COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.7.2025

COM(2025) 137 final/2

2025/0071(COD)

ADDENDUM
This document replaces COM(2025)137 final of 28/03/2025
Addition of cross-reference to linked SWD(2025)237 final
Concerns all language versions.
The text should read as follows:

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2021/2115 și (UE) nr. 251/2014 în ceea ce privește anumite norme privind piața și anumite măsuri de sprijin sectorial în sectorul vitivinicol și pentru produsele vitivinicole aromatizate

{SWD(2025) 237 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.    CONTEXTUL PROPUNERII

•    Motivele și obiectivele propunerii

Uniunea rămâne lider mondial în ceea ce privește producția, consumul și valoarea exportată a vinului, însă schimbările societale și demografice afectează cantitatea, calitatea și tipurile de vin consumate. Consumul de vin din Uniune a scăzut constant și se află la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, în timp ce piețele tradiționale de export pentru vinurile din Uniune sunt afectate de o combinație de factori de reducere a consumului și de factori geopolitici, ceea ce a condus la modele de export mai incerte.

În plus, producția devine imprevizibilă, având în vedere vulnerabilitatea sectorului vitivinicol la schimbările climatice. Dat fiind că surplusul de producție rezultat pune presiune asupra prețurilor, viticultorii au mai puține venituri pentru a investi în întreprinderile lor și dispun de rezerve financiare reduse pe care să se bazeze în cazul în care regiunea lor este afectată de unul dintre fenomenele meteorologice extreme mai frecvente și care adesea apar la nivel local.

Grupul la nivel înalt pentru politica în sectorul vitivinicol (HLG) a fost înființat pentru a purta discuții cu privire la aceste provocări și pentru a identifica posibilele oportunități pentru sectorul vitivinicol al Uniunii. HLG a fost alcătuit din directori generali din cadrul ministerelor agriculturii din statele membre ale Uniunii și, cu ocazia primei reuniuni, au fost invitați, de asemenea, reprezentanți ai principalelor organizații ale părților interesate, pentru a prezenta o analiză a situației. Discuțiile s-au axat pe modalitățile de a sprijini mai bine sectorul având în vedere provocările structurale actuale, prin gestionarea potențialului de producție, creșterea competitivității și explorarea de noi oportunități de piață. După patru reuniuni, grupul a aprobat un document cu recomandări de politică 1 în decembrie 2024. Recomandările au fost salutate în mare măsură de părțile interesate și deputații din Parlamentul European în cadrul reuniunii Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (COMAGRI) din 13 ianuarie 2025.

Având în vedere reacția pozitivă la recomandările HLG, este de așteptat ca recomandările cele mai urgente și specifice sectorului să fie transpuse cât mai curând posibil în propuneri legislative pentru a ajuta sectorul vitivinicol să facă față provocărilor grave și să devină mai competitiv. În cazul în care Comisia nu acționează rapid, situația se va deteriora și mai mult și vor exista consecințe ireversibile pentru multe zone rurale legate de plantațiile viticole abandonate și pierderea oportunităților de creștere și de ocupare a forței de muncă.

•    Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole stabilește dispoziții pentru sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, care vor fi modificate prin prezenta propunere, în conformitate cu recomandările HLG referitoare la gestionarea potențialului de producție, ceea ce va facilita acțiunile statelor membre de abordare sau de prevenire a riscului apariției unei capacități excedentare de producție în anumite zone și segmente de piață. Prezenta propunere de regulament modifică, de asemenea, normele actuale privind etichetarea pentru a facilita producția de produse vitivinicole cu o tărie alcoolică mai scăzută și pentru a permite noi modalități de informare a consumatorilor cu privire la caracteristicile vinului pe care îl cumpără.

De asemenea, Regulamentul (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate este modificat pentru a lua în considerare modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește vinurile cu o tărie alcoolică mai scăzută, astfel încât să se permită fabricarea de produse vitivinicole aromatizate pe baza unor astfel de vinuri cu o tărie alcoolică mai scăzută. Pentru a asigura informarea corectă a consumatorilor cu privire la natura produselor vitivinicole aromatizate cu o tărie alcoolică mai scăzută, normele de etichetare sunt, de asemenea, modificate în conformitate cu cele pentru produsele viticole.

Regulamentul (UE) 2021/2115 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice este modificat prin prezenta propunere pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a combina restructurarea eficientă a plantațiilor viticole cu necesitatea de a evita o creștere a producției, conform recomandărilor HLG. În plus, grupurile de producători care gestionează denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate vor putea beneficia de sprijin pentru dezvoltarea enoturismului în regiunile lor, iar durata maximă a sprijinului pentru operațiunile de promovare și comunicare desfășurate în țări terțe va fi prelungită. Pentru a consolida cooperarea în sectorul vitivinicol, anumite investiții realizate de organizațiile de producători vor beneficia de rata maximă a asistenței financiare din partea Uniunii. Pentru a sprijini producătorii în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, statelor membre li se va oferi posibilitatea de a majora asistența financiară maximă din partea Uniunii care poate fi acordată pentru investițiile care urmăresc acest obiectiv.

Măsurile de politică propuse ar trebui puse în aplicare prin intermediul unui cadru strategic național coerent, pentru a maximiza eficacitatea acestora. Statele membre trebuie să evalueze impactul măsurilor, pentru a se asigura că ele sunt eficace, eficiente din punctul de vedere al costurilor și prezintă beneficii pe termen lung. Printre prioritățile-cheie se numără evitarea dezechilibrelor de pe piață, conservarea peisajelor, sprijinirea ocupării forței de muncă în mediul rural și creșterea competitivității viticultorilor și a producătorilor de vin.

•    Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prin facilitarea producției de produse vitivinicole și de produse vitivinicole aromatizate cu o tărie alcoolică mai scăzută, prezenta propunere oferă consumatorilor posibilitatea de a-și reduce consumul de alcool, continuând, totuși, să bea vin. Acordarea de sprijin grupurilor de producători care gestionează denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate pentru dezvoltarea enoturismului în regiunea lor este în concordanță cu obiectivul de a crea oportunități de ocupare a forței de muncă și de creștere economică în zonele rurale.

2.    TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•    Temeiul juridic

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 primul paragraf și articolul 43 alineatul (2).

•    Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Dispozițiile care trebuie modificate pentru a pune în aplicare recomandările HLG sunt prevăzute în regulamentele Parlamentului European și ale Consiliului; prin urmare, statele membre nu pot pune în aplicare recomandările respective dacă legislația Uniunii nu este modificată în consecință. În conformitate cu principiul subsidiarității, mai multe dispoziții ale prezentei propuneri oferă autorităților naționale o marjă de manevră mai largă pentru a gestiona potențialul de producție într-un mod mai adaptat la situația specifică a regiunilor vitivinicole.

•    Proporționalitate

Opțiunile de politică ale propunerii se bazează pe recomandările HLG, care reprezintă un compromis aprobat în unanimitate la care s-a ajuns în urma a patru runde de discuții privind diferite opțiuni de politică și sunt sprijinite de toate statele membre. Discuțiile în cadrul HLG s-au bazat pe o analiză aprofundată efectuată de experți din cadrul Observatorului pieței vinului 2 . În cadrul a trei sesiuni speciale, organizate din decembrie 2023 până în al doilea trimestru al anului 2024, acești experți au evaluat situația pieței vitivinicole, explorând diferitele opțiuni de politică pentru a aborda provocările actuale și pentru a ajuta sectorul să profite de potențialele oportunități viitoare. Prezenta propunere rămâne în limita a ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor deja urmărite de normele existente modificate.

•    Alegerea instrumentului

Normele care trebuie modificate pentru a pune în aplicare recomandările HLG sunt prevăzute în trei regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului. Prin urmare, instrumentul ales trebuie să fie, de asemenea, un regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

3.    REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•    Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente

Nu se aplică.

•    Consultările cu părțile interesate

Având în vedere necesitatea adoptării de urgență a inițiativei, nu este planificată nicio cerere de contribuții sau consultare publică.

•    Obținerea și utilizarea expertizei

Recomandările HLG au fost rezultatul unei discuții și al unei analize ample și aprofundate care au început deja înainte de înființarea HLG, la început cu experții din sectorul vitivinicol din cadrul Observatorului pieței vinului și cu părțile interesate, și apoi în cadrul HLG cu directorii generali din cadrul ministerelor agriculturii din toate statele membre. Principalele părți interesate au fost, de asemenea, invitate la una dintre reuniunile HLG pentru a-și prezenta punctele de vedere. Propunerea legislativă se bazează pe recomandările HLG, care au fost aprobate în unanimitate de statele membre și sunt sprijinite de părțile interesate și salutate de COMAGRI.

•    Evaluarea impactului

Având în vedere necesitatea adoptării de urgență a inițiativei, nu se va efectua o evaluare a impactului. Costurile și beneficiile inițiativei vor fi evaluate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei care urmează să fie publicat în termen de trei luni de la adoptare.

•    Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Prezenta propunere urmărește să reducă la minimum costurile de conformitate pentru IMM-uri, în plus față de posibilitatea deja existentă de a furniza lista ingredientelor și declarația nutrițională prin mijloace electronice, simplificând schimburile comerciale dintre statele membre ale Uniunii. În prezent, identificarea prin cuvinte (de exemplu, „ingrediente” și/sau „declarație nutrițională”), pe ambalaj sau pe eticheta atașată acestuia, a trimiterii (de exemplu, un cod QR) către mijloacele electronice care conțin lista ingredientelor și declarația nutrițională este împovărătoare pentru producătorii de vin, iar normele de identificare diferă de la un stat membru la altul. Prin regulamentul propus, Comisia va fi împuternicită să elaboreze, în cooperare cu statele membre, norme pentru o abordare comună a acestei identificări, ceea ce va reduce costurile și sarcina administrativă, în special pentru micii producători, care își vor putea vinde vinurile în țări diferite folosind aceeași etichetă. Denumirile de vânzare ale vinurilor cu o tărie alcoolică mai scăzută sunt, de asemenea, armonizate în întreaga Uniune și vor fi clarificate prin utilizarea unor termeni cu care consumatorii sunt mai familiarizați.

 •    Drepturile fundamentale

Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute, în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.    IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere nu are implicații bugetare cuantificabile. Orice modificare a asistenței financiare din partea Uniunii pentru intervențiile din cadrul planului strategic se efectuează în cadrul pachetelor financiare naționale.

5.    ALTE ELEMENTE

•    Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Având în vedere criza cu care se confruntă în prezent sectorul vitivinicol al Uniunii, măsura ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, cu excepția noilor norme de etichetare, care trebuie să fie puse în aplicare mai târziu, pentru a acorda timp producătorilor să se adapteze și pentru a permite vânzarea produselor etichetate în conformitate cu normele aplicabile anterior, până la epuizarea stocului.

Observatorul pieței vinului monitorizează în permanență oferta și cererea pentru diferite tipuri de vin de pe piața Uniunii și va oferi o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor segmentului de piață al vinurilor cu un nivel scăzut de alcool, a cărui dezvoltare urmărește să o sprijine prezenta propunere de regulament. Efectele modificărilor aduse sistemului de autorizații pentru plantările de viță-de-vie vor fi monitorizate în cadrul comunicărilor anuale obligatorii transmise de statele membre cu privire la punerea în aplicare a sistemului.

•    Documente explicative (pentru directive)

Nu se aplică

•    Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Dacă o plantație viticolă este defrișată, viticultorul poate solicita o autorizație de replantare care este valabilă timp de trei ani (șase ani dacă replantarea are loc pe aceeași parcelă de teren). HLG a recomandat o valabilitate mai lungă, de opt ani, pentru toate autorizațiile de replantare, astfel încât viticultorii să dispună de mai mult timp, în această situație incertă, pentru a explora posibilitatea de a planta soiuri care sunt mai bine adaptate la cererea pieței sau la condițiile climatice în schimbare sau de a utiliza noi tehnici de gestionare a plantațiilor viticole.

În plus, pentru a reduce presiunea asupra viticultorilor, sancțiunile administrative aplicate în cazul în care o autorizație de replantare nu este utilizată în perioada de valabilitate a acesteia ar trebui eliminate. Pe de altă parte, HLG a acceptat menținerea sancțiunii administrative aplicate în cazul în care autorizațiile pentru plantări noi rămân neutilizate, pentru a descuraja cererile speculative ale viticultorilor care nu au intenția de a planta o plantație viticolă. Cu toate acestea, având în vedere scăderea actuală a cererii de vin, viticultorilor care dețin autorizații nefolosite încă valabile pentru plantări noi care le-au fost acordate înainte de 1 ianuarie 2025 ar trebui să li se permită să renunțe, până la o anumită dată, la aceste autorizații fără a fi supuși unei sancțiuni administrative, astfel încât să se elimine stimulentul de a planta viță-de-vie în cazul în care s-ar putea să nu existe cerere pentru vinul pe care îl vor produce.

Statele membre au deja posibilitatea de a stabili limite regionale pentru autorizațiile pentru plantări noi, pentru suprafețe specifice eligibile pentru producția de vinuri cu o denumire de origine protejată, pentru suprafețe eligibile pentru producția de vinuri cu o indicație geografică protejată sau pentru suprafețe fără o indicație geografică. De asemenea, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a limita eliberarea de autorizații pentru plantări noi la nivel regional pentru anumite zone cu ofertă excedentară în cazul în care sunt sau au fost puse în aplicare măsuri naționale sau ale Uniunii menite să reducă oferta, cum ar fi distilarea, recoltarea înainte de coacere sau defrișarea plantațiilor viticole, pentru a evita creșterea suplimentară a potențialului de producție al regiunilor în care oferta depășește deja cererea.

Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru decide să stabilească limite regionale pentru anumite zone pentru a evita o creștere excesivă a potențialului de producție, statul membru ar trebui, de asemenea, să fie autorizat să solicite ca autorizațiile acordate pentru zona vizată de limită să fie utilizate în zona respectivă deoarece, în caz contrar, există riscul ca nou-veniții să fie complet excluși, ceea ce ar descuraja noii fermieri și tinerii fermieri.

Deși replantarea unei plantații viticole defrișate nu duce la mărirea suprafeței viticole în ansamblu, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a stabili norme pentru replantare în vederea unei mai bune gestionări a distribuției teritoriale a plantațiilor viticole. Autorizațiile de replantare pot fi utilizate în aceeași exploatație în care s-a efectuat defrișarea. Având în vedere că exploatațiile pot conține plantații viticole în diferite regiuni, statelor membre ar trebui să li se permită să evite relocarea plantațiilor viticole între regiuni atunci când menținerea viticulturii în regiunea geografică inițială este importantă din motive socioeconomice sau de mediu, de exemplu pentru conservarea plantațiilor viticole pe pante și terase sau pentru conservarea peisajului și evitarea eroziunii solului. De asemenea, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a stabili condiții speciale pentru autorizațiile de replantare pentru a încuraja utilizarea soiurilor și a metodelor de producție care nu duc la creșterea randamentelor medii.

În contextul scăderii consumului, monitorizarea potențialului de producție general este foarte importantă pentru echilibrul viitor al pieței. Acest obiectiv este îndeplinit prin aplicarea sistemului de autorizații pentru plantări, care ar trebui să se aplice în toate statele membre producătoare de vin atunci când se atinge o anumită suprafață viticolă.

În ultimii ani, cererea de produse viticole cu o tărie alcoolică mai scăzută din partea consumatorilor a cunoscut o evoluție continuă. În ceea ce privește aceste produse, consumatorii sunt familiarizați cu termeni precum zero alcool, fără alcool și nivel scăzut de alcool, care sunt totuși reglementați în mod diferit în diferite state membre. Într-adevăr, în absența unor norme specifice ale Uniunii privind mențiunile nutriționale care se referă la niveluri scăzute de alcool sau la reducerea sau absența alcoolului sau a energiei din băuturile care conțin în mod normal alcool, se pot aplica norme naționale relevante în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (Regulamentul privind mențiunile). Prin urmare, este necesar să se armonizeze utilizarea acestor termeni și să se definească tăria alcoolică asociată fiecăruia dintre ei în întreaga UE. Acest lucru ar trebui să se reflecte, de asemenea, în normele privind etichetarea produselor vitivinicole, pentru a informa mai bine consumatorii cu privire la caracteristicile și metodele de producție ale produselor viticole cu o tărie alcoolică mai scăzută, permițând sectorului vitivinicol al Uniunii să beneficieze de această evoluție a cererii consumatorilor și menținând în același timp standarde de producție de înaltă calitate.

Cererea ridicată de vinuri efervescente cu o tărie alcoolică mai scăzută sau fără alcool din partea consumatorilor reprezintă o oportunitate pentru acest sector, dar există limitări tehnologice în ceea ce privește producția acestor vinuri, în condițiile actualelor norme de producție privind dezalcoolizarea. În conformitate cu normele în vigoare, produsele vitivinicole trebuie să fi atins caracteristicile și tăria alcoolică dobândită minimă a categoriei înainte de a fi supuse procesului de dezalcoolizare. Procesul de dezalcoolizare elimină CO2 din vinurile spumante. Prin urmare, ar trebui să se permită producerea de vinuri spumante și spumoase din vinuri liniștite dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate prin a doua fermentație sau prin adăugarea de CO2, cu condiția ca acestea să fie etichetate într-un mod care să nu inducă în eroare consumatorul.

Posibilitatea de a furniza lista ingredientelor și declarația nutrițională prin mijloace electronice s-a dovedit a fi un mijloc eficace pentru operatori de a furniza informații consumatorilor, facilitând în același timp funcționarea pieței interne și exporturile de vin, în special pentru micii producători. Cu toate acestea, absența unor norme armonizate privind identificarea mijloacelor electronice pe eticheta fizică și soluțiile divergente aplicate în consecință de statele membre au cauzat fragmentarea pieței unice, afectând comercializarea corespunzătoare a vinurilor în întreaga Uniune. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze, în cooperare cu statele membre, norme pentru identificarea mijloacelor electronice care să furnizeze informații consumatorilor, în special printr-un sistem fără cuvinte, pentru a reduce la minimum costurile și sarcina administrativă pentru operatori și pentru a asigura o abordare comună pe piața Uniunii, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a pune informațiile la dispoziția consumatorilor. Prezentul proiect de regulament împuternicește, de asemenea, Comisia să adapteze normele privind etichetarea electronică la noile nevoi care apar ca urmare a progresului rapid și constant al digitalizării și ca urmare a volumului tot mai mare de informații care ar trebui să fie puse la dispoziția consumatorilor.

Statele membre au posibilitatea de a adopta norme de comercializare pentru a reglementa oferta în sectorul vitivinicol în vederea îmbunătățirii și stabilizării funcționării pieței vitivinicole comune. În contextul actual al scăderii structurale a consumului și al situațiilor recurente de surplus de producție în anumite regiuni și segmente de piață, este adecvat să se clarifice faptul că astfel de norme pot include stabilirea unor randamente maxime pentru struguri și gestionarea stocurilor de vin. În plus, organizațiile de producători pot juca un rol important în consolidarea poziției viticultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și în adaptarea aprovizionării la tendințele pieței. Prin urmare, statele membre ar trebui, de asemenea, să poată adopta norme de comercializare în sectorul vitivinicol, ținând seama de propunerile adoptate de organizații de producători recunoscute sau de organizații interprofesionale recunoscute, atunci când acestea sunt reprezentative în zona economică în cauză.

În cazul unor dezechilibre ale pieței, statele membre sunt în prezent autorizate să efectueze plăți naționale către producătorii de vin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a vinului. Prezenta propunere urmărește să autorizeze plățile naționale pentru recoltarea voluntară înainte de coacere și pentru defrișarea voluntară a plantațiilor viticole productive ca instrumente suplimentare de gestionare a ofertei, având în vedere eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a eliminării surplusului de vin de pe piață înainte de producerea acestuia. Se stabilesc limite pentru cuantumul total al plăților naționale autorizate într-un stat membru într-un anumit an pentru distilare și recoltare înainte de coacere, pentru a se evita denaturarea concurenței. În ceea ce privește defrișarea, având în vedere natura structurală a măsurii și costurile sale mai ridicate, limita pentru plățile naționale va fi stabilită de la caz la caz, în funcție de circumstanțele specifice ale pieței din statul membru și din regiunile vitivinicole în care ar fi pusă în aplicare.

Produsele vitivinicole aromatizate reprezintă un alt debușeu important pentru produsele viticole. Cu toate acestea, legislația actuală nu permite utilizarea denumirilor de vânzare rezervate produselor vitivinicole aromatizate pentru băuturile care nu ating tăria alcoolică minimă pentru fiecare categorie de produse. Având în vedere cererea tot mai mare de băuturi alcoolice inovatoare cu o tărie alcoolică dobândită în % volume mai scăzută din partea consumatorilor, ar trebui să se permită obținerea de produse vitivinicole aromatizate din vinuri dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate. Pentru a se asigura informarea corectă a consumatorilor cu privire la natura produselor vitivinicole aromatizate cu o tărie alcoolică mai scăzută, este adecvat să se stabilească norme pentru etichetarea vinurilor dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate, astfel încât respectivele produse vitivinicole aromatizate să poată utiliza, în prezentarea și etichetarea lor, aceiași termeni descriptivi ca și produsele viticole cu tăria alcoolică corespunzătoare. Pentru a îmbunătăți claritatea informațiilor destinate consumatorilor, dispozițiile privind etichetarea declarației nutriționale și a listei ingredientelor produselor vitivinicole aromatizate prin mijloace electronice ar trebui aliniate la cele aplicate în cazul produselor viticole.

Pentru a răspunde noii cereri a consumatorilor și nevoii de inovare în materie de produse, cerințele pentru categoria de produse vitivinicole aromatizate „Glühwein” se modifică pentru a permite utilizarea vinului roze. În același timp, se adoptă dispoziții care interzic utilizarea termenului „roze” pe eticheta unui produs „Glühwein” fabricat prin combinarea vinului roșu cu cel alb sau a oricăruia dintre acestea cu vinul roze. Se introduce o derogare în ceea ce privește etichetarea pentru a permite băuturilor alcoolice produse conform acelorași cerințe ca și cele prevăzute pentru „Glühwein”, dar utilizând ca ingredient principal vinul din fructe în locul produselor viticole, să utilizeze denumirea de vânzare „Glühwein” în prezentarea și pe etichetele lor, pentru a satisface cererea consumatorilor pentru astfel de produse.

În cadrul planurilor strategice PAC, pot fi sprijinite restructurarea și reconversia plantațiilor viticole. Pentru a se ajunge la un echilibru între necesitatea ca statele membre să asigure restructurarea eficientă a plantațiilor viticole și necesitatea de a evita o creștere a producției care ar putea duce la un surplus de producție, statelor membre li se va permite să stabilească condiții pentru punerea în aplicare a tipului de intervenții de restructurare și reconversie, cu scopul de a evita o creștere a randamentului și, prin urmare, o creștere a producției plantațiilor viticole care fac obiectul acestui tip de intervenții.

În vederea dezvoltării enoturismului în regiunile vitivinicole cu denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate, grupurile de producători care gestionează denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate pot beneficia acum de tipul de intervenții de promovare a enoturismului în regiunile de producție.

Părțile interesate și statele membre au afirmat în repetate rânduri că durata maximă actuală de trei ani pentru sprijinul acordat pentru operațiunile de promovare și comunicare desfășurate în țări terțe în legătură cu consolidarea debușeelor comerciale este prea scurtă pentru a atinge acest obiectiv. Prin urmare, durata maximă se prelungește de la trei la cinci ani.

Pentru a oferi un stimulent suplimentar pentru cooperarea în sectorul vitivinicol, anumite investiții realizate de organizații de producători recunoscute vor beneficia de aceeași rată maximă a asistenței financiare din partea Uniunii de care beneficiază în prezent microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii.

Pentru a sprijini în mod suplimentar producătorii în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, statelor membre li se oferă posibilitatea de a majora asistența financiară maximă din partea Uniunii care poate fi acordată pentru investiții care urmăresc acest obiectiv până la 80 % din costurile eligibile aferente investițiilor.

Pentru a clarifica condițiile aplicabile asistenței financiare din partea Uniunii pentru investiții în inovare, se precizează în mod explicit că asistența financiară din partea Uniunii nu se acordă întreprinderilor aflate în dificultate în sensul Comunicării Comisiei intitulate „Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate”.

2025/0071 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2021/2115 și (UE) nr. 251/2014 în ceea ce privește anumite norme privind piața și anumite măsuri de sprijin sectorial în sectorul vitivinicol și pentru produsele vitivinicole aromatizate

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 primul paragraf și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 3 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 4 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Deși Uniunea rămâne lider mondial în ceea ce privește producția, consumul și valoarea exportată a vinului, schimbările societale și demografice afectează cantitatea, calitatea și tipurile de vin consumate. Consumul de vin din Uniune se află la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, în timp ce piețele tradiționale de export pentru vinurile din Uniune sunt afectate de o combinație de tendințe de reducere a consumului și de factori geopolitici, ceea ce a condus la modele de export mai incerte. În plus, producția devine imprevizibilă, având în vedere vulnerabilitatea sectorului vitivinicol la schimbările climatice. Dat fiind că surplusul de producție rezultat duce la o scădere a prețurilor, viticultorii au mai puține venituri pentru a investi în întreprinderile lor și dispun de rezerve financiare reduse pe care să se bazeze în cazul în care regiunea lor este afectată de unul dintre fenomenele meteorologice extreme mai frecvente și care adesea apar la nivel local.

(2)Grupul la nivel înalt pentru politica în domeniul vinului („HLG”) a fost înființat pentru a discuta aceste provocări și pentru a identifica posibilele oportunități pentru sectorul vitivinicol al Uniunii. Grupul a reflectat cu privire la modalitățile de a sprijini mai bine sectorul pentru a face față provocărilor structurale actuale, prin gestionarea potențialului de producție, creșterea competitivității și explorarea de noi oportunități de piață. După patru reuniuni, HLG a aprobat un document cu recomandări de politică 5 .

(3)Pentru a oferi cel mai bun sprijin posibil producătorilor de vin care se confruntă cu provocările menționate mai sus, este adecvat ca recomandările cele mai urgente ale HLG să se reflecte în cadrul juridic aplicabil vinurilor și produselor vitivinicole aromatizate.

(4)Având în vedere scăderea actuală a cererii de vin, viticultorilor care dețin autorizații nefolosite valabile pentru plantări noi și autorizații acordate în urma unei conversii a drepturilor de plantare care le-au fost acordate înainte de 1 ianuarie 2025 ar trebui să li se permită să renunțe la aceste autorizații fără a fi supuși unei sancțiuni administrative, astfel încât să se elimine stimulentul pentru deținătorii de autorizații de plantare de a planta viță-de-vie în cazul în care s-ar putea să nu existe cerere pentru vinul pe care îl vor produce. În cazul autorizațiilor pentru plantări noi acordate după această dată, sancțiunea administrativă ar trebui să se aplice în continuare în cazul neutilizării acestor autorizații, pentru a descuraja cererile speculative ale viticultorilor care nu au intenția de a planta o plantație viticolă.

(5)În ceea ce privește gestionarea potențialului de producție, ar trebui să se prevadă o perioadă de valabilitate mai lungă a autorizațiilor de replantare, astfel încât producătorii de vin să dispună de mai mult timp pentru a explora posibilitatea de a planta soiuri care sunt mai bine adaptate la cererea pieței sau la condițiile climatice în schimbare sau de a utiliza noi tehnici de gestionare a plantațiilor viticole. În plus, pentru a reduce presiunea asupra viticultorilor, aceștia nu ar trebui să se confrunte cu sancțiuni administrative în cazul în care decid să nu utilizeze o autorizație de replantare.

(6)Statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a limita eliberarea de autorizații pentru plantări noi la nivel regional pentru anumite zone cu ofertă excedentară în cazul în care sunt sau au fost puse în aplicare măsuri naționale sau ale Uniunii menite să reducă oferta (și anume distilarea, recoltarea înainte de coacere sau defrișarea plantațiilor viticole), pentru a evita creșterea suplimentară a potențialului de producție.

(7)În cazul în care un stat membru decide să stabilească limite regionale pentru anumite zone pentru a evita o creștere excesivă a potențialului de producție, este adecvat să se permită statului membru respectiv să solicite ca autorizațiile acordate pentru zona vizată de limita regională să fie utilizate în zona respectivă. Pentru a ține mai bine seama de tendințele recente din sectorul vitivinicol, statele membre ar trebui să dispună de flexibilitatea de a stabili limite regionale de până la 0 % pentru zone specifice, în vederea adaptării potențialului de producție la cererea pieței.

(8)Deși replantarea unei plantații viticole defrișate nu duce la mărirea suprafeței viticole, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a stabili norme pentru replantare pentru a gestiona mai bine distribuția teritorială a plantațiilor viticole, de exemplu pentru a evita relocarea plantațiilor viticole în regiuni cu un dezechilibru al pieței sau în afara zonelor cu pante și terase, unde plantațiile joacă un rol important pentru conservarea peisajului și evitarea eroziunii solului. De asemenea, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a stabili condiții privind utilizarea soiurilor și a metodelor de producție pentru a evita creșterea randamentelor și pentru a asigura conservarea soiurilor de struguri și a metodelor de producție tradiționale.

(9)Pentru a asigura o abordare proporționată în ceea ce privește aplicarea sistemului de autorizații pentru plantări, ținând seama în același timp de riscurile grave pe care le prezintă surplusul de producție pentru piață, este adecvat să se stabilească un prag maxim de hectare de viță-de-vie plantată sub care statele membre sunt scutite de obligația de a aplica sistemul de autorizații pentru plantări.

(10)În ultimii ani, s-a înregistrat o evoluție constantă a cererii de produse viticole cu o tărie alcoolică mai scăzută din partea consumatorilor, care sunt în prezent produse prin dezalcoolizare prin utilizarea anumitor tehnici permise în Uniune. Consumatorii sunt familiarizați cu termeni precum „0,0 %”, „fără alcool” și „slab alcoolizat”, care sunt utilizați pe scară largă, dar sunt reglementați în mod diferit în diferite state membre. Prin urmare, este necesar să se armonizeze utilizarea acestor termeni în întreaga Uniune. În consecință, normele privind etichetarea produselor vitivinicole ar trebui modificate pentru o informare mai bună a consumatorului cu privire la caracteristicile produselor viticole cu o tărie alcoolică mai scăzută, menținând în același timp obligația de a furniza informații cu privire la metoda de producție care constă în dezalcoolizare. Acest lucru ar trebui să permită sectorului vitivinicol al Uniunii să beneficieze de această evoluție a cererii consumatorilor, menținând în același timp standarde de producție de înaltă calitate.

(11)Cererea ridicată de vinuri efervescente cu o tărie alcoolică mai scăzută sau fără alcool din partea consumatorilor reprezintă o oportunitate pentru sector. Cu toate acestea, normele actuale privind producția de vinuri dezalcoolizate impun anumite limitări tehnologice pentru producerea acestor vinuri. În conformitate cu normele în vigoare în prezent, produsele vitivinicole trebuie să fi atins caracteristicile și tăria alcoolică minimă a categoriei corespunzătoare înainte de a fi supuse procesului de dezalcoolizare, ceea ce implică faptul că vinurile spumante dezalcoolizate pot fi produse numai din vinuri spumante. Cu toate acestea, procesul de dezalcoolizare elimină în totalitate CO2 din vinul spumant inițial. Prin urmare, pentru a produce un vin spumant cu o tărie alcoolică mai scăzută sau fără conținut de alcool, este necesar să se reintroducă CO2 în vinul dezalcoolizat parțial sau total care și-a pierdut conținutul inițial de CO2, printr-un proces nou, separat. Prin urmare, ar trebui să se permită producerea de vinuri spumante și spumoase dezalcoolizate direct din vinuri liniștite dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate prin a doua fermentație sau, respectiv, prin adăugarea de CO2.

(12)Posibilitatea de a furniza lista ingredientelor și declarația nutrițională a produselor vitivinicole prin mijloace electronice s-a dovedit a fi un mijloc eficace pentru operatori de a prezenta informații importante consumatorilor, facilitând în același timp funcționarea pieței interne și exporturile de vin, în special pentru micii producători. Cu toate acestea, absența unor norme armonizate privind identificarea, pe ambalaj sau pe eticheta atașată acestuia, a mijloacelor electronice care furnizează lista ingredientelor și/sau declarația nutrițională generează practici divergente în rândul operatorilor și norme diferite elaborate de autorităților naționale, afectând comercializarea adecvată a vinurilor. Pentru a reduce la minimum costurile și sarcina administrativă pentru operatori și pentru a asigura o abordare comună pe piața Uniunii, ținând seama în același timp de necesitatea de a pune aceste informații la dispoziția consumatorilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze, în cooperare cu statele membre, norme privind identificarea pe ambalaj sau pe eticheta atașată acestuia a mijloacelor electronice care oferă consumatorilor lista ingredientelor și declarația nutrițională într-un mod armonizat, inclusiv printr-un sistem fără cuvinte.

(13)Comisia ar trebui să fie împuternicită să adapteze normele privind etichetarea electronică la noile nevoi care decurg din progresul rapid și constant al digitalizării și să țină seama de alte informații obligatorii sau relevante pentru consumatori care pot fi prezentate în mod electronic.

(14)Statele membre au posibilitatea de a adopta norme de comercializare pentru a reglementa oferta în sectorul vitivinicol în vederea îmbunătățirii și stabilizării funcționării pieței vitivinicole comune. În contextul actual al scăderii structurale a consumului și al situațiilor recurente de surplus de producție în anumite regiuni și segmente de piață, este adecvat să se clarifice faptul că aceste norme pot include stabilirea unor randamente maxime pentru struguri și gestionarea stocurilor de vin. În plus, organizațiile de producători pot juca un rol important în consolidarea poziției viticultorilor în cadrul aprovizionării cu alimente și în adaptarea aprovizionării la tendințele pieței. Prin urmare, statele membre ar trebui, de asemenea, să poată adopta norme de comercializare în sectorul vitivinicol, ținând seama de propunerile adoptate de organizații de producători recunoscute sau de organizații interprofesionale recunoscute, atunci când acestea sunt reprezentative în zona sau zonele economice în cauză.

(15)Statele membre pot fi în prezent autorizate să efectueze plăți naționale către producătorii de vin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a vinului. Având în vedere eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a eliminării surplusului de producție de pe piață înainte de producerea vinului, este adecvat să se prevadă, de asemenea, posibilitatea de a autoriza statele membre, în situații de criză justificate, să efectueze plăți naționale pentru recoltarea voluntară înainte de coacere și defrișarea voluntară a plantațiilor viticole productive. Prezentul regulament ar trebui să stabilească limite pentru cuantumul total al plăților naționale autorizate într-un stat membru într-un anumit an pentru distilare și recoltare înainte de coacere, pentru a se evita denaturarea concurenței. În ceea ce privește defrișarea, având în vedere natura structurală a măsurii și costurile mai ridicate ale acesteia, nu este adecvat să se stabilească un cuantum total maxim pentru plățile naționale. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să justifice în notificarea lor limita pentru plățile naționale de la caz la caz, pe baza circumstanțelor lor specifice de piață și a celor din regiunile vitivinicole în care măsura ar urma să fie pusă în aplicare.

(16)Produsele vitivinicole aromatizate reprezintă un debușeu natural pentru produsele viticole. Cu toate acestea, Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 6 nu permite utilizarea denumirilor de vânzare rezervate produselor vitivinicole aromatizate pentru băuturile care nu ating tăria alcoolică minimă prevăzută în regulamentul respectiv pentru fiecare categorie de produse. Având în vedere cererea tot mai mare de băuturi alcoolice inovatoare cu o tărie alcoolică dobândită în volume mai scăzută din partea consumatorilor, ar trebui să se permită introducerea pe piață a băuturilor obținute din vinuri dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate produse în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 7 care conțin în prezentare și pe etichetă denumiri de vânzare rezervate produselor vitivinicole aromatizate.

(17)Pentru a se asigura informarea corectă a consumatorilor cu privire la natura produselor vitivinicole aromatizate cu o tărie alcoolică mai scăzută, este adecvat să se stabilească norme în conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru etichetarea vinurilor dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate, astfel încât produsele vitivinicole aromatizate obținute din vinuri dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate să fie descrise, în prezentarea și etichetarea lor, prin aceiași termeni ca și produsele viticole cu tăria alcoolică corespunzătoare.

(18)Aspectele evidențiate mai sus pentru produsele viticole în legătură cu identificarea mijloacelor electronice care conțin declarația nutrițională și lista ingredientelor sunt valabile și pentru produsele vitivinicole aromatizate. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze, în cooperare cu statele membre, norme privind identificarea pe ambalaj sau pe eticheta atașată acestuia a mijloacelor electronice pentru produsele vitivinicole aromatizate. Pentru a asigura simplitatea și claritatea, aceste norme ar trebui să fie aceleași cu cele aplicate produselor viticole.

(19)Pentru a răspunde noilor cereri ale consumatorilor și nevoii de inovare în materie de produse, normele privind producția și etichetarea categoriei de produse vitivinicole aromatizate „Glühwein” ar trebui să fie modificate pentru a permite utilizarea vinului roze. În același timp, ar trebui interzisă utilizarea termenului „roze” în prezentarea și pe eticheta unui produs Glühwein fabricat prin combinarea vinului roșu cu cel alb sau a oricăruia dintre acestea cu vinul roze. Din aceleași motive, este, de asemenea, adecvat să se prevadă o derogare care să permită băuturilor alcoolice produse conform acelorași cerințe ca și cele prevăzute pentru Glühwein, dar utilizând ca ingredient principal vinul din fructe în locul produselor viticole, să utilizeze denumirea de vânzare Glühwein în prezentarea și etichetele lor.

(20)În vederea dezvoltării enoturismului în regiunile vitivinicole cu denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate, este adecvat să se permită grupurilor de producători care gestionează denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului 8 să beneficieze de tipul de intervenții menționat la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 9 .

(21)Pentru a se ajunge la un echilibru între necesitatea ca statele membre să asigure restructurarea eficientă a plantațiilor viticole și necesitatea de a evita o creștere a producției care ar putea duce la un surplus de producție, statelor membre ar trebui să li se permită să stabilească condiții pentru punerea în aplicare a restructurării și reconversiei plantațiilor viticole menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115. Aceste condiții ar trebui să vizeze evitarea unei creșteri a randamentului și, prin urmare, a unei creșteri a producției plantațiilor viticole care fac obiectul acestui tip de intervenții.

(22)Pentru a se adapta la tendințele pieței și pentru a valorifica oportunitățile de piață eficiente, durata maximă a sprijinului pentru operațiunile de promovare și comunicare desfășurate în țări terțe în legătură cu consolidarea debușeelor comerciale ar trebui prelungită de la trei la cinci ani.

(23)Pentru a consolida cooperarea în sectorul vitivinicol, investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2115 efectuate de organizațiile de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să beneficieze de rata maximă a asistenței financiare din partea Uniunii prevăzută la articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115, astfel cum este deja cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei 10 .

(24)Pentru a sprijini în mod suplimentar producătorii în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, este relevant să se prevadă posibilitatea ca statele membre să majoreze asistența financiară maximă din partea Uniunii pentru investițiile care urmăresc obiectivul respectiv până la 80 % din costurile eligibile aferente investițiilor.

(25)În plus, este necesar să se clarifice faptul că asistența financiară din partea Uniunii pentru inovare menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/2115 nu ar trebui să fie acordată întreprinderilor aflate în dificultate în sensul Comunicării Comisiei intitulate „Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate”, așa cum se întâmplă în cazul asistenței financiare din partea Uniunii pentru investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din regulamentul respectiv.

(26)Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 251/2014 și (UE) 2021/2115 ar trebui modificate în consecință.

(27)Pentru a acorda timp producătorilor să se adapteze la noile cerințe privind denumirea produselor viticole cu o tărie alcoolică scăzută, aceste noi cerințe ar trebui să înceapă să se aplice la 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. De asemenea, este adecvat să se prevadă norme tranzitorii pentru a permite ca produsele viticole etichetate înainte de aplicarea noilor cerințe să continue să fie introduse pe piață până la epuizarea stocurilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1308/2013

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 62 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Autorizațiile menționate la alineatul (1), acordate în conformitate cu articolele 64 și 68, sunt valabile timp de trei ani de la data la care au fost acordate. Unui producător care nu a utilizat o autorizație acordată în conformitate cu articolele 64 și 68 în perioada de valabilitate a acesteia i se aplică sancțiuni administrative prevăzute la articolul 90a alineatul (4).

Prin derogare de la primul paragraf, producătorilor care dețin autorizații valabile în conformitate cu articolele 64 și 68, acordate înainte de 1 ianuarie 2025, nu li se aplică sancțiunea administrativă menționată la articolul 90a alineatul (4), cu condiția să informeze autoritățile competente înainte de data expirării autorizației și cel târziu până la 31 decembrie 2026 că nu intenționează să își utilizeze autorizația.

Autorizațiile de replantare acordate în conformitate cu articolul 66 sunt valabile timp de opt ani de la data la care au fost acordate. Producătorilor care nu au utilizat o autorizație acordată în conformitate cu articolul 66 în perioada de valabilitate a acesteia nu li se aplică sancțiunea administrativă menționată la articolul 90a alineatul (4).”

(2)Articolul 63 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Statele membre pot:

(a) să aplice la nivel național un procent mai mic decât cel prevăzut la alineatul (1);

   (b) să limiteze eliberarea autorizațiilor la nivel regional, pentru suprafețe specifice eligibile pentru producția de vinuri cu o denumire de origine protejată, pentru suprafețe eligibile pentru producția de vinuri cu o indicație geografică protejată sau pentru suprafețe fără o indicație geografică;

(c) să limiteze eliberarea autorizațiilor pentru plantări noi la nivel regional, pentru suprafețe specifice în cazul cărora au fost puse în aplicare măsuri naționale sau ale Uniunii privind distilarea vinului, recoltarea înainte de coacere sau defrișarea, în situații de criză justificate.

În sensul literei (c), «recoltarea înainte de coacere» înseamnă distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor de struguri neajunși încă la maturitate, reducând astfel la zero randamentul pe suprafața respectivă, fiind exclusă nerecoltarea, care constă în lăsarea strugurilor de calitate comercială pe plante la sfârșitul ciclului normal de producție. Statele membre care limitează eliberarea autorizațiilor pentru plantări noi la nivel regional în conformitate cu primul paragraf litera (b) sau (c) pot solicita utilizarea acestor autorizații în regiunile respective.”;

(b)la alineatul (3) primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Oricare dintre limitările menționate la alineatul (2) contribuie la adaptarea potențialului de producție la cererea de pe piață și se justifică pe baza a cel puțin unuia dintre următoarele motive specifice:”.

(3)La articolul 66 alineatul (3) se adaugă un al doilea paragraf, după cum urmează:

„Un stat membru poate, de asemenea, să condiționeze acordarea autorizațiilor de replantare menționate la alineatul (1) de una sau mai multe dintre următoarele condiții:

(a) autorizația se utilizează în aceeași arie geografică în care era situată plantația de viță-de-vie defrișată corespunzătoare, în cazul în care menținerea viticulturii în aria geografică respectivă este justificată din motive socioeconomice sau de mediu;

(b) se utilizează numai soiurile și metodele de producție care nu duc la creșterea randamentului mediu în comparație cu plantația de viță-de-vie defrișată sau numai soiurile și metodele de producție tradiționale dintr-o anumită regiune, în cazul în care suprafața defrișată corespunzătoare a fost situată într-o regiune de producție pe care statul membru a clasificat-o ca fiind afectată de un dezechilibru structural al pieței sau

(c) autorizația nu se utilizează într-o regiune de producție diferită de cea în care este situată suprafața defrișată, în cazul în care statul membru a clasificat respectiva regiune de producție diferită ca fiind afectată de un dezechilibru structural al pieței.”

(4)Articolul 67 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 67
Regula «de minimis»

Sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie instituit în prezentul capitol nu se aplică în statele membre în care suprafața viticolă nu a depășit 10 000 ha în cel puțin trei din cei cinci ani de comercializare anteriori. În cazul în care această condiție nu mai este îndeplinită într-un stat membru, sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie se aplică în statul membru respectiv de la începutul anului de comercializare următor celui în care condiția a încetat să mai fie îndeplinită.”

(5)Articolul 119 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) denumirea categoriei de produse viticole în conformitate cu anexa VII partea II. Pentru categoriile de produse viticole definite în anexa VII partea II punctele 1 și 4-9, atunci când produsul a fost supus, în totalitate sau parțial, unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secțiunea E, denumirea categoriei este însoțită de:

(i) termenul «fără alcool», în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului nu depășește 0,5 %; însoțit de mențiunea «0,0 %» în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului nu depășește 0,05 %;

(ii) termenul «slab alcoolizat», în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului este de peste 0,5 % și este cu cel puțin 30 % sub titrului alcoolic volumic minim dobândit al categoriei înainte de dezalcoolizare.”;

(b)se adaugă următoarea literă (k):

„(k) Pentru produsele viticole menționate la litera (a) a doua teză, expresia «produse prin dezalcoolizare».”

(6)La articolul 122 alineatul (1) litera (d), se adaugă următoarele puncte:

„(v) identificarea pe ambalaj sau pe eticheta atașată acestuia a mijloacelor electronice menționate la articolul 119 alineatele (4) și (5), inclusiv prin intermediul unei pictograme sau al unui simbol în locul cuvintelor;

(vi) forma și modelul de prezentare a informațiilor furnizate prin mijloace electronice, pentru a simplifica prezentarea lor, pentru a le adapta la progresele tehnologice viitoare, la noile cerințe privind informațiile relevante pentru consumatori prevăzute în legislația Uniunii sau în legislația națională sau pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru consumatori.”

(7)La articolul 167 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În vederea îmbunătățirii și a stabilizării funcționării pieței comune a produselor vitivinicole, inclusiv a strugurilor, musturilor și vinurilor din care rezultă, statele membre producătoare pot stabili norme de comercializare pentru a reglementa oferta, inclusiv prin stabilirea unor randamente maxime și a unor norme pentru gestionarea stocurilor. Statele membre iau în considerare propunerile adoptate de organizații de producători recunoscute în temeiul articolelor 152 și 154 sau de organizații interprofesionale recunoscute în temeiul articolelor 157 și 158, atunci când aceste organizații sunt considerate reprezentative pentru sectorul vitivinicol, în conformitate cu articolul 164 alineatul (3), în zona economică sau zonele economice în care se intenționează aplicarea normelor.”

(8)Articolul 216 se modifică după cum urmează:

(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Plăți naționale pentru distilarea vinului, recoltarea înainte de coacere sau defrișarea în situații de criză justificate”;

(b)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre pot efectua plăți naționale către producătorii de vin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a vinului, recoltarea voluntară înainte de coacere și defrișarea voluntară a plantațiilor viticole productive, în situații de criză justificate.

În sensul prezentului articol, «recoltarea înainte de coacere» înseamnă distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor de struguri neajunși încă la maturitate, reducând astfel la zero randamentul pe suprafața respectivă, fiind exclusă nerecoltarea, care constă în lăsarea strugurilor de calitate comercială pe plante la sfârșitul ciclului normal de producție.

Plățile menționate la primul paragraf nu depășesc costurile produsului, după caz, și ale operațiunii în cauză, la care se adaugă un stimulent pentru efectuarea unei astfel de operațiuni, pentru a permite soluționarea situației de criză.

Cuantumul total al plăților disponibile într-un stat membru în orice an pentru plăți naționale pentru distilare și recoltarea înainte de coacere nu depășește 20 % din fondurile totale disponibile pentru fiecare stat membru pentru anul respectiv, astfel cum se stabilește în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/2115.”;

(c)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Statele membre care doresc să recurgă la plățile naționale menționate la alineatul (1) înaintează Comisiei o notificare motivată corespunzător. Statele membre justifică în notificările lor caracterul adecvat al măsurii, durata ei și cuantumurile sprijinului, precum și alte modalități ale măsurii, pe baza circumstanțelor lor specifice de piață și a celor din regiunile vitivinicole în care măsura ar urma să fie pusă în aplicare.

Comisia decide, fără a aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2) sau (3), dacă se aprobă cuantumul, durata și alte modalități ale măsurii, precum și dacă se pot efectua plățile către producătorii de vin.”;

(d)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 227 pentru a completa prezentul articol prin stabilirea de norme privind cerințele minime pentru existența unei situații de criză și privind calcularea plăților naționale.”

(9)În anexa VII partea II, se adaugă următorul paragraf ca al doilea paragraf la teza introductivă:

„Produsele viticole din categoriile prevăzute la punctele 4 și 7 pot fi obținute, de asemenea, prin a doua fermentație a vinurilor dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate menționate la punctul 1 sau, respectiv, prin adăugarea de dioxid de carbon la acestea.”

Articolul 2
Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 251/2014

Regulamentul (UE) nr. 251/2014 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 3, se adaugă următorul alineat:

„(5) Prin derogare de la pragurile minime ale titrului alcoolic prevăzute la alineatul (2) litera (g), la alineatul (3) litera (g) și la alineatul (4) litera (f) și în anexa II pentru fiecare categorie de produse, produsele vitivinicole aromatizate pot avea un titru alcoolic volumic dobândit mai mic în cazul în care sunt obținute din produse viticole care au fost supuse, în totalitate sau parțial, unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu partea I secțiunea E din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.”

(2)La articolul 5, se introduce următorul alineat:

„(1a) În cazul în care produsele vitivinicole aromatizate au fost obținute din produse viticole care au fost supuse, în totalitate sau parțial, unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu secțiunea E partea I din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, denumirile lor de vânzare se completează cu aceiași termeni ca și cei prevăzuți pentru produsele viticole respective la articolul 119 alineatul (1) litera (a) a doua teză și la articolul 119 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în aceleași condiții.”

(3)La articolul 6a, se adaugă următorul alineat:

„(4a) Pentru a lua în considerare caracteristicile specifice ale sectorului vinurilor aromatizate, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 34 alineatul (2), acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea de norme privind:

(a) identificarea pe ambalaj sau pe eticheta atașată acestuia a mijloacelor electronice menționate la alineatele (2) și (3), inclusiv prin intermediul unei pictograme sau al unui simbol în locul cuvintelor;

(b) forma și modelul de prezentare a informațiilor furnizate prin mijloace electronice, pentru a simplifica prezentarea lor, pentru a le adapta la progresele tehnologice viitoare, la noile cerințe privind informațiile relevante pentru consumatori prevăzute în legislația Uniunii sau în legislația națională sau pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru consumatori.”

(4)În anexa II partea B, punctul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„8. Glühwein

Băutură aromatizată pe bază de vin

–care este obținută exclusiv din vin roșu, alb sau roze sau dintr-o combinație a acestora;

–care este aromatizată în principal cu scorțișoară sau cuișoare ori cu ambele și

–care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 % vol.

Fără a se aduce atingere cantităților de apă care rezultă din aplicarea punctului 2 din anexa I, se interzice adaosul de apă.

În cazul în care băutura a fost preparată din vin alb, denumirea de vânzare «Glühwein» se completează prin cuvinte care indică vinul alb, precum cuvântul «alb».

În cazul în care băutura a fost preparată exclusiv din vin roze, denumirea de vânzare «Glühwein» se completează prin cuvinte care indică vinul roze, precum cuvântul «roze». Cu toate acestea, cuvântul «roze» nu se utilizează în cazul în care «Glühwein» se obține prin combinarea vinului roșu cu vin alb sau prin combinarea oricăruia dintre aceste vinuri cu vin roze.

Prin derogare de la articolul 5 alineatele (1) și (3) din prezentul regulament, denumirea de vânzare «Glühwein» poate fi utilizată în prezentarea și etichetarea băuturilor alcoolice produse în conformitate cu cerințele de mai sus, dar care au fost obținute din băuturi fermentate obținute din alte fructe decât strugurii. În acest caz, denumirea de vânzare «Glühwein» trebuie completată prin cuvinte care să indice că produsul a fost obținut dintr-un vin din fructe sau cu unul dintre următorii termeni: «Heidelbeer-Glühwein», «Apfel-Glühwein» sau «Frucht-Glühwein».”

Articolul 3
Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/2115

Regulamentul (UE) 2021/2115 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 58 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i) acțiuni întreprinse de organizații interprofesionale recunoscute de statele membre în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau de grupuri de producători care gestionează denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1143*, cu scopul de a consolida reputația plantațiilor viticole din Uniune prin promovarea enoturismului în regiunile de producție;

_______________________

* Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 (JO L, 2024/1143, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1143/oj ).”;

(b)după primul paragraf se introduce un al doilea paragraf, după cum urmează:

„În sensul primului paragraf litera (a), statele membre pot stabili în planurile lor strategice PAC anumite condiții agronomice, viticole sau de orice alt tip care garantează că plantația viticolă care face obiectul acestui tip de intervenții nu va înregistra o creștere a randamentului după reconversia soiurilor, relocarea plantației viticole, replantarea plantației viticole sau ameliorarea tehnicilor de gestionare a plantațiilor viticole.”;

(c)al doilea paragraf devine al treilea paragraf și se înlocuiește cu următorul text:

„Primul paragraf litera (k) se aplică doar vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată ori vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie. Operațiunile de promovare și comunicare care vizează consolidarea debușeelor comerciale sunt limitate la o durată maximă de cinci ani, care nu poate fi prelungită, și se referă numai la sistemele de calitate ale Uniunii vizând denumiri de origine și indicații geografice.”

(2)Articolul 59 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Asistența financiară din partea Uniunii pentru investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b) nu depășește:

(a) 50 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate;

(b) 40 % din costurile eligibile aferente investițiilor în alte regiuni decât regiunile mai puțin dezvoltate;

(c) 75 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile ultraperiferice;

(d) 65 % din costurile eligibile aferente investițiilor în insulele mici din Marea Egee.

Asistența financiară din partea Uniunii la rata maximă prevăzută la primul paragraf se acordă doar microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii în sensul definiției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei** și organizațiilor de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013. Totuși, asistența respectivă poate fi acordată tuturor întreprinderilor din regiunile ultraperiferice și din insulele mici din Marea Egee.

În cazul întreprinderilor care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE și care au mai puțin de 750 de angajați sau o cifră de afaceri anuală mai mică de 200 de milioane EUR, altele decât organizațiile de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, nivelurile maxime ale asistenței financiare din partea Uniunii prevăzute la primul paragraf se înjumătățesc.

Prin derogare de la primul paragraf, asistența financiară din partea Uniunii pentru investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b) poate fi majorată până la 80 % din costurile eligibile aferente investițiilor pentru investițiile legate de obiectivul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea prevăzut la articolul 57 litera (b).

Nu se acordă asistență financiară din partea Uniunii întreprinderilor aflate în dificultate în sensul comunicării Comisiei intitulate «Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate»***.

_______________________;

** Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2003/361/oj ).

*** JO C 249, 31.7.2014, p. 1, ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52014XC0731(01) .”;

(b)la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

„Cu toate acestea, asistența financiară din partea Uniunii pentru investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (m) poate fi majorată până la 80 % din costurile eligibile aferente investițiilor pentru investițiile legate de obiectivul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea prevăzut la articolul 57 litera (b).”;

(c)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)    Asistența financiară din partea Uniunii pentru inovare, menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (e), nu depășește:

(a) 50 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate;

(b) 40 % din costurile eligibile aferente investițiilor în alte regiuni decât regiunile mai puțin dezvoltate;

(c) 80 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile ultraperiferice;

(d) 65 % din costurile eligibile aferente investițiilor în insulele mici din Marea Egee.

Asistența financiară din partea Uniunii la rata maximă prevăzută la primul paragraf se acordă doar microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii în sensul definiției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei și organizațiilor de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013. Totuși, asistența respectivă poate fi acordată tuturor întreprinderilor din regiunile ultraperiferice și din insulele mici din Marea Egee.

În cazul întreprinderilor care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE și care au mai puțin de 750 de angajați sau o cifră de afaceri anuală mai mică de 200 de milioane EUR, altele decât organizațiile de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, nivelurile maxime ale asistenței financiare din partea Uniunii prevăzute la primul paragraf se înjumătățesc.

Prin derogare de la primul paragraf, asistența financiară din partea Uniunii pentru investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (e) poate fi majorată până la 80 % din costurile de investiții eligibile pentru investițiile legate de obiectivul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea prevăzut la articolul 57 litera (b).

Nu se acordă asistență financiară din partea Uniunii întreprinderilor aflate în dificultate în sensul comunicării Comisiei intitulate «Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate».”

Articolul 4
Dispoziție tranzitorie

Produsele viticole care au fost etichetate în conformitate cu articolul 119 alineatul (1) litera (a) a doua teză din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 înainte de [data specifică – 18 luni de la data intrării în vigoare] pot fi în continuare introduse pe piață până la epuizarea stocurilor.

Articolul 5
Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 1 alineatul (5) se aplică de la [data specifică – 18 luni de la data intrării în vigoare].

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din acțiunea Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.    Obiectiv(e)

1.3.1.    Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.    Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

–Sectorul vitivinicol al UE continuă să fie lider pe piața vitivinicolă la nivel mondial.

–Se restabilește echilibrul dintre potențialul de producție a vinului și tendințele cererii de pe piețele interne și internaționale.

–Statele membre sunt în măsură să adopte măsuri pentru a aborda provocările și dificultățile cu o flexibilitate sporită.

–Fermierii și organizațiile de producători beneficiază de un cadru de politică mai flexibil pentru luarea deciziilor, aliniat la tendințele pieței.

–Sectorul vitivinicol al UE își ameliorează capacitatea de a-și îmbunătăți poziția pe piețele emergente și noi și de a-și diversifica sursele de venit.

–Sectorul vitivinicol al UE este în măsură să facă față mai bine incertitudinilor care afectează piața, inclusiv schimbărilor climatice.

1.3.4.    Indicatori de performanță

1.4.    Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 11  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.    Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.    Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

 durată limitată

    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

·Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

·urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.    Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 12  

 Gestiune directă asigurată de Comisie

· prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

·    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

· țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

· organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

· Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

· organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

· organismelor de drept public

· organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

· organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

· organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

·organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

2.    MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.    Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

–Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

–Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

·    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

·    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1,1.    Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Tabel obligatoriu

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.    Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

·    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

·    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

3.2.4.    Necesarul de resurse umane estimat 

·    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

·    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.    Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)

3.2.5.    Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

Obligatoriu: în tabelul de mai jos ar trebui inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală care rezultă din propunere/inițiativă.

În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 ar trebui prezentate la linia desemnată.

Creditele de la rubricile 1-6 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate la secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.

3.2.6.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

·    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

·    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

·    necesită revizuirea CFM

3.2.7.    Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

·    nu prevede cofinanțare din partea terților

·    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor 

·    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

·    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

(3)asupra resurselor proprii

    asupra altor venituri

    venituri alocate liniilor de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

4.    Dimensiunile digitale

4.1.    Cerințe cu relevanță digitală

4.2.    Date

4.3.    Soluții digitale

4.4.    Evaluarea interoperabilității

4.5.    Măsuri de sprijinire a implementării digitale

(1)     https://agriculture.ec.europa.eu/document/download/f9ee9420-2b95-4788-8dc2-faa3cfb8171a_en?filename=policy-recommendations-wine-sector-hlg_en.pdf

(2)     https://agriculture.ec.europa.eu/document/download/83588b14-0c75-43a4-b8ab-c5718bee6b01_en?filename=future-prospects-of-the-eu-wine-sector-june-2024.pdf

(3)    JO C , , p. .

(4)    JO C , , p. .

(5)     https://agriculture.ec.europa.eu/document/download/f9ee9420-2b95-4788-8dc2-faa3cfb8171a_en?filename=policy-recommendations-wine-sector-hlg_en.pdf  

(6)    Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/251/oj ).

(7)    Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1308/oj ).

(8)    Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 (JO L, 2024/1143, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1143/oj ).

(9)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/2115/oj ).

(10)    Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2003/361/oj ).

(11)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(12)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(13)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(14)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(15)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(16)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(17)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(18)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)”.

(19)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.