.Cuantumul maxim al amenzii menționate la alineatul (1) trebuie să fie dublul profiturilor obținute sau dublul pierderilor evitate ca urmare a încălcării, dacă aceste cuantumuri pot fi determinate, sau, dacă această determinare nu este posibilă, 2 % din cifra de afaceri totală anuală la nivel mondial, astfel cum este definită în legislația relevantă a Uniunii, înregistrată de o persoană juridică în exercițiul financiar precedent.

4.Atunci când stabilește nivelul amenzii care urmează să fie aplicată în temeiul alineatului (1), Comisia ține seama de criteriile prevăzute la articolul 54 alineatul (2).

5.Comisia poate aplica amenzi și penalități cu titlu cominatoriu pentru a-i obliga pe operatorii spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și, respectiv, pe furnizorii de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c) să pună capăt încălcării sau să se supună unei investigații și, în special, să prezinte evidențe complete, date, proceduri sau orice alte materiale necesare, precum și să completeze și să corecteze orice alte informații furnizate în cadrul unei investigații lansate printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 50.

6.Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere. 

7.Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru o perioadă maximă de 6 luni de la notificarea deciziei Comisiei, cu excepția cazului în care se stabilește, în cadrul reexaminării măsurii respective, la sfârșitul perioadei de 6 luni, că măsura nu și-a atins scopul. 

8.Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

9.În ceea ce privește aplicarea amenzilor și penalităților cu titlu cominatoriu în conformitate cu prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru completarea prezentului regulament, prin care stabilește: 

(a)criteriile detaliate și metodologia pentru stabilirea cuantumurilor amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu;

(b)normele detaliate referitoare la anchete, la măsurile asociate și la raportare, precum și la luarea deciziilor, inclusiv dispoziții privind dreptul la apărare, accesul la dosar, reprezentarea juridică, confidențialitatea și dispoziții provizorii și

(c)procedurile de colectare a amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

10.Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența deplină de a reexamina deciziile prin care au fost aplicate amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu. Aceasta poate anula, reduce sau majora cuantumul unei amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu aplicate. 

Articolul 57

Dreptul persoanelor care fac obiectul investigațiilor de a fi audiate

1.Înainte de a lua o decizie în temeiul articolelor 55 și 56, Comisia acordă operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune și furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 48 alineatul (1) literele (b) și (c) care fac obiectul procedurii posibilitatea de a fi audiați cu privire la constatările și motivele pe baza cărora Comisia intenționează să adopte o decizie.

Comisia își fundamentează deciziile doar pe constatările cu privire la care persoanele care fac obiectul procedurii au avut posibilitatea să formuleze observații.

2.Persoanele vizate de investigație au drept de acces la dosarul deținut de Comisie, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri.

Dreptul de acces la dosar nu se extinde la informațiile confidențiale sau la documentele pregătitoare interne ale agenției sau ale Comisiei.

Titlul IV
NORME TEHNICE

Capitolul I
SIGURANȚA ȘI SUSTENABILITATEA ÎN SPAȚIU

Secțiunea 1
LANSATOARELE

Articolul 58

Planul privind siguranța lansatorului

Operatorul de lansare din Uniune prezintă autorității competente un plan privind siguranța lansatorului în conformitate cu punctul 3 din anexa I.

Articolul 59

Măsuri de siguranță și coordonare în timpul lansării și reintrării în atmosferă

1.Operatorii de lansare din Uniune iau măsurile adecvate pentru a atenua riscul de coliziune între lansator și aeronave, nave maritime sau nave spațiale și deșeuri aflate pe orbită, în timpul etapelor de lansare și de reintrare în atmosferă.

2.Măsurile de atenuare menționate la alineatul (1) trebuie să includă:

(a)punerea în aplicare a cerințelor de coordonare prevăzute la punctul 1.1 din anexa I cu autoritățile competente în ceea ce privește serviciile de trafic aerian, furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor și furnizorii de servicii de trafic aerian care ar putea fi afectați;

(b)efectuarea unei evaluări a riscurilor – evitarea coliziunii la lansare (Launch Collision Avoidance – LCOLA) – în conformitate cu punctul 1.2 din anexa I și punerea în aplicare în consecință a ferestrei de închidere pentru lansare;

(c)calcularea și limitarea riscului de accident la lansare și la reintrarea în atmosferă, în conformitate cu punctul 1.3 din anexa I.

3.Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia:

(a)elaborează metoda de calculare a LCOLA, pe baza probabilității de coliziune, care trebuie adaptată în funcție de dimensiunea obiectului de interes și de măsura în care nava spațială este locuibilă sau activă;

(b)selectează dintre metodele existente și elaborează o metodă nouă de calculare a riscului colectiv de accident ca urmare a lansării și a reintrării în atmosferă, ținând seama în mod corespunzător de următoarele elemente:

(i)toate fenomenele care conduc la un risc de daune catastrofale (etapa de ascensiune, resturile unei trepte după separare, reintrarea în atmosferă a unei platforme plasate pe orbită, etapa de recuperare a unei platforme reutilizabile);

(ii)traiectoriile de prefragmentare (atmosferice sau în spațiul cosmic), în funcție de timpul de zbor și de defectele avute în vedere;

(iii)scenariile corespunzătoare de fragmentare și generare de deșeuri, la reintrarea în atmosferă sau în momentul neutralizării vehiculului de lansare și al revenirii pe Pământ a oricărui element al lansatorului;

(iv)dispersia pe sol a deșeurilor și evaluarea efectelor acestora;

(v)fiabilitatea vehiculului de lansare pentru etapa de lansare, inclusiv, după caz, în cursul etapei de recuperare;

(vi)fiabilitatea manevrei de ieșire de pe orbită a elementului lansator plasat pe orbită, în cazul reintrării controlate în atmosferă;

(c)stabilirea pragurilor pentru riscurile de accident, în conformitate cu punctul 1.3 litera (b) din anexa I, pentru scenariile de risc menționate;

(d)stabilirea cerințelor minime privind coordonarea între operatorul de lansare din Uniune, furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor, autoritățile competente și furnizorii de servicii de trafic pentru a evalua impactul operațiunilor de lansare asupra altor servicii de trafic aerian în cursul etapelor de lansare și de reintrare în atmosferă și pentru a reduce la minimum perturbarea.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Articolul 60

Sistemul de siguranță a zborului

1.Vehiculele de lansare fie încorporează dispozitive de urmărire, fie stabilesc mijloace de urmărire care permit monitorizarea în timp real a poziției vehiculului de lansare și a vitezei acestuia.

2.Vehiculele de lansare trebuie să includă cel puțin un sistem de transmitere a datelor de telemetrie pentru monitorizarea datelor privind performanța vehiculului de lansare, cu excepția cazului în care analiza premergătoare zborului stabilește că zborul vehiculului de lansare nu va avea ca rezultat o zonă de dispersie cu impact necunoscut și periculos.

3.Operatorii de lansare din Uniune efectuează o evaluare a riscurilor pentru a identifica scenariile de risc potențiale și pentru a pune în aplicare măsuri de atenuare, în conformitate cu punctul 2.1 din anexa I.

4.Operatorii de lansare din Uniune trebuie să adauge un sistem la bord pentru neutralizarea lansatorului, în conformitate cu punctul 2.2 din anexa I.

Articolul 61

Reducerea deșeurilor spațiale ale lansatoarelor

1.Operatorii de lansare din Uniune limitează crearea de deșeuri prin punerea în aplicare a următoarelor măsuri:

(a)limitarea eliberării planificate de deșeuri pe Pământ, în cursul operațiunilor nominale, prin măsurile de punere în aplicare prevăzute la punctul 1.1 din anexa II;

(b)protecția împotriva fragmentării accidentale, prin măsurile de punere în aplicare prevăzute la punctul 1.2 din anexa II și la punctul 1.3 din anexa II;

(c)eliminarea la scoaterea din uz, în conformitate cu punctul 2 din anexa II.

2.Operatorii de lansare din Uniune prezintă următoarele planuri de reducere a deșeurilor spațiale:

(a)un plan de control al deșeurilor, în conformitate cu cerințele tehnice și operaționale prevăzute la punctul 3.1 din anexa II;

(b)un plan de eliminare la scoaterea din uz, în conformitate cu punctul 3.2 din anexa II.

3.Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia:

(a)stabilește perioada de eliminare a unui vehicul de lansare instalat pe orbita terestră joasă (LEO), în conformitate cu punctul 1.1.1 litera (e) din anexa II, inclusiv măsuri specifice pentru sistemul pirotehnic și pentru combustibilul solid sau hibrid;

(b)stabilește regiunea și perioada sigură pentru eliminarea vehiculelor de lansare instalate pe orbita terestră medie (MEO), în conformitate cu punctul 1.1.1 litera (d) din anexa II, inclusiv măsuri specifice pentru sistemul pirotehnic și combustibilul solid sau hibrid;

(c)stabilește pragul de probabilitate pentru riscul de fragmentare accidentală pe orbită din cauze interne, în conformitate cu punctul 1.2.1 din anexa II;

(d)stabilește durata și pragul riscului de fragmentare ca urmare a unei coliziuni, în conformitate cu punctul 1.3 din anexa II;

(e)elaborează condițiile pentru proiectarea vehiculului de lansare în vederea distrugerii complete la reintrarea în atmosferă și la reintrarea necontrolată în atmosferă, menționată la punctul 2.2 litera (b) subpunctul (ii) din anexa II și

(f)elaborează metoda de calcul pentru probabilitatea unei eliminări reușite și pentru pragul procentual menționat la punctul 2.5 din anexa II.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Secțiunea 2
NAVELE SPAȚIALE

Articolul 62

Regimul special acordat navelor spațiale destinate cercetării și educației

1.Operatorii din Uniune de nave spațiale care desfășoară misiuni de cercetare și educație sunt scutiți de cerințele prevăzute la:

(a)articolul 66, pentru navele spațiale de cercetare destinate plasării pe o orbită peste limita prevăzută la articolul respectiv și sub 600 km, în cazul în care:

(i)un sistem de urmărire permite poziționarea precisă a navei spațiale și

(ii)documentele relevante ale misiunii spațiale au demonstrat motivul pentru care capacitățile de manevrabilitate nu au fost reținute;

(b)articolul 72, pentru navele spațiale destinate să rămână pe orbită mai puțin de un an;

(c)punctul 2.3 din anexa IV;

(d)punctul 2.5 din anexa IV;

(e)punctul 1.2.1 litera (e) subpunctul (iv) din anexa V;

(f)punctul 4.3 litera (f) subpunctul (iii) din anexa V. 

În sensul literei (c) de la primul paragraf, un punct de contact trebuie să fie disponibil pentru a răspunde într-un termen operațional rezonabil pentru LEO/MEO/GSO.

În sensul literei (d) de la primul paragraf, operatorul de nave spațiale de cercetare din Uniune poate solicita furnizorului de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1) să îi acorde asistență în furnizarea efemeridelor și a covarianțelor navelor sale spațiale.

În sensul literei (e) de la primul paragraf, obligația de redundanță trebuie să ia în considerare limitările tehnice legate de dimensiunea navei spațiale.

2.Excepțiile menționate la alineatul (1) se evaluează de la caz la caz, ținând seama de dimensiunea și greutatea navei spațiale, precum și de durata și orbita misiunii.

Articolul 63

Posibilitatea de urmărire

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune se asigură că navele spațiale dispun de mijloacele tehnice care permit urmărirea și determinarea precisă a poziției pe orbită, în conformitate cu punctul 1 din anexa III.

Operatorii de nave spațiale din Uniune se asigură că sistemele de pe segmentul terestru pot să prelucreze date într-un format de date recunoscut existent, în conformitate cu punctul 2 din anexa III.

2.Comisia specifică, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, nivelul de precizie necesar pentru urmărirea navelor spațiale, astfel cum se menționează la punctul 1.1 din anexa III. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Articolul 64

Evitarea coliziunilor (CA)

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune se abonează la serviciile spațiale CA oferite de furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor responsabil cu subcomponenta de supraveghere și urmărire spațială (SST) menționată la articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/696 („furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune”).

2.Abonamentul menționat la alineatul (1) trebuie să acopere toate etapele unei misiuni spațiale, inclusiv ridicarea pe orbită, ISOS și etapele de scoatere din uz, cu excepția etapei de reintrare în atmosferă.

3.În timpul operării, operatorii de nave spațiale din Uniune informează fără întârziere furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune cu privire la următoarele:

(a)orice modificare planificată a operării;

(b)decizia de a începe etapa de eliminare și de a iniția etapa de scoatere din uz, prin furnizarea informațiilor relevante cu trei luni înainte de data începerii procedurii;

(c)orice modificare neplanificată a operării, inclusiv în ceea ce privește problemele întâmpinate pe durata de viață a misiunii spațiale și în cursul etapei de eliminare, care ar avea un impact asupra conformității cu prezentul regulament, fără întârzieri nejustificate.

4.Operatorii de nave spațiale din Uniune respectă cerințele prevăzute la punctul 2 din anexa IV și cooperează cu furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune, în conformitate cu cerințele de la punctul respectiv.

5.La primirea unei alerte de eveniment de mare interes, operatorii de nave spațiale din Uniune informează fără întârziere furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune cu privire la toate acțiunile întreprinse pentru a evita coliziunea, în conformitate cu punctul 2 din anexa IV.

Articolul 65

Serviciile de reintrare în atmosferă

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune transmit datele și informațiile – cum ar fi poziționarea, starea navei spațiale, posibilitatea de a comunica – necesare pentru a permite un serviciu de reintrare în atmosferă mai precis furnizorului de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1), fără a aduce atingere transmiterii acestora către entitatea responsabilă cu serviciul de reintrare în atmosferă din cadrul subcomponentei de supraveghere și urmărire spațială (SST) menționate la articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/696.

2.Entitatea responsabilă cu serviciul de reintrare în atmosferă menționat la alineatul (1) asigură coordonarea necesară cu autoritățile relevante și cu furnizorii de servicii de trafic aerian pentru a reduce la minimum impactul reintrării în atmosferă asupra altor servicii de trafic.

Articolul 66

Manevrabilitatea navelor spațiale

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune se asigură că o navă spațială este proiectată, produsă și operată într-un mod care să îi permită să aibă și să permită capabilități de manevrabilitate pentru orbite cu un apogeu de peste 400 km.

2.Capabilitatea de manevrabilitate menționată la alineatul (1) trebuie cel puțin:

(a)să respecte cerințele prevăzute la punctul 2 din anexa IV și să permită răspunsul la o alertă de eveniment de mare interes, în conformitate cu articolul 64 alineatul (5);

(b)să permită efectuarea eliminării la scoaterea din uz în conformitate cu articolul 70 alineatul (1) litera (c).

Segmentul terestru trebuie să fie capabil să primească prognoze orbitale și să prelucreze date în conformitate cu punctul 2 din anexa III.

Articolul 67

Baza de date cu lista de contacte pentru alertele de evenimente de mare interes

1.Agenția creează și gestionează o bază de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes („baza de date cu lista de contacte”).

2.Operatorii de nave spațiale din Uniune raportează agenției datele de contact ale personalului lor relevant responsabil cu activitățile de evitare a coliziunilor și de reintrare în atmosferă, în vederea înscrierii de către agenție în baza de date cu lista de contacte creată în conformitate cu alineatul (1).

3.Agenția partajează baza de date cu lista de contacte cu furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1).

Articolul 68

Norme privind traficul orbital

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune respectă cerințele privind traficul orbital și coordonarea prevăzute la punctul 2 din anexa IV.

2.Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme care specifică cerințele privind evitarea coliziunilor prevăzute la punctul 2 din anexa IV.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Articolul 69

Poziționarea pe orbită

1.Înainte de lansare, operatorii de nave spațiale din Uniune analizează alegerea orbitei și motivează această alegere.

Operatorii de nave spațiale din Uniune selectează orbita pe baza unei analize care ia în considerare nava spațială existentă și deșeurile de pe orbite.

2.Comisia elaborează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)metode specifice de calculare a congestionării LEO, MEO și GSO;

(b)metode de calculare a selecției orbitei, pe baza metodelor recunoscute și de ultimă generație.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Articolul 70

Reducerea deșeurilor spațiale

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune iau următoarele măsuri:

(a)limitarea generării planificate de deșeuri pe Pământ, în cursul operațiunilor nominale, în conformitate cu punctul 1.1 din anexa V;

(b)limitarea riscului de fragmentare accidentală, în conformitate cu punctul 1.2 din anexa V și cu punctul 1.3 din anexa V;

(c)finalizarea eliminării la scoaterea din uz, în conformitate cu punctul 3 din anexa V;

(d)punerea în aplicare a unui plan de răspuns în caz de avarie, în conformitate cu punctul 4.3 din anexa V;

(e)asigurarea fiabilității proiectului, în conformitate cu punctul 2.1 din anexa V și

(f)stabilirea procedurilor operaționale pentru controlul calității și fiabilității, în conformitate cu punctul 2.2 din anexa V.

2.Operatorii de nave spațiale din Uniune elaborează următoarele planuri de reducere a deșeurilor spațiale și demonstrează îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatul (1):

(a)un plan de control al deșeurilor, în conformitate cu punctul 4.1 din anexa V;

(b)un plan de eliminare la scoaterea din uz, în conformitate cu punctul 4.2 din anexa V;

(c)un plan de răspuns în caz de avarie, în conformitate cu punctul 4.3 din anexa V.

3.Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia poate:

(a)să elaboreze măsuri de limitare a generării de deșeuri, prin restricționarea cantității și a duratei de eliberare a deșeurilor pe orbită, inclusiv norme specifice pentru proiectarea dispozitivelor pirotehnice și a motoarelor de rachetă cu combustibil solid, astfel cum se menționează la punctul 1.1 din anexa V;

(b)să elaboreze măsuri de limitare a riscului de fragmentare:

(i)pentru a limita cauzele interne ale fragmentării și riscul de coliziune menționate la punctul 1.2.1 litera (a) din anexa V;

(ii)pentru a elabora cerințe de proiectare și de fabricație care să limiteze riscul de fragmentare din cauza coliziunilor menționat la punctul 1.3 literele (a) și (b) din anexa V;

(iii)pentru a elabora metoda de calcul pentru probabilitatea de coliziune și pentru pragul menționat la punctul 1.3 literele (c) și (d) din anexa V;

(c)să precizeze măsuri pentru scoaterea din uz prin:

(i)determinarea pragului de probabilitate pentru o eliminare reușită și a metodei de calcul menționate la punctul 3.1.2 din anexa V și la punctul 3.1.3 din anexa V;

(ii)definirea duratei maxime de viață orbitală în LEO înainte de reintrarea în atmosferă, menționată la punctul 3.4.2 din anexa V;

(iii)elaborarea cerințelor referitoare la reintrarea în atmosferă pentru LEO, menționate la punctul 3.5.4 din anexa V, la punctul 3.5.6 din anexa V și la punctul 3.5.8 din anexa V;

(iv)stabilirea cerințelor specifice referitoare la reintrarea în atmosferă pentru MEO, menționate la punctul 3.6 din anexa V;

(d)să specifice condițiile tehnice pentru pasivarea ușoară menționată la punctul 1.2.1 litera (e) subpunctul (v) subpunctul 2 din anexa V și pentru pasivarea în vederea reintrării în atmosferă menționată la punctul 1.2.1 litera (f) din anexa V.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a modifica ordinea de preferință prevăzută la punctul 3.3 din anexa V, pentru a reflecta și a adapta ordinea respectivă la progresele tehnologice în ceea ce privește ISOS.

Articolul 71

Prelungirea misiunii

1.În cazul în care un operator de nave spațiale din Uniune dorește să prelungească o misiune spațială, respectivul operator prezintă autorității competente o cerere de prelungire cel târziu cu 3 luni înainte de data planificată pentru încheierea misiunii spațiale în cauză.

2.În urma unei cereri depuse în conformitate cu alineatul (1), autoritățile competente pot decide să prelungească durata unei misiuni spațiale efectuate de un operator de nave spațiale din Uniune dincolo de perioada pentru care a fost acordată autorizația inițială.

3.Autoritatea competentă aprobă cererea de prelungire a misiunii spațiale dacă nava spațială îndeplinește în continuare cerințele prevăzute în anexa V.

Articolul 72

Poluarea luminoasă și poluarea radio

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune stabilesc un plan care conține măsuri adecvate pentru limitarea poluării luminoase și a poluării radio în conformitate cu alineatul (2).

2.Magnitudinea vizuală a navei spațiale pe întreaga durată de viață, inclusiv cerințele de proiectare privind acoperirea sau ecranarea cu reflexie redusă, trebuie să fie de cel puțin 7 magnitudini.

Planul menționat la alineatul (1) trebuie să includă toate elementele următoare:

(a)o descriere a măsurilor tehnice și operaționale puse în aplicare de operatorul de nave spațiale din Uniune pentru a reduce luminozitatea vizibilă a navei spațiale și pentru a reduce la minimum impactul sateliților asupra observațiilor astronomice;

(b)o descriere a măsurilor tehnice și operaționale puse în aplicare de operatorul de nave spațiale din Uniune pentru a limita perturbările observatoarelor radioastronomice și pentru a reduce la minimum impactul sateliților asupra observațiilor astronomice.

Articolul 73

Constelații

1.Operatorii de nave spațiale din Uniune ai unei constelații, ai unei mega-constelații sau ai unei giga-constelații au obligația: 

(a)să se asigure că fiecare navă spațială are un sistem de propulsie;

(b)să mențină la nivelul segmentului terestru un catalog al traiectoriilor individuale ale navelor spațiale și să efectueze zilnic verificări ale riscului de coliziune;

(c)să garanteze siguranța în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 1 din anexa VI în ceea ce privește măsurile de evitare a coliziunilor în interiorul constelației; 

(d) să respecte obligațiile de raportare suplimentare menționate la punctul 2 din anexa VI.

2.Operatorii de nave spațiale din Uniune ai unei mega-constelații sau ai unei giga-constelații au obligația:

(a)să ia în considerare, pentru alegerea orbitei, următoarele elemente:

(i)impactul implementării întregii constelații asupra congestionării orbitei;

(ii)înainte de a alege orbita, constelațiile existente pe orbită;

(iii)să se asigure că orbita aleasă nu se suprapune cu alte obiecte spațiale, ceea ce ar implica un număr mare de situații de conjuncție recurente și sistematice;

(iv)numărul total de manevre de evitare a coliziunilor preconizate pe durata de viață a constelației de sateliți; 

(b)să limiteze consecințele navelor spațiale cu lansare eșuată, prin plasarea acestora pe o orbită:

(i)care permite o perioadă scurtă de reintrare în atmosferă a navei spațiale;

(ii)în cazul în care riscurile de coliziune sunt limitate;

(c)să se asigure că probabilitatea solicitată de eliminare reușită menționată la articolul 70 alineatul (1) litera (c) este proporțională cu numărul de nave spațiale;

(d)să se asigure că timpul petrecut pe orbită după scoaterea din uz este mai mic decât cel prevăzut în anexa V.

3.Operatorii spațiali din Uniune ai unei giga-constelații trebuie să furnizeze autorității competente, în cursul proiectării și al operării navei spațiale, un plan care să demonstreze disponibilitatea combustibilului necesar pentru a face față numărului mare de manevre legate de numărul anticipat de situații în care va fi necesară evitarea coliziunilor.

4.Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia:

(a)specifică riscul de coliziune în interiorul constelației, în conformitate cu punctul 1.2 litera (c) din anexa VI;

(b)limitează poluarea luminoasă și poluarea radio, în conformitate cu punctul 2.1 din anexa VI.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

Articolul 74

Aplicabilitatea cerințelor referitoare la produse

În contractele încheiate cu producătorii furnizori, operatorii spațiali din Uniune asigură conformitatea obiectelor spațiale contractate sau, după caz, conformitatea componentelor cu cerințele de proiectare și fabricație prevăzute în prezentul capitol.

Capitolul II
REZILIENȚA INFRASTRUCTURII SPAȚIALE

Secțiunea 1
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 75

Relația cu directivele NIS 2 și CER

1.În ceea ce privește operatorii spațiali din Uniune care se califică drept entități esențiale sau importante în temeiul articolului 3 din Directiva (UE) 2022/2555 cu privire la activitățile spațiale și serviciile spațiale care intră sub incidența prezentului regulament, prezentul regulament este considerat, din perspectiva articolului 21 din Directiva (UE) 2022/2555 referitor la măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică, un act juridic sectorial al Uniunii, în sensul articolului 4 din directiva respectivă.

2.În cazul în care operatori spațiali din Uniune au fost identificați drept entități critice în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2557, prezentul regulament se aplică în complementaritate cu directiva respectivă.

3.În sensul prezentului capitol, autoritățile competente cooperează cu autoritățile relevante desemnate sau înființate în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2022/2557, după cum urmează:

(a)în contextul sprijinirii evaluărilor riscurilor care trebuie efectuate în temeiul prezentului regulament, conform articolului 78 alineatul (2), și a evaluărilor riscurilor care trebuie efectuate în temeiul Directivei (UE) 2022/2557, conform articolului 12 alineatul (2) al doilea paragraf și articolului 13 alineatul (2); 

(b)ori de câte ori este necesar pentru asigurarea coerenței între aplicarea prezentului regulament și a Directivei (UE) 2022/2557, precum și pentru schimbul de informații, inclusiv în scopurile menționate la articolele 11, 15, 18 și 21 din directiva respectivă. 

Secțiunea 2
GESTIONAREA RISCURILOR 

Articolul 76

Gestionarea riscurilor pe parcursul ciclului de viață al misiunilor spațiale

1.Operatorii spațiali din Uniune iau toate măsurile necesare pentru a gestiona riscurile la adresa securității rețelelor și a sistemelor informatice și la adresa securității infrastructurii fizice și a mediului, în conformitate cu principiul proporționalității, ținând seama de dimensiunea și de profilul lor de risc, precum și de natura, amploarea și complexitatea activităților lor spațiale.

Măsurile menționate la primul paragraf trebuie să fie:

(a)cuprinzătoare, pentru a acoperi, în funcție de atribuțiile îndeplinite, toate segmentele infrastructurii spațiale, inclusiv infrastructura terestră, cuprinzând sistemele și subsistemele acesteia;

(b) adecvate și proporționale cu riscurile;

(c) bazate pe o abordare multirisc.

2.Măsurile menționate la alineatul (1) primul paragraf trebuie să permită operatorilor spațiali din Uniune:

(a)să asigure în permanență rezilienței infrastructurii spațiale;

(b)să mențină un control tehnic eficace al misiunilor lor spațiale, permițând în același timp un nivel de risc adecvat și coerent cu obiectivele și caracteristicile fiecărei misiuni spațiale și în conformitate cu instrucțiunile de supraveghere.

3.Operatorii spațiali din Uniune iau în considerare cel puțin următoarele criterii atunci când evaluează nivelul de risc adecvat și coerent în conformitate cu alineatul (2) litera (b):

(a)tipul și caracteristicile misiunii spațiale, de exemplu obiectivele sale specifice, orbita, dimensiunea constelației;

(b)impactul asupra altor activități spațiale;

(c)dimensiunea entității respective, gradul de expunere la risc, precum și probabilitatea și gravitatea incidentelor, inclusiv impactul societal și economic al acestora. 

4.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să gestioneze riscurile menționate la alineatul (1) primul paragraf astfel încât să asigure reziliența digitală și fizică a infrastructurii spațiale, pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunilor spațiale, ținând seama în mod corespunzător de:

(a)etapele de concepere și proiectare, inclusiv de activitățile pregătitoare pentru etapa de fabricație, cum ar fi analiza misiunii, analiza sistemului, definirea sistemului, proiectarea sistemului, până la determinarea completă a sistemelor;

(b)etapele de fabricație și testare, cum ar fi etapele de fabricare, asamblare, integrare, verificare, validare și calificare;

(c)etapa operațională, inclusiv:

(i)transportul, punerea în funcțiune, etapa de lansare și de intrare pe orbită (Launch and Early Orbit Phase, „LEOP”);

(ii)operarea unui obiect spațial, etapa de rutină, activitățile legate de controlul, gestionarea și monitorizarea unei misiuni spațiale și orice coordonare relevantă a acestora;

(iii)întreținerea segmentului terestru și a segmentului spațial;

(iv)efectuarea de operațiuni și servicii în spațiul cosmic, cum ar fi întreținerea pe orbită;

(d)etapele scoaterii din uz, în special sfârșitul misiunii spațiale, pasivarea, eliminarea, dezafectarea și etapele deorbitării;

(e)orice activități de sprijin, cum ar fi transportul, depozitarea, logistica, serviciile de întreținere, gestionarea infrastructurii TIC generale.

5.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să instituie, să implementeze și să mențină un sistem de management al securității informațiilor în conformitate cu standardele relevante.

Sistemul de management al securității informațiilor menționat la primul paragraf trebuie să facă parte din gestionarea generală a riscurilor operatorilor spațiali din Uniune și trebuie să fie pus în aplicare într-un mod care să le permită acestora să abordeze în mod eficient și cuprinzător toate sursele de risc, în conformitate cu articolul 78 alineatul (1) litera (a) și cu principiile prevăzute la alineatul (2) litera (b).

6.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să stabilească, să implementeze și să aplice o politică și proceduri prin care să evalueze dacă măsurile adoptate pentru gestionarea riscurilor de securitate cibernetică sunt puse în aplicare și menținute în mod eficace.

Articolul 77

Aspecte organizatorice

1.Organul de conducere al unui operator spațial din Uniune supraveghează, este responsabil și răspunzător pentru punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor adoptate pentru a asigura respectarea cerințelor prevăzute în prezentul capitol.

2.Operatorii spațiali din Uniune instituie, revizuiesc și monitorizează mecanismele interne privind politica de securitate a resurselor umane, pentru a se asigura că întregul personal înțelege și își asumă responsabilități în materie de securitate, în conformitate cu rolurile și responsabilitățile sale. Operatorii spațiali din Uniune instituie politici în domeniul resurselor umane pentru a asigura, pe tot parcursul proceselor de angajare și disciplinare, efectuarea oricăror verificări și evaluări necesare. 

Articolul 78

Evaluările riscurilor 

1.Pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunilor spațiale, operatorii spațiali ai Uniunii au obligația:

(a)să identifice și să evalueze, în mod continuu, toate sursele de risc;

(b)să analizeze periodic riscurile identificate;

(c)să identifice vulnerabilitățile și incidentele fizice și de securitate cibernetică și să analizeze, în vederea evaluării riscurilor menționate la alineatul (2), situațiile în care aceste vulnerabilități nu pot fi remediate sau atenuate imediat;

(d)să stabilească planuri specifice de tratare a riscurilor pentru toate vulnerabilitățile în materie de securitate cibernetică identificate care creează un risc ce depășește nivelul de risc menționat la articolul 76 alineatul (2) litera (b). 

2.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să efectueze evaluări ale riscurilor în conformitate cu punctul 1 din anexa VII. 

3.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 113, acte delegate pentru completarea prezentului regulament prin care:

(a)să stabilească, în scopul scenariilor de risc menționate la punctul 1.4 litera (f) din anexa VII, criteriile pentru identificarea:

(i)activelor critice, a funcțiilor critice, a operațiunilor critice și a etapelor critice, pe parcursul întregului ciclu de viață al misiunilor spațiale, pentru care operatorii spațiali din Uniune elaborează scenarii de risc în materie de securitate; 

(ii)activelor critice și a funcțiilor critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf pentru care entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor elaborează scenarii de risc în materie de securitate;

(b)să elaboreze scenarii de risc adaptate la riscurile abordate de operatorii spațiali din Uniune și, respectiv, de entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor;

(c)să stabilească o listă minimă de obiective de securitate, incluzând nivelurile de risc care trebuie luate în considerare;

(d)să elaboreze criteriile și metodologia care să asigure comparabilitatea evaluărilor riscurilor, pentru a facilita activitățile de supraveghere („analize de supraveghere”) ale autorităților competente;

(e)să elaboreze metode de modelare a amenințărilor pentru a sprijini evaluările riscurilor pentru diferite segmente și sisteme ale infrastructurii spațiale;

(f)să elaboreze măsuri de tratare a riscurilor care să fie aplicate de operatorii spațiali din Uniune.

Articolul 79

Gestionarea simplificată a riscurilor

1.Entitățile care fac obiectul gestionării simplificate a riscurilor menționate la articolul 10 alineatul (3) aplică măsurile prevăzute la punctul 9 din anexa VII numai în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice, necesare pentru a aborda riscurile legate de:

(a) pierderea controlului asupra activelor cu propulsie; 

(b) pierderea controlului asupra activelor care au capacitatea de a emite interferențe susceptibile de a avea un impact negativ asupra securității altor operațiuni spațiale.

2.Autoritățile competente transmit agenției lista entităților care aplică o gestionare simplificată a riscurilor.

3.Agenția raportează anual Comisiei cu privire la aplicarea gestionării simplificate a riscurilor în Uniune. Agenția poate prezenta recomandări pentru a facilita convergența în materie de supraveghere pe piața internă. 

Principalele constatări ale rapoartelor menționate la primul paragraf sunt introduse, după caz, pe ordinea de zi a reuniunilor Rețelei pentru reziliență spațială a UE instituită în conformitate cu articolul 94 alineatul (1).

4.Pentru a permite adaptarea dispozițiilor prezentului regulament la progresele științifice și tehnice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a modifica cerințele prevăzute la punctul 9 din anexa VII.

Articolul 80

Identificarea și gestionarea informațiilor și a activelor infrastructurii spațiale

1.Operatorii spațiali din Uniune stabilesc, mențin și actualizează politici cuprinzătoare pentru clasificarea și gestionarea informațiilor și a activelor infrastructurii spațiale.

2.Operatorii spațiali din Uniune identifică și documentează activele în conformitate cu punctul 2 din anexa VII, luând în considerare evaluările riscurilor menționate la articolul 78 alineatul (2) și în mod proporțional cu necesitatea de a monitoriza și de a detecta incidentele menționate la articolul 83.

3.Operatorii spațiali din Uniune clasifică informațiile în funcție de nevoile în materie de securitate a informațiilor, pe baza cel puțin a următoarelor elemente:

(a)necesitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, autenticitatea și disponibilitatea informațiilor;

(b)nivelul de importanță critică impus de nivelul de securitate al misiunii spațiale respective.

4.În sensul alineatelor (1), (2) și (3), operatorii spațiali din Uniune și, respectiv, entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf instituie și mențin inventare.

Inventarele menționate la primul paragraf se întocmesc în funcție de fiecare misiune spațială, indicând originea și amplasarea fizică actuală a activelor, inclusiv identificarea unui serviciu bazat pe cloud, dacă este cazul. Inventarele trebuie să fie actualizate.

Articolul 81

Gestionarea și controlul drepturilor de acces

1.Operatorii spațiali din Uniune pun în aplicare gestionarea și controlul drepturilor de acces prin intermediul protocoalelor de gestionare a identității și a accesului.

2.Protocoalele menționate la alineatul (1) stabilesc condițiile și procedurile pentru drepturile de acces logic și fizic la sisteme și active, inclusiv pentru accesul de la distanță.

3.Protocoalele de gestionare a identității și a accesului menționate la alineatul (1) trebuie:

(a) să poată garanta accesul la segmentul terestru și la centrele pentru controlul segmentului spațial;

(b) să permită restricționarea accesului fizic și logic la toate activele critice, informațiile critice, funcțiile critice, operațiunile critice și, după caz, la echipamentele critice sau informațiile identificate în conformitate cu articolul 80 alineatul (2); 

(c) să fie adaptate la operațiunile standard și la situațiile de urgență, pentru a permite reacții de urgență eficace și prompte odată cu activarea planurilor de răspuns și de redresare menționate la articolul 87.

4.Atunci când stabilesc condițiile și procedurile menționate la alineatul (2), operatorii spațiali din Uniune vizează emiterea, gestionarea continuă (inclusiv modificarea, modernizarea sau retrogradarea), revocarea, încetarea, verificarea și auditul drepturilor de acces logic și fizic pentru toate dispozitivele, procesele și utilizatorii autorizați.

Aceste condiții și proceduri se bazează pe principiul „necesității de a cunoaște” și al „privilegiului minim” (limitarea la ceea ce este necesar pentru a asigura o utilizare sau o activitate legitimă și aprobată).

5.Drepturile de identitate și de acces menționate la alineatul (2) se revocă automat atunci când autorizațiile personalului sau ale dispozitivelor expiră sau nu mai sunt necesare.

6.Protocoalele de gestionare a identității și a accesului menționate la alineatul (1) trebuie să asigure o protecție adecvată a informațiilor și a activelor identificate în conformitate cu articolul 80 alineatul (2) împotriva riscurilor, inclusiv împotriva deteriorării, a utilizării necorespunzătoare sau a accesului ori a utilizării neautorizate. 

Articolul 82

Reziliența fizică 

1.Operatorii spațiali din Uniune iau măsurile prevăzute la punctul 3 din anexa VII și orice alte măsuri care sunt necesare și adecvate pentru a asigura reziliența activelor fizice și care sunt cel puțin echivalente cu măsurile tehnice, de securitate și organizatorice menționate la articolul 13 din Directiva (UE) 2022/2557 pentru a asigura reziliența segmentelor terestre. 

2.În cazul în care operatori spațiali din Uniune au fost identificați ca entități critice în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2557, prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere directivei respective și în complementaritate cu aceasta. 

3.Operatorii spațiali din Uniune definesc, protejează și separă domeniile care conțin active și informații care sunt considerate sensibile sau identificate ca fiind critice, pe baza identificării efectuate în temeiul articolului 80 alineatul (2). 

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a modifica cerințele prevăzute la punctul 3 din anexa VII, în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile.

Articolul 83

Detectarea și monitorizarea incidentelor

1.Operatorii spațiali din Uniune monitorizează în permanență apariția anomaliilor și a incidentelor, utilizând sisteme și mecanisme de detectare adecvate.

2.Operatorii spațiali din Uniune și, respectiv, entitățile care aplică gestionarea simplificată a riscurilor în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf se asigură că stațiile terestre au acces la sisteme și mecanisme de detectare care respectă cel puțin cerințele prevăzute la punctul 4 din anexa VII.

3.Nava spațială și segmentul terestru trebuie configurate astfel încât să genereze și, respectiv, să primească, în momentul detectării unui incident, un eveniment de securitate care trebuie trimis unui subsistem de monitorizare a securității. Subsistemul de monitorizare a securității al segmentului terestru trebuie să fie separat, în ceea ce privește tehnologia informației, de restul infrastructurii (separare logică).

4.Operatorii spațiali din Uniune se asigură că sistemele și mecanismele de detectare sunt testate periodic în conformitate cu articolele 88 și 89. 

5.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a modifica lista de cerințe prevăzută la punctul 4 din anexa VII, în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile.

Articolul 84

Prevenirea și protecția

1.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să adapteze măsurile privind securitatea cibernetică a navelor spațiale și a segmentului terestru adoptate în conformitate cu prezentul capitol la nevoile specifice ale misiunii spațiale și să acopere în mod adecvat riscurile identificate în evaluarea riscurilor în materie de securitate menționată la articolul 78 alineatul (2). 

2.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să se asigură că rețelele și sistemele informatice îndeplinesc următoarele condiții:

(a)respectă cerințele prevăzute la punctul 5.1 din anexa VII;

(b)sunt configurate astfel încât să permită segmentului terestru să supravegheze telemetria/telecomanda la sol și să supravegheze starea navei spațiale;

(c)permit operatorilor spațiali din Uniune să mențină un control tehnic eficace al segmentului spațial. 

3.Operatorii spațiali din Uniune, respectiv entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf trebuie să se asigure că numai dispozitivele autorizate comunică cu sistemele responsabile de controlul, comanda unui satelit și configurația misiunii spațiale.

În acest sens, operatorii și entitățile în cauză trebuie să respecte cel puțin cerințele prevăzute la punctul 5.2 din anexa VII și la punctul 5.3 din anexa VII.

4.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să pună în aplicare măsurile preventive și de protecție necesare și adecvate pentru a asigura reziliența activităților spațiale, adoptând cel puțin măsurile privind segmentul terestru prevăzute la punctul 5.4 din anexa VII.

5.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a modifica cerințele prevăzute la punctul 5 din anexa VII, în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile.

Articolul 85

Criptografia și criptarea

1.Pe baza evaluării riscurilor menționate la articolul 78 alineatul (2), operatorii spațiali din Uniune și, respectiv, entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf trebuie să respecte următoarele condiții:

(a)să definească un concept criptografic care să asigure securitatea cibernetică a misiunilor spațiale, luând în considerare în mod corespunzător toate criteriile relevante, cum ar fi obiectivul misiunii spațiale, caracteristicile sarcinii utile, orice cerință funcțională și orice scenarii de amenințare relevante;

(b)să selecteze mecanisme criptografice în conformitate cu standardele și recomandările relevante ale autorităților competente;

(c)să pună în aplicare politici și proceduri pentru utilizarea criptografiei și a criptării pentru misiunile lor spațiale.

2.Operatorii spațiali din Uniune instituie o politică de gestionare a ciclului de viață pentru cheile criptografice, care stabilește norme pentru protecția și gestionarea cheilor criptografice pentru a asigura generarea, utilizarea, stocarea, distribuția și eliminarea în condiții de siguranță a acestora.

3.În sensul alineatului (1) primul paragraf, operatorii spațiali din Uniune pun în aplicare cel puțin următoarele cerințe:

(a)autentificarea de la un capăt la altul a legăturilor dintre centrele de control al sateliților și segmentul spațial, prin utilizarea mecanismelor criptografice între segmentul terestru și satelit;

(b)asigurarea criptării telecomunicațiilor, luând în considerare evaluările riscurilor menționate la articolul 78 alineatul (2) și urmând recomandările formulate în urma analizelor de supraveghere;

(c)asigurarea disponibilității cheilor și a parametrilor criptografici care sunt necesari pentru a asigura punerea în aplicare a planurilor de răspuns și de redresare menționate la articolul 87, prin echipamente criptografice redundante sau prin implementarea unui sistem de depozitare a cheilor.

4.Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 113, să adopte acte delegate pentru a completa în continuare utilizarea de către operatorii spațiali din Uniune a produselor criptografice și a produselor sau serviciilor conexe de gestionare a cheilor certificate în cadrul sistemelor europene de certificare a securității cibernetice adoptate în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2019/881, pentru a asigura protecția telemetriei și a telecomenzilor.

Articolul 86

Gestionarea copiilor de rezervă și redundanțele

1.Operatorii spațiali din Uniune și, respectiv, entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf asigură o politică solidă și cuprinzătoare de gestionare a copiilor de rezervă, care să permită refacerea rețelelor și a sistemelor informatice și pentru a facilita, cu o perioadă minimă de întrerupere și perturbări sau pierderi limitate, procesele de redresare și recuperarea datelor, la activarea măsurilor de răspuns și de recuperare în caz de dezastru.

Politica respectivă trebuie să specifice datele care fac obiectul gestionării copiilor de rezervă, frecvența copiilor de rezervă, precum și procedurile și metodele de redresare și recuperare utilizate.

2.Operatorii spațiali din Uniune se asigură că sistemele de rezervă nu pun în pericol securitatea rețelelor și a sistemelor informatice sau confidențialitatea, integritatea, autenticitatea și disponibilitatea datelor.

3.Operatorii spațiali din Uniune și, respectiv, entitățile care aplică o gestionare simplificată a riscurilor în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf se asigură că există suficiente redundanțe ale componentelor relevante ale rețelelor și sistemelor informatice din segmentul terestru.

În special, operatorii și entitățile în cauză au obligația: 

(a)să asigure redundanțele altor elemente decât componentele rețelelor și ale sistemelor informatice, după cum este necesar pentru a garanta continuitatea operațiunilor, de exemplu redundanțe ale alimentării cu energie electrică sub formă de generatoare pentru unitățile de prelucrare secundare;

(b)să asigure divizarea geografică în amplasamente distincte, după caz, a elementelor redundante și a copiilor de rezervă;

(c)să asigure o capacitate de supraviețuire adecvată a segmentului spațial, fără intervenție, pentru a facilita redresarea rapidă în urma incidentelor, cum ar fi, în special, în urma atacurilor cibernetice, a dezastrelor, a avariilor, precum și în urma unei întreruperi accidentale a serviciilor.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a detalia cerințele privind copiile de rezervă necesare pentru a asigura o capacitate de supraviețuire adecvată a segmentului spațial și pentru a facilita redresarea rapidă în urma incidentelor, pentru a permite adaptarea dispozițiilor prezentului regulament la progresele științifice și tehnice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile.

Articolul 87

Politica privind continuitatea activității și planurile de răspuns și de redresare

1.În cadrul gestionării riscurilor, operatorii spațiali din Uniune trebuie să instituie și să documenteze măsurile de gestionare a incidentelor și a crizelor. Măsurile trebuie să fie structurate într-o politică privind continuitatea activității care să fie pusă în aplicare prin planuri de răspuns și de redresare adaptate.

2.Planurile de răspuns și de redresare menționate la alineatul (1) trebuie să permită operatorilor spațiali din Uniune să răspundă rapid și eficace la incidente și să limiteze efectele negative ale acestora.

3.Măsurile de gestionare a crizelor adoptate de operatorii spațiali din Uniune se bazează pe măsurile stabilite, în cadrul segmentului spațial și al segmentului terestru, printre care redundanțele și copiile de rezervă, pentru a atenua în special următoarele:

(a)dezastrele naturale;

(b)accidentele de operare;

(c)întreruperile aprovizionării cu utilități, în special în timpul etapelor de operare;

(d)pierderea capacității de generare a energiei electrice, întreruperi și perturbări ale alimentării cu energie electrică și modificări ale condiționării echipamentelor relevante;

(e)pierderea activelor fizice pe segmentul terestru, inclusiv, de exemplu, pierderea centrelor de control al misiunii, pierderea centrelor de control al sateliților și pierderea interconectării terestre dintre acestea;

(f)interferențele pe legăturile radio sol-spațiu, spațiu-sol și spațiu-spațiu;

(g)părțile modificate sau compromise ale segmentului terestru, inclusiv în ceea ce privește cheile criptografice.

Atunci când pun în aplicare cerințele prevăzute la primul paragraf, operatorii spațiali din Uniune țin seama de necesitatea de a menține un control tehnic eficient al segmentului spațial, de a asigura continuitatea serviciilor și de a reduce la minimum zonele în care serviciile nu sunt disponibile.

4.Operatorii spațiali din Uniune se asigură că personalul implicat în aplicarea măsurilor de asigurare a continuității activității și în punerea în aplicare a planurilor de răspuns și de redresare a beneficiat de cursuri de formare complete și adecvate necesare pentru a-și îndeplini rolurile. 

Articolul 88

Testarea

1.Operatorii spațiali din Uniune stabilesc, mențin și revizuiesc un program de testare a rețelelor și a sistemelor informatice, ca parte integrantă a gestionării riscurilor.

2.Programul de testare menționat la alineatul (1) trebuie să includă campanii de testare care să cuprindă toate testele necesare, în special având în vedere evaluarea riscurilor menționată la articolul 78 alineatul (2). 

3.Operatorii spațiali din Uniune se asigură că, înainte de lansare sau, în cazul sateliților care fac parte dintr-o constelație, înainte de lansarea primului lot de sateliți și cel puțin o dată la 3 ani ulterior, efectuează un test de penetrare bazat pe amenințări (TLPT).

Planul pentru entitățile de testare care efectuează un TLPT trebuie să prezinte domeniul de aplicare și metodologia TLPT, entitatea responsabilă cu efectuarea testului, strategia de reducere a oricăror riscuri pe care le poate implica efectuarea unui TLPT.

Entitățile de testare care efectuează TLPT trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)să aibă cel mai înalt grad de adecvare și reputație;

(b)să dețină toate capabilitățile tehnice și organizatorice și să demonstreze expertiză specifică în testele de penetrare;

(c)să furnizeze o asigurare independentă sau un raport de audit;

(d)să prezinte un plan de redresare pentru abordarea riscurilor identificate.

Entitățile de testare care sunt externe structurii corporative a operatorilor spațiali din Uniune trebuie să fie certificate de un organism de acreditare al unui stat membru sau să adere la coduri de conduită sau la cadre etice formale. Acestea trebuie să fie acoperite integral de o asigurare de răspundere civilă profesională relevantă împotriva riscurilor de abatere și neglijență.

Operatorii spațiali din Uniune monitorizează avariile și anomaliile sistemului observate în timpul proceselor de testare și evaluează importanța critică a acestora. 

Articolul 89

Învățare și formare

1.Operatorii spațiali din Uniune asigură personalului lor o formare adecvată, în conformitate cu alineatele (2), (3), (4), (5) și (6). 

2.Întregul personal al operatorilor spațiali din Uniune trebuie să fie instruit în mod adecvat și continuu și să urmeze cursurile de formare menționate la punctul 7.1 din anexa VII. 

3.Operatorii spațiali din Uniune se asigură că toți membrii personalului beneficiază de cursuri de formare adaptate în conformitate cu punctul 7.2 din anexa VII.

4.Toți membrii personalului de securitate care lucrează pentru operatorii spațiali din Uniune trebuie să aibă competențele necesare în materie de securitate și să fie instruiți în mod corespunzător.

5.Personalul operatorilor spațiali din Uniune care își desfășoară activitatea în medii sensibile sau care manipulează echipamente sau date sensibile trebuie să fie instruit periodic cu privire la cele mai bune metode și practici pentru îndeplinirea acestor atribuții.

6.Operatorii spațiali din Uniune integrează lecțiile învățate în urma gestionării incidentelor actualizând planurile de continuitate a activității, sesiunile de formare și programele de testare a personalului.

Articolul 90

Politica de comunicare și divulgare în situații de criză

1.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să aibă o strategie de comunicare în situații de criză care să permită divulgarea responsabilă a incidentelor semnificative și care să fie orientată către fiecare dintre următoarele categorii și adaptată la acestea:

(a)personalul implicat în executarea atribuțiilor de gestionare a riscurilor, în special răspunsul și măsurile de răspuns și de redresare;

(b)alt personal decât cel menționat la litera (a), în măsura în care comunicarea cu acesta este considerată adecvată pentru a asigura o conștientizare generală la nivel corporativ, pe baza principiului necesității de a cunoaște;

(c)clienții, pentru a-i alerta cu privire la amenințările cibernetice semnificative și a-i sensibiliza cu privire la acestea;

(d)în cazul sateliților care găzduiesc sarcini utile ale unor terți, atunci când un incident are un impact negativ asupra operațiunilor platformei de satelit, entitatea terță în cauză, în conformitate cu un acord predefinit și urmând instrucțiunile prevăzute în planul său de răspuns și de redresare în caz de dezastru.

2.Cel puțin o persoană din structura corporativă a operatorilor spațiali din Uniune trebuie să fie responsabilă de punerea în aplicare a strategiei de comunicare menționate la alineatul (1) și să îndeplinească rolul de responsabil cu mass-media.

Articolul 91

Gestionarea incidentelor

1.Operatorii spațiali din Uniune instituie și pun în aplicare un proces de gestionare a incidentelor care le permite să detecteze, să identifice, să gestioneze și să răspundă cu promptitudine la incidente și să raporteze incidentele semnificative în conformitate cu articolul 93. 

Operatorii spațiali din Uniune stabilesc roluri și responsabilități în legătură cu diferitele tipuri de incidente, care trebuie să fie adaptate la diferitele scenarii de risc. 

2.Operatorii spațiali din Uniune se asigură că cel puțin incidentele semnificative sunt raportate imediat personalului superior responsabil cu gestionarea riscurilor.

Organul de conducere primește periodic, la intervale stabilite de responsabilul cu securitatea informațiilor, de managerul de securitate sau de responsabilul superior cu gestionarea riscurilor, informații suficiente cu privire la incidentul semnificativ, o evaluare a impactului acestuia, informații despre măsurile de răspuns și de redresare care au fost adoptate și despre orice controale și proceduri suplimentare care urmează să fie stabilite în urma incidentului semnificativ respectiv.

3.Atunci când un satelit găzduiește sarcini utile ale unor terți, iar un incident are un impact negativ asupra operațiunilor platformei de satelit, operatorii spațiali din Uniune informează entitatea terță în cauză și urmează instrucțiunile prevăzute în acordurile predefinite menționate la al doilea paragraf și pe cele prevăzute în planurile de răspuns și de redresare în caz de dezastru. 

Pentru a asigura viteza și gestionarea eficace a incidentelor, operatorii spațiali din Uniune încheie acorduri cu entități terțe pentru care un satelit găzduiește o sarcină utilă.

4.Operatorii spațiali din Uniune abordează cauzele profunde ale incidentelor pentru a preveni apariția altor incidente în viitor. 

Articolul 92

Gestionarea riscurilor din cadrul lanțului de aprovizionare

1.Operatorii spațiali din Uniune stabilesc un cadru de gestionare a riscurilor din cadrul lanțului de aprovizionare. Contractele lor cu producătorii și furnizorii de servicii trebuie să conțină aspecte legate de securitatea lanțului de aprovizionare, în special cu privire la cerințele în materie de securitate a informațiilor.

2.Operatorii spațiali din Uniune își bazează gestionarea riscurilor din lanțul de aprovizionare pe o strategie de reducere a riscurilor din lanțul de aprovizionare care trebuie să includă cel puțin măsurile menționate la punctul 6 din anexa VII. 

3.Operatorii spațiali din Uniune întocmesc un inventar cel puțin al activelor critice care provin din afara Uniunii și care, având în vedere evaluarea riscurilor menționată la articolul 78 alineatul (2), sunt necesare pentru a menține un control tehnic eficace al misiunii spațiale, cum ar fi controlul orbital, cu scopul de a sprijini analiza nivelului de dependență al misiunilor spațiale de activele respective.

4.Pentru a permite adaptarea dispozițiilor prezentului regulament la progresele științifice și tehnice, pe baza celor mai bune tehnici disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 113 pentru a modifica lista cerințelor prevăzută la punctul 6 din anexa VII. 

Secțiunea 3
RAPORTAREA INCIDENTELOR

Articolul 93

Raportarea incidentelor semnificative

1.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să raporteze structurii menționate la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/696 incidentele semnificative care afectează activele deținute de Uniune.

2.Fără a aduce atingere alineatului (3), operatorii spațiali din Uniune trebuie să raporteze autorităților competente menționate la articolul 28 alineatul (1) incidentele semnificative care afectează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21. La rândul lor, autoritățile competente menționate la articolul 28 alineatul (1) transmit agenției un rezumat al fiecărui incident raportat.

3.În cazul în care operatorii spațiali din Uniune se califică drept entități esențiale sau importante în temeiul anexei I sau II la Directiva (UE) 2022/2555 , raportarea menționată la alineatul (2) se efectuează prin intermediul CSIRT instituite în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2022/2555, sau, după caz, al autorității competente instituite în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2022/2555, care transmite fără întârziere toate informațiile relevante raportate autorităților competente menționate la articolul 28 alineatul (1), inclusiv orice sprijin tehnic și feedback pe care aceste CSIRT sau autorități le-au furnizat operatorilor spațiali în temeiul articolului 23 din directiva respectivă. 

În cazul în care operatorii spațiali din Uniune au fost identificați ca entități critice în temeiul Directivei (UE) 2022/2557, statele membre stabilesc dacă raportarea menționată la primul paragraf se efectuează de către operatorii spațiali din Uniune direct către autoritățile competente menționate la articolul 28 alineatul (1) sau către autoritățile menționate la articolul 15 din directiva respectivă sau prin alte mijloace. 

În acest caz, dispozițiile alineatului (7) se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește informațiile care trebuie transmise.

4.Pentru operatorii spațiali din Uniune care se califică drept entități esențiale sau importante în temeiul anexei I sau II la Directiva (UE) 2022/2555 sau care sunt identificați drept entități critice în temeiul Directivei (UE) 2022/2557 , cerința de raportare menționată la alineatele (2) și (3) nu aduce atingere obligațiilor de raportare prevăzute la articolul 23 din Directiva (UE) 2022/2555 sau, respectiv, obligațiilor de notificare prevăzute la articolul 15 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2022/2557 .

5.Fără a aduce atingere contribuțiilor tehnice, consilierii, măsurilor corective și măsurilor subsecvente care pot fi furnizate, după caz, conform dreptului intern, de către CSIRT, în conformitate cu articolul 11 din Directiva (UE) 2022/2555 , autoritățile competente pot oferi feedback operatorilor spațiali din Uniune, punând la dispoziție orice informații relevante anonimizate privind amenințările cibernetice, și pot discuta măsuri corective sau modalități de reducere la minimum și de atenuare a impactului negativ potențial la nivel transfrontalier.

6.Un incident este considerat semnificativ dacă:

(a)a cauzat sau poate cauza o perturbare operațională gravă a activităților spațiale desfășurate de operatorii spațiali din Uniune sau a serviciilor furnizate ori pierderi financiare considerabile pentru operatorii spațiali din Uniune în cauză;

(b)are sau poate avea un impact asupra altor persoane fizice sau juridice, cauzând daune materiale sau morale considerabile.

7.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să transmită agenției, în ceea ce privește cerința menționată la alineatul (1), respectiv autorităților competente, în ceea ce privește cerința menționată la alineatul (2), următoarele informații:

(a)fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 12 ore de la momentul la care au luat cunoștință de incidentul semnificativ, în cazul activelor deținute de Uniune, respectiv în termen de 24 de ore în cazul activelor menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21, o alertă timpurie care să indice dacă incidentul semnificativ ar fi putut fi cauzat de acte ilegale sau răuvoitoare sau dacă poate avea un impact transfrontalier;

(b)fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 72 de ore de la momentul la care au luat cunoștință de incidentul semnificativ, un raport care să actualizeze informațiile menționate la litera (a) și să prezinte o evaluare inițială a incidentului semnificativ, inclusiv a gravității și a impactului acestuia, precum și a indicatorilor de compromitere, dacă sunt disponibili;

(c)la cererea autorității competente sau, după caz, a agenției, un raport intermediar cu actualizările relevante ale situației;

(d)un raport final, în termen de cel mult 1 lună de la prezentarea raportului menționat la litera (b), care să includă următoarele:

(i)o descriere detaliată a incidentului semnificativ, inclusiv a gravității și a impactului acestuia;

(ii)tipul de amenințare sau cauza profundă care este probabil să fi declanșat incidentul semnificativ respectiv;

(iii)măsurile de atenuare aplicate și în curs;

(iv)după caz, impactul transfrontalier al incidentului semnificativ;

(e)dacă un incident semnificativ este încă în desfășurare la momentul transmiterii raportului final menționat la litera (d), un raport privind progresele înregistrate la momentul respectiv, precum și un raport final în termen de 1 lună de la data gestionării incidentului semnificativ. 

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 113, pentru completarea prezentului regulament prin care să precizeze criteriile pentru a stabili ce anume constituie o perturbare operațională gravă a activităților spațiale sau a serviciilor furnizate de un operator spațial din Uniune, menționată la alineatul (6) litera (a), inclusiv pragurile de semnificație relevante.

8.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2), pentru a detalia conținutul informațiilor care trebuie raportate în temeiul alineatului (7) și pentru a stabili modelele și procedurile de raportare a informațiilor respective.

Articolul 94

Rețeaua pentru reziliență spațială a Uniunii

1.Rețeaua pentru reziliență spațială a Uniunii (EUSRN) este instituită pentru a sprijini coordonarea și schimburile dintre agenție și autoritățile competente în îndeplinirea mandatelor lor în ceea ce privește activele deținute de Uniune și, respectiv, activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21.

2.EUSRN are următoarele atribuții:

(a)să asigure abordări consecvente în rândul autorităților competente atunci când oferă consilierea și sprijinul menționate la articolul 93 alineatul (5) și să sprijine operatorii spațiali din Uniune în asigurarea coerenței în ceea ce privește monitorizarea și gestionarea incidentelor semnificative;

(b)să prevină, în cazul incidentelor semnificative care afectează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21, impactul negativ asupra funcționării Programului spațial al Uniunii menționat la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2021/696, precum și să promoveze, în acest scop, coordonarea necesară și să sprijine adoptarea de către Comisie și agenție a măsurilor necesare pentru atenuarea unui astfel de impact negativ, în temeiul mandatelor conferite prin articolele 28, 29 și 34 din Regulamentul (UE) 2021/696, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv;

(c)să asigure coerența măsurilor naționale adoptate în temeiul articolului 34 alineatul (6) și al articolului 42 din Regulamentul (UE) 2021/696 pentru protejarea activelor infrastructurii situate pe teritoriile statelor membre, pe segmentele terestre, care fac parte integrantă din Programul spațial al Uniunii;

(d)să discute despre orice evoluții relevante privind riscurile care afectează activele infrastructurii spațiale, să promoveze o abordare coerentă în ceea ce privește monitorizarea și gestionarea riscurilor cibernetice pentru sectorul spațial din Uniune, să discute cele mai bune practici și să facă schimb de informații cu privire la măsurile de reziliență relevante;

(e)să organizeze reuniuni comune cu Grupul de cooperare NIS instituit în temeiul articolului 14 alineatul (1) sau cu EU-CyCLONe instituit în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva (UE) 2022/2555 pentru a face schimb de informații relevante în legătură cu sectorul spațial cu privire la amenințări cibernetice, incidente, vulnerabilități, inițiative de sensibilizare, cursuri de formare, exerciții și competențe, consolidarea capacităților, standarde și specificații tehnice.

3.EUSRN este alcătuită din reprezentanți ai autorităților competente, ai Comisiei, ai agenției și ai Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

După caz, Comisia sau agenția poate invita reprezentanți ai altor instituții, agenții sau organe ale Uniunii, în special ai Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), ai Agenției Europene de Apărare (AEA) sau ai Statului-Major al Uniunii Europene (EUMS), să participe la sesiunile specifice ale EUSRN.

4.EUSRN face schimb de informații și raportează periodic către rețeaua echipelor de intervenție în caz de incidente de securitate informatică („rețeaua CSIRT”) menționată la articolul 15 din Directiva (UE) 2022/2555, către ENISA și către Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice (EU-CyCLONe) menționată la articolul 16 din directiva respectivă, pentru a furniza actualizări și evaluări ale situației în legătură cu incidentele semnificative care afectează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21 din prezentul regulament și pentru a discuta despre eventualele consecințe pe care incidentele semnificative le pot avea asupra altor sectoare și servicii care intră în domeniul de aplicare al directivei respective. 

5.Comisia asigură coordonarea dintre EUSRN și Grupul privind reziliența entităților critice instituit în temeiul articolului 19 din Directiva (UE) 2022/2557 și, respectiv, între EUSRN și Grupul de cooperare instituit în temeiul articolului 14 din Directiva (UE) 2022/2555.

6.EUSRN se reunește periodic și cel puțin de două ori pe an. Grupurile de lucru tehnice sunt prezidate de agenție.

Pe lângă reuniunile periodice menționate la primul paragraf, EUSRN organizează, o dată la 18 luni, o sesiune generală dedicată facilitării cooperării strategice în domeniul spațial și schimbului de actualizări și analize relevante. Sesiunile generale sunt prezidate de Comisie.

Secțiunea 4
SCHIMBUL DE INFORMAȚII ȘI SENSIBILIZAREA

Articolul 95

Schimbul de informații privind amenințările cibernetice

1.Operatorii spațiali din Uniune pot, în mod voluntar, să facă schimb de informații relevante în domeniul securității cibernetice, inclusiv de informații relevante privind atacurile cibernetice, amenințările cibernetice, interferențele electronice, cum ar fi bruierea, falsificarea, informații privind indicatorii de compromitere, tacticile, tehnicile și procedurile adversariale, incidentele evitate la limită, vulnerabilitățile, informații specifice actorului care generează amenințări, și să își transmită alerte de securitate cibernetică și recomandări pentru configurarea instrumentelor de securitate cibernetică ce permit detectarea atacurilor cibernetice, în măsura în care un astfel de schimb de informații:

(a)vizează prevenirea, detectarea, răspunsul la incidente sau redresarea în urma acestora sau atenuarea impactului acestora;

(b)sporește nivelul de securitate cibernetică și reziliența generală a operatorilor spațiali din Uniune, în special prin sensibilizarea cu privire la amenințările cibernetice, prin limitarea sau împiedicarea posibilității de răspândire a unor astfel de amenințări, prin sprijinirea dezvoltării capabilităților de apărare și a cunoștințelor comune privind remedierea vulnerabilităților, tehnicile de detectare, izolare și prevenire a amenințărilor, strategiile de atenuare, etapele de răspuns și de redresare sau prin promovarea cercetării colaborative privind amenințările cibernetice între entitățile publice și private;

(c)are loc în cadrul unor comunități de încredere ale operatorilor spațiali din Uniune;

(d)este pus în aplicare prin intermediul unor acorduri care protejează natura potențial sensibilă a informațiilor partajate și care sunt reglementate de norme de conduită care respectă pe deplin secretul comercial, de normele privind protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și de orientările privind politica în domeniul concurenței.

2.Acordurile menționate la alineatul (1) litera (d) trebuie:

(a)să precizeze condițiile de participare și normele referitoare la participarea la acordurile privind schimbul de informații, precum și tipul de informații care urmează să fie partajate;

(b)să precizeze aspectele operaționale, cum ar fi utilizarea platformelor TIC specifice și a instrumentelor de automatizare;

(c)să stabilească detaliile care reglementează implicarea autorităților publice în acordurile privind schimbul de informații și calitatea în care aceste autorități pot participa la acordurile respective.

3.Operatorii spațiali din Uniune notifică autorităților competente participarea lor la acordurile privind schimbul de informații în materie de securitate cibernetică menționate la alineatul (1), în momentul când intră în aceste acorduri și când ies din acestea.

4.Comisia, cu sprijinul agenției, facilitează instituirea acordurilor privind schimbul de informații în materie de securitate cibernetică menționate la alineatul (1) litera (d), prin sprijinirea sau promovarea activităților Centrului UE de schimb de informații spațiale și de analiză.

Capitolul III
SUSTENABILITATEA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL MEDIULUI A ACTIVITĂȚILOR SPAȚIALE

Articolul 96

Amprenta de mediu a activităților spațiale

1.Sustenabilitatea cuprinde sustenabilitatea spațiului și sustenabilitatea pe Pământ (sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului).

2.Operatorii spațiali din Uniune, cu excepția celor menționați la articolul 10 alineatul (4), au obligația să calculeze amprenta de mediu a activităților spațiale pe care le desfășoară.

3.Operatorii spațiali din Uniune trebuie să solicite prin contract furnizorilor lor să le ofere toate datele de care au nevoie operatorii spațiali din Uniune pentru a îndeplini obligația menționată la alineatul (2).

4.Ca parte a cererii de autorizare menționate la articolul 6, solicitanții trebuie să prezinte autorităților competente o declarație privind amprenta de mediu („EFD”).

5.EFD atestă că operatorii spațiali din Uniune au calculat, în conformitate cu articolul 97, amprenta de mediu a activităților spațiale pe care intenționează să le desfășoare.

6.EFD menționată la alineatul (4) trebuie să fie însoțită de:

(a)un certificat EF care se eliberează în conformitate cu articolul 98 alineatul (2); 

(b)studiul EF care susține rezultatele EFD;

(c)seturile de date agregate și dezagregate pe baza EF care a fost calculată în conformitate cu alineatul (2);

(d)dovada transmiterii către Comisie a seturilor de date agregate și dezagregate, în conformitate cu articolul 99 alineatul (1) primul paragraf.

7.EFD trebuie să conțină următoarele informații:

(a)numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată a operatorilor spațiali din Uniune, adresa poștală a acestora și mijloacele electronice de comunicare;

(b)informații privind tipul de activități spațiale planificate a fi desfășurate și tipul de produse, substanțe sau materiale cărora li se aplică EFD;

(c)dovada că EF care a fost calculată și verificată în conformitate cu normele de calcul și de verificare prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 97 alineatul (4);

(d)clasa de performanță EF căreia îi aparține nava spațială, în conformitate cu normele prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 97 alineatul (4). 

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2), pentru a stabili modelele și conținutul informațiilor care trebuie raportate în temeiul alineatului (6) primul paragraf. 

8.Până la 31 decembrie 2031, următorii operatori spațiali din Uniune sunt scutiți de obligațiile prevăzute la articolele 96, 97, 98, 99 și 100:

(a)întreprinderile mici; 

(b)instituțiile de cercetare și învățământ. 

Articolul 97

Calcularea amprentei de mediu și verificarea activităților spațiale

1.Amprenta de mediu a activităților spațiale acoperă misiunile spațiale efectuate pe oricare dintre orbitele Pământului, inclusiv pe cimitirele orbitale.

2.Calculul menționat la articolul 96 alineatul (2) trebuie să acopere toate activitățile desfășurate pe parcursul întregului ciclu de viață al unei misiuni spațiale, inclusiv în etapele inițiale de proiectare și dezvoltare, în cursul etapei de fabricație, al etapelor de operare și al etapelor de scoatere din uz.

3.Amprenta de mediu a activităților spațiale desfășurate în cadrul Programului spațial al Uniunii și al Programului Uniunii privind conectivitatea securizată acoperă componentele menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(c) și litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/696 și la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2023/588 .

4.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2), pentru a specifica metoda de calcul și de verificare a amprentei de mediu a activităților spațiale, ținând seama de metode de evaluare solide din punct de vedere științific și de standardele internaționale relevante aliniate la Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei 32 (18). Respectivele acte de punere în aplicare se revizuiesc pentru a ține seama de evoluțiile științifice și tehnologice și pentru a se adapta la progresele tehnologice. 

Articolul 98

Certificatul privind amprenta de mediu

1.Atunci când solicită o autorizație, în temeiul articolului 7 alineatul (1), un solicitant trebuie să dețină un certificat care să ateste că EF aferentă activităților sale spațiale prevăzute a fost calculată în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 96 alineatul (2).

2.Certificatul menționat la alineatul (1) este eliberat de un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale care realizează evaluarea tehnică, inclusiv verificarea și validarea, în sensul articolelor 96, 97, 98, 99 și 100.

Articolul 99

Transmiterea seturilor de date către baza de date a Uniunii referitoare la amprenta de mediu

1.Înainte de a solicita autorizarea, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1), solicitanții transmit Comisiei seturile de date agregate și dezagregate menționate la articolul 96 alineatul (6) litera (c). 

Comisia integrează aceste seturi de date în baza de date a Uniunii care stochează datele referitoare la EF și eliberează solicitanților o dovadă de primire.

2.În termen de 2 săptămâni de la data notificării operatorilor spațiali din țări terțe și a organizațiilor internaționale cu privire la decizia de înregistrare a acestora în URSO, agenția transmite Comisiei, în vederea integrării în baza de date a Uniunii care stochează datele referitoare la EF, seturile de date agregate și dezagregate menționate la articolul 96 alineatul (6) litera (c) pe care respectivii furnizori de servicii spațiale le-au transmis, în temeiul articolului 15 alineatul (1) primul paragraf sau al articolului 15 alineatul (2), în cererea lor de înregistrare în URSO.

Comisia emite o dovadă de primire.

3.Comisia asigură confidențialitatea datelor incluse în seturile de date dezagregate.

4.Seturile de date agregate menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziția publicului de către Comisie prin intermediul bazei de date a Uniunii referitoare la EF.

Articolul 100

Utilizarea seturilor de date dezagregate care stau la baza elaborării politicilor

1.Comisia utilizează seturile de date dezagregate menționate la articolul 99 exclusiv pentru a contribui la activitățile de elaborare a politicilor, pentru a furniza actualizări în materie de reglementare și pentru a crea seturi de date derivate.

2.Operatorii spațiali din Uniune, operatorii spațiali din țări terțe și organizațiile internaționale își păstrează dreptul deplin de proprietate asupra datelor incluse în seturile de date agregate și dezagregate transmise în temeiul articolului 99.

3.Uniunea dobândește proprietatea exclusivă la nivel mondial asupra drepturilor de proprietate intelectuală aferente seturilor de date derivate care au fost create pe baza seturilor de date dezagregate menționate la alineatul (1).

Capitolul IV
OPERAȚIUNILE ȘI SERVICIILE DIN SPAȚIUL COSMIC (ISOS)

Articolul 101

ISOS

1.Operatorii spațiali din Uniune care realizează ISOS trebuie să respecte cerințele prevăzute la prezentul articol și în anexa VIII începând cu 1 ianuarie 2034. 

2.În ceea ce privește activele deținute de Uniune, navele spațiale care depășesc clasa minisateliților și care sunt operate de operatori spațiali din Uniune trebuie să aibă o capacitate tehnică minimă de a primi servicii spațiale.

3.Pentru asigurarea capacității tehnice minime menționate la alineatul (2), o navă spațială client operată de operatori spațiali din Uniune trebuie să fie dotată cu interfețe specifice de servicii pentru navele spațiale (SSI).

4.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 113, acte delegate pentru completarea prezentului regulament prin care să precizeze:

(a)principalele caracteristici ale modului operațional specific serviciului care asigură un comportament de cooperare al navei spațiale client și reduce la minimum riscul de coliziune și de funcționare defectuoasă după efectuarea serviciului;

(b)în cazul în care deșeurile spațiale amenință alte nave spațiale și cresc riscul de poluare a orbitelor, cerințele necesare pentru a permite eliminarea deșeurilor de pe orbite prin intermediul ISOS (eliminarea activă a deșeurilor), inclusiv cerințele aplicabile conceptului operațiunilor.

5.Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește:

(a)principiile de proiectare pentru ISOS specifice menționate la alineatul (3); 

(b)principiile de proiectare pentru modulele funcționale prin satelit compozabile și interschimbabile (satAPP) care pot fi conectate la o navă spațială pentru a furniza noi funcționalități sau sarcini utile ale unei nave spațiale, utilizând SSI.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2).

CAPITOLUL V
NORME PRIVIND TRAFICUL ORBITAL

Articolul 102

Analize de supraveghere și actualizări din partea entității de evitare a coliziunilor

1.O autoritate competentă poate solicita furnizorului de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1) să îi furnizeze informații actualizate cu privire la nava sa spațială, în contextul raportării anuale sau al investigațiilor specifice efectuate cu privire la operatorii de nave spațiale din Uniune.

2.La primirea unei astfel de cereri, furnizorul de servicii spațiale de evitare a coliziunilor din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1) raportează autorității competente dacă:

(a)măsurile instituite de operatorul de nave spațiale din Uniune îndeplinesc cerințele prevăzute în planurile de reducere a deșeurilor spațiale menționate la articolul 70 alineatul (2) primul paragraf pe parcursul tuturor etapelor misiunii spațiale;

(b)poziția pe orbită este conformă cu orbita selectată, în temeiul articolului 69;

(c)operatorul de nave spațiale din Uniune îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 64 alineatele (1), (2), (3) și (4) și, după caz, la articolul 101 alineatul (3).

Articolul 103

Condiții pentru manevrele de evitare a coliziunilor în cazul HIE

1.Atunci când entitatea de evitare a coliziunilor menționată la articolul 64 alineatul (1) publică o alertă de eveniment de mare interes între două nave spațiale manevrabile și decide că una dintre cele două nave spațiale în cauză trebuie să efectueze o manevră de evitare a coliziunii (CAM), manevra propusă de aceasta trebuie să se bazeze pe următoarele principii:

(a)să țină seama în cea mai mare măsură de protecția vehiculelor cu echipaj;

(b)să reducă riscul inițial de coliziune cu cel puțin un ordin de mărime sub pragul de manevră pentru alerta de eveniment de mare interes și 

(c)să nu creeze riscuri nerezonabile de conjuncții secundare.

2.În cazul în care ambele nave spațiale sunt înregistrate la entitatea CA menționată la articolul 64 alineatul (1), operatorii de nave spațiale din Uniune au obligația de a depune eforturi pentru a conveni asupra unei strategii de punere în aplicare a CAM menționate la alineatul (1), sub coordonarea entității CA respective, într-un termen rezonabil.

3.Dacă nu se poate ajunge la un acord în conformitate cu alineatul (2) într-un termen rezonabil, entitatea CA menționată la articolul 64 alineatul (1) trebuie să propună o strategie de acțiune. Strategia respectivă trebuie să ia în considerare dreptul regulilor de trecere, pe baza cel puțin a următoarelor elemente:

(a)protecția vehiculului cu echipaj;

(b)implicarea unei nave spațiale care face parte dintr-o constelație;

(c)capacitatea operațională pentru manevre de evitare a coliziunilor;

(d)starea navei spațiale;

(e)excentricitatea orbitelor navei spațiale;

(f)vechimea navei spațiale;

(g)etapa și tipul misiunii spațiale respective.

4.Atunci când una dintre cele două nave spațiale nu este înregistrată la entitatea CA menționată la articolul 64 alineatul (1), entitatea respectivă trebuie să stabilească contactul cu nava spațială în cauză.

5.În cazul unui contact reușit în temeiul alineatului (4), entitatea CA menționată la articolul 64 alineatul (1), în măsura posibilului:

(a)face schimb de informații cu privire la instrumentele și metodele utilizate pentru calcularea riscurilor de coliziune;

(b)partajează toate datele și rezultatele calculelor necesare pentru a asigura evitarea coliziunii;

(c)determină, în colaborare cu ambii operatori de nave spațiale, cele mai bune manevre de evitare a coliziunii, luând în considerare elementele planului de acțiune al manevrelor specificat la alineatul (3).

6.Atunci când contactele menționate la alineatul (4) nu au succes sau dacă nu pot fi inițiate contacte după o perioadă rezonabilă, entitatea CA menționată la articolul 64 alineatul (1) trebuie să recomande operatorului de nave spațiale din Uniune o strategie de acțiune care să asigure cel puțin respectarea principiilor prevăzute la alineatul (1) și să informeze celălalt operator de nave spațiale din Uniune cu privire la acțiunea preconizată.

CAPITOLUL VI
STANDARDIZARE ȘI SPECIFICAȚII COMUNE 

Articolul 104

Standardele

1.În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 , Comisia solicită uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze standarde în legătură cu următoarele cerințe esențiale:

(a)cerințele prevăzute la articolul 72 alineatul (2) primul paragraf, în scopul demonstrării conformității cu articolul 72 alineatul (1);

(b)cerințele prevăzute la articolul 25 alineatul (5) primul paragraf, în scopul demonstrării conformității cu articolul 25 alineatul (2).

Atunci când pregătește cererile de standardizare menționate la primul paragraf, Comisia poate lua în considerare standardele europene sau internaționale existente care sunt în vigoare sau în curs de elaborare, pentru a simplifica elaborarea de standarde, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012

2.Atunci când sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatul (3), Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește specificații comune referitoare la cerințele tehnice care oferă mijloacele de conformare cu cerințele esențiale menționate la alineatul (1) primul paragraf.

3.Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (2) se adoptă în oricare dintre următoarele cazuri în care Comisia a solicitat, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 , uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze un standard pentru cerințele esențiale menționate la alineatul (1) primul paragraf și apare una dintre următoarele situații:

(a)cerințele nu sunt prevăzute de standarde armonizate sau de părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(b)cerințele sunt prevăzute de standarde armonizate sau de părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar aplicarea standardelor respective sau a unor părți ale acestora duce la nerespectarea cerințelor esențiale sau

(c)în cazul în care Comisia consideră că este necesar să se abordeze o preocupare urgentă. 

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 114 alineatul (3). 

Titlul V
DECIZII DE ECHIVALARE, ACORDURI INTERNAȚIONALE ȘI REGIMURI APLICABILE ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE

Articolul 105

Echivalarea

1.Comisia poate să adopte, pe baza unei evaluări detaliate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 114 alineatul (2), o decizie de echivalare care să precizeze că prin cadrul juridic și de supraveghere al unei țări terțe se asigură faptul că operatorii spațiali dintr-o țară terță stabiliți în țara terță respectivă respectă cerințe obligatorii din punct de vedere juridic care sunt echivalente cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și că aceștia sunt supuși unei supravegheri și unei aplicări efective a legislației în țara terță respectivă.

2.Cadrul juridic și de supraveghere al unei țări terțe este considerat echivalent cu prezentul regulament numai dacă îndeplinește cel puțin următoarele condiții:

(a)operatorii spațiali dintr-o țară terță stabiliți în țara terță respectivă fac obiectul autorizării și sunt supuși unei supravegheri și unei aplicări efective și continue a legislației;

(b)operatorii spațiali dintr-o țară terță stabiliți în țara terță respectivă fac obiectul unor norme obligatorii din punct de vedere juridic care sunt echivalente cu cerințele prevăzute la articolul 15; și

(c)cadrul juridic și de supraveghere al țării terțe respective prevede un sistem echivalent efectiv de recunoaștere a furnizorilor de servicii spațiale autorizați în temeiul regimurilor juridice ale țărilor terțe.

3.Comisia poate să adauge la deciziile de echivalare condiții specifice, de exemplu în cazul în care este probabil ca amploarea și domeniul de aplicare al datelor spațiale sau al serviciilor spațiale furnizate de operatori spațiali din țări terțe să fie de importanță strategică pentru Uniune, sau să se asigure că Comisia, agenția și autoritățile competente dispun de instrumentele necesare pentru a preveni arbitrajul de reglementare. 

Decizia trebuie să precizeze dacă este acordată pentru o perioadă determinată. 

4.Comisia informează anual Parlamentul European și Consiliul cu privire la deciziile de echivalare care au fost adoptate sau retrase de Comisie în anul de raportare.

5.Agenția încheie acorduri de cooperare cu autoritățile competente relevante din țările terțe ale căror cadre juridice și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente în conformitate cu alineatul (1).

Acordurile în cauză trebuie să precizeze cel puțin:

(a)mecanismele pentru schimbul de informații dintre agenție și autoritățile de supraveghere relevante din țările terțe în cauză, inclusiv accesul la toate informațiile solicitate de agenție privind operatorii spațiali din țări terțe autorizați în țările terțe;

(b)mecanismele de notificare promptă a agenției în cazul în care o autoritate competentă dintr-o țară terță consideră că operatorii spațiali din țări terțe pe care agenția i-a înregistrat în URSO în temeiul articolului 24 încalcă condițiile de autorizare din țara terță respectivă sau alte acte legislative pe care respectivii operatori spațiali din țări terțe sunt obligați să le respecte;

(c)procedurile privind coordonarea activităților, inclusiv investigațiile și inspecțiile la fața locului pe care agenția le poate efectua, în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre, după ce a informat în mod corespunzător autoritatea competentă din țara terță în acest sens.

6.Comisia monitorizează, în cooperare cu agenția, dacă cadrul juridic și de supraveghere al unei țări terțe este în continuare echivalent cu cerințele prevăzute în prezentul regulament.

Atunci când cadrul juridic și de supraveghere al unei țări terțe încetează să mai fie echivalent, Comisia abrogă decizia de echivalare în cauză. 

Articolul 106

Acorduri internaționale cu țări terțe

1.Uniunea poate încheia acorduri de cooperare cu țări terțe cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament, în special pentru:

(a)a facilita recunoașterea reciprocă a normelor privind aspectele reglementate de prezentul regulament;

(b)a facilita recunoașterea reciprocă a evaluărilor tehnice efectuate de organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale și de autoritățile și organismele tehnice relevante ale țărilor terțe;

(c)a stabili detaliile și procedurile pentru derogarea acordată serviciilor de lansare menționată la articolul 19;

(d)a stabili condițiile de utilizare în Uniune a serviciilor spațiale sau a datelor spațiale furnizate de un operator spațial dintr-o țară terță care este o entitate guvernamentală sau care operează sau deține active militare ale infrastructurii spațiale, inclusiv de uz civil.

2.Agenția poate coopera cu autoritățile de supraveghere relevante din țări terțe, altele decât cele menționate la alineatul (1) litera (b), și, sub rezerva aprobării de către Comisie, poate încheia memorandumuri de înțelegere și acorduri de lucru cu aceste autorități sau cu organisme ale organizațiilor internaționale.

Articolul 107

Regimuri aplicabile organizațiilor internaționale

1.Comisia poate încredința unei organizații internaționale, prin intermediul unor acorduri de contribuție, punerea în aplicare a atribuțiilor privind operarea activelor deținute de Uniune.

Respectivele acorduri de contribuție stabilesc condițiile și modalitățile practice și operaționale pentru controlul aplicării de către organizația internațională respectivă a cerințelor prevăzute în titlul IV. 

2.În cazul în care o organizație internațională operează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21, statele membre asigură respectarea de către organizația internațională respectivă a cerințelor prevăzute în titlul IV, în contextul autorizațiilor menționate la articolul 6 alineatul (1).

3.În cazul în care o organizație internațională operează propriile active ale infrastructurii spațiale, Uniunea depune eforturi pentru a încheia acorduri cu organizația internațională respectivă. 

Acordul menționat la primul paragraf stabilește condițiile și modalitățile practice și operaționale prin care se asigură controlul aplicării de către respectiva organizație internațională a cerințelor prevăzute în titlul IV, ținând seama în mod corespunzător de cadrul său instituțional. 

Articolul 108

Relațiile cu Agenția Spațială Europeană 

1.Uniunea depune eforturi pentru a încheia un acord cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru promovarea obiectivelor urmărite de prezentul regulament și pentru consolidarea cooperării dintre Uniune și ESA. 

2.Acordul menționat la alineatul (1) stabilește condițiile pentru punerea în aplicare de către ESA a cerințelor prevăzute în titlul IV, precum și modalitățile practice și operaționale prin care se asigură controlul aplicării acestor cerințe, în special:

(a)în cazul în care ESA nu este operatorul activelor deținute de Uniune, măsurile necesare pentru ca ESA să efectueze evaluarea tehnică ce îi va permite Comisiei să evalueze respectarea cerințelor prevăzute în regulament de către operatorul spațial din Uniune al activelor spațiale deținute de Uniune, în vederea emiterii autorizației și a realizării supravegherii continue menționate la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf; 

(b)în cazul în care activele deținute de Uniune sunt fie operate, fie deținute de ESA, măsurile și condițiile necesare pentru a permite activitățile de evaluare tehnică și atribuțiile de autorizare și supraveghere;

(c)orice sprijin care poate fi furnizat de ESA în ceea ce privește specificațiile tehnice necesare pentru standardizare, sub supravegherea Comisiei, ținând seama totodată de standardele tehnice internaționale existente pentru activitățile spațiale.

3.ESA poate oferi sprijin statelor membre prin realizarea de evaluări tehnice în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b).

Acordul menționat la alineatul (1) stabilește condițiile pentru recunoașterea ESA ca organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale. 

4.La cererea Comisiei, ESA poate participa, în calitate de observator sau membru, la orice grup consultativ relevant cu caracter tehnic care poate fi instituit în temeiul prezentului regulament.

TITLUL VI
MĂSURI DE SPRIJIN

Capitolul I
MĂSURI DE CONSOLIDARE A CAPACITĂȚILOR

Articolul 109

Consolidarea capacităților

1.Comisia sprijină operatorii spațiali, autoritățile competente și organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale în punerea în aplicare a prezentului regulament prin:

(a)elaborarea, în strânsă cooperare cu agenția și cu ENISA, după caz, a unor materiale de orientare, metodologii și bune practici cu privire la următoarele aspecte:

(i)utilizarea, în contextul procedurilor de achiziții publice desfășurate la nivel național, a etichetelor Uniunii pentru siguranța spațială emise în conformitate cu articolul 112 alineatul (4); 

(ii)cerințele aplicabile unor domenii noi sau în curs de dezvoltare, cum ar fi serviciile de întreținere pe orbită sau normele privind traficul orbital;

(iii)după caz, alte aspecte reglementate de prezentul regulament;

(b)promovarea, cu sprijinul agenției, a colaborării și a schimbului de informații cu privire la aspectele reglementate de titlul IV capitolul II, prin facilitarea încheierii acordurilor privind schimbul de informații menționate la articolul 29 din Directiva (UE) 2022/2555.

2.Comisia sprijină consolidarea capacităților, precum și activitățile de cercetare și inovare, prin cofinanțarea unor proiecte comune de cercetare și dezvoltare care să permită adoptarea de către industrie a unor soluții tehnologice care facilitează respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament în următoarele domenii:

(a)dezvoltarea tehnologiilor și protocoalelor de criptare;

(b)dezvoltarea sistemelor de siguranță la bord;

(c)dezvoltarea tehnologiilor și conceptelor ISOS;

(d)orice alte aspecte reglementate de prezentul regulament. 

Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 113, pentru completarea prezentului regulament, prin care precizează aspectele menționate la primul paragraf litera (c). 

3.Comisia finanțează:

(a)elaborarea de standarde pentru dispozitivele de neutralizare a lansatoarelor;

(b)acordarea de bonuri valorice pentru a sprijini participarea operatorilor spațiali la programe de îndrumare, menite să compenseze o parte din costurile suportate cu punerea în aplicare a cerințelor prevăzute la articolul 96 alineatul (2). 

4.Comisia facilitează accesul la testele de penetrare bazate pe amenințări menționate la articolul 88 alineatul (3) primul paragraf, prin cartografierea disponibilității unor astfel de servicii de testare în Uniune și prin elaborarea de contracte-cadru pentru a asigura accesul rapid și la prețuri accesibile, în special pentru IMM-uri și întreprinderile mici cu capitalizare medie.

Articolul 110

Portal de informare

1.Comisia, cu sprijinul agenției, creează și gestionează un portal de informare în sprijinul prezentului regulament („portalul de informare”).

2.Portalul de informare îndeplinește următoarele sarcini:

(a)asistă operatorii spațiali în punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)furnizează liste de verificare a conformității pentru a facilita aderarea voluntară la sistemele de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale instituite în temeiul articolului 111 alineatul (4) primul paragraf; 

(c)sprijină orice punct unic de contact relevant instituit de statele membre.

3.Statele membre informează Comisia cu privire la orice portaluri naționale de asistență instituite pentru a gestiona interogările privind normele, procedurile și procesele de autorizare.

Comisia asigură interoperabilitatea acestor portaluri de asistență cu portalul de informare. 

Capitolul II
CADRUL PRIVIND ETICHETA UNIUNII PENTRU ACTIVITĂȚI SPAȚIALE

Articolul 111

Sistemele de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale

1.Comisia elaborează un cadru privind eticheta Uniunii pentru activități spațiale pentru a promova aderarea voluntară sporită la standarde înalte de protecție a activităților spațiale.

Cadrul privind eticheta Uniunii pentru activități spațiale este alcătuit din sistemele de etichetare ale Uniunii menționate la alineatele (2) și (3). 

2.Un sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale stabilește cerințele detaliate pentru:

(a)limitarea riscurilor asociate deșeurilor spațiale;

(b)îmbunătățirea siguranței și a sustenabilității obiectelor spațiale aflate pe orbită, a siguranței aeronavelor în zbor sau a siguranței persoanelor și a bunurilor de la sol atunci când se desfășoară activități spațiale;

(c)reducerea poluării luminoase produse de navele spațiale;

(d)reducerea poluării radio produse de navele spațiale;

(e)garantarea rezilienței infrastructurii spațiale, în special în ceea ce privește activele critice și reziliența lanțului de aprovizionare;

(f)facilitarea operațiunilor și serviciilor din spațiul cosmic;

(g)contribuția la reducerea impactului asupra mediului al desfășurării activităților spațiale.

3.În urma unei cereri din partea Comisiei, agenția pregătește o propunere de sistem sau propune o actualizare a unui sistem existent de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale.

Un sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale poate specifica unul sau mai multe dintre următoarele niveluri de protecție pentru misiunile, serviciile sau produsele spațiale specifice la care se referă: „de bază”, „substanțial” sau „ridicat”.

Într-un astfel de caz, agenția se asigură că nivelul de protecție specificat este proporțional cu nivelul de protecție asociat cerințelor prevăzute în respectivul sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale.

4.Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)un model pentru elementele sistemului de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale, inclusiv durata acestora;

(b)sisteme de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale pe baza sistemului propus sau a actualizărilor unui sistem existent de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale. 

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 114 alineatul (2). 

5.Agenția menține un site specific care furnizează informații actualizate privind sistemele de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale și etichetele Uniunii pentru activități spațiale și le face cunoscute.

Articolul 112

Acordarea și utilizarea unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale

1.În cazul în care un operator spațial intenționează să obțină eticheta Uniunii pentru activități spațiale, respectivul operator prezintă agenției o cerere în acest sens, însoțită de un dosar tehnic detaliat care demonstrează îndeplinirea cerințelor stabilite în sistemul (sistemele) de etichetare al(e) Uniunii pentru activități spațiale pentru care se solicită eticheta Uniunii pentru activități spațiale.

Agenția informează de îndată Comisia cu privire la această cerere.

2.Agenția furnizează Comisiei un aviz detaliat cu privire la conformitatea cererii cu cerințele sistemului (sistemelor) relevant(e) de etichetare al(e) Uniunii pentru activități spațiale.

3.Pe baza evaluării agenției, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cu privire la cereri.

4.Agenția emite etichete ale Uniunii pentru activități spațiale operatorilor spațiali ale căror cereri au fost aprobate de Comisie în conformitate cu alineatul (3), eticheta pentru activități spațiale având durata specificată în sistemul corespunzător de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale.

5.Agenția verifică periodic, din proprie inițiativă sau în urma unei plângeri, respectarea de către titularul unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale a cerințelor respectivei etichete. În cazul în care agenția stabilește că titularul unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale nu îndeplinește cerințele, aceasta revocă eticheta respectivă. Înainte de a revoca eticheta Uniunii pentru activități spațiale, agenția permită titularului etichetei să prezinte o declarație motivată.

6.Titularul unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale aduce la cunoștința agenției orice nereguli detectate ulterior în ceea ce privește misiunea, serviciul sau produsul spațial care poartă eticheta, care ar putea avea un impact asupra conformității cu cerințele respectivei etichete a Uniunii pentru activități spațiale.

7.Se interzice orice publicitate sau utilizare falsă sau înșelătoare a unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale sau a unui logo care produce confuzie cu o etichetă a Uniunii pentru activități spațiale.

Titlul VII
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 113

Exercitarea delegării

1.Comisiei îi este conferită competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 41 alineatul (3), articolul 44 alineatul (3), articolul 56 alineatul (9) primul paragraf, articolul 70 alineatul (4), articolul 78 alineatul (3), articolul 79 alineatul (4), articolul 82 alineatul (4), articolul 83 alineatul (5), articolul 84 alineatul (5), articolul 85 alineatul (4), articolul 86 alineatul (4), articolul 92 alineatul (4), articolul 93 alineatul (7) al doilea paragraf, articolul 101 alineatul (4) primul paragraf și articolul 109 alineatul (2) al doilea paragraf se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând cu 1 ianuarie 2027.

3.Pentru fiecare act delegat menționat la alineatul (2), agenția transmite Comisiei, după efectuarea de consultări publice, avize tehnice formale până la 1.7.2028. În ceea ce privește aspectele reglementate de titlul IV capitolul II, agenția consultă ENISA.

4.Delegarea de competențe menționată la articolul 41 alineatul (3), articolul 44 alineatul (3), articolul 56 alineatul (9) primul paragraf, articolul 70 alineatul (4), articolul 78 alineatul (3), articolul 79 alineatul (4), articolul 82 alineatul (4), articolul 83 alineatul (5), articolul 84 alineatul (5), articolul 85 alineatul (4), articolul 86 alineatul (4), articolul 92 alineatul (4), articolul 93 alineatul (7) al doilea paragraf, articolul 101 alineatul (4) primul paragraf și articolul 109 alineatul (2) al doilea paragraf poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.

O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

5.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

6.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

7.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 41 alineatul (3), al articolului 44 alineatul (3), al articolului 56 alineatul (9) primul paragraf, al articolului 70 alineatul (4), al articolului 78 alineatul (3), al articolului 79 alineatul (4), al articolului 82 alineatul (4), al articolului 83 alineatul (5), al articolului 84 alineatul (5), al articolului 85 alineatul (4), al articolului 86 alineatul (4), al articolului 92 alineatul (4), al articolului 93 alineatul (7) al doilea paragraf, al articolului 101 alineatul (4) primul paragraf și al articolului 109 alineatul (2) al doilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de 2 luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada menționată se prelungește cu 2 luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 114

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Acesta reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 .

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 .

3.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

4.Comitetul se întrunește în diferite configurații, după cum urmează:

(a)configurația pentru siguranță;

(b)configurația pentru reziliență;

(c)configurația pentru sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului;

(d)configurația pentru ISOS;

(e)configurația pentru datele spațiale.

5.În conformitate cu acordurile internaționale încheiate de Uniune, reprezentanți ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi invitați, în calitate de observatori, la reuniunile comitetului, în condițiile prevăzute de regulamentul său de procedură, ținând seama de securitatea Uniunii.

Articolul 115

Secretul profesional

1.Orice informații confidențiale primite, schimbate sau transmise în temeiul prezentului regulament de orice persoană, organism sau autoritate menționată la alineatul (2) sunt supuse cerințelor secretului profesional prevăzute la alineatele (2) și (3). 

2.Fără a aduce atingere schimbului de informații și utilizării informațiilor în conformitate cu prezentul regulament, obligația de păstrare a secretului profesional se aplică tuturor persoanelor care lucrează sau au lucrat pentru Comisie, agenție, autoritățile competente sau un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale, unei autorități, unei persoane fizice sau juridice căreia autoritățile competente sau organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale i-au delegat competențe și sarcini, inclusiv auditorilor și experților contractați de acestea.

3.Informațiile care fac obiectul secretului profesional, inclusiv în contextul schimbului de informații între autoritățile competente în temeiul prezentului regulament și autoritățile competente desemnate sau instituite în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2555 și cu Directiva (UE) 2022/2557, nu se comunică niciunei alte persoane sau autorități, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut de dreptul Uniunii sau de dreptul intern.

4.Toate informațiile care fac obiectul unui schimb între autoritățile competente în temeiul prezentului regulament și care privesc condiții comerciale sau operaționale, precum și aspecte economice sau personale sunt confidențiale și fac obiectul cerințelor privind secretul profesional, cu excepția cazului în care o autoritate competentă precizează, la momentul inițierii comunicării, că informațiile respective pot fi divulgate sau a cazului în care divulgarea lor este necesară în scopul desfășurării unor proceduri judiciare.

Articolul 116

Evaluare și revizuire 

1.Până la 1 decembrie 2035 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea prezentului regulament, inclusiv o evaluare a impactului de mediu, economic și social al activităților spațiale asupra altor sectoare, și prezintă, după caz, un raport privind revizuirea acestuia, însoțit, dacă este necesar, de o propunere legislativă. Rapoartele se publică.

2.În scopul evaluării și al revizuirii menționate la alineatul (1), Comisia poate solicita agenției și statelor membre să furnizeze date și informații. Agenția și statele membre furnizează cu promptitudine Comisiei datele și informațiile solicitate.

3.Atunci când efectuează evaluarea și revizuirea menționate la alineatul (1), Comisia ține seama de avizele, pozițiile și constatările agenției, ale Parlamentului European, ale Consiliului, ale statelor membre și ale autorităților competente, precum și ale altor organisme și organizații relevante sau ale altor surse relevante.

Articolul 117

Rapoarte către Comisie

Până la 1 decembrie 2031 și în fiecare an după această dată, statele membre raportează Comisiei cu privire la stadiul punerii în aplicare a prezentului regulament. Raportul trebuie să cuprindă informații privind acțiunile de asigurare a respectării legislației și actualizări privind sectorul spațial la nivel național, de exemplu aspecte legate de competitivitate care au efecte asupra funcționării pieței interne și elemente privind nevoile de cheltuieli publice și private. 

În primul raport, statele membre indică Comisiei acțiunile pregătitoare și măsurile adoptate la nivel național, inclusiv adaptările menite să asigure aplicarea fără probleme a prezentului regulament.

Articolul 118

Perioada de tranziție 

1.În cazul autorizațiilor referitoare la activele planificate a fi lansate după 1 ianuarie 2030, pentru care etapa de analiză critică a proiectului s-a încheiat la [JO: se calculează 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], prezentul regulament se aplică numai de la 1 ianuarie 2032.

2.Autoritățile competente (în ceea ce privește operatorii spațiali din Uniune) și agenția (în ceea ce privește operatorii spațiali din țări terțe) constată încheierea etapei de analiză critică a proiectului menționate la alineatul (1) în momentul în care operatorii spațiali prezintă dovada obținută de la entitatea relevantă căreia i s-a încredințat prin contract aprobarea tehnică a proiectului navei spațiale. 

Articolul 119

Intrarea în vigoare și aplicarea 

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2030. 

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președinta    Președintele

[...]    [...]

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale în Uniune.

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Un nou plan pentru prosperitatea și competitivitatea sustenabilă a Europei

Prosperitate și competitivitate

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

Regulamentul propus vizează sprijinirea dezvoltării și funcționării pieței interne pentru sectorul spațial.

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific nr.

Propunerea stabilește patru obiective specifice:

(i) instituirea unui cadru al Uniunii care să reglementeze comportamentul operatorilor spațiali din Uniune într-un mod care să asigure un mediu de afaceri stabil, previzibil și competitiv, care să stimuleze inovarea;

(ii) asigurarea posibilității de urmărire a obiectelor spațiale și reducerea generării de deșeuri spațiale ca urmare a activităților spațiale;

(iii) crearea unui nivel de referință coerent în materie de reziliență pentru sectorul spațial prin intermediul unui cadru de evaluare a riscurilor și al unor norme de securitate cibernetică adaptate infrastructurii spațiale;

(iv) o metodă comună de evaluare și măsurare a impactului activităților spațiale din Uniune asupra mediului.

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Regulamentul propus ar îmbunătăți condițiile de funcționare a pieței interne a datelor spațiale și a serviciilor spațiale, cu un impact pozitiv considerabil asupra industriei spațiale a UE și asupra competitivității acesteia.

Dezvoltarea pieței interne a spațiului ar însemna o mai mare integrare între statele membre, crearea condițiilor pentru un acces sporit pe piață pentru întreprinderi, stimularea inovării în întreaga industrie, atragerea mai multor investiții private și reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi.

Instituirea de măsuri pentru a asigura posibilitatea de urmărire a obiectelor spațiale și reducerea cantității de deșeuri spațiale ar contribui la un mediu spațial mai sigur și mai sustenabil. Acest lucru ar reduce în mod semnificativ riscul de coliziune și generarea de deșeuri spațiale, protejând atât sateliții operaționali, cât și sustenabilitatea orbitală pe termen lung.

Elaborarea unei baze de referință coerente pentru toate activele infrastructurii spațiale și punerea în aplicare a unor cadre de evaluare a riscurilor adaptate la nevoile în materie de securitate cibernetică ale sectorului spațial ar consolida reziliența activităților spațiale din Uniune împotriva amenințărilor cibernetice. Acest lucru ar consolida încrederea în capabilitățile părților interesate, inclusiv ale întreprinderilor private și ale agențiilor guvernamentale, stimulând și mai mult utilizarea serviciilor spațiale, atrăgând investiții și încurajând creșterea unei industrii spațiale solide și sigure în UE.

Elaborarea unei metode comune de măsurare a impactului activităților spațiale asupra mediului ar facilita luarea de decizii în cunoștință de cauză pe baza unor indicatori standardizați, ceea ce ar permite întreprinderilor să investească în tehnologii mai verzi și factorilor de decizie să pună în balanță beneficiile și riscurile activităților spațiale.

În cele din urmă, punerea în aplicare cu succes a regulamentului ar spori capacitatea Uniunii de a influența standardele globale în domeniul spațial și ar îmbunătăți competitivitatea industriei Uniunii pe piețele mondiale.

Evaluarea impactului care însoțește prezentul regulament a stabilit beneficiul anual total pentru întreprinderi (operatorii de sateliți) la 677,5 milioane EUR, ceea ce compensează complet costurile generate de cerințele care decurg din noul regulament. Pentru autoritățile publice ale statelor membre, costurile de asigurare a conformității și de asigurare a respectării legislației sunt estimate la 1-4 ENI.

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Pentru a monitoriza punerea în aplicare cu succes a prezentului regulament și pentru a evalua impactul și reacția pieței, în special a IMM-urilor, va fi utilizat următorul set de indicatori.

Obiective specifice

Indicator

Metodă

Scenariu de referință

Țintă 33(1)

Estimarea progreselor anuale

Frecvența revizuirilor

Sprijinirea dezvoltării și funcționării unei piețe unice pentru sectorul spațial

Activități spațiale în cadrul pieței unice care respectă legislația propusă

Raportările statelor membre

0

100 %

100 % după intrarea în vigoare a actului

Anuală

Asigurarea posibilității de urmărire a obiectelor spațiale și reducerea generării de deșeuri spațiale

Numărul de evenimente de mare interes

Prin intermediul parteneriatului EU-SSST

622 (LEO) 33 (MEO) 101 (GSO)

Reducere de 10 %

Reducere de ~5 % pe an

Anuală

Asigurarea posibilității de urmărire a obiectelor spațiale și reducerea generării de deșeuri spațiale

Numărul de eliminări reușite la scoaterea din uz

Prin intermediul parteneriatului EU-SSST

GSO: 60 % LEO: 65 %

90 % pentru toate orbitele

Creștere de ~3 % pe an

Anuală

Crearea unui cadru de evaluare a riscurilor adaptat la securitatea cibernetică pentru infrastructura spațială

Numărul raportat de incidente cibernetice semnificative atenuate

EUSPA prin mecanismul de raportare (pentru activele deținute de UE); Echipele de intervenție în caz de incidente de securitate informatică (CSIRT)/ghișeele unice (SPOC) (conform NIS) și centrele naționale de monitorizare spațială pentru celelalte active

Necomunicat

Reducere de 50 %

50 % după intrarea în vigoare a legii

Anuală

Crearea unei metode comune de măsurare a impactului activităților spațiale asupra mediului

% din reprezentarea cotei de piață a UE în elaborarea PEFCR

Raportările statelor membre

0 %

≥51 %

≥51 %

Anuală

Crearea unei metode comune de măsurare a impactului activităților spațiale asupra mediului

% din operatorii spațiali efectuează raportări de mediu

Raportările statelor membre

40 % 34(2)

80 % 35(3)

80 % după instituirea cadrului PEFCR

Anuală

Crearea unei metode comune de măsurare a impactului activităților spațiale asupra mediului

Numărul de misiuni spațiale care integrează cadrul ECV standardizat

Raportările statelor membre

Nu se aplică (lipsa unui cadru ECV standardizat pentru activitățile spațiale)

80 % 36(4)

După instituirea cadrului ECV

Anual după elaborarea cadrului

Crearea unei metode comune de măsurare a impactului activităților spațiale asupra mediului

Amprenta de mediu a activităților spațiale (de exemplu, emisiile de CO₂)

Raportările statelor membre

Nu se aplică (lipsa unei metode comune de măsurare)

A se monitoriza

După instituirea cadrului PEFCR, apoi ținte anuale de reducere

Anual după elaborarea cadrului

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei se referă la:

o acțiune nouă

o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 37 (5)

prelungirea unei acțiuni existente

o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

13 state membre dispun de legi privind spațiul, iar altele sunt în curs de elaborare a unei legislații în domeniul spațial pentru a aborda intensificarea activităților spațiale și apariția unor operatori comerciali nou-intrați. Lipsa de coordonare și diferențele de reglementare au condus la un cadru juridic fragmentat, care poate crea obstacole în calea furnizării de servicii spațiale și de date spațiale pe piața unică.

Fără coordonare, mijloacele și abordările în materie de reglementare a activităților spațiale din Uniune vor continua să se diversifice. Prin urmare, regulamentul propus introduce o armonizare specifică a cerințelor esențiale privind autorizarea furnizării de activități și servicii spațiale. Cerințele esențiale se referă în principal la siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a activităților spațiale. Dispoziții limitate se aplică ISOS și traficului orbital. 

Un nivel coerent și uniform de protecție pentru toate activele infrastructurii spațiale facilitează furnizarea de servicii spațiale, libera circulație a datelor spațiale generate prin utilizarea unei astfel de infrastructuri spațiale, precum și capacitatea operatorilor spațiali de a desfășura activități spațiale în mai multe jurisdicții, fără obstacole. Prin urmare, regulamentul ar oferi securitate juridică pentru operatorii și utilizatorii domeniului spațial din Uniune.

Regulamentul se aplică tuturor activelor lansate după 1 ianuarie 2030. Totuși, pentru activele care se află încă într-o etapă de analiză critică a proiectului, regulamentul prevede o perioadă de tranziție de încă 24 de luni pentru asigurarea conformității.

Anumite aspecte, cum ar fi guvernanța, ar trebui să fie gata de punere în aplicare până în 2030. Statele membre ar trebui să se asigure că, până la data respectivă, numesc autorități existente sau înființează autorități noi care să îndeplinească atribuțiile prevăzute în regulament și să consolideze expertiza tehnică și capacitatea pentru a permite o punere în aplicare fără probleme a prezentului regulament prin intermediul unor organisme tehnice calificate pentru activitățile spațiale care îndeplinesc atribuții de evaluare tehnică.

La nivelul Uniunii, Agenția UE pentru Programul spațial („agenția”) ar trebui să instituie toate structurile, procesele și procedurile interne necesare pentru a-și asuma noile responsabilități care îi sunt încredințate prin regulament.

Noile responsabilități se referă în special la evaluarea tehnică menită să ajute și să sprijine noile atribuții ale Comisiei constând în autorizarea și supravegherea operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune, în înregistrarea și supravegherea operatorilor din țări terțe și în efectuarea de evaluări tehnice pentru statele membre care nu dispun de organisme tehnice calificate pe teritoriul lor. În plus, agenția asigură coordonarea activităților Rețelei pentru reziliență spațială a Uniunii (EUSRN), monitorizează incidentele legate de activele deținute de Uniune, gestionează crearea și punerea în aplicare a noilor sisteme de etichetare ale Uniunii pentru activități spațiale și contribuie la elaborarea și punerea în aplicare a diferitelor măsuri de sprijin prevăzute de prezentul regulament.

Agenția ar trebui să se pregătească pentru exercitarea noilor sale competențe de evaluare tehnică pentru a asista Comisia în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și pentru instituirea unor structuri interne specifice în acest scop, cum ar fi comisia de asigurare a conformității și comisia de soluționare a contestațiilor.

Până la momentul intrării în vigoare a regulamentului, ar trebui să existe deja o serie de baze de date și instrumente conexe, în special Registrul obiectelor spațiale al Uniunii (URSO), baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes.

Comisia Europeană elaborează în continuare, prin acte delegate și/sau de punere în aplicare, cerințele tehnice necesare pentru punerea în aplicare a normelor prevăzute în prezentul regulament și emite mandate de standardizare pentru elaborarea de standarde armonizate.

În cele din urmă, se introduce un set de măsuri de sprijin, prin măsuri de consolidare a capacităților, asistență tehnică și finanțare, pentru a sprijini și a pregăti statele membre și industria spațială în vederea punerii în aplicare a regulamentului și pentru a contribui la compensarea unei părți din potențialele costuri de punere în aplicare, de exemplu pentru întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere, IMM-uri și întreprinderile mici cu capitalizare medie.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Activitățile spațiale au o puternică dimensiune transfrontalieră, deoarece infrastructura spațială fabricată într-un stat membru este adesea utilizată de întreprinderi care își desfășoară activitatea pe piața internă, iar operatorii spațiali sunt adesea nevoiți să obțină mai multe autorizații în mai multe state membre. Cadrul fragmentat emergent de norme naționale potențial divergente riscă să creeze obstacole pentru o piață unică competitivă a produselor spațiale, a serviciilor spațiale și a datelor spațiale.

Este necesară o acțiune comună la nivelul Uniunii pentru a crește nivelul comun de siguranță, reziliență și sustenabilitate din punctul de vedere al mediului al activităților spațiale în Uniune. Aceasta prezintă o valoare adăugată clară în comparație cu acțiunile individuale ale statelor membre, prin faptul că (1) stabilește condiții de concurență echitabile în Uniune prin apropierea cerințelor esențiale din condițiile de autorizare legate de siguranță, reziliență și impactul activităților spațiale asupra mediului; (2) asigură o mai bună coordonare a statelor membre, evitând astfel suprapunerile, duplicările și contradicțiile, prin instituirea unor mecanisme coerente la nivelul întregii piețe interne; (3) îmbunătățește în mod omogen nivelul de protecție a infrastructurii spațiale, consolidând capacitatea acesteia de a furniza date spațiale care, la rândul lor, permit furnizarea de servicii pe piața internă și (4) asigură coerența la calcularea impactului activităților spațiale din Uniune asupra mediului.

O abordare comună la nivelul Uniunii cu privire la activitățile spațiale sigure, reziliente și sustenabile ar oferi beneficii multiple pentru sectorul spațial al Uniunii prin asigurarea securității juridice, prin eliminarea obstacolelor din calea furnizării de servicii spațiale și de date spațiale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor generate de cerințe naționale multiple și divergente, prin stimularea concurenței și prin oferirea accesului la piețe mai mari.

O acțiune coordonată ar permite Uniunii să orienteze și să consolideze viitoarele standarde globale privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale, consacrând Uniunea ca organism de standardizare la nivel mondial într-un domeniu care necesită soluții urgente pentru a face față riscurilor emergente legate de utilizarea orbitelor și a spațiului cosmic.

În paralel, Uniunea ar urmări negocierea unor acorduri de recunoaștere reciprocă cu țări terțe care să îmbunătățească accesul pe piață al industriei spațiale a UE.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Prezentul regulament este primul de acest fel din domeniul spațiului, introducând o armonizare specifică cu privire la aspectele-cheie ale autorizărilor pentru desfășurarea de activități spațiale. În același timp, el se bazează pe anumite elemente din noul cadru legislativ și pe învățămintele desprinse din punerea în aplicare a legislației de armonizare a Uniunii privind produsele și serviciile.

Pentru a menține și a spori competitivitatea și inovarea în sectorul spațial din Uniune, în special în ceea ce privește întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și instituțiile de cercetare, regulamentul va desprinde învățăminte și din cele mai recente acte legislative, cum ar fi Regulamentul privind inteligența artificială sau Regulamentul privind reziliența cibernetică.

În acest sens, regulamentul (a) va include un set de măsuri de sprijin care să ajute întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere, IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie, să respecte măsurile prevăzute în prezentul regulament, inclusiv, dar fără a se limita la îndrumare și mentorat, asistență tehnică și sprijin pentru dezvoltarea de noi soluții tehnologice; (b) va integra proporționalitatea în norme, prevăzând regimuri mai puțin stricte bazate pe criterii diferite, cum ar fi dimensiunea operatorului spațial, importanța critică a misiunii spațiale, activul spațial sau orbita utilizată.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Regulamentul stabilește cerințe esențiale comune și minime pentru aspectele privind siguranța, reziliența și mediul ale activităților spațiale pentru operatorii spațiali din Uniune, precum și pentru operatorii stabiliți în țări terțe care furnizează date spațiale în Uniune.

În același timp, prezentul regulament se bazează pe anumite elemente fundamentale ale noului cadru legislativ, cum ar fi organismele notificate, evaluările conformității și elaborarea de standarde armonizate, care sunt totuși adaptate și ajustate în funcție de nevoile domeniului spațial, ținând seama de o abordare treptată a reglementării în acest domeniu.

Propunerea s-ar baza pe structurile și mecanismele dezvoltate în contextul altor acte legislative privind reziliența și securitatea cibernetică, cum ar fi Directiva 2022/2555 (Directiva NIS 2) și Directiva 2022/2557 (Directiva CER), și ar asigura coordonarea cu acestea.

În ceea ce privește sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului, încorporarea principiilor aferente evaluării ciclului de viață (ECV) în activitățile spațiale reflectă obiectivul general urmărit de Uniune de a atinge o mai mare sustenabilitate și responsabilitate față de mediu în sectorul spațial.

Devine esențială asigurarea conformității cu Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile [(UE) 2024/1781], care va impune un pașaport digital al produsului pentru produsele vizate de regulament care ar putea fi aplicabil chiar și activităților spațiale. Obiectivele specifice și constrângerile activităților spațiale vor fi luate în considerare la reglementarea produselor care afectează aceste activități.

Integrarea ECV în proiectele legate de spațiu, prin utilizarea unei metode comune [bazată pe Recomandarea Comisiei privind metodele PEF și OEF, C(2021) 9332 final], facilitează aderarea la cadrele de reglementare și îmbunătățește evaluările și prezentările de informații privind sustenabilitatea, încurajând astfel alinierea la obiectivele CFM și promovând sinergiile cu alte instrumente menite să promoveze activitățile spațiale ale Uniunii într-un mod sustenabil și responsabil.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Gestionarea domeniilor de acțiune atribuite agenției corespunde mandatului și sarcinilor sale generale existente. Totuși, aceste domenii de acțiune vor necesita profiluri specifice sau noi sarcini care nu pot fi absorbite integral de resursele existente ale agenției sau soluționate prin realocare.

Pentru anumite sarcini orizontale (de exemplu, sprijin administrativ, consultanță juridică, gestionarea contractelor), agenția ar putea utiliza resursele existente, ceea ce ar crea creșteri ale eficienței. De asemenea, se vor stabili sinergii cu structurile tehnice interne existente (de exemplu, un mediu informațional securizat pentru schimbul de informații clasificate cu centrele de monitorizare a securității din statele membre).

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

durată limitată

de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de pregătire din 2030 până în 2031,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 38 (6)

Gestiune directă asigurată de Comisie

prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

prin intermediul agențiilor executive

Gestiune partajată cu statele membre

Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant;

organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme privind monitorizarea și de raportarea

Regulamentul va fi evaluat în vederea revizuirii periodice, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare și, ulterior, o dată la 5 ani. În plus, Comisia Europeană și agenția efectuează mai multe acțiuni de monitorizare pentru evaluarea continuă a eficacității și eficienței măsurilor, în contextul monitorizării controlului aplicării măsurilor, inclusiv supravegherea și analiza aspectelor emergente legate de aplicarea cerințelor.

Obiectivele specifice și indicatorii corespunzători vor fi monitorizați anual.

Comisia Europeană efectuează în mod specific o evaluare pe termen scurt pentru a analiza performanța agenției în ceea ce privește sarcinile care îi revin în temeiul prezentului regulament. Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind constatările evaluării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Regulamentul stabilește noi cerințe de fond cu privire la activitățile spațiale din Uniune, asigurând în același timp o concurență loială între actorii de pe piața internă. Aceste noi norme necesită instituirea unui mecanism de asigurare a coerenței pentru aplicarea transfrontalieră a obligațiilor în temeiul prezentului regulament, precum și conferirea de competențe directe de supraveghere și de asigurare a respectării legislației pentru Comisia Europeană și de atribuții de evaluare tehnică pentru agenție.

Pentru a îndeplini aceste atribuții noi, este necesar să se aloce resurse adecvate serviciilor Comisiei Europene și agenției 39(7). Se estimează că asigurarea respectării și punerea în aplicare cu succes a noului regulament necesită 3 ENI în cadrul Comisiei Europene (pentru atribuțiile și deciziile de supraveghere).

Se estimează că activitățile pregătitoare prevăzute în etapa de accelerare până la sfârșitul anului 2027 vor necesita 2 ENI, care vor fi solicitați în plus față de resursele disponibile în actualul cadru financiar multianual (2021-2027).

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Regulamentul pune bazele pentru piața unică a spațiului. Existența mai multor abordări naționale diferite în materie de reglementare poate fragmenta piața internă, îngreunând navigarea întreprinderilor spațiale și aplicarea unor cadre juridice disparate.

Regulamentul armonizează mai multe cerințe esențiale privind autorizarea și înregistrarea activităților spațiale (norme tehnice în domeniul siguranței, al rezilienței și al sustenabilității activităților spațiale) și stabilește o structură de guvernanță în acest sens.

Această abordare urmărește să creeze securitate juridică, să elimine obstacolele transfrontaliere și să reducă sarcina administrativă și costurile care decurg din multiplele cerințe naționale disparate. Astfel s-ar simplifica modul în care operatorii spațiali își desfășoară activitatea în Uniune, în special operatorii comerciali nou-intrați. Pentru a preveni riscul de alegere a unei instanței mai favorabile și pentru a asigura o aplicare consecventă a noului cadru de reglementare, Comisiei Europene i se vor atribui noi competențe de supraveghere și de asigurare a respectării legii, în timp ce agenția ar dobândi competențe de asistare a Comisiei prin desfășurarea de activități de evaluare tehnică. Pentru a se reduce riscul de creștere a sarcinii administrative a industriei, se are în vedere un regim mai puțin strict pentru întreprinderile nou-înființate, IMM-uri și întreprinderile mici cu capitalizare medie. În plus, pentru sprijinirea industriei spațiale în punerea în aplicare a regulamentului, sunt prevăzute măsuri de sprijin specifice menite să compenseze o parte din potențialele costuri ale punerii sale în aplicare pentru industrie, în special pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Nu se aplică

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Măsurile existente de prevenire a fraudelor aplicabile Comisiei Europene și agențiilor Uniunii se vor aplica și creditelor suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./Nedif. 40(8)

din partea țărilor AELS 41(9)

din partea țărilor candidate și potențial candidate 42(10)

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./Nedif.

din partea țărilor AELS

din partea țărilor candidate și potențial candidate

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

DG: <.......>

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

0,000

Plăți

(2a)

0,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

0,000

Plăți

(2b)

0,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 43(11)

Linia bugetară

(3)

0,000

TOTAL credite 
pentru DG <….>

Angajamente

=1a+1b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=2a+2b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

(5)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite 
în cadrul RUBRICII <....> 
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=5+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

DG: <.......>

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

0,000

Plăți

(2a)

0,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

0,000

Plăți

(2b)

0,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 44(12)

Linia bugetară

(3)

0,000

TOTAL credite 
pentru DG <….>

Angajamente

=1a+1b +3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=2a+2b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

DG: <.......>

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

0,000

Plăți

(2a)

0,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

0,000

Plăți

(2b)

0,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 45(13)

Linia bugetară

(3)

0,000

TOTAL credite 
pentru DG <….>

Angajamente

=1a+1b +3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=2a+2b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

(5)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite 
în cadrul RUBRICII <....> 
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=5+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)

Angajamente

(4)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

(5)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)

(6)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite 
În cadrul rubricilor 1-6 
din cadrul financiar multianual

(Suma de referință)

Angajamente

=4+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=5+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative” 46(14)

DG: DEFIS

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,376

0,376

Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,050

0,050

TOTAL pentru DG DEFIS

Credite

0,000

0,000

0,000

0,426

0,426

DG: <.......>

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL DG <….>

Credite

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,426

milioane EUR (cu trei zecimale)

 

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7 47(15)

Angajamente

0,000

0,000

0,000

0,426

0,426

din cadrul financiar multianual

Plăți

0,000

0,000

0,000

0,426

0,426

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica 
obiectivele și 
realizările 

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta
durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip  48(16)

Valoare medie
costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total
Nr.

Total
Costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1 49(17): [...]

- Realizare

- Realizare

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

3.2.3.1.Credite din bugetul votat

CREDITE VOTATE

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

RUBRICA 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,376

0,376

Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,050

0,050

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,426

În afara RUBRICII 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli cu caracter administrativ

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.3.Total credite

TOTAL 
CREDITE VOTATE 
+ 
VENITURI ALOCATE EXTERNE

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

RUBRICA 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,376

0,376

Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,050

0,050

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,426

0,426

În afara RUBRICII 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli cu caracter administrativ

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,426

0,426

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 50(18)

CREDITE VOTATE

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01(la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

0

0

0

2

20 01 02 03 (delegațiile UE)

0

0

0

0

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 11 (cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza)

0

0

0

0

Personal extern (în ENI)

20 02 01(AC, END din „pachetul global”)

0

0

0

0

20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)

0

0

0

0

Linie de sprijin admin.
[XX.01.YY.YY]

- la sediu

0

0

0

0

- în delegațiile UE

0

0

0

0

01 01 01 02(AC, END – cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7

0

0

0

0

TOTAL

0

0

0

2

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane

TOTAL 
CREDITE VOTATE 
+ 
VENITURI ALOCATE EXTERNE

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01(la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

0

0

0

2

20 01 02 03 (delegațiile UE)

0

0

0

0

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 11 (cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza)

0

0

0

0

Personal extern (în echivalent normă întreagă)

20 02 01(AC, END din „pachetul global”)

0

0

0

0

20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)

0

0

0

0

Linie de sprijin admin.
[XX.01.YY.YY]

- la sediu

0

0

0

0

- în delegațiile UE

0

0

0

0

01 01 01 02(AC, END – cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7

0

0

0

0

TOTAL

0

0

0

2

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

 

Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei

În mod excepțional, personal suplimentar*

 

 

Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 7 sau Cercetare

Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA

Personal ce urmează să fie finanțat din taxe

Posturi din schema de personal

2

 

Nu se aplică

 

Personal extern (AC, END, INT)

 

 

 

 

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:

Funcționari și personal temporar

Lansarea activităților inițiale de coordonare necesare pentru a asigura pregătirea unei serii de reuniuni, proiecte de rapoarte și activități de politică pentru instituirea și punerea în aplicare a tuturor structurilor, proceselor și procedurilor interne necesare pentru asumarea noilor responsabilități încredințate agenției prin Actul legislativ privind spațiul. Activitățile inițiale pot include, de asemenea, lucrările pregătitoare necesare pentru a lansa dezvoltarea și punerea în aplicare a unora dintre soluțiile digitale și instrumentele conexe prevăzute în Actul legislativ privind spațiul.

Personal extern

 

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

Obligatoriu: în tabelul de mai jos trebuie inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală generate de propunere/inițiativă.

În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 ar trebui prezentate pe rândul desemnat.

Creditele de la rubricile 1-6 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate la secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL CFM 
2021-2027

RUBRICA 7

Cheltuieli IT (corporative)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

În afara RUBRICII 7

Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

necesită revizuirea CFM.

3.2.7.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

nu prevede cofinanțare din partea terților

prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 51(19)

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

Articolul ..........

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[...]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[...]

4.DIMENSIUNILE DIGITALE

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

Propunerea legislativă prevede dezvoltarea și punerea în aplicare a unei serii de soluții digitale și de instrumente conexe, cu scopul de a sprijini statele membre și de a ajuta industria spațială să pună în aplicare actul în timp util. Utilizarea soluțiilor digitale urmărește să faciliteze mai multe activități, cum ar fi prelucrarea datelor (colectarea, gestionarea, stocarea), activitățile de monitorizare și urmărire, raportarea și efectuarea de analize, și să faciliteze interacțiunile dintre părțile interesate relevante:

Descrierea cerinței

Categoriile de părți interesate afectate

Procesul (procesele) afectat(e)

Registrul obiectelor spațiale (URSO) este un registru digital care va fi utilizat pentru colectarea, prelucrarea și schimbul de date referitoare la operatorii spațiali înregistrați autorizați să opereze și să furnizeze servicii spațiale în Uniune.

Agenția UE pentru Programul spațial, furnizorii de servicii spațiale din afara UE

Crearea și gestionarea unui registru digital

Baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes este o soluție digitală care va fi utilizată pentru colectarea, prelucrarea și schimbul de date referitoare la datele de contact ale personalului relevant responsabil cu activitățile de evitare a coliziunilor și de reintrare în atmosferă, raportate de operatorii de nave spațiale care își desfășoară activitatea în Uniune.

Agenția UE pentru Programul spațial, furnizorii de servicii spațiale din UE și din afara UE

Crearea și gestionarea unei baze de date digitale

Portalul de informare de tip ghișeu unic este o platformă digitală care va fi utilizată pentru colectarea, prelucrarea și schimbul de date cu scopul de a furniza un anumit număr de servicii pentru gestionarea procesului de acordare a licențelor în vederea desfășurării de activități spațiale la nivel național.

Comisia Europeană, Agenția UE pentru Programul spațial, statele membre, furnizorii de servicii spațiale din UE

Crearea și gestionarea unei platforme digitale

Certificatul electronic de trasabilitate va fi eliberat furnizorilor de servicii spațiale pentru a atesta conformitatea obiectelor spațiale cu cerințele regulamentului în scopul utilizării lor în Uniune.

Agenția UE pentru Programul spațial, furnizorii de servicii spațiale

Crearea și gestionarea soluției digitale

Baza de date privind amprenta de mediu este o bază de date publică digitală care va fi utilizată pentru activitățile de colectare și prelucrare. De asemenea, aceasta va pune la dispoziția publicului datele necesare pentru calcularea amprentei de mediu.

Comisia Europeană, Agenția UE pentru Programul spațial, statele membre, furnizorii de servicii spațiale din UE

Crearea și gestionarea bazei de date digitale

4.2.Date

(1) Registrul obiectelor spațiale (URSO): URSO va colecta și va prelucra informații privind furnizorii de servicii spațiale autorizați sau înregistrați să opereze și să furnizeze servicii spațiale în UE. Gestionarea datelor se va alinia la Strategia europeană privind datele, punând accentul pe schimbul securizat, pe reutilizare și pe un nivel minim de duplicare prin intermediul principiului „doar o singură dată”. Agenția va crea și va gestiona URSO, asigurând transparența și aplicarea consecventă în toate statele membre.

(2) Baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes: această bază de date va conține datele de contact ale personalului responsabil cu activitățile de evitare a coliziunilor și de reintrare în atmosferă. Aceasta va fi concepută astfel încât să respecte formatele standard de date și să asigure protecția datelor. În conformitate cu principiul „doar o singură dată”, aceasta va urmări reutilizarea informațiilor de contact verificate existente pentru a reduce la minimum intrările redundante. Atunci când responsabilitățile operaționale se modifică, furnizorii de servicii spațiale vor pune la dispoziția agenției evidențe actualizate care să permită transmiterea cu promptitudine a alertelor și coordonarea răspunsului.

(3) Portalul de informare de tip ghișeu unic: acest portal va simplifica procesul de autorizare a activităților spațiale. El va fi construit în jurul unor standarde comune în materie de date pentru integrarea fără sincope în sistemele existente. Principiul „doar o singură dată” reduce duplicarea cererilor de informații, în timp ce schimburile periodice de date, inițiate prin cereri de licență sau actualizări, vor oferi posibilitatea ca autoritățile, agenția și operatorii să urmărească în mod eficace stadiul acordării licențelor.

(4) Certificatul electronic: certificatul electronic va atesta respectarea regulamentului de către furnizorul de servicii spațiale, conținând specificații tehnice. În conformitate cu Strategia europeană privind datele, agenția va urmări să utilizeze datele existente din registre și din licențe pentru a preveni duplicarea. Certificatul va fi emis atunci când un operator îndeplinește cerințele regulamentului.

(5) Baza de date privind amprenta de mediu: baza de date privind amprenta de mediu va furniza date de înaltă calitate privind inventarul ciclului de viață aliniate la standardele UE, sprijinind studiile privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor în domeniul spațial. Aceasta urmează Strategia europeană privind datele, promovând reutilizarea, interoperabilitatea și transparența datelor și asigurând respectarea obiectivelor de sustenabilitate. Baza de date respectă principiul „doar o singură dată”, reducând la minimum redundanța prin integrarea seturilor de date existente. Datele sunt furnizate de părțile interesate din industrie, de instituțiile de cercetare și de autorități, cu acces public, inclusiv acces acordat întreprinderilor și factorilor de decizie pentru raportarea în materie de reglementare și evaluările sustenabilității. Schimburile sunt determinate de obligațiile de conformitate și de evaluările voluntare ale impactului asupra mediului, care au loc periodic sau în funcție de necesități.

4.3.Soluții digitale

Soluțiile digitale avute în vedere în contextul regulamentului sunt următoarele:

— Registrul obiectelor spațiale (URSO), o platformă digitală creată și gestionată de agenție care include lista furnizorilor de servicii spațiale înregistrați autorizați să opereze și să furnizeze servicii spațiale în Uniune;

— baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes, un registru digital creat și gestionat de agenție care include datele de contact ale personalului relevant responsabil cu activitățile de evitare a coliziunilor și de reintrare în atmosferă, raportate de operatorii de nave spațiale;

— portalul de informare de tip ghișeu unic, o platformă digitală creată și gestionată de Comisia Europeană cu sprijinul agenției care oferă un anumit număr de servicii pentru gestionarea procesului de acordare a licențelor pentru desfășurarea de activități spațiale la nivel național (abordarea de tip ghișeu unic), asigurând simplificarea administrativă și raționalizarea procedurilor de conformitate, în special pentru întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere, IMM-uri și întreprinderile mici cu capitalizare medie, precum și interoperabilitatea dintre nivelul național și nivelul UE;

— certificatul electronic de trasabilitate, un certificat digital eliberat de agenție furnizorilor de servicii spațiale pentru a atesta conformitatea obiectelor spațiale cu cerințele prevăzute în regulament, în scopul utilizării lor în Uniune;

— PEFCR4Space Calculator (calculatorul PEFCR4Space), un instrument utilizat pentru a calcula amprenta de mediu a activităților legate de spațiu, urmând orientările și standardele din normele privind categoria de amprentă de mediu pentru sectorul spațial;

— PEFCR4Space Helpdesk (serviciul de asistență PEFCR4Space), un serviciu care oferă asistență și orientări utilizatorilor în legătură cu punerea în aplicare a normelor privind categoria de amprentă de mediu a produselor concepute special pentru industria spațială, care îi ajută să depășească orice provocări sau întrebări cu care se confruntă;

— baza de date publică privind amprenta de mediu compilează datele din inventarul ciclului de viață necesare pentru evaluarea amprentei de mediu în sectorul spațial.

4.4.Evaluarea interoperabilității

— Registrul obiectelor spațiale (URSO): URSO va sprijini interoperabilitatea transfrontalieră prin aplicarea unor cadre de reglementare și a unor standarde tehnice comune, permițând agenției să înregistreze date privind acordarea licențelor și monitorizarea. Acesta ar putea utiliza soluții ale Europei interoperabile, cum ar fi identificatorii de date standardizați;

— Baza de date cu lista de contacte a Uniunii pentru alertele de evenimente de mare interes: Baza de date va asigura comunicarea transfrontalieră imediată privind evenimentele de coliziune sau de reintrare în atmosferă, utilizând formate de date armonizate pentru datele de contact și protocoalele de alertă. Acest sistem va raționaliza coordonarea în situații de urgență între părțile interesate din UE și din afara UE, metadatele și soluțiile de autentificare ale Europei interoperabile contribuind la standardizarea evidențelor;

— Portalul de informare de tip ghișeu unic: Portalul este conceput pentru o interacțiune neîntreruptă între mai multe sisteme naționale și ale UE, asigurând interoperabilitatea prin formate standardizate pentru schimbul de date, protocoale și o interfață digitală unificată, pentru a reduce sarcina administrativă;

— Certificatul electronic: Se va baza pe semnături digitale interoperabile și pe câmpuri de date standardizate privind conformitatea. 

— Baza de date privind amprenta de mediu (EF): Baza de date a Uniunii privind amprenta de mediu (baza de date EF) sprijină serviciile publice digitale transfrontaliere prin facilitarea schimbului standardizat de date privind impactul asupra mediului între entitățile și organismele publice din UE. Aceasta îmbunătățește interoperabilitatea transfrontalieră prin aliniere juridică, semantică și tehnică, valorificând soluțiile Europei interoperabile, cum ar fi standardele de metadate și schimbul de date bazat pe API. Printre principalele obstacole se numără diferențele în materie de reglementare, inconsecvențele privind formatul datelor și provocările legate de integrarea tehnică. Această evaluare se aliniază la Regulamentul (UE) 2024/903 (Regulamentul privind Europa interoperabilă) și sprijină obiectivele Pactului verde al UE și ale economiei circulare.

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

Propunerea legislativă prevede dezvoltarea și punerea în aplicare a mai multor soluții digitale și instrumente conexe, cu scopul de a sprijini statele membre și de a ajuta industria spațială să pună în aplicare propunerea în timp util. 

Soluțiile digitale vor fi utilizate pentru colectarea, prelucrarea și schimbul de date referitoare la diferitele domenii vizate de propunere (siguranța, reziliența și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului), precum și în ceea ce privește procesul de autorizare pentru desfășurarea de activități spațiale la nivel național și înregistrarea operatorilor din țări terțe la nivelul Uniunii. Comisia Europeană și agenția vor juca un rol direct și activ în dezvoltarea și gestionarea acestor soluții digitale.

(1) (1)    Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029, prezentate de Ursula von der Leyen la 18.7.2025; https://commission.europa.eu/document/e6cd4328-673c-4e7a-8683-f63ffb2cf648_ro.
(2) (2)    „Viitorul competitivității europene”, raportul lui Mario Draghi din 9.9.2024.
(3) (3)    Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu, JOIN(2022) 4 final din 15.2.2022 și Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare”, JOIN(2023) 9 final din 10.3.2023.
(4) (4)    Concluziile Consiliului privind Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare, 14512/23, adoptate la 13 noiembrie 2023; https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14512-2023-INIT/ro/pdf.
(5) (5)    Concluziile Consiliului privind „Managementul traficului spațial: situația actuală”, 15231/23, adoptate la 8 decembrie 2023; https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/12/08/space-traffic-management-council-adopts-conclusions-on-the-current-state-of-play.
(6) (6)    https://www.assemblee-nationale.fr/dyn/16/dossiers/loi_europeenne_espace.
(7) (7)    În special documentele de poziție ale Eurospace (asociație care reprezintă punctele de vedere a peste 80 de întreprinderi spațiale, inclusiv de prim rang); SME4SPACE (asociație care apără punctele de vedere a peste 800 de întreprinderi, printre care 90 de întreprinderi nou-înființate); YEESS (asociație recent creată care reprezintă punctele de vedere a 13 întreprinderi ale Noului Spațiu).
(8) (8)    Pactul verde european – Comisia Europeană (europa.eu).
(9) (9)    Strategia pe termen lung pentru 2050 – Comisia Europeană (europa.eu).
(10) (10)    Recomandare referitoare la utilizarea metodelor privind „amprenta de mediu” – Comisia Europeană (europa.eu).
(11) (11)    Acest lucru este evident pentru efectele privind, de exemplu, arderea combustibilului, eliminarea unor trepte ale rachetelor, riscul de mediu la reintrarea în atmosferă și impactul surselor de energie nucleară integrate în misiunile spațiale.
(12) (12)    Directiva (UE) 2022/2464 – Directiva CSRD - https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2022/2464/oj.
(13) (13)    Cauza C-376/98, RFA c. Parlamentul și Consiliul [2000] Rec. p. I-8419, Cauza C-380/03, RFA c. Parlamentul și Consiliul, Rec. [2006] I-1157.
(14) (14)    Linkurile către fișa rezumat și către avizul pozitiv al CCN vor fi incluse după publicarea acestora.
(15) (1)    JO C [...], [...], p. [...].
(16) (2)    JO C [...], [...], p. [...].
(17) (3)    Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (Directiva CER) (JO L 333, 27.12.2022, p. 164, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2022/2557/oj).
(18) (4)    Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (JO L 333, 27.12.2022, p. 80, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2022/2555/oj).
(19) (5)    Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69, ELI: ttp://data.europa.eu/eli/reg/2021/696/oj).
(20) (6)    Regulamentul (UE) 2023/588 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2023 de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027 (JO L 79, 17.3.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/588/oj).
(21) (7)    Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvențe radio) (JO L 108, 24.4.2002, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2002/676(1)/oj).
(22) (8)    Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/1972/oj).
(23) (9)    Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2012/243(2)/oj).
(24) (10)    Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/2024-02-18).
(25) (11)    Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2003/361/oj).
(26) (12)    Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (JO L 345, 23.12.2008, p. 75, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/114/oj).
(27) (13)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj).
(28) (14)    Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/765/oj).
(29) (15)    Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) (ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/1025/oj).
(30) (16)    Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (Text cu relevanță pentru SEE) (ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/881/oj).
(31) (17)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).
(32) (18)    Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2021/2279/oj).
(33) (1)    Valorile-țintă sunt estimate pentru o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a actului, ținând seama de durata medie de viață a sateliților comerciali pe toate orbitele.
(34) (2)    Având în vedere că mai multe legi naționale ale UE privind spațiul, de exemplu în Franța, Belgia, Danemarca, Finlanda și Grecia, impun deja operatorilor să realizeze evaluări ale impactului asupra mediului pentru acordarea licențelor.
(35) (3)    Având în vedere că microîntreprinderile și universitățile ar putea face obiectul unor derogări și că acestea reprezintă aproximativ 10-20 % din misiunile spațiale din Europa.
(36) (4)    Ibidem.
(37) (5)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(38) (6)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx.
(39) (7)    Se estimează că agenția va avea nevoie de 17 ENI începând din 2028 pentru gestionarea noilor atribuții, iar ENISA va avea nevoie de 1 ENI și începând din 2028. Noile atribuții ale agenției includ crearea unui sistem de etichetare al Uniunii pentru activități spațiale și gestionarea activităților legate de evaluările tehnice pentru a sprijini Comisia în autorizarea și supravegherea operatorilor spațiali din Uniune ai activelor deținute de Uniune, a operatorilor din țări terțe și a organizațiilor internaționale, precum și exercitarea, în acest context, a unor competențe de investigare (inspecții, investigații). Costurile operaționale legate de noile atribuții ale agenției vor fi finanțate printr-un sistem de taxe de înregistrare, sancțiuni și amenzi impuse operatorilor spațiali (atât din UE, cât și din afara UE). Un astfel de sistem nu va acoperi costurile de personal ale agenției și costurile operaționale aferente etichetelor.
(40) (8)    Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.
(41) (9)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(42) (10)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(43) (11)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(44) (12)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(45) (13)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(46) (14)    Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.
(47) (15)    După 2027, se propune ca costurile estimate ale propunerii să fie finanțate prin CFM ulterior, fără a se aduce atingere acordului privind CFM și programele.
(48) (16)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).
(49) (17)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”.
(50) (18)    Vă rugăm să precizați după tabel câți din numărul indicat de ENI sunt deja alocați gestionării acțiunii și/sau pot fi redistribuiți în cadrul DG-ului dv. și care vă sunt nevoile nete.
(51) (19)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.
Top

Bruxelles, 25.6.2025

COM(2025) 335 final

ANEXE

la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind siguranța, reziliența și sustenabilitatea activităților spațiale în Uniune

{SEC(2025) 335 final} - {SWD(2025) 335 final} - {SWD(2025) 336 final}


Anexa I

SIGURANȚA LA LANSARE MENȚIONATĂ LA ARTICOLELE 58, 59 și 60

1.Siguranța la lansare și la reintrarea în atmosferă

1.1.Cerințe privind coordonarea

Operatorii de lansare din Uniune trebuie să pună în aplicare următoarele cerințe privind coordonarea:

(a)Înaintea lansării sau a reintrării în atmosferă, operatorul de lansare din Uniune trebuie să încheie un acord:

(I)cu administratorul de rețea european și cu furnizorii de servicii de navigație aeriană (ANSP) afectați, pentru a conveni asupra măsurilor adecvate pentru a reduce la minimum impactul închiderii rutelor aeriene asupra serviciilor aeriene și pentru a stabili procedurile de emitere a avizului către navigatori (NOTAM), precum și procedurile de închidere a rutelor aeriene în timpul ferestrelor de lansare sau de reintrare în atmosferă; și

(II)cu autoritățile maritime, pentru a stabili procedurile de emitere a avizului către marinari.

(b)Cerința prevăzută la litera (a) nu se aplică în cazul în care operatorul locului de lansare din Uniune a coordonat deja cu ANSP și cu autoritățile maritime aspectele menționate la litera (a) punctele (i) și (ii).

(c)Operatorii de lansare din Uniune trebuie să furnizeze în timp util informații administratorului de rețea și furnizorilor de servicii de navigație aeriană pentru a evalua dimensiunea spațiului aerian care urmează să fie închis și rutele afectate, astfel încât să integreze eficient și în condiții de siguranță lansările în spațiu în sistemul european de trafic aerian.

1.2.Evitarea coliziunilor la lansare (Launch COLlision Avoidance, LCOLA)

1.2.1.LCOLA se efectuează înainte de lansare.

1.2.2.LCOLA se efectuează cu sprijinul entității relevante menționate la articolul 64 alineatul (1).

Operatorul de lansare din Uniune trebuie să se asigure că entitatea menționată la articolul 64 alineatul (1) obține efemeridele prevăzute pentru lansator.

1.2.3.Metoda de calcul pentru LCOLA se elaborează de către Comisie în conformitate cu articolul 59 alineatul (3) litera (a), având în vedere probabilitatea ca lansatorul să intre în coliziune cu un obiect de interes, care depinde de următoarele:

(a)dacă nava spațială este locuibilă;

(a)dimensiunea obiectului;

(b)dacă nava spațială este activă.

1.2.4.Operatorul de lansare din Uniune trebuie să evalueze și să atenueze riscurile legate de coliziune în conformitate cu punctul 1.3 din anexa II.

1.2.5.Operatorul de lansare din Uniune are obligația să definească fereastra de închidere a lansării în conformitate cu evaluarea LCOLA.

1.3.Riscul de accident cu victime

Riscul de accident cu victime la lansare și la reintrarea în atmosferă trebuie să fie limitat prin aplicarea următoarelor măsuri:

(a)Riscul colectiv de accidente cu victime produse la lansare și la reintrarea în atmosferă se calculează utilizând o metodă aprobată, pe care Comisia o selectează dintre metodele existente în conformitate cu articolul 59 alineatul (3) litera (b), sau o metodă nouă, pe care Comisia o elaborează în conformitate cu articolul 59 alineatul (3) litera (b), ținând seama în mod corespunzător de următoarele elemente:

(I)toate fenomenele care conduc la un risc de daune catastrofale (etapa de ascensiune, resturile unei trepte după separare, reintrarea în atmosferă a unei platforme plasate pe orbită, etapa de recuperare a unei platforme reutilizabile);

(II)traiectoriile de prefragmentare (atmosferice sau în spațiul cosmic), în funcție de timpul de zbor și de defectele avute în vedere;

(III)scenariile corespunzătoare de fragmentare și de generare de deșeuri, la reintrarea în atmosferă sau în momentul neutralizării vehiculului de lansare și al revenirii pe Pământ a oricărui element al lansatorului;

(IV)dispersia pe sol a deșeurilor și evaluarea efectelor acestora;

(V)fiabilitatea vehiculului de lansare pentru etapa de lansare, inclusiv, după caz, în cursul etapei de recuperare;

(VI)fiabilitatea manevrei de ieșire de pe orbită a elementului lansator plasat pe orbită, în cazul reintrării controlate în atmosferă.

(b)Riscul de accident trebuie să fie limitat la un prag care trebuie specificat în actul de punere în aplicare menționat la articolul 59 alineatul (3) litera (b), ținând seama în mod corespunzător de diferențele dintre tipurile de riscuri generate de următoarele scenarii de risc:

(I)riscul la lansare;

(II)riscul la reintrarea în atmosferă (controlată și necontrolată);

(III)riscul pentru etapa de recuperare a elementelor reutilizabile ale lansatorului.

Actul de punere în aplicare menționat la articolul 59 alineatul (3) litera (c) trebuie să stabilească alocări cantitative specifice pentru un anumit risc de daune catastrofale, în special pentru cazurile specifice ale rutelor maritime și aeriene.

2.Sistemul de siguranță a zborului

2.1.Evaluarea riscurilor

2.1.1.În evaluările riscurilor, operatorii spațiali din Uniune trebuie să identifice scenarii potențiale de avarie care ar putea face ca vehiculul de lansare să devină periculos.

2.1.2.Printre scenariile de avarie menționate la punctul 1 se numără scenarii de deviere de la coridorul de zbor, etape de prăbușire periculoase, comportament nenominal de control al zborului și incapacitatea de a atinge orbita.

2.1.3.În evaluările riscurilor, operatorii de lansare din Uniune trebuie să stabilească norme specifice pentru reintrarea controlată sau necontrolată în atmosferă. În cazul reintrării controlate în atmosferă, operatorii de lansare din Uniune au obligația să identifice scenarii de avarie legate de obiectul propulsor plasat pe orbită care devine un pericol, în special în cazul pierderii controlului asupra nivelului sau a direcției de propulsie.

2.2.Neutralizarea

2.2.1.Sistemul de neutralizare de la bord trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a)Sistemul trebuie să poată fi activat de la distanță sau automat printr-un algoritm la bord.

(b)Pentru sistemele automate, operatorii de lansare din Uniune trebuie să transmită autorității competente datele detaliate și rezultatele testelor de validare.

2.2.2.Trebuie să existe norme specifice pentru reintrarea controlată în atmosferă.

Trebuie să existe sisteme automate la bord și trebuie definite criterii pentru a asigura reintrarea controlată în atmosferă, în conformitate cu punctul 2.1.3.

3.Planul privind siguranța lansatorului

Planul privind siguranța lansatorului trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a)confirmarea coordonării și a acordului dintre operatorul de lansare din Uniune și ANSP și autoritățile maritime în conformitate cu punctul 1.1 litera (a), cu excepția cazului în care a fost deja încheiat un acord între operatorul locului de lansare din Uniune și autoritățile relevante, în conformitate cu punctul 1.1 litera (b), demonstrat printr-o confirmare scrisă;

(b)rezultatul LCOLA, în conformitate cu punctul 1.2;

(c)rezultatul calculului riscului de accident colectiv cu victime la lansare și la reintrarea în atmosferă, în conformitate cu punctul 1.3;

(d)evaluarea riscurilor pe care le prezintă scenariul de avarie a sistemului de siguranță a zborului, în conformitate cu punctul 2.2.



Anexa II

REDUCEREA DEȘEURILOR SPAȚIALE ALE LANSATOARELOR, MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 61

1.Limitarea deșeurilor

1.1.Limitarea generării preconizate de deșeuri

1.1.1.Vehiculele de lansare trebuie să fie proiectate astfel încât să se limiteze generarea de deșeuri în timpul operațiunilor nominale, în conformitate cu următoarele cerințe:

(a)Pentru lansările de nave spațiale individuale, numărul total de trepte orbitale ale vehiculului de lansare și de resturi rezultate din acestea nu trebuie să fie mai mare de 1.

(b)Pentru lansările de nave spațiale multiple, numărul total nu trebuie să fie mai mare de 2.

(c)Vehiculele de lansare instalate pe orbita protejată GSO trebuie să rămână în afara regiunilor protejate GSO timp de cel puțin 100 de ani.

(d)Vehiculele de lansare instalate pe MEO trebuie eliminate, la sfârșitul misiunii lor, în conformitate cu măsurile și cu regiunea sigură indicată, specificate în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (b).

(e)Durata de viață orbitală a unui vehicul de lansare instalat pe LEO trebuie să fie cea specificată în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (a).

(f)Limitarea riscului ca unele componente să se desprindă de lansator și să fie plasate pe orbită, care se realizează prin măsurile prevăzute în actul de punere în aplicare în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) litera (a).

1.1.2.Cerințele menționate la punctul 1.1.1 literele (a) și (b) nu se aplică sistemului pirotehnic și nici combustibililor solizi sau hibrizi.

1.2.Evitarea fragmentării pe orbită din cauze interne

1.2.1.Probabilitatea fragmentării accidentale din cauze interne trebuie limitată în modul specificat în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (c).

1.2.2.Vehiculul de lansare trebuie proiectat și operat astfel încât, la încheierea misiunii spațiale, pasivarea tuturor componentelor să se efectueze după cum urmează:

(a)Toate rezervele de energie de la bord trebuie să fie epuizate permanent sau să se afle într-o stare în care epuizarea lor este inevitabilă într-un interval de timp rezonabil sau în care nu prezintă riscul de a genera deșeuri.

(b)Toate mijloacele de producere a energiei de la bord trebuie să fie dezactivate permanent sau toate echipamentele alimentate direct de mijloacele de producere a energiei trebuie plasate într-o stare în care să nu prezinte niciun risc de generare de deșeuri.

(c)După scoaterea din uz, lansatorul trebuie să fie într-o stare stabilă, cu o energie internă minimă.

1.3.Evitarea fragmentării ca urmare a coliziunii

În conformitate cu cerințele privind durata și pragul stabilite în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (d), trebuie puse în aplicare măsuri de atenuare pentru a limita probabilitatea de coliziune între:

(a)elementele lansatorului și obiectele lansate;

(b)elementele lansatorului și obiectele spațiale existente pe orbită (cu echipaj, fără echipaj și deșeuri).

2.Eliminarea la scoaterea din uz

2.1.Coordonarea proiectării între operatorul de lansare din Uniune și proiectantul misiunii navei spațiale

Operatorul de lansare din Uniune trebuie să colaboreze cu proiectantul misiunii navei spațiale care urmează să fie lansată în contextul misiunii spațiale respective pentru a proiecta etapa de lansare a misiunii spațiale într-un mod care să faciliteze eliminarea treptei superioare a vehiculului de lansare și să ia în considerare specificațiile orbitei finale de plasare.

2.2.Eliminarea vehiculului de lansare în LEO

Eliminarea lansatoarelor în LEO se efectuează prin unul dintre următoarele mijloace, ales în ordinea de preferință următoare, în funcție de fezabilitatea tehnică:

(a)Un lansator în LEO trebuie deorbitat prin reintrarea controlată în atmosferă.

Proiectarea trebuie să permită distrugerea completă („proiectare pentru distrugere completă”) sau distrugerea deliberată a treptei orbitale a vehiculului de lansare în conformitate cu condițiile stabilite în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (e).

(b)Dacă o reintrare controlată în atmosferă nu este posibilă, iar riscul de accident pentru o reintrare necontrolată este scăzut, vehiculul de lansare poate fi plasat, în schimb, pe o orbită degradată, pentru o perioadă limitată, în conformitate cu punctul 1.1.1 litera (e). În acest caz:

(I)riscul de accident se calculează utilizând o metodă standardizată cu risc limitat la sol, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 1.3 litera (a) din anexa I;

(II)proiectarea trebuie să permită distrugerea completă („proiectare pentru distrugere completă”) sau distrugerea deliberată a treptei orbitale a vehiculului de lansare în conformitate cu condițiile care urmează să fie specificate în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (e).

2.3.Eliminarea lansatoarelor în MEO

Eliminarea vehiculelor de lansare în MEO se efectuează pe o orbită care nu interferează cu regiunile protejate și cu orbitele valoroase pentru o perioadă limitată de timp, în conformitate cu punctul 1.1.1 litera (d).

2.4.Eliminarea vehiculelor de lansare în GSO

Eliminarea vehiculului de lansare în GSO se efectuează prin plasarea lansatorului într-un cimitir orbital, asigurându-se că acesta rămâne în afara regiunii protejate GSO pentru o perioadă de cel puțin 100 de ani, sub efectul perturbărilor naturale.

2.5.Probabilitatea unei eliminări reușite

2.5.1.Etapa de lansare a unei misiuni spațiale și, respectiv, treapta orbitală a vehiculului de lansare trebuie să fie proiectate astfel încât să aibă o probabilitate ridicată de finalizare cu succes a acțiunilor de eliminare.

2.5.2.Probabilitatea finalizării cu succes a acțiunilor de eliminare se calculează luând în considerare cel puțin următoarele elemente: toate sistemele, subsistemele și echipamentele relevante, inclusiv nivelurile lor potențiale de redundanță, fiabilitatea și degradarea performanțelor în timp, precum și disponibilitatea energiei și a resurselor necesare.

2.5.3.Probabilitatea de reușită a acțiunilor de eliminare și pragul procentual se calculează în conformitate cu metoda prevăzută în actul de punere în aplicare menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (f).

2.5.4.Operatorii de lansare din Uniune au obligația de a identifica sistemele și capabilitățile necesare pentru reușita acțiunilor de eliminare, printre care se numără:

(a)estimările și incertitudinile legate de reușita eliminării;

(b)cantitatea de combustibil necesară pentru manevra de eliminare sau de reorbitare;

(c)cerințele în materie de energie pentru manevra de eliminare sau de reorbitare;

(d)cerințele în materie de control pentru manevra de eliminare sau de reorbitare;

(e)cerințele în materie de comunicare pentru manevra de eliminare sau de reorbitare.

2.6.Planul de răspuns în caz de avarie

2.6.1.În cazul unei avarii care împiedică treapta orbitală a vehiculului de lansare să execute acțiunile de eliminare, se aleg orbite de eliminare alternative pentru a reduce la minimum durata de viață orbitală sau riscul de interferență cu regiunile protejate înainte de pierderea sistemelor critice.

2.6.2.Acest lucru se specifică într-o planificare a răspunsului în caz de avarie înainte de lansare.

3.Planul de reducere a deșeurilor spațiale

3.1.Planul de control al deșeurilor

Planul de control al deșeurilor trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a)Dovezi ale respectării restricțiilor privind cantitatea planificată de deșeuri generate, în conformitate cu punctul 1.1.1 litera (a) sau cu punctul 1.1.1 litera (b), după caz, și cu punctul 1.1.1 litera (c), precum și cu punctul 1.1.2, inclusiv rezultatele relevante ale testării și analizelor.

(b)Dovezi ale respectării duratei de viață orbitale, în conformitate cu punctul 1.1.1 literele (d), (e) și (f).

(c)Dovezi ale respectării cerinței privind probabilitatea de fragmentare accidentală, în conformitate cu punctul 1.2.1, și măsurile de atenuare a riscului, cum ar fi alegerea materialelor.

(d)Dovezi ale respectării măsurilor de pasivare, în conformitate cu punctul 1.2.2, inclusiv rezultatele relevante ale testării și analizelor, precum și probabilitatea unei pasivări reușite.

3.2.Planul de eliminare la încheierea misiunii

Planul de eliminare la încheierea misiunii trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

(a)Descrierea metodei de eliminare planificate, în conformitate cu punctul 2.2, 2.3 sau 2.4, după caz, atât pentru scenariul nominal, cât și pentru cel nenominal.

(b)Confirmarea colaborării dintre operatorul de lansare din Uniune și proiectantul misiunii navei spațiale, în conformitate cu punctul 2.1, inclusiv specificarea orbitei finale de plasare.

(c)Dovezi ale conformității cu descrierea privind respectarea pragului de probabilitate pentru o eliminare reușită, inclusiv verificările și analizele relevante, în conformitate cu punctele 2.5.1, 2.5.2 și 2.5.3.

(d)Identificarea sistemelor și a capabilităților, în conformitate cu punctul 2.5.4.

(e)Un plan de răspuns în caz de avarie, în conformitate cu punctul 2.6.



Anexa III

URMĂRIREA ȘI SOFTWARE-UL MENȚIONAT LA ARTICOLUL 63

1.Urmărirea

O navă spațială trebuie să poată fi urmărită, în conformitate cu următoarele principii:

1.1.Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie fie să dispună de mijloacele tehnice necesare, fie să se bazeze pe surse externe pentru a transmite poziția navei spațiale entității care furnizează serviciul de evitare a coliziunilor menționat la articolul 64 alineatul (1).

1.2.Capabilitatea de a transmite poziția menționată la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 1.3 și 1.4.

1.3.Urmărirea poziției pe orbită trebuie să fie cât mai precisă posibil. Nivelul de precizie poate depinde de existența unor variații în funcție de regiunea în cauză și de dimensiunea obiectului.

1.4.Sistemul de urmărire trebuie să se bazeze fie pe urmărirea pasivă, fie pe urmărirea activă.

1.5.Cât mai curând posibil după plasarea pe orbită, operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să comunice entității relevante care furnizează serviciul de evitare a coliziunilor menționat la articolul 64 alineatul (1) informațiile actualizate necesare pentru monitorizarea riscurilor de coliziune cu obiectele spațiale catalogate pe care obiectul spațial respectiv le-ar putea întâlni.

1.6.Informațiile menționate la punctul 1.5 trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:

(a)efemeridele, provenite din mijloacele proprii de restabilire a orbitei ale operatorului navei spațiale din Uniune sau din sistemele de monitorizare spațială;

(b)o strategie de acțiune, în conformitate cu articolul 103;

(c)covarianțele.

2.Cerințe privind software-ul pentru segmentul terestru

2.1.Segmentul terestru trebuie să fie capabil să furnizeze prognoze orbitale zilnice, inclusiv manevre, pentru navele spațiale, până la:

(a)7 zile la intervale de un minut și în conformitate cu formatul Comitetului consultativ pentru sistemele de date spațiale (CCSDS) în LEO;

(b)14 zile la intervale de un minut și în conformitate cu formatul CCSDS în MEO;

(c)14 zile la intervale de un minut și în conformitate cu formatul CCSDS în GSO.

2.2.Segmentul terestru trebuie să asigure formarea covarianței de gradul 7 (poziție, viteză, rezistență) pentru previziuni ale traiectoriei pe 7 zile.

2.3.Segmentul terestru trebuie să poată prelucra formatul de date CCSDS, în special mesajele privind efemeridele orbitale (OEM) și mesajele privind datele de conjuncție (CDM), pentru operațiunile de evitare a coliziunilor.



Anexa IV

EVITAREA COLIZIUNILOR, MENȚIONATĂ LA ARTICOLELE 15 ȘI 64

1.Cerințe privind alegerea furnizorului de servicii spațiale de evitare a coliziunilor (CA) menționat la articolul 15 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i).

Operatorii spațiali din țări terțe se asigură că furnizorul de servicii spațiale CA la care se abonează, în temeiul articolului 15 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i), respectă următoarele cerințe:

1.1.Cerințe generale

(a)Mijloacele tehnice de evaluare a coliziunilor – un sistem CA – și conformitatea cu cerințele din secțiunea 1 din prezenta anexă.

Sistemul CA trebuie să fie extern sau intern, cu condiția ca, în cazul unui sistem intern, să existe mecanisme adecvate de asigurarea a independenței respectivului furnizor de servicii spațiale CA.

(b)Furnizorul de servicii spațiale CA oferă utilizatorilor săi o decizie în timp util pentru a permite efectuarea unor manevre bazate pe rezultate de înaltă calitate ale evaluării conjuncțiilor într-un interval de timp operațional.

(c)Furnizorul de servicii spațiale CA asigură furnizarea serviciilor spațiale CA pentru toate etapele misiunii (de la lansare la eliminare).

1.2.Cerințe privind preluarea datelor de intrare

(a)Furnizorul de servicii spațiale CA trebuie să poată prelua orbitele în format standard și covarianța asociată, inclusiv manevrele planificate.

(b)Furnizorul de servicii spațiale CA trebuie să poată prelua date din diferite surse, cum ar fi efemeridele furnizate direct de operatorii de nave spațiale, orbitele din catalogul de obiecte spațiale și mesajele privind datele de conjuncție (CDM) furnizate de surse externe de date.

(c)Furnizorul de servicii spațiale CA trebuie să poată calcula informațiile privind covarianța în cazuri excepționale, atunci când acestea nu sunt incluse în sursa de date.

1.3.Cerințe privind verificarea calității datelor

(a)Furnizorul de servicii spațiale CA efectuează verificări ale calității datelor pentru a evalua datele provenite de la operatorii spațiali.

(b)Furnizorul de servicii spațiale CA efectuează calibrarea datelor senzorilor.

1.4.Cerințe privind procesele CA

(a)Furnizorul de servicii spațiale CA poate utiliza cataloagele și CDM-urile existente în cadrul serviciului operațional CA.

(b)Furnizorul de servicii spațiale CA sprijină examinarea efemeridelor, a istoricului temporal al pozițiilor și vitezelor operaționale și prevăzute, care includ toate manevrele planificate.

(c)Furnizorul de servicii spațiale CA îndeplinește următoarele sarcini pentru operarea navelor spațiale, utilizând sursele disponibile de informații interne și externe:

(I)identificarea conjuncțiilor în cadrul volumului de examinări adaptat la regimul pe orbită al navei spațiale protejate;

(II)evaluarea riscului de conjuncții, pe baza probabilității de coliziune și, dacă este cazul, a criteriilor geometrice (distanța de evitare și distanța radială);

(III)generarea de CDM-uri;

(IV)punerea la dispoziția utilizatorilor a unui set diversificat și selectabil de către utilizator de indicatori pentru conjuncție și manevrele CA „Go/No-Go”, pentru a evalua riscul de coliziune și a stabili o direcție de acțiune adecvată;

(V)verificarea faptului că acțiunile de atenuare reduc nivelul de risc al conjuncțiilor care trebuie atenuate și nu măresc în mod nejustificat nivelul de risc al altor conjuncții.

(d)Furnizorul de servicii spațiale CA utilizează tehnici de estimare a probabilității de coliziune a căror soliditate este general acceptată, cum sunt cele utilizate de furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1), și care sunt adecvate pentru o anumită întâlnire.

(e)Furnizorul de servicii spațiale CA trebuie să se poată coordona cu alți furnizori de servicii CA, în special în cazul unui eveniment de mare interes.

1.5.Cerințe privind promptitudinea

(a)Furnizorul de servicii spațiale CA evaluează periodic riscul de conjuncție.

Intervalul de timp recomandat este o dată pe zi pentru fiecare navă spațială GSO și o dată pe oră pentru fiecare navă spațială LEO/MEO (cu condiția să fie disponibile informații noi).

(b)Furnizorul de servicii spațiale CA trebuie să aibă o persoană disponibilă pentru a oferi sprijin în maximum 1 oră, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

2.Cerințe pentru operatorii de nave spațiale din Uniune

2.1.În cazul unei nave spațiale manevrabile, operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să poată să efectueze manevre CA.

2.2.În cazul navelor spațiale nemanevrabile, operatorii de nave spațiale din Uniune cooperează cu furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1), depunând toate eforturile.

2.3.Operatorii de nave spațiale din Uniune comunică furnizorului de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1) informații cu privire la orbitele lor operaționale, sub forma unui istoric temporal previzionat al pozițiilor și vitezelor, care să includă toate manevrele planificate, inclusiv covarianțe realiste:

(a)cu 1 zi înainte de efectuarea manevrelor planificate pentru un sistem CA neautomat;

(b)cât mai curând posibil pentru sistemele CA automate.

2.4.Operatorul de nave spațiale din Uniune notifică furnizorului de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1):

(a)orice modificare în ceea ce privește statutul activ și de manevrabilitate al navei sale spațiale;

(b)orice modificare privind încheierea misiunii spațiale;

(c)orice operațiuni excepționale;

(d)orice modificare în ceea ce privește metoda de reintrare în atmosferă (controlată/semicontrolată/necontrolată);

(e)orice acțiune planificată în urma unei alerte de eveniment de mare interes.

2.5.Operatorul de nave spațiale din Uniune responsabil de o navă spațială manevrabilă comunică un punct de contact disponibil care să răspundă:

(a)în maximum 8 ore, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână pentru LEO;

(b)în maximum 24 de ore, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână pentru MEO și GSO.

2.6.Operatorul de nave spațiale din Uniune comunică furnizorului de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1) raza sferei care înconjoară nava sa spațială sau o estimare superioară a acesteia.

2.7.Operatorii de nave spațiale din Uniune și furnizorul de servicii spațiale CA din Uniune menționat la articolul 64 alineatul (1) definesc, în momentul înregistrării serviciului navei spațiale:

(a)pentru elementele legate de cerința privind distanța de siguranță, limita peste care riscul de coliziune este considerat suficient de ridicat pentru a declanșa o alertă de eveniment de mare interes;

(b)cerințe specifice în funcție de diferitele etape ale misiunii (lansare, tranzit, pasivare, operațiuni de scoatere din uz).



Anexa V

REDUCEREA DEȘEURILOR SPAȚIALE ALE NAVELOR SPAȚIALE, MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 70

1.Limitarea fragmentării navelor spațiale

1.1.Limitarea cantității proiectate de deșeuri generate

Pentru a limita cantitatea planificată de deșeuri generate în timpul operațiunilor nominale, se pun în aplicare următoarele cerințe:

(a)Nava spațială trebuie proiectată astfel încât să se limiteze generarea de deșeuri, în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (a).

(b)Fiecare deșeu planificat estimat să se afle pe orbită pentru intervalul de timp specificat în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (a) trebuie să fie justificat în planul de control al deșeurilor.

(c)Operatorii de nave spațiale din Uniune instituie măsuri pentru proiectarea dispozitivelor pirotehnice și a motoarelor de rachetă cu combustibil solid în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (a).

1.2.Evitarea fragmentării din cauze interne ale navelor spațiale

1.2.1.Pentru a limita riscul de fragmentare accidentală cauzat de sursa de energie de la bord, trebuie puse în aplicare următoarele cerințe:

(a)Probabilitatea fragmentării accidentale a unei nave spațiale pe orbita terestră trebuie să fie limitată, în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (b) punctul (i), până la scoaterea sa din uz.

Riscul de fragmentare accidentală a unei nave spațiale trebuie să fie calculat după o metodă standardizată, luând în considerare toate modurile de avarie cunoscute.

(b)Sursele de energie de la bordul navei spațiale trebuie proiectate astfel încât să fie solide și să țină seama de următorii factori:

(i)extremele de mediu nominale preconizate;

(ii)descompunerea mecanică și chimică nominală;

(iii)impactul potențial al modurilor de avarie ale sistemului navei spațiale; și

(iv)impactul surselor de energie de la bord asupra capacității de pasivare a navei spațiale.

(c)Nava spațială trebuie să fie proiectată ținând seama de particularitățile subsistemelor sale, cum ar fi sistemele electrice și de propulsie, sau de riscul de fragmentare al sistemelor presurizate pe durata lor de viață pe orbită.

(d)Operarea pe orbită a navelor spațiale trebuie să includă proceduri de monitorizare a parametrilor relevanți ai fiecărui subsistem identificat ca sursă potențială de generare de deșeuri spațiale, în vederea detectării defecțiunilor.

(e)Navele spațiale trebuie să fie pasivate în conformitate cu următoarele principii:

(i)Măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a cerinței privind pasivarea trebuie să țină seama de particularitățile legate de tipul de propulsie.

(ii)Atunci când se utilizează pasivarea electrică, proiectarea navelor spațiale trebuie să asigure stabilirea și specificarea schemelor de pasivare electrică.

(iii)Înainte de scoaterea din uz a navei spațiale, operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să actualizeze procedurile de pasivare pentru a verifica dacă capabilitățile de pasivare ale navei spațiale sunt încă nominale.

(iv)Cu excepția sateliților Cubesat, proiectarea navelor spațiale trebuie să asigure includerea unei funcții de redundanță pentru pasivare.

(v)Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să epuizeze rezerva de energie în oricare dintre următoarele moduri:

(1)prin pasivare dură, prin care un operator de nave spațiale din Uniune instituie controale cu parametri stabiliți la un nivel care nu poate cauza o explozie sau o deflagrație suficient de mare pentru a elibera deșeuri orbitale sau fragmentarea navei spațiale;

(2)prin pasivare ușoară, în conformitate cu condițiile prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (b).

(vi)Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să dezactiveze părțile navei spațiale care produc energie.

(vii)În urma pasivării nu trebuie să mai existe emisii radioelectrice ale platformei și ale sarcinii utile.

(viii)Pasivarea nu trebuie să genereze deșeuri spațiale mai mari de 1 mm, cu excepția ventilației combustibilului.

(f)În cazul pasivării electrice, sursele de energie trebuie izolate, iar bateria trebuie descărcată.

În actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (d) trebuie prevăzute norme specifice privind pasivarea pentru reintrarea în atmosferă.

1.3.Evitarea fragmentării ca urmare a coliziunii

Pentru a limita fragmentarea cauzată de o coliziune, trebuie puse în aplicare următoarele cerințe:

(a)Navele spațiale trebuie să fie proiectate și fabricate, iar misiunile spațiale trebuie să fie proiectate astfel încât să se limiteze riscul de coliziune, în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (b).

(b)Navele spațiale trebuie să fie proiectate și fabricate astfel încât să se limiteze riscul ca deșeurile spațiale sau meteoroizii să fragmenteze nava spațială sau o componentă (componente) a(le) acesteia și, în cazul în care se folosesc cabluri, se pun în aplicare măsuri suplimentare pentru a atenua riscul de coliziune cu obiecte spațiale și cu meteoroizi, în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (b).

(c)Probabilitatea de coliziune cu un obiect spațial și cu meteoroizi se calculează înainte de lansare pentru întreaga durată de viață a navei spațiale, iar riscurile trebuie să fie limitate, în conformitate cu pragul prevăzut în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (b).

(d)Calculul probabilității de coliziune trebuie să urmeze metoda standardizată prevăzută în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (b).

2.Proiectarea și controlul fiabilității

2.1.Dispoziții privind fiabilitatea proiectului

2.1.1.Proiectarea și fabricarea navelor spațiale și a componentelor și subsistemelor acestora trebuie să fie:

(a)verificate, prin testări, analize, demonstrații sau inspecții;

(b)validate, prin teste de acceptare, demonstrații sau inspecții și

(c)testate, analizate și demonstrate, în cazul în care astfel de testări, analize și demonstrații pot varia în funcție de tipul de echipament și de importanța critică a funcțiilor.

2.1.2.Trebuie instituit un control al proiectării, fabricării, integrării și implementării sistemelor de nave spațiale, în vederea gestionării pericolelor, în special a celor care decurg din activități critice.

2.2.Proceduri operaționale pentru controlul calității și fiabilității

Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să pună în aplicare un sistem de management al calității.

2.2.1.Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să pună în aplicare un sistem de management al calității.

Implementarea unui sistem de management al calității trebuie să acopere cel puțin asigurarea calității, RAMS (Reliability, Availability, Maintainability, Safety – fiabilitate, disponibilitate, întreținere, siguranță), inclusiv monitorizarea sănătății, prognoze în caz de avarie și gestionarea configurației.

2.2.2.Monitorizarea și controlul oricărei abateri în ceea ce privește fabricarea și implementarea misiunii spațiale trebuie să includă următoarele:

(a)implementarea unui sistem de monitorizare și control al abaterilor în ceea ce privește fabricarea și implementarea, inclusiv, printre altele, următoarele:

(i)abateri în ceea ce privește configurația (definiția, sistemul de lansare, procesul de producție și de implementare);

(ii)abaterea rezultată din utilizarea datelor obținute în timpul zborului;

(iii)secvențele operaționale care implică controlul navei spațiale trebuie să fie testate înainte de lansare, pentru etapele critice ale unei misiuni spațiale (inclusiv, dar fără a se limita la etapa de lansare și de operare inițială, dezafectarea, operațiunile critice pe orbită);

(iv)presiunea și temperatura motoarelor, rezervoarelor, recipientelor sub presiune;

(v)parametrii (temperatura și tensiunea) bateriilor pentru detectarea avariilor;

(vi)parametrii pentru detectarea modurilor de avarie ale sistemului de control al orbitei și al atitudinii;

(b)asigurarea trasabilității evenimentelor tehnice și de organizare care afectează procesele de inginerie și de fabricație.

2.2.3.Definirea procedurilor de evaluare a funcțiilor critice, utilizând date obținute în timpul zborului.

(a)Procedurile trebuie să prevadă o reevaluare care trebuie efectuată cel puțin în următoarele momente:

(i)la cererea autorității competente, pe durata de viață nominală și în timpul prelungirii misiunii;

(ii)la detectarea unei anomalii care ar putea afecta reușita deorbitării;

(iii)atunci când se evaluează o prelungire a duratei de viață a unei misiuni spațiale;

(iv)la apariția unei modificări majore a mediului spațial (de exemplu, o fragmentare catastrofală) cu un impact semnificativ asupra orbitei operaționale sau a abordării privind eliminarea.

(b)În cadrul procedurilor menționate la litera (a) se reevaluează cel puțin următorii parametri:

(i)probabilitatea monitorizată și actualizată a eliminării reușite cu datele de zbor, pentru a se asigura că probabilitatea eliminării reușite este ridicată;

(ii)probabilitatea preconizată de eliminare reușită, menționată în secțiunea III partea A, pentru perioada rămasă pe orbită;

(iii)numărul prevăzut de manevre de evitare a coliziunilor până la scoaterea din uz, cu modele de mediu actualizate (și valoarea Delta V respectivă);

(iv)orbita de eliminare și riscul de coliziuni aferent din momentul prevăzut pentru deorbitare până la reintrarea în atmosferă (și garantarea disponibilității valorii Delta V respective).

3.Scoaterea din uz

3.1.Probabilitatea unei eliminări reușite

3.1.1.Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să calculeze și să adere la limitele atribuite privind probabilitatea eliminării reușite.

3.1.2.Probabilitatea unei eliminări reușite trebuie să fie ridicată și trebuie să fie calculată în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c). 

3.1.3.În etapa de proiectare, calcularea de către operatorii de nave spațiale din Uniune a probabilității de eliminare reușită trebuie să se bazeze pe o metodă recunoscută, întemeiată pe stadiul actual al tehnologiei, prevăzută în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c), și trebuie să includă:

(a)o evaluare a probabilității ca un deșeu spațial sau un meteoroid să împiedice eliminarea reușită a navei spațiale;

(b)o evaluare a incertitudinilor în ceea ce privește disponibilitatea resurselor, de exemplu a combustibilului, necesare pentru eliminare;

(c)fiabilitatea inerentă a echipamentelor necesare pentru realizarea eliminării și o monitorizare a echipamentelor, inclusiv a subsistemelor, unităților și funcțiilor utilizate exclusiv pentru eliminare;

(d)probabilitatea coliziunilor cu anexele, cu excepția cazului în care s-a demonstrat că acestea nu afectează funcțiile de eliminare;

(e)operațiunile de pasivare, chiar și după pierderea comenzii sau pierderea contactului.

3.1.4.Probabilitatea unei eliminări reușite se reevaluează după lansare, luând în considerare orice modificare a stării de funcționare a navei spațiale.

3.1.5.În cazul în care se folosește un combustibil:

(a)Probabilitatea, calculată înainte de lansare, de a avea combustibilul necesar pentru manevrele de scoatere din uz, în fiecare moment al misiunii spațiale și până la inițierea cu succes a manevrelor de dezafectare, trebuie să fie maximă.

(b)Înainte de eliminare, operatorul unei nave spațiale din Uniune are obligația de a verifica dacă are la dispoziție combustibilul necesar pentru a realiza eliminarea.

3.2.Proiectarea navei spațiale în vederea eliminării la scoaterea din uz

3.2.1.Navele spațiale trebuie să fie proiectate astfel încât să permită eliminarea la scoaterea din uz prin mijloacele menționate la punctul 3.3, punctul 3.6 sau punctul 3.7, după caz.

3.2.2.Capabilitățile de eliminare trebuie să fie planificate și verificate în etapa de proiectare. Pentru misiunile spațiale în LEO, aceasta include proiectarea tipului de reintrare planificată.

3.2.3.Capabilitățile de eliminare trebuie să fie disponibile în orice moment al misiunii spațiale.

3.2.4.Trebuie demonstrată protecția sistemelor de eliminare împotriva deșeurilor spațiale și a meteoroizilor.

3.2.5.Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să poată menține legături de comunicare și o urmărire activă în timpul etapei de eliminare.

3.3.Eliminarea navei spațiale în LEO

Eliminarea navei spațiale în LEO se efectuează prin unul sau mai multe dintre următoarele mijloace, alese în următoarea ordine de preferință, în funcție de fezabilitatea tehnică:

(a)Efectuarea unei reintrări controlate în atmosferă, cu o amprentă de impact bine definită pe suprafața Pământului, pentru a limita riscul de accident;

(b)Efectuarea unei reintrări semicontrolate în atmosferă după încheierea misiunii, în cazul în care proiectul respectă riscul de accident;

(c)Efectuarea unei reintrări necontrolate în atmosferă imediat după încheierea misiunii, în cazul în care proiectul respectă riscul de accident;

(d)Posibilitatea ca orbita sa să se descompună în mod natural, în conformitate cu limita probabilității cumulative de coliziune accidentală, cu durata maximă de viață orbitală și cu limita riscului de accident;

(e)În cazuri excepționale justificate, pentru LEO foarte înaltă, eliminarea poate avea loc pe o orbită care nu interferează cu regiunile protejate și cu orbitele valoroase;

(f)Eliminarea prin ISOS.

3.4.Durata maximă de viață orbitală înainte de reintrarea în atmosferă pentru LEO

3.4.1.Operatorul de nave spațiale din Uniune cu nave spațiale în LEO comunică timpul preconizat pe orbită, după cum urmează:

(a)încheierea misiunii spațiale;

(b)finalizarea procedurii de pasivare.

3.4.2.Pentru LEO, durata de viață orbitală, după încheierea misiunii și înainte de reintrarea în atmosferă, trebuie să fie limitată în conformitate cu cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c).

3.5.Norme privind reintrarea în atmosferă pentru LEO

3.5.1.Pentru navele spațiale eliminate în conformitate cu normele prevăzute în partea 3.4, operatorii de nave spațiale din Uniune consideră că proiectarea pentru distrugere completă este una dintre etapele prin care se reduce la minimum riscul de accident.

3.5.2.Operatorii de nave spațiale din Uniune trebuie să demonstreze că nu există niciun risc de coliziune pe orbită cu stații cu echipaj după trei zile de la manevrele de deorbitare și de revenire pe Pământ.

3.5.3.Operatorii de nave spațiale din Uniune efectuează o evaluare pentru a stabili dacă anumite părți ale navei spațiale vor supraviețui reintrării în atmosferă și vor avea un impact asupra suprafeței Pământului și stabilesc măsurile care trebuie adoptate pentru a reduce riscul de accident, în conformitate cu punctul 3.5.4.

3.5.4.Probabilitatea accidentelor pentru fiecare reintrare în atmosferă trebuie detaliată în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c) punctul (iii), având în vedere următoarele cerințe:

(a)să fie cât mai scăzută;

(b)să fie exprimată ca probabilitate maximă de a avea cel puțin o victimă (risc colectiv);

(c)să includă accidentele la sol, precum și în ceea ce privește traficul aerian și maritim;

(d)în cazul reintrării premature sau accidentale în atmosferă, operatorii de nave spațiale din Uniune pun în aplicare cu prioritate toate măsurile de reducere a riscului la sol.

3.5.5.Reintrarea în atmosferă trebuie să analizeze riscul pentru mediu cauzat de substanțele care ar putea supraviețui reintrării.

3.5.6.În cazul în care nava spațială conține materiale radioactive, trebuie respectate condițiile prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c) punctul (iii).

3.5.7.Navele spațiale care nu pot efectua o reintrare controlată în atmosferă conform planificării trebuie să fie pasivate, cu condiția ca pasivarea să poată fi efectuată în condiții de siguranță, în timp util și în mod controlat.

3.5.8.În cazul unei nave spațiale care supraviețuiește unei reintrări planificate în atmosferă și care are o dimensiune stabilită în conformitate cu actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c) punctul (iii), operatorii de nave spațiale din Uniune se înregistrează la un serviciu de reintrare în atmosferă care poate:

(a)să urmărească reintrarea în atmosferă;

(b)să facă predicții cu privire la potențialul loc de aterizare.

3.5.9.Serviciul de reintrare în atmosferă menționat la punctul 3.5.8 informează autoritățile de trafic aerian și autoritățile maritime relevante cu privire la orice reintrare preconizată în atmosferă.

3.6.Eliminarea navei spațiale în MEO

Eliminarea de pe orbitele terestre din afara regiunilor orbitale protejate pe o orbită care nu interferează cu regiunile protejate și cu orbitele valoroase într-un anumit număr de ani specificat în actul de punere în aplicare menționat la articolul 70 alineatul (3) litera (c).

3.7.Eliminarea navei spațiale în GSO

Eliminarea de pe orbitele terestre din afara regiunilor orbitale protejate pe o orbită care nu interferează cu regiunile protejate și cu orbitele valoroase în termen de 100 de ani de la scoaterea din uz.

3.8.Răspunsul în caz de avarie

3.8.1.Operatorul de nave spațiale din Uniune elaborează un plan de răspuns în caz de avarie în conformitate cu punctul 4.3.

3.8.2.Operatorul de nave spațiale din Uniune pune în aplicare răspunsul în caz de avarie atunci când un sistem critic pentru procesul de eliminare eșuează.

4.Planul de reducere a deșeurilor spațiale

4.1.Planul de control al deșeurilor

4.1.1.Se elaborează un plan de prevenire a fragmentării, luând în considerare fiecare element care conține energie stocată. Atunci când elaborează astfel de planuri, operatorii de nave spațiale din Uniune țin seama în mod corespunzător de sistemele care prezintă cea mai mare probabilitate de a provoca fragmentarea accidentală a unei nave spațiale, cum ar fi, în special:

(a)sistemele electrice, în special bateriile;

(b)sistemele de propulsie și componentele asociate;

(c)sistemele presurizate;

(d)mecanismele de rotație.

4.1.2.La elaborarea planului de prevenire a fragmentării, se utilizează o abordare privind evaluarea riscurilor la nivel de sistem.

4.1.3.Planul de control al deșeurilor trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

(a)o descriere a respectării restricțiilor privind cantitatea planificată de deșeuri generate, în conformitate cu punctul 1.1;

(b)o descriere a respectării cerinței privind probabilitatea de fragmentare accidentală, în conformitate cu punctul 1.2;

(c)o descriere a respectării limitării riscului de fragmentare ca urmare a coliziunii, în conformitate cu punctul 1.3;

(d)o descriere a respectării fiabilității spațiale a proiectului, în conformitate cu punctul 2.1;

(e)o descriere a procedurilor operaționale pentru controlul calității și fiabilității, în conformitate cu punctele 2.2.1 și 2.2.2.

4.2.Planul de eliminare la scoaterea din uz

Planul de eliminare la scoaterea din uz trebuie să conțină cel puțin următoarele:

(a)o descriere a respectării pragului de eliminare reușită prevăzut la punctul 3.1.2;

(b)pentru operatorii de nave spațiale din Uniune cu nave spațiale în LEO, o descriere a metodei de eliminare selectate, în conformitate cu opțiunile prevăzute la punctele 3.3, 3.4 și 3.5;

(c)pentru operatorii de nave spațiale din Uniune cu nave spațiale în MEO, o descriere a respectării cerințelor prevăzute la punctul 3.6;

(d)pentru operatorii de nave spațiale din Uniune cu nave spațiale în GSO, o descriere a respectării cerințelor prevăzute la punctul 3.7.

4.3.Planul de răspuns în caz de avarie

Operatorul de nave spațiale din Uniune elaborează un plan de răspuns în caz de avarie care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a)criteriile de selectare, dintre metodele de eliminare alternative, a celei care prezintă cel mai scăzut nivel de risc ca nava spațială să rămână pe o orbită operațională;

(b)criteriile pentru inițierea acțiunilor de pasivare în caz de situații neprevăzute;

(c)pentru operatorii de nave spațiale din Uniune cu nave spațiale în MEO și GSO, măsurile de eliminare a navei spațiale pe o orbită alternativă și de pasivare a acesteia înainte de pierderea unui alt sistem critic;

(d)măsurile de asigurare a reintrării în siguranță în atmosferă a navei spațiale din LEO și de pasivare a acesteia înainte de pierderea unui alt sistem critic;

(e)componenta navelor spațiale existente sau viitoare care au în comun componente care ar putea duce la o avarie similară a sistemului critic (lecții învățate);

(f)un plan de eliminare care să evalueze posibilitatea eliminării de către un furnizor de servicii ISOS, incluzând:

(i)un mod operațional specific pentru operațiunea de servicii (eliminare) și utilizarea interfeței integrate de eliminare (dacă este cazul) pentru a reduce riscurile unui serviciu în spațiul cosmic furnizat de nava spațială de întreținere;

(ii)mijloacele tehnice și modul specific al misiunii;

(iii)dacă planul de eliminare nu are succes sau dacă acesta exclude utilizarea furnizorilor ISOS pentru atenuarea riscurilor și lasă nava spațială pe o orbită protejată fără manevrabilitate, operatorii de nave spațiale includ în viitoarele nave spațiale interfețele specifice de servicii pentru navele spațiale (SSI) menționate la articolul 101 alineatul (3), ca parte a cerințelor de autorizare.



Anexa VI

CONSTELAȚIILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 73

1.Cerințe în interiorul constelației

1.1.Pentru constelații, mega-constelații și giga-constelații, planurile de control al deșeurilor menționate la articolul 70 alineatul (2) litera (a) trebuie să includă, în vederea abordării riscului de coliziune pe durata de viață orbitală, un raport privind riscurile de coliziune în interiorul constelației, enumerând măsurile adoptate pentru atenuarea riscurilor respective.

1.2.Pentru mega-constelații și giga-constelații se aplică următoarele:

(a)proiectarea și operațiunile navelor spațiale trebuie să permită punerea în aplicare a unor procese automatizate ca parte a strategiei de evitare a coliziunilor;

(b)operatorii de nave spațiale din Uniune iau în considerare orbite care reduc la minimum riscul de coliziune în interiorul constelației, inclusiv în cazul defectării pe orbită, în cursul lansării și al operațiunilor inițiale (LEOP) și al eliminării;

(c)în cursul etapei de eliminare și după scoaterea din uz, operatorii de nave spațiale din Uniune analizează riscul de coliziune în interiorul constelației și îl mențin la cel mai scăzut nivel posibil, care trebuie să fie specificat în actul de punere în aplicare menționat la articolul 73 alineatul (4) litera (a).

2.Cerințe suplimentare privind raportarea

2.1.Pentru constelații, mega-constelații și giga-constelații, operatorii de nave spațiale din Uniune iau măsuri specifice pentru a asigura limitarea poluării luminoase și a poluării radio care trebuie să fie specificate în actul de punere în aplicare menționat la articolul 73 alineatul (4) litera (b) primul paragraf.

2.2.Pentru mega-constelații și giga-constelații se aplică următoarele:

(a)planul de control al deșeurilor menționat la articolul 70 alineatul (2) litera (a) trebuie să includă o analiză care să demonstreze că, pentru orice etapă a misiunii spațiale, s-a acordat o atenție deosebită evitării coliziunii cu stațiile spațiale internaționale;

(b)trebuie să fie analizată într-un raport, după un an de operare, probabilitatea riscurilor de coliziune în interiorul constelației și între constelații și să fie comparată cu cea calculată la momentul acordării autorizației;

(c)după un an de funcționare, operatorii de nave spațiale din Uniune demonstrează eficacitatea măsurilor adoptate pentru combaterea poluării luminoase și a poluării radio care au fost explicate în cererea lor de autorizare. În cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, operatorii de nave spațiale din Uniune inițiază dezvoltarea de soluții tehnice prin cercetare pentru a reduce poluarea măsurată pentru navele lor spațiale de generație următoare din constelația respectivă;

(d)în cazul tranzitului de pe orbita de plasare pe orbita finală, operatorii de nave spațiale din Uniune:

(i)pregătesc un plan de tranzit și demonstrează că probabilitatea de coliziune este redusă;

(ii)înainte de a ajunge la orbita operațională, trebuie prezentat un raport privind funcționarea sistemelor vitale.



Anexa VII

REZILIENȚA ANEXA VII

1.EVALUAREA RISCURILOR

1.1.În evaluările riscurilor, operatorii spațiali din Uniune trebuie să acopere principalele etape ale ciclului de viață menționate la articolul 76 alineatul (4) primul paragraf.

1.2.Operatorii spațiali din Uniune care aplică o gestionare simplificată a riscurilor trebuie să acopere principalele etape ale ciclului de viață menționate la articolul 76 alineatul (4) primul paragraf numai în ceea ce privește activele critice și funcțiile critice menționate la articolul 79 alineatul (1) primul paragraf.

1.3.Evaluarea riscurilor trebuie să demonstreze și să documenteze faptul că, pentru segmentele, sistemele sau subsistemele respective, după caz, operatorii spațiali din Uniune au stabilit tratamente suficiente și adecvate pentru a acoperi riscurile identificate.

1.4.Se efectuează o evaluare a riscurilor cel puțin înainte de lansare. Evaluare riscurilor trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a)sursa de risc, fie că este vorba de acte răuvoitoare, cum ar fi atacurile, fie de accidente și dezastre naturale;

(b)descrierea contextului de risc la care poate fi vulnerabil segmentul, sistemul sau subsistemul respectiv, după caz, inclusiv, de exemplu, în contextul sateliților reconfigurabili;

(c)o imagine de ansamblu a procesului de evaluare a riscurilor;

(d)descrierea rețelelor de comunicații electronice;

(e)obiectivele de securitate, inclusiv scalele criteriilor și apetitul pentru risc, care trebuie să fie adaptate misiunii spațiale respective;

(f)scenariile de risc acoperind cel puțin vectorii de atac bine cunoscuți la momentul respectiv; 

(g)tratamentul aplicabil pentru fiecare risc și scenariu identificat, inclusiv politici corporative cuprinzătoare în materie de securitate a informațiilor și cerințe de securitate specifice sistemului.

Operatorii spațiali din Uniune trebuie să dispună de registre de evaluare a riscurilor după aplicarea tratamentelor menționate la litera (g). 

1.5.Evaluările riscurilor trebuie să fie revizuite anual și ulterior ori de câte ori este necesar, ținând seama de evoluția peisajului amenințărilor. 

Operatorii spațiali din Uniune trebuie să revizuiască evaluările riscurilor:

(a)după fiecare campanie de testare efectuată în conformitate cu articolul 88;

(b)după fiecare modificare importantă a rețelelor și a sistemelor informatice;

(c)după fiecare incident semnificativ;

(d)ca urmare a instrucțiunilor în materie de supraveghere.

2.CARTOGRAFIEREA ACTIVELOR

2.1.Identificarea, enumerarea și clasificarea activelor, inclusiv a sistemelor și subsistemelor, precum și a funcțiilor, operațiunilor și tehnologiilor, cu următoarele caracteristici:

(a)activele considerate esențiale pentru desfășurarea activităților spațiale, prin luarea în considerare a tuturor criteriilor relevante, cum ar fi rolul-cheie jucat în îndeplinirea misiunii spațiale respective, în menținerea controlului efectiv al segmentului spațial sau în asigurarea funcționalității și integrității sarcinii utile;

(b)activele identificate ca fiind un punct unic sau un mod de avarie comun în cadrul evaluării riscurilor;

(c)activele care generează, utilizează sau stochează date sensibile;

(d)activele care necesită utilizarea unor competențe sau cunoștințe foarte specializate.

2.2.Stabilirea procedurilor de gestionare a activelor infrastructurii spațiale identificate la punctul 2.1, inclusiv în cursul etapelor de tranziție, cum ar fi transportul, sau pe parcursul etapelor de testare și validare.

3.REZILIENȚA FIZICĂ

3.1.Atunci când iau toate măsurile necesare pentru a asigura reziliența stațiilor terestre, operatorii spațiali din Uniune trebuie cel puțin:

(a)să securizeze în mod adecvat locurile de lansare și sediile;

(b)să mențină toate activele fizice, în special echipamentele, într-o stare adecvată, astfel încât să asigure integritatea și disponibilitatea acestora, în special în ceea ce privește nava spațială, în condiții adecvate în cursul etapelor de fabricație, testare, transport, punere în funcțiune și lansare, precum și în cursul sistemelor de comandă, control și telemetrie și de generare și transmisie pentru toate etapele;

(c)să plaseze activele utilizate de sistemele de comandă, de control și telemetrie și de generare și transmisie într-un mod care să limiteze accesul și să reducă riscul de interferențe, intenționate sau nu;

(d)să asigure, la nivel nominal, protecția și ecranarea împotriva radiațiilor naturale și să determine nivelurile de amenințare radioactivă asupra segmentului spațial, în conformitate cu instrucțiunile de supraveghere;

(e)să securizeze activele în toate etapele de tranziție, cum ar fi, în special, transportul, testarea, precum și la locurile de lansare, în special pentru a evita accesul neautorizat, manipularea frauduloasă și deteriorarea;

(f)să plaseze activele critice de rezervă în zone geografice distincte și să mențină inventare ale echipamentelor relevante, pentru ca acestea să fie ușor accesibile în caz de incidente.

4.MECANISMELE DE DETECTARE

4.1.Mecanismele de detectare instituite de operatorii spațiali din Uniune trebuie:

(a)să permită detectarea promptă a activităților anormale și identificarea incidentelor, cum ar fi atacurile cibernetice și interferențele electronice;

(b)să stabilească praguri de alertă și criterii pentru declanșarea proceselor de răspuns în caz de incidente; 

(c)să monitorizeze starea navei spațiale; 

(d)pe baza evaluărilor riscurilor și după cum consideră adecvat autoritățile competente, să monitorizeze mediul de radiofrecvențe în ceea ce privește fluxurile nominale de date pentru partea de servicii, pentru amplasamentele critice pentru sistemele de comandă, control și telemetrie, pentru sistemele de generare și transmisie și pentru sprijinul în detectarea incidentelor și localizarea surselor de interferență. 

5.MĂSURILE DE PROTECȚIE ȘI DE PREVENIRE

5.1.Rețelele și sistemele informatice trebuie:

(a)să fie adecvate pentru a asigura confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor;

(b)să fie reziliente din punct de vedere tehnologic, ceea ce include, pentru segmentul spațial, asigurarea rezilienței, de exemplu împotriva manipulării frauduloase, a bruierii, a atacurilor de orbire și spoofing al senzorilor;

(c)să utilizeze criptografia în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 85;

(d)să aibă o arhitectură TIC adecvată pentru a asigura alocarea corespunzătoare a resurselor navelor spațiale și integritatea serviciilor;

(e)să dispună de o întreținere de securitate care să permită instalarea periodică a celor mai recente corecții, inclusiv o procedură pentru corectarea urgentă a vulnerabilităților considerate critice în lumina evaluărilor riscurilor.

5.2.Trebuie autentificată identitatea pretinsă a oricărui dispozitiv care încearcă să comunice cu satelitul, în vederea modificării stării sale interne.

5.3.Configurarea sistemelor de zbor și a sistemelor asociate pe segmentul terestru se realizează în conformitate cu politici predefinite și trebuie să facă obiectul unei verificări într-un mod care să împiedice instalarea sau actualizarea software-ului sau firmware-ului fără un privilegiu identificat în mod explicit pentru instalarea unui astfel de software.

5.4.Măsuri minime de protecție și de prevenire: 

(a)Utilizarea soluțiilor de autentificare multifactorială sau de autentificare continuă, a comunicațiilor securizate vocale, video și text și a sistemelor securizate de comunicații de urgență, după caz;

(b)Asigurarea faptului că toate sistemele care trimit în mod direct comenzi critice către segmentul spațial sunt izolate fizic sau logic de alte rețele, după caz. 

6.CADRUL DE GESTIONARE A RISCURILOR ÎN LANȚUL DE APROVIZIONARE

6.1.Luarea tuturor măsurilor adecvate pentru a aborda problemele de securitate legate de achiziționarea, dezvoltarea și întreținerea rețelelor și a sistemelor informatice, inclusiv în ceea ce privește gestionarea și divulgarea vulnerabilităților.

6.2.Stabilirea criteriilor pentru alegerea produselor de software și hardware în lanțul de aprovizionare, ținând seama în mod corespunzător de riscul de uzură morală.

6.3.Implementarea de controale ale integrității software-ului pe segmentul terestru și pe segmentul spațial, inclusiv prin implementarea unor controale ale integrității software-ului și a unor controale de autenticitate care să dovedească originea.

6.4.Controlul rețelelor și al sistemelor informatice care sunt interconectate temporar, de exemplu în contextul furnizării de întreținere sau de asistență.

7.CURSURI DE FORMARE

7.1.Formare generală

(a)Programe de conștientizare privind securitatea TIC.

(b)Module obligatorii cu exerciții privind practicile de igienă cibernetică de bază.

(c)Cursuri de formare specifice în materie de securitate cibernetică cu niveluri de complexitate proporționale cu sfera de competență a funcțiilor și atribuțiilor personalului.

(d)Formare generală privind securitatea, adaptate funcțiilor personalului.

7.2.Cursuri de formare adaptate

Operatorii spațiali din Uniune trebuie să se asigure că se oferă cursuri de formare adaptate cel puțin pentru personalul:

(a)care operează, monitorizează și întreține echipamentele care interacționează cu segmentul spațial;

(b)care este responsabil cu punerea în aplicare a politicii privind continuitatea activității și a planului de răspuns și de redresare stabilit în conformitate cu articolul 87;

(c)care se ocupă de cazurile care necesită o interacțiune suplimentară cu părți terțe.

8.GESTIONAREA INCIDENTELOR

8.1.Înregistrarea incidentelor.

8.2.Clasificarea incidentelor în funcție de gravitatea impactului acestora.

8.3.Implementarea măsurilor de răspuns necesare și adecvate pentru a atenua impactul incidentelor, prin asigurarea în timp util a faptului că serviciile devin operaționale și sunt securizate.

8.4.Nemodificarea și conservarea activelor.

8.5.Măsuri subsecvente acțiunilor întreprinse.

9.CERINȚE PRIVIND ACTIVELE CRITICE ȘI RISCURILE ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII SIMPLIFICATE A RISCURILOR

9.1.Cerințele prevăzute la articolul 76.

9.2.Evaluarea riscurilor menționată la articolul 78 alineatul (2).

9.3.Elementele din evaluările riscurilor menționate la punctul 1.4.

9.4.Elaborarea scenariilor de risc menționate la punctul 1.4 litera (f).

9.5.Constituirea și întreținerea inventarelor menționate la articolul 80 alineatul (4) primul paragraf.

9.6.Măsuri de prevenire și de protecție în conformitate cu articolul 84 alineatul (3).

9.7.Principii de criptografie și criptare în temeiul articolului 85 alineatul (1) primul paragraf.

9.8.Măsuri de gestionare a copiilor de rezervă în temeiul articolului 86 alineatele (1) și (3).

9.9.Gestionarea incidentelor în temeiul articolului 91.



Anexa VIII

OPERAȚIUNILE ȘI SERVICIILE DIN SPAȚIUL COSMIC (ISOS), MENȚIONATE LA ARTICOLUL 101

1.Dispoziții generale

1.1.Principii generale de efectuare a ISOS

(a)În sensul prezentei anexe, prin obiect client se înțelege un obiect spațial client, inclusiv o navă spațială, precum și deșeurile spațiale.

(b)Furnizorul de ISOS din Uniune și operatorul spațial din Uniune al obiectului client trebuie să încheie un contract specific legat de ISOS.

(c)Orice ISOS se efectuează numai după ce furnizorul de ISOS din Uniune și operatorul spațial din Uniune al unui obiect client au consimțit în mod explicit și neechivoc să înceapă efectuarea operațiunii sau a setului de operațiuni convenite, după caz.

(d)Contractul privind ISOS menționat la litera (b) trebuie să includă un plan de servicii specific care descrie în detaliu conceptul misiunii pentru ISOS respective și infrastructura atât a obiectului client, cât și a navei spațiale de întreținere.

(e)Nava spațială de întreținere și obiectul client trebuie să fie proiectate și fabricate, iar misiunea de întreținere corespunzătoare trebuie să fie proiectată astfel încât să limiteze riscul de coliziune.

(f)În cursul operațiunii ISOS, separarea fizică dintre nava spațială de întreținere și obiectul client se realizează într-un mod care să asigure o orbită sustenabilă pentru ambele nave spațiale.

1.2.Coordonarea centrelor de control

(a)Centrul de control al navei spațiale de întreținere și cel al obiectului client trebuie să asigure o coordonare adecvată, prin partajarea tuturor datelor, incluzând telemetria, care sunt necesare pentru a asigura siguranța operațiunilor respective.

(b)Cu excepția cazului în care obiectul client este un deșeu spațial, furnizorul de ISOS din Uniune și operatorul spațial din Uniune al unui obiect client trebuie să identifice, pentru fiecare etapă a efectuării ISOS, centrul de control cu autoritate decizională pentru operațiuni comune în zona de proximitate, inclusiv în etapa de atașare, precum și centrul de control care controlează obiectul compus în etapa atașată.

2.Furnizarea de servicii

2.1.Compatibilitatea navei de întreținere și a serviciului cu configurația obiectului spațial client

Proiectarea navei spațiale de întreținere și conceptul operațional al serviciului trebuie să fie compatibile cu proiectarea și operarea obiectului client sau, în cazul în care obiectul client este un deșeu spațial, cu starea obiectului deșeu.

2.2.Obligații de diligență în ceea ce privește impactul potențial asupra terților

2.2.1.Furnizorii de ISOS din Uniune trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a preveni:

(a)interferența cu un obiect, altul decât obiectul client, care generează prejudicii;

(b)perturbarea, inclusiv întreruperea, oricărei operațiuni efectuate de o navă spațială terță;

și, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat, trebuie să atenueze în mod adecvat potențialele efecte negative atunci când efectuează ISOS.

2.2.2.Furnizorul de ISOS din Uniune trebuie să definească în conceptul operațional o zonă sigură în care prezența unui terț va conduce la neangajarea sau la retragerea operațiunii ISOS în curs.

2.2.3.În cazul în care apar anomalii sau în cazul în care evenimente neprevăzute, inclusiv cauzate de efectuarea ISOS, conduc la un potențial impact negativ asupra obiectelor spațiale terțe, furnizorul de ISOS din Uniune trebuie să informeze imediat operatorul spațial cu privire la obiectul spațial terț afectat.

2.2.4.Furnizorul de ISOS din Uniune trebuie să coopereze îndeaproape cu furnizorul de servicii CA menționat la articolul 63, inclusiv în etapa operațiunii de servicii.

2.3.Siguranța operațiunilor

(a)În scopul etapei de apropiere și în vederea inițierii separării, furnizorul ISOS din Uniune stabilește, în conceptul operațional, puncte de așteptare sau de tranzit.

(b)În cursul operațiunii de servicii, furnizorii ISOS din Uniune efectuează un test GO/NO-GO la fiecare moment/secvență adecvat(ă) și continuă operațiunea de servicii numai atunci când este îndeplinită condiția GO. În cazul în care condițiile GO nu sunt îndeplinite, se declanșează o comandă de anulare fie în mod autonom, fie printr-o comandă trimisă de la segmentul terestru.

(c)În cursul etapei de apropiere și după separare, sistemele de la bordul navei spațiale de întreținere trebuie să poată evalua în timp real riscul de coliziune între nava spațială de întreținere și obiectul client și trebuie să poată să declanșeze în mod autonom o manevră de evitare pentru a plasa nava spațială de întreținere pe o traiectorie fără coliziuni cu obiectul client.

2.4.Calificarea sistemului și conceptul de întreținere – Testare prealabilă

Cu excepția operațiunilor ISOS nereversibile, furnizorii ISOS din Uniune efectuează teste pe orbită, în scopul confirmării funcționării corespunzătoare a sistemului pentru ISOS planificate, cel puțin înainte de a efectua prima operațiune de servicii sau în prima etapă și numai dacă nu există niciun pericol pentru niciun alt obiect spațial.



Anexa IX

ORGANISMELE TEHNICE CALIFICATE PENTRU ACTIVITĂȚILE SPAȚIALE, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 35

1.Cerințe generale aplicabile organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale

1.1.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să fie înființat în temeiul dreptului intern și să aibă personalitate juridică, cu excepția cazului în care face parte dintr-o autoritate competentă. 

1.2.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să fie independent de:

(a)un furnizor de servicii spațiale menționat la articolul 2 alineatul (1), în cazul în care respectivul organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale efectuează o evaluare tehnică în legătură cu un produs, un proces, un serviciu, inclusiv gestionarea riscurilor, cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament;

(b)un concurent al unui furnizor de servicii spațiale menționat la articolul 2 alineatul (1), în legătură cu efectuarea evaluării tehnice a unui produs, proces, serviciu, inclusiv gestionarea riscurilor, cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament;

(c)o întreprindere, alta decât furnizorii de servicii spațiale menționați la litera (a), sau concurenții menționați la litera (b) de la prezentul alineat, care are un interes economic față de un produs, proces, serviciu, inclusiv gestionarea riscurilor, în ceea ce privește aspectele reglementate de prezentul regulament.

1.3.Un organism care aparține unei asociații de întreprinderi sau unei federații profesionale care reprezintă întreprinderi implicate în proiectarea, dezvoltarea, producerea, furnizarea, asamblarea, utilizarea, întreținerea, testarea sau operarea unui produs pe care un organism tehnic îl evaluează sau, respectiv, întreprinderi implicate în utilizarea sau operarea unui serviciu, a unei activități sau a unui proces pe care un astfel de organism tehnic îl certifică poate fi considerat organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale, în temeiul prezentului regulament, numai dacă organismul respectiv îndeplinește cerințele de independență și de absență a conflictelor de interese.

1.4.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să fie organizat și gestionat într-un mod care să garanteze independența, obiectivitatea și imparțialitatea în desfășurarea activităților sale.

În acest scop, un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale se asigură că:

(a)pe parcursul activităților sale sunt instituite și asigurate proceduri de garantare și documentare a imparțialității sale și că aceste proceduri se aplică atât conducerii de nivel superior, cât și personalului care desfășoară activități de evaluare tehnică;

(b)organismul tehnic calificat pentru activitățile spațiale și personalul acestuia efectuează evaluarea tehnică cu cel mai înalt grad de integritate profesională și cu toate competențele tehnice necesare în domeniul (domeniile) de activitate specific(e), fără presiuni și stimulente, în special de natură financiară, care ar putea influența aprecierea sau rezultatele activităților de evaluare tehnică;

(c)dispune de politici și proceduri pentru a face distincția între sarcinile pe care le îndeplinește în această calitate și orice alte sarcini;

(d)organismul tehnic calificat pentru activitățile spațiale, personalul său de conducere de nivel superior și personalul responsabil cu desfășurarea activităților de evaluare tehnică nu se implică în nicio activitate care ar putea intra în conflict cu independența raționamentului sau cu cerința de integritate în ceea ce privește evaluarea tehnică, în special serviciile de consultanță;

(e)remunerarea personalului de conducere de nivel superior și a personalului organismului tehnic calificat pentru activitățile spațiale care îndeplinește atribuții de evaluare tehnică nu depinde de numărul evaluărilor tehnice efectuate sau de rezultatele respectivelor evaluări tehnice;

(f)este asigurată transparența în ceea ce privește procedura de efectuare a evaluărilor tehnice, de exemplu prin publicarea pe site-ul relevant a unei descrieri a procedurilor respective.

Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să îndeplinească cerințele organizatorice, de management al calității, legate de resurse și de procese necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

Structura organizatorică și funcționarea unui organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale, precum și alocarea responsabilităților și raportarea trebuie să fie de așa natură încât să inspire încredere în îndeplinirea atribuțiilor și în rezultatele activităților sale de evaluare tehnică.

1.5.În orice moment și pentru fiecare procedură de evaluare tehnică, un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale:

(a)trebuie să aibă la dispoziție personal care deține cunoștințele tehnice necesare și o experiență adecvată și suficientă pentru a îndeplini atribuții de evaluare tehnică;

(b)utilizează proceduri care iau în considerare orice criterii relevante aplicabile:

(i)furnizorilor de servicii spațiale menționați la articolul 2 alineatul (1), cum ar fi criteriile privind dimensiunea unui astfel de furnizor de servicii spațiale sau sectorul specific al activităților spațiale;

(ii)elementelor obiective, cum ar fi structura, gradul de complexitate al proceselor sau tehnologiei, caracterul de masă sau de serie al proceselor de producție;

(c)trebuie să dețină mijloacele necesare pentru a îndeplini toate atribuțiile tehnice și administrative pentru activitățile de evaluare tehnică, inclusiv să aibă acces la toate datele, echipamentele sau instalațiile necesare.

1.6.Personalul unui organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale care este responsabil cu efectuarea activităților de evaluare tehnică trebuie să aibă:

(a)o înțelegere și cunoaștere corespunzătoare a aspectelor reglementate de prezentul regulament, a standardelor relevante privind aspectele reglementate de prezentul regulament sau a dispozițiilor relevante din dreptul Uniunii;

(b)cunoștințe temeinice privind cerințele specifice pentru care se desfășoară o activitate de evaluare tehnică;

(c)o formare tehnică și profesională solidă care să acopere toate activitățile de evaluare tehnică în legătură cu care a fost notificat organismul tehnic calificat pentru activitățile spațiale;

(d)abilitatea necesară pentru a întocmi certificate, procese-verbale și rapoarte care să demonstreze că evaluările tehnice au fost efectuate.

1.7.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să poată să îndeplinească atribuții legate de aspectele reglementate de prezentul regulament cu cel mai înalt grad de integritate profesională și de competență necesară în domenii specifice, indiferent dacă aceste atribuții sunt îndeplinite chiar de organismul tehnic calificat pentru activitățile spațiale sau sunt efectuate în numele și sub responsabilitatea acestuia.

Atunci când un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale deleagă o parte din sarcinile sale, acesta trebuie să dețină competențe interne suficiente pentru a evalua în mod eficace modul în care partea externă execută atribuțiile în numele său.

1.8.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale asigură disponibilitatea permanentă a personalului administrativ, tehnic, juridic și științific care deține cunoștințe și experiență în ceea ce privește tehnologiile relevante ale activităților spațiale și cerințele tehnice prevăzute în titlul IV din regulament. 

1.9.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să dispună de proceduri documentate pentru a se asigura că personalul său și orice comitete, filiale, subcontractanți sau organisme asociate relevante sau, după caz, personalul organismelor externe tratează informațiile confidențiale pe care le obțin în cursul efectuării evaluării tehnice în conformitate cu cerința privind secretul profesional prevăzută la articolul 116, cu excepția cazului în care divulgarea este prevăzută de lege.

Personalul unui organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale păstrează secretul profesional cu privire la toate informațiile obținute în îndeplinirea atribuțiilor legate de aspectele reglementate de prezentul regulament.

1.10.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să dețină sau să fie în măsură să obțină în timp util un certificat valabil de autorizare de securitate a personalului.

1.11.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale trebuie să dețină o asigurare de răspundere civilă adecvată pentru desfășurarea activităților sale de evaluare tehnică.

1.12.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale participă la activitățile de coordonare menționate la articolul 39.

1.13.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale participă, direct sau prin reprezentare, la activitățile organizațiilor de standardizare europene sau cel puțin se asigură că are cunoștință și este informat la zi cu privire la standardele relevante în domeniile care intră sub incidența prezentului regulament.

1.14.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale funcționează în conformitate cu termene și condiții echitabile și rezonabile, ținând seama în special de interesele IMM-urilor în ceea ce privește taxele.

2.Cerințe specifice pentru organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale care îndeplinesc atribuții de verificare și validare a studiului privind amprenta de mediu

2.1.Organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale care efectuează evaluări tehnice ale aspectelor reglementate de titlul IV capitolul III trebuie să îndeplinească, pe lângă cerințele prevăzute în secțiunea I din prezenta anexă, și cerințele prevăzute în secțiunea 8 din Recomandarea C(2021) 9332 a Comisiei .



Anexa X

ÎNCĂLCĂRI ALE REGULAMENTULUI, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 54

1.Încălcări aplicabile operatorilor spațiali din Uniune 

1.1.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 6 alineatul (1) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) dacă furnizează servicii spațiale înainte de a obține autorizația de a desfășura activități spațiale. 

1.2.Un operator spațial din Uniune care intenționează să recurgă la serviciile spațiale furnizate de un operator spațial dintr-o țară terță sau de o organizație internațională încalcă articolul 6 alineatul (5) dacă nu demonstrează autorității sale competente, în cererea sa de autorizare, înregistrarea în URSO a respectivului operator spațial dintr-o țară terță sau a respectivei organizații internaționale sau, în cazul în care procedura de înregistrare în URSO nu a fost încă finalizată, dacă operatorul spațial din Uniune nu se coordonează îndeaproape cu operatorul spațial dintr-o țară terță sau cu organizația internațională, cu autoritatea competentă relevantă și cu agenția, inclusiv prin solicitarea de actualizări cu privire la stadiul procesului de înregistrare. 

1.3.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 6 alineatul (6) dacă nu informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la necesitatea furnizării de servicii spațiale de către un operator spațial dintr-o țară terță sau de către o organizație internațională, necesitate care apare după emiterea autorizației, cum ar fi în cazul ISOS, și dacă nu furnizează autorității competente dovada înregistrării în URSO a respectivului operator spațial dintr-o țară terță sau a respectivei organizații internaționale. 

1.4.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 7 alineatul (2) dacă nu depune în cererea de autorizare un dosar tehnic cu toate documentele și dovezile pentru a demonstra conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I-V, care sunt aplicabile misiunii sale spațiale specifice. 

1.5.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 7 alineatul (3) dacă nu indică autorității competente, în cererea sa de autorizare, organismele tehnice calificate pentru activitățile spațiale pe care solicitantul intenționează să le utilizeze pentru evaluarea tehnică a cerințelor prevăzute în titlul IV capitolele I-V, după caz.

1.6.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 9 alineatul (1) dacă nu se asigură că respectă condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (b) atunci când depune declarația menționată la articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf sau dacă nu depune declarația respectivă. 

1.7.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 9 alineatul (5) dacă nu furnizează explicațiile solicitate de autoritățile competente, în cazul în care inspecțiile aleatorii identifică aspecte care intră în conflict cu declarația operatorului spațial din Uniune, iar explicațiile sunt necesare pentru a permite autorității competente să concluzioneze cu privire la amploarea sau absența riscurilor generate de un astfel de conflict. 

1.8.Un operator spațial din Uniune care face obiectul regimurilor mai puțin stricte menționate la articolul 10 alineatele (2), (3) și (4) nu respectă condițiile menționate la alineatele respective. 

1.9.Un solicitant de a deveni operator spațial al Uniunii pentru active deținute de Uniune încalcă articolul 11 alineatul (2) dacă nu furnizează agenției și Comisiei toate detaliile tehnice și explicațiile care demonstrează conformitatea cu cerințele prevăzute în titlul IV capitolele I, II, III, IV și V și la articolul 12 alineatul (1) primul paragraf sau încalcă articolul 11 alineatul (3) al doilea paragraf dacă nu furnizează toate informațiile suplimentare sau nu aduce clarificări.

1.10.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune încalcă articolul 11 alineatul (2) și articolul 12 alineatul (1) primul paragraf dacă nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 12 alineatul (1) primul paragraf și în titlul IV.

1.11.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune încalcă articolul 13 alineatul (1) dacă nu raportează un eveniment neprevăzut care ar putea necesita modificarea autorizației sale sau orice încetare planificată sau iminentă a activității sale. 

1.12.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune se află în oricare dintre situațiile menționate la articolul 13 alineatul (2) primul paragraf. 

1.13.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 26 alineatele (1) și (2) dacă nu adaugă certificatul electronic la contractele de furnizare de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune. 

1.14.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune încalcă articolul 49 dacă nu răspunde unei decizii de solicitare de informații prevăzute la articolul 49 alineatul (3) sau nu furnizează informațiile menționate la articolul 49 alineatul (1). 

1.15.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune încalcă articolul 50 alineatul (5) primul paragraf dacă nu se supune unei investigații și dacă împiedică exercitarea competențelor menționate la articolul 50 alineatul (4). 

1.16.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 51 alineatul (5) dacă nu se supune inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a Agenției și a Comisiei. 

1.17.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 53 alineatul (2) coroborat cu articolele 49, 50 și 51 dacă nu se supune investigației respective. 

1.18.Un operator de lansare din Uniune încalcă articolul 58, 59, 60 sau 61 în ceea ce privește siguranța lansatoarelor.

1.19.Un operator de nave spațiale din Uniune încalcă oricare dintre normele prevăzute la articolele 62-73 în ceea ce privește siguranța navelor spațiale și a activităților spațiale. 

1.20.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 74 dacă nu ia toate măsurile pentru a asigura conformitatea obiectelor spațiale contractate sau, după caz, conformitatea componentelor cu cerințele de proiectare și de fabricație prevăzute în titlul IV capitolul I. 

1.21.Un operator spațial din Uniune încalcă cerințele privind reziliența dacă nu respectă normele privind gestionarea riscurilor prevăzute la articolele 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92 și la articolul 95 alineatele (1), (2) și (3).

1.22.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune încalcă articolul 93 cu privire la raportarea incidentelor semnificative legate de activele deținute de Uniune dacă nu raportează structurii menționate la articolul 93 alineatul (1) sau dacă nu raportează în modul specificat la articolul 93 alineatul (7) primul paragraf. 

1.23.Un operator spațial din Uniune care operează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21 încalcă articolul 93 dacă nu raportează autorităților competente, astfel cum se prevede la articolul 93 alineatul (2), sau dacă nu raportează în modul specificat la articolul 93 alineatul (7) primul paragraf. 

1.24.Un operator spațial din Uniune care se califică drept entitate esențială sau importantă în temeiul anexei I sau II la Directiva (UE) 2022/2555 încalcă articolul 93 alineatul (3) primul paragraf dacă nu raportează astfel cum se menționează la articolul respectiv sau încalcă articolul 93 alineatul (7) primul paragraf dacă nu raportează în modul specificat la articolul respectiv.

1.25.Un operator spațial din Uniune identificat drept entitate critică în temeiul anexei la Directiva (UE) 2022/2557 încalcă articolul 93 alineatul (3) al doilea paragraf dacă nu raportează în modul stabilit de statul membru în cauză în conformitate cu articolul respectiv sau încalcă articolul 93 alineatul (7) primul paragraf dacă nu raportează în modul specificat la articolul respectiv.

1.26.Un solicitant al autorizației de operator spațial din Uniune încalcă articolul 96 alineatele (4) și (6) dacă nu prezintă autorității sale competente o declarație privind amprenta de mediu („EFD”) sau nu prezintă toate elementele menționate la articolul 96 alineatul (6).

1.27.Un operator spațial al Uniunii încalcă articolul 97 dacă nu include în calcul misiunile spațiale menționate la articolul 97 alineatul (1) sau activitățile menționate la articolul 97 alineatul (2).

1.28.Un operator spațial din Uniune al activelor deținute de Uniune încalcă articolul 97 alineatul (3) dacă nu include componentele menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2021/696 și la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2023/588, după caz. 

1.29.Un solicitant al autorizației de operator spațial din Uniune încalcă articolul 98 alineatul (1) dacă nu deține certificatul EF atunci când solicită autorizația. 

1.30.Un solicitant al autorizației de operator spațial din Uniune încalcă articolul 99 dacă nu transmite seturile de date menționate la articolul 99 alineatul (1) primul paragraf. 

1.31.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 101. 

1.32.Un operator spațial din Uniune încalcă articolul 112 alineatul (1) primul paragraf dacă nu adaugă la cererea de etichetă a Uniunii pentru activități spațiale un dosar tehnic detaliat care să demonstreze îndeplinirea cerințelor stabilite în sistemul (sistemele) de etichetare al(e) Uniunii pentru care se solicită eticheta Uniunii pentru activități spațiale. 

1.33.Un operator spațial din Uniune care este titularul unei etichete a Uniunii pentru activități spațiale încalcă articolul 112 alineatul (3) dacă nu respectă în continuare cerințele stabilite în sistemul (sistemele) de etichetare al(e) Uniunii pentru care a fost acordată eticheta Uniunii pentru activități spațiale sau încalcă articolul 112 alineatul (6) dacă nu informează agenția cu privire la orice nereguli detectate ulterior referitoare la misiunea, serviciul sau produsul spațial care poartă eticheta, care ar putea avea un impact asupra conformității sale cu cerințele respectivei etichetei a Uniunii pentru activități spațiale.

2.Încălcări aplicabile furnizorilor de servicii spațiale din țări terțe 

2.1.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 14 alineatul (1) dacă furnizează servicii spațiale operatorilor spațiali din Uniune și în legătură cu activele deținute de Uniune și cu activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21 fără a fi înregistrat în Registrul obiectelor spațiale al Uniunii și fără a deține certificatul electronic. 

2.2.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 15 alineatul (1) dacă nu îndeplinește una dintre cerințele enumerate la articolul 15 coroborat cu titlul IV capitolele I-V, astfel cum se specifică la articolul 15. 

2.3.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 17 alineatul (3) dacă nu furnizează în cererea adresată agenției toate dovezile necesare pentru a demonstra conformitatea. 

2.4.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 22 dacă nu furnizează, în cursul dialogului cu agenția, explicațiile, documentele și dovezile necesare în sprijinul explicațiilor sale, inclusiv orice analiză tehnică, și nu asigură conformitatea.

2.5.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 23 dacă nu desemnează în scris una sau mai multe persoane juridice din unul dintre statele membre care să acționeze în calitate de reprezentant legal al său în Uniune sau dacă nu a mandatat reprezentantul legal respectiv să dețină competențele de a fi contactat, în plus față de respectivul operator spațial dintr-o țară terță sau în locul acestuia, de către autoritățile competente, Comisie și agenție, cu privire la toate aspectele legate de respectarea prezentului regulament, și să dispună de toate competențele și resursele necesare pentru a garanta o cooperare eficientă și în timp util cu aceste autorități.

2.6.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 25 alineatul (3) dacă nu adaugă certificatul electronic la contractele de furnizare de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune.

2.7.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 25 alineatul (4) dacă nu transmite agenției detaliile menționate la articolul 25 alineatul (4) primul paragraf pentru a permite agenției să genereze certificatul electronic. 

2.8.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 26 alineatele (1) și (2) dacă nu adaugă certificatul electronic la contractele de furnizare de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune.

2.9.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 49 dacă nu răspunde unei decizii de solicitare de informații prevăzute la articolul 49 alineatul (3) sau nu furnizează informațiile menționate la articolul 49 alineatul (1).

2.10.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 50 alineatul (5) primul paragraf dacă nu se supune unei investigații sau dacă împiedică exercitarea competențelor menționate la articolul 50 alineatul (4).

2.11.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 51 alineatul (5) dacă nu se supune inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a Agenției și a Comisiei.

2.12.Un operator spațial dintr-o țară terță care a îndeplinit cerința menționată la articolul 52 alineatul (1) litera (b) încalcă articolul 52 dacă nu se supune inspecției sau dacă împiedică exercitarea competențelor prevăzute la articolul 52 alineatul (2). 

2.13.Un operator spațial dintr-o țară terță încalcă articolul 53 alineatul (2) coroborat cu articolele 49, 50 și 51.

3.Încălcări aplicabile organizațiilor internaționale 

3.1.Organizațiile internaționale cu expertiză tehnică specifică în aspectele reglementate de prezentul regulament, alese de statele membre pentru a efectua evaluările tehnice în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b), încalcă articolul 8 alineatul (3) primul paragraf dacă nu respectă cerințele prevăzute în titlul III capitolul I secțiunea 3 din regulament, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) primul paragraf. 

3.2.O organizație internațională încalcă articolul 25 alineatul (3) dacă nu adaugă certificatul electronic la contractele de furnizare de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune.

3.3.O organizație internațională încalcă articolul 14 alineatul (2). 

3.4.O organizație internațională încalcă articolul 25 alineatul (4) dacă nu transmite agenției detaliile menționate la articolul 25 alineatul (4) primul paragraf pentru a permite agenției să genereze certificatul electronic.

3.5.O organizație internațională încalcă articolul 26 alineatele (1) și (2) dacă nu adaugă certificatul electronic la contractele de furnizare de date spațiale și de servicii spațiale în Uniune.

3.6.O organizație internațională încalcă articolul 49 dacă nu răspunde unei decizii de solicitare de informații prevăzute la articolul 49 alineatul (3) sau nu furnizează informațiile menționate la articolul 49 alineatul (1).

3.7.O organizație internațională încalcă articolul 50 alineatul (5) primul paragraf dacă nu se supune unei investigații sau dacă împiedică exercitarea competențelor menționate la articolul 50 alineatul (4).

3.8.O organizație internațională încalcă articolul 51 alineatul (5). 

3.9.O organizație internațională încalcă articolul 53 alineatul (2) coroborat cu articolele 49, 50 și 51.

3.10.O organizație internațională încalcă articolul 58, 59, 60 sau 61 în ceea ce privește siguranța lansatoarelor.

3.11.O organizație internațională încalcă articolul 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72 sau 73 în ceea ce privește siguranța navelor spațiale și a activităților spațiale.

3.12.O organizație internațională încalcă articolul 74 dacă nu ia toate măsurile pentru a asigura conformitatea obiectelor spațiale contractate sau, după caz, conformitatea componentelor cu cerințele de proiectare și de fabricație prevăzute în titlul IV capitolul I.

3.13.O organizație internațională încalcă cerințele privind gestionarea riscurilor dacă nu respectă normele prevăzute la articolele 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92 și la articolul 95 alineatele (1), (2) și (3). 

3.14.O organizație internațională care operează active deținute de Uniune încalcă articolul 93 cu privire la raportarea incidentelor semnificative legate de activele deținute de Uniune dacă nu raportează structurii menționate la articolul 93 alineatul (1) sau dacă nu raportează în modul specificat la articolul 93 alineatul (7) primul paragraf.

3.15.O organizație internațională care operează activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctul 21 sau active proprii încalcă articolul 93 dacă nu raportează autorităților competente, astfel cum se prevede la articolul 93 alineatul (2), sau dacă nu raportează în modul specificat la articolul 93 alineatul (7) primul paragraf.

3.16.O organizație internațională încalcă articolul 97 dacă nu include în calcul misiunile spațiale menționate la articolul 97 alineatul (1) sau activitățile menționate la articolul 97 alineatul (2).

3.17.O organizație internațională care operează active deținute de Uniune încalcă articolul 97 alineatul (3) dacă nu include componentele menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2021/696 și la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2023/588, după caz.

3.18.O organizație internațională încalcă articolul 98 alineatul (1) dacă nu deține certificatul EF pentru furnizarea de servicii spațiale în ceea ce privește activele menționate la articolul 5 primul paragraf punctele 20 și 21. 

3.19.O organizație internațională încalcă articolul 99 dacă nu transmite Comisiei seturile de date menționate la articolul 99 alineatul (1) primul paragraf.

3.20.O organizație internațională încalcă articolul 101.

4.Încălcări aplicabile furnizorilor primari de date spațiale

4.1.Un furnizor primar de date spațiale încalcă articolul 27 alineatul (2) dacă nu își alertează furnizorii și nu contactează agenția sau autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit cu privire la orice alerte sau plângeri primite în legătură cu eventuale nereguli. 

5.Încălcări aplicabile furnizorilor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor 

5.1.Un furnizor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor încalcă articolul 102 alineatul (1) dacă nu furnizează autorității competente a operatorului spațial din Uniune informații actualizate cu privire la nava spațială sau încalcă articolul 102 alineatul (2) primul paragraf dacă nu raportează cu privire la aspectele prevăzute la articolul respectiv. 

5.2.Un furnizor de servicii spațiale de evitare a coliziunilor încalcă articolul 103 alineatul (1) primul paragraf dacă nu asigură condițiile menționate la articolul 103 alineatul (1) primul paragraf pentru CAM, sau încalcă articolul 103 alineatul (2) dacă nu asigură coordonarea în conformitate cu alineatul respectiv, sau încalcă articolul 103 alineatul (3) primul paragraf dacă nu își bazează strategia de acțiune pe principiile prevăzute la respectivul prim paragraf, sau încalcă articolul 103 alineatul (4), dacă nu stabilește contactul cu respectiva navă spațială sau, în cazul unui contact reușit, încalcă articolul 103 alineatul (5) primul paragraf dacă nu respectă cerințele prevăzute la primul paragraf sau încalcă articolul 103 alineatul (6) dacă nu recomandă o strategie în conformitate cu cerințele prevăzute la alineatul respectiv. 

6.Încălcări aplicabile organismelor tehnice calificate pentru activitățile spațiale 

6.1.Fără a aduce atingere regimului altor entități care pot furniza evaluări tehnice în temeiul articolului 8 alineatul (1) primul paragraf, o entitate încalcă articolul 34 alineatul (1) dacă efectuează astfel de evaluări tehnice fără a fi desemnată și notificată ca organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale în temeiul prezentului regulament.

6.2.O entitate care intenționează să efectueze evaluări tehnice pentru unul sau mai multe aspecte care intră sub incidența titlului IV capitolele I-V încalcă articolul 34 dacă nu furnizează sau nu actualizează documentația necesară sau nu îndeplinește condițiile prevăzute la alineatele (4)-(8) de la articolul respectiv. 

6.3.O entitate care intenționează să efectueze o evaluare tehnică pentru unul sau mai multe aspecte care intră sub incidența titlului IV capitolele I-V încalcă articolul 35 dacă nu îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la articolul 35 alineatele (1), (2), (3) și (4), după caz, coroborat cu dispozițiile anexei IX. 

6.4.Un organism tehnic calificat pentru activitățile spațiale încalcă articolul 35 dacă nu mai îndeplinește una dintre cerințele prevăzute la articolul respectiv, coroborat cu dispozițiile de la punctul 1 din anexa IX sau de la punctul 2 din anexa IX. 

Top