Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52025IP0154

P10_TA(2025)0154 – Siguranța produselor și conformitatea cu reglementările în domeniul comerțului electronic și al importurilor din țările terțe – Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2025 referitoare la siguranța produselor și conformitatea cu reglementările în domeniul comerțului electronic și al importurilor din țările terțe (2025/2037(INI))

JO C, C/2026/1436, 31.3.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1436/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1436/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2026/1436

31.3.2026

P10_TA(2025)0154

Siguranța produselor și conformitatea cu reglementările în domeniul comerțului electronic și al importurilor din țările terțe

Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2025 referitoare la siguranța produselor și conformitatea cu reglementările în domeniul comerțului electronic și al importurilor din țările terțe (2025/2037(INI))

(C/2026/1436)

Parlamentul European,

având în vedere raportul din 31 martie 2022 al Grupului de înțelepți privind reforma uniunii vamale a UE intitulat „Putting More Union in the European Customs: Ten proposals to make the EU Customs Union fit for a Geopolitical Europe” (Mai multă uniune în domeniul vamal european. Zece propuneri pentru ca uniunea vamală a UE să fie pregătită pentru o Europă geopolitică),

având în vedere poziția sa din 13 martie 2024 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Codului vamal al Uniunii și a Autorității vamale a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 (1),

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2025 intitulată „Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil” (COM(2025)0037),

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/3015 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 privind interzicerea pe piața Uniunii a produselor realizate utilizând muncă forțată și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (2),

având în vedere Directiva (UE) 2024/1760 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și a Regulamentului (UE) 2023/2859 (3),

având în vedere raportul lui Enrico Letta din aprilie 2024 intitulat „Much more than a market: Speed, Security, Solidarity Empowering the Single Market to deliver a sustainable future and prosperity for all EU Citizens” (Mult mai mult decât o piață – viteză, securitate, solidaritate; capacitarea pieței unice pentru a asigura tuturor cetățenilor UE prosperitate și un viitor durabil) (4),

având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A10-0133/2025),

A.

întrucât comerțul electronic a transformat modul în care consumatorii achiziționează și interacționează cu mediul de afaceri din întreaga lume, creând oportunități fără precedent; întrucât comerțul electronic prezintă dificultăți importante pentru competitivitatea UE și ridică semne de întrebare cu privire la drepturile, sănătatea și siguranța consumatorilor, în special deoarece anumite categorii de produse ridică semne de întrebare urgente cu privire la impactul lor asupra grupurilor de consumatori vulnerabili; întrucât acest lucru are un impact asupra mediului, în special prin creșterea producției de deșeuri și a emisiilor de carbon rezultate din transport și logistică; întrucât comerțul electronic are un impact asupra atractivității comercianților cu amănuntul și contribuie astfel la deșertificarea centrelor orașelor; întrucât comerțul electronic are, de asemenea, implicații sociale, în special în ceea ce privește condițiile de muncă din sectorul antrepozitării și al livrării;

B.

întrucât peste 75 % dintre consumatorii din UE fac cumpărături online; întrucât creșterea continuă a comerțului electronic îmbunătățește accesul consumatorilor, calitatea și concurența la nivelul prețurilor; întrucât comerțul electronic reduce barierele la intrarea pe piață pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și antreprenori, promovează incluziunea digitală, sprijină comunitățile insuficient deservite și contribuie la inovare, productivitate și creștere economică pe piața unică;

C.

întrucât, odată cu creșterea importurilor din comerțul electronic, provenind în principal din China, vânzătorii neconformi care eludează costurile de reglementare și subminează întreprinderile care respectă legea prin mijloace precum contrafacerea au intensificat concurența neloială; întrucât este necesar să se restabilească de urgență condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri; întrucât este esențial să se garanteze că eforturile de asigurare a respectării legislației sunt finanțate în mod adecvat și prevăzute atât la nivel național, cât și la nivelul UE, evitându-se în același timp delegarea excesivă a responsabilităților de asigurare a respectării legislației către actori privați;

D.

întrucât întreprinderile europene, și anume IMM-urile, sunt supuse unor reglementări stricte și nu își desfășoară activitatea în condiții de concurență echitabile cu platformele de comerț electronic din afara UE care eludează aceste obligații; întrucât întreprinderile europene alocă resurse materiale și umane pentru a asigura conformitatea cu reglementările, asumându-și sarcini administrative și financiare semnificative;

E.

întrucât anumite întreprinderi din afara UE nu respectă reglementările europene privind protecția datelor, care garantează un nivel ridicat de confidențialitate pentru consumatori, prin implicarea în practici de stabilire a profilului consumatorilor utilizând date cu caracter personal; întrucât este nevoie de o mai bună aplicare și cooperare pentru a asigura o protecție consecventă a vieții private pentru toți consumatorii;

F.

întrucât președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice pentru perioada 2024-2029, a menționat necesitatea de a trata dificultățile cu care se confruntă platformele online pentru a se asigura că atât consumatorii, cât și societățile beneficiază de condiții de concurență loială bazate pe controale vamale, fiscale și de siguranță eficace și pe standarde de sustenabilitate și a însărcinat mai mulți vicepreședinți executivi și comisari să îndeplinească această misiune;

G.

întrucât procesul de adaptare a acquis-ului UE la mediul online a început cu câțiva ani în urmă, iar numeroase legi privind produsele, protecția consumatorilor și siguranța produselor includ în prezent dispoziții pentru a asigura garanții solide în peisajul digital; întrucât, în pofida acestor eforturi, există în continuare deficiențe critice în capacitarea autorităților pentru a trage la răspundere întregul lanț de aprovizionare și să asigure protecția consumatorilor, iar aceste deficiențe trebuie eliminate de urgență;

H.

întrucât Regulamentul privind serviciile digitale (5) (DSA), Regulamentul privind siguranța generală a produselor (6) (RSGP), Regulamentul privind supravegherea pieței (7) (RSP) și Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor (CPC) (8) contribuie la un mediu mai sigur și echitabil pentru comerțul electronic dacă sunt puse în aplicare și respectate în mod corespunzător; întrucât, în pofida introducerii acestor legi, organizațiile de protecție a consumatorilor și alte organizații, precum și autoritățile naționale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de produse nesigure detectate în UE care nu respectă legislația UE privind siguranța produselor și standardele de mediu și chimice; întrucât o mai bună finanțare a autorităților de aplicare a legii ale statelor membre și o mai bună coordonare între ele sunt esențiale pentru a combate eficient aceste riscuri;

I.

întrucât comerțul electronic poate avea un impact semnificativ asupra consumatorilor, asigurându-le o comoditate fără precedent, acces la produse diverse și prețuri competitive; întrucât comerțul electronic expune consumatorii și la riscuri, cum ar fi produsele nesigure, lipsa transparenței și practicile de manipulare, care le exploatează vulnerabilitățile;

J.

întrucât protecția consumatorilor este esențială pentru funcționarea pieței interne a UE, deoarece asigură încrederea și echitatea în practicile comerciale, facilitând astfel creșterea economică durabilă și inovarea; întrucât soluționarea acestor preocupări este importantă pentru promovarea transparenței, a echității și a dezvoltării responsabile a serviciilor digitale și a comerțului electronic;

K.

întrucât persoanele care provin din medii socioeconomice mai defavorizate, inclusiv familiile cu venituri mici și copiii, sunt mai expuse riscurilor generate de produsele nesigure din cauza prețurilor mai mici, a marketingului agresiv și a distribuției masive;

L.

întrucât preocupările cu privire la caracterul adecvat al procedurilor vamale în temeiul actualului Cod vamal al Uniunii (9) pentru comerțul electronic au reprezentat un factor important al pachetului de reformă vamală al Comisiei, inclusiv al propunerilor legislative privind revizuirea Codului vamal al Uniunii și instituirea unei Autorități vamale a UE (reforma CVU) și eliminarea pragului de scutire de 150 EUR (pragul de minimis) pentru plata taxelor vamale și a TVA pentru produsele importate;

M.

întrucât autoritățile vamale au nevoie de investiții importante, mai ales pentru a asigura efective suficiente de personal bine pregătit, astfel încât să asigure bunul mers al sistemelor vamale ale UE, puse în fața unei creșteri exponențiale a cererilor de controale vamale; întrucât, dacă nu se fac investițiile necesare în personal, soluțiile digitale nu pot aduce beneficii la capitolele eficiență și armonizare;

N.

întrucât tehnologiile avansate de verificare, cum ar fi inteligența artificială și tehnologia blockchain, ar putea să îmbunătățească semnificativ capacitatea autorităților vamale și a autorităților de supraveghere a pieței de a semnala transporturile cu risc ridicat și să automatizeze controalele de conformitate la scară largă; întrucât investițiile în aceste tehnologii rămân fragmentate și inegale între statele membre; întrucât creșterea finanțării la nivelul UE, coordonarea și eforturile de asigurare a interoperabilității sunt esențiale pentru a accelera implementarea acestora și a îmbunătăți eficiența generală și eficacitatea mecanismelor de asigurare a respectării legislației;

O.

întrucât instrumentele digitale, cum ar fi inteligența artificială și internetul obiectelor, pot contribui la urmărirea produselor neconforme, însă trebuie să respecte viața privată a consumatorilor și nu trebuie să conducă la monitorizarea generală a utilizatorilor;

P.

întrucât Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2025 privind un set cuprinzător de instrumente al UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil subliniază că se preconizează că volumul bunurilor de comerț electronic cumpărate de consumatorii din UE pe platforme online din afara UE va continua să crească rapid, beneficiind de actuala scutire de taxe vamale pentru transporturile cu valoare mică (până la 150 EUR),

Creșterea bruscă a numărului de bunuri neconforme în comerțul electronic

1.

subliniază numărul din ce în ce mai mare de achiziții efectuate de consumatorii din UE pe platforme online din afara UE în mediile de la întreprindere la consumator și în mediile emergente între producători și consumatori și direct către consumatori; subliniază, astfel cum se descrie în raportul Letta privind viitorul pieței unice (10), că circulația produselor dăunătoare pe piața unică se intensifică și că consumatorii din UE pierd 19,3 miliarde EUR pe an, cumpărând produse periculoase care pot duce la vătămări și care sunt în detrimentul economiilor noastre;

2.

ia act de faptul că, în 2024, circa 4,6 miliarde de articole achiziționate prin comerț electronic au fost importate în UE în temeiul pragului de scutire de 150 EUR, 91 % din acestea provenind din China, ceea ce înseamnă un număr de până la 12 milioane de mici articole achiziționate prin comerț electronic în fiecare zi, aproape dublu față de numărul înregistrat în 2023 (2,4 miliarde) și de peste trei ori mai mult decât în 2022 (1,4 miliarde); observă că această creștere accelerată a exacerbat provocările în materie de conformitate, în special pentru siguranța produselor, și că autoritățile de supraveghere a pieței și anchetele independente raportează rate de neconformitate alarmante;

3.

subliniază că majoritatea produselor nesigure și ilegale sunt expediate către UE în volume mari de colete individuale și adesea de mici dimensiuni, vândute consumatorilor din UE pe platforme online din țări din afara UE, în special din China; subliniază că astfel de produse sunt dificil de controlat, în special de către autoritățile vamale de la punctele de intrare, situate în cea mai mare parte în porturile principale și în aeroporturile logistice pentru comerțul electronic; subliniază că acest lucru face aproape imposibilă oprirea intrării de astfel de produse în UE și îngreunează tot mai mult detectarea și eliminarea lor de pe piața internă de către autoritățile de supraveghere a pieței, iar autoritățile de protecție a consumatorilor întâmpină dificultăți în acest sens odată ce produsele ajung la consumatorii din UE;

4.

subliniază că dezvoltarea rapidă a comerțului electronic are implicații semnificative asupra mediului din cauza unor probleme precum creșterea deșeurilor de ambalaje, amprenta de carbon mai mare a produselor de calitate scăzută și cu ciclu de viață scurt și a transportului acestora, precum și problemele legate de gestionarea deșeurilor și de materialele nereciclabile; subliniază, în acest sens, că trebuie să se asigure respectarea legislației de mediu și să se încurajeze modurile sustenabile de consum;

5.

subliniază că unele piețe online din afara UE fac obiectul unor alegații privind utilizarea muncii forțate; subliniază, în acest sens, că Regulamentul (UE) 2024/3015 interzice intrarea pe piața UE a produselor fabricate prin muncă forțată și că acesta trebuie respectat efectiv după aplicarea sa, inclusiv pentru vânzările online;

6.

reține că, la 1 decembrie 2025 va intra în vigoare Regulamentul (UE) 2023/2411 (11) privind protecția indicațiilor geografice pentru produsele artizanale și industriale; ține să remarce că indicațiile geografice, dacă nu sunt însoțite de o promovare și o protecție adecvate, în special pe piețele țărilor terțe, riscă să nu aibă efectul urmărit; invită, în acest sens, Comisia, împreună cu autoritățile vamale ale statelor membre, să înăsprească controalele care vizează interceptarea acelor produse care încalcă normele privind indicațiile geografice;

7.

este preocupat că modelul de afaceri predominant al anumitor platforme online importante din afara UE se bazează pe producția și distribuția rapidă și la scară largă de produse de modă de consum și de modă ultrarapidă, acordând prioritate vitezei și costului scăzut în detrimentul sustenabilității, siguranței și calității; regretă că multe astfel de produse nu respectă legislația UE, însă vânzătorii neconformi se sustrag frecvent aplicării sale sau sancțiunilor semnificative; subliniază că astfel de practici constituie o formă de dumping social și de mediu, având ca rezultat un avantaj competitiv persistent și neloial pentru aceste platforme din afara UE, exercitând o presiune disproporționată asupra întreprinderilor europene, în special asupra IMM-urilor și a microîntreprinderilor; subliniază că acest lucru împiedică dezvoltarea sectorului textil și de îmbrăcăminte din UE;

La răscrucea comerțului electronic: provocările în materie de conformitate

8.

admite că UE a instituit un cadru de conformitate robust, care se aplică și produselor vândute online, însă sunt necesare în continuare eforturi mai mari pentru asigurarea respectării depline a cadrului de conformitate; subliniază, în acest sens, importanța Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), a Regulamentului privind piețele digitale (DMA), a RSP, a RSGP, a normelor de protecție a consumatorilor și a diferitelor legi privind produsele și mediul; subliniază că autoritățile de supraveghere a pieței se confruntă cu dificultăți în aplicarea acestor cadre platformelor online – astfel cum reiese din raportul de evaluare publicat recent al Comisiei privind punerea în aplicare a articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/1020 – și, în special, în cazurile în care cantități mari dintr-un produs sunt vândute în loturi mici; consideră că punerea în aplicare riguroasă a DSA și a altor acte de reglementare din acquis este necesară pentru a combate produsele nesigure, neconforme și contrafăcute;

9.

subliniază că este necesar să se pună în aplicare cadrul de conformitate existent și să se evalueze aceste măsuri atunci când se ia în considerare o nouă legislație, inclusiv noi obligații pentru piețele online;

10.

observă că efectuarea testelor fizice este foarte nepractică pentru coletele de mici dimensiuni trimise direct consumatorului final și că, prin urmare, autoritățile vamale vor continua să se bazeze în primul rând pe verificarea documentației, și nu pe inspectarea produselor în sine;

11.

subliniază existența unor lacune semnificative în materie de asigurare a respectării legislației cauzate de resursele limitate și de nivelul de digitalizare insuficient de care dispun autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, de lipsa resurselor umane și a unor instrumente tehnologice armonizate și interoperabile în toate statele membre, precum și de schimbul insuficient de date și de lipsa generală de cooperare și de coordonare între autoritățile vamale, platforme și entitățile de supraveghere a pieței; admite că controalele fizice nu pot fi decât limitate ca număr, având în vedere volumul coletelor destinate comerțului electronic care intră în UE;

12.

consideră că exercițiile prin metoda clientului misterios efectuate de autoritățile de supraveghere a pieței, astfel cum sunt prezentate în comunicarea Comisiei privind comerțul electronic, sunt un instrument important de verificare a conformității produselor vândute prin platformele online; subliniază totuși că, dacă vânzătorii au sediul în afara UE sau nu pot fi detectați și se utilizează adrese false pentru persoanele responsabile, nu există nicio entitate juridică responsabilă, iar autoritățile de supraveghere a pieței nu pot să întreprindă acțiuni de asigurare a respectării legislației;

13.

consideră că producătorii și comercianții cu amănuntul din UE, în special IMM-urile, se confruntă cu concurența neloială a platformelor din afara UE, care le permit producătorilor din afara UE și produselor lor neconforme să intre cu ușurință pe piața UE, eludând reglementările și standardele aplicabile; subliniază că, deși producătorii din UE sunt obligați să respecte norme stricte de siguranță, de mediu și de calitate, multe produse cu valoare scăzută vândute pe aceste platforme se sustrag controalelor vamale și de supraveghere a pieței din cauza modului în care sunt expediate către UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unele dintre aceste platforme și comercianți din afara UE exploatează în mod deliberat această lacună, permițând importurilor neconforme să intre pe piața unică a UE fără a fi verificate, ceea ce dezavantajează producătorii, angrosiștii și comercianții cu amănuntul europeni, slăbindu-le competitivitatea și împiedicându-i să fie inovatori, ceea ce ar poate duce la închiderea multor microîntreprinderi și întreprinderi mici;

14.

subliniază că producătorii din UE fac de facto obiectul unei supravegheri a pieței mult mai stricte în comparație cu producătorii din afara UE care au acces la consumatorii din UE prin intermediul platformelor de comerț electronic; regretă profund pierderea cotei de piață și a locurilor de muncă cauzată de afluxul de produse mai ieftine care nu respectă standardele europene, în special în ceea ce privește siguranța și calitatea, precum și de alte produse ilegale, expediate din țări din afara UE, care afectează în mod direct IMM-urile din UE, precum și puterea întreprinderilor din UE și capacitatea acestora de a investi și de a menține profitabilitatea;

15.

subliniază diferența dintre platformele online care acționează ca intermediari și cele care acționează în calitate de importatori; constată, în special, că platformele de comerț electronic din UE care acționează în calitate de importatori se confruntă cu costuri de asigurare a conformității care le măresc prețurile cu amănuntul cu până la 40 %, acest lucru având un impact asupra consumatorilor finali; subliniază că importatorii cu sediul în UE se confruntă cu obligații mai stricte și costuri mai mari, în timp ce platformele intermediare permit vânzătorilor din afara UE să expedieze direct consumatorilor din UE fără să asigure conformitatea;

16.

recunoaște că platformele de comerț electronic sunt supuse mai multor obligații în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale și al RSGP, și pot fi trase la răspundere în temeiul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defecte (12) în circumstanțe specifice; reamintește, în acest sens, că platformele online sunt răspunzătoare dacă nu își respectă obligațiile specifice în calitate de intermediari; consideră, cu toate acestea, că, în toate cazurile, consumatorii trebuie să aibă acces la o cale de atac; subliniază, în acest sens, că, în cazul în care producătorul este stabilit în afara UE și niciun importator, reprezentant autorizat sau furnizor de servicii de logistică nu poate fi identificat, piețele online ar trebui să le ofere consumatorilor măsuri reparatorii adecvate și proporționale în cazul în care aceștia nu respectă Regulamentul privind serviciile digitale, în special articolele 30 și 31 sau articolul 22 din RSGP;

17.

subliniază că piețele online au obligația să își identifice partenerii comerciali („cunoașteți-vă clientul comercial”), prevăzută de Regulamentul privind serviciile digitale, practică ce ar trebui să descurajeze comercianții să vândă bunuri nesigure sau contrafăcute și că ei au obligația de a respecta normele de „conformitate din momentul conceperii”, pentru a crește trasabilitatea generală; subliniază lipsa de responsabilitate a platformelor online în cazul vânzătorilor care nu pot fi identificați sau al vânzătorilor care își au sediul în afara jurisdicției UE; ia act de nivelul considerabil de nerespectare a principiului de „cunoaștere a clientului comercial” și de creșterea numărului de noi practici de vânzare pe platformele de comunicare socială, dacă această obligație nu este aplicată în mod eficace, permițând vânzătorilor din afara UE să ofere în mod direct bunuri neconforme utilizatorilor din UE; subliniază, prin urmare, că este necesar ca platformele online să depună toate eforturile pentru a asigura trasabilitatea deplină a vânzătorilor și a produselor, împiedicând listarea produselor fără verificarea prealabilă a detaliilor privind conformitatea acestora;

18.

subliniază că informațiile unui operator economic responsabil din UE în temeiul Regulamentului privind siguranța generală a produselor, care acționează în numele unui comerciant sau al unei platforme din afara UE, sunt adesea greșite sau lipsesc; observă că, chiar și atunci când aceste informații sunt disponibile, persoana responsabilă din UE poate să nu fie răspunzătoare, în special atunci când persoana responsabilă este un reprezentant autorizat; este preocupat că autoritățile de supraveghere a pieței raportează dificultăți semnificative în contactarea acestor comercianți din afara UE și în asigurarea respectării legislației UE și că, chiar și atunci când se stabilește contactul, este adesea imposibil să li se aplice sancțiuni;

19.

consideră că crearea unei baze de date a persoanelor responsabile din UE pentru a permite controale încrucișate în timp real în scopul verificării, alături de stabilirea unei proceduri de acreditare pentru acestea, ar putea îmbunătăți transparența și ar putea consolida asumarea răspunderii în întregul lanț de aprovizionare al importurilor din comerțul electronic;

20.

sprijină acțiunile de cercetare și de asigurare a respectării legislației întreprinse de organizațiile consumatorilor și deschiderea anchetelor inițiate de autoritățile de protecție a consumatorilor din UE, ca parte a rețelei de autorități publice însărcinate cu aplicarea legislației, precum și în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, împotriva platformelor online din afara UE pentru posibile încălcări ale legislației UE privind siguranța produselor și în materie de protecție a consumatorilor; este îngrijorat cu privire la progresul lent al acestor anchete și solicită finalizarea lor rapidă; subliniază că este necesar ca asigurarea respectării legislației să fie disuasivă și să includă sancțiuni adecvate, pentru a asigura conformitatea; subliniază, în acest sens, că este necesar să se acorde o atenție deosebită la nivel național și la nivelul UE pentru a contracara neconformitățile recurente care ar fi putut fi identificate în cadrul controalelor anterioare ale unor produse similare, inclusiv prin aplicarea de măsuri provizorii; subliniază că ar trebui să se monitorizeze îndeaproape asigurarea respectării angajamentelor primite de la platformele online și eficiența acestora;

21.

îndeamnă Comisia și autoritățile CPC să inițieze un dialog structurat privind asigurarea respectării legislației cu reprezentanții consumatorilor, comercianții și alte părți interesate, pentru a identifica încălcările sistematice pentru care este necesară asigurarea mai puternică a respectării legislației;

22.

ia act de complexitatea punerii în aplicare de către autoritățile UE a legislației UE atunci când operatorii economici sunt stabiliți în afara UE; subliniază necesitatea unor acorduri de cooperare internațională consolidate, în special cu principalii exportatori din comerțul electronic;

Politici solide de asigurare a respectării legislației pentru combaterea produselor neconforme destinate comerțului electronic

Nevoia urgentă de măsuri pe termen scurt

23.

îndeamnă statele membre să majoreze finanțarea și resursele pentru autoritățile de supraveghere a pieței, autoritățile vamale, autoritățile pentru protecția consumatorilor și autoritățile serviciilor digitale, astfel încât acestea să poată soluționa mai bine provocările pe care le prezintă produsele nesigure și ilicite; solicită Comisiei să sprijine cooperarea mai strânsă, partajarea de informații și schimbul de date dintre autoritățile competente, inclusiv dintre autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale și subliniază că ar trebui îmbunătățită cooperarea între diferitele sectoare; îndeamnă statele membre să asigure coordonarea eficace între diferitele autorități de supraveghere a pieței din teritoriile lor și să consolideze competențele birourilor unice de legătură; subliniază că statele membre și UE au responsabilitatea de a se asigura că autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale dispun de resurse și echipamente adecvate și sunt pregătite corespunzător pentru a-și îndeplini misiunea, inclusiv competențe de investigare pe măsură;

24.

invită autoritățile de supraveghere a pieței să investească mai multe resurse în activitățile comune sau coordonate cu alte state membre sau autorități relevante și, în special, să mărească numărul și frecvența acțiunilor coordonate de asigurare a respectării legislației, cum ar fi acțiunile de verificare, exercițiile prin metoda clientului misterios și evaluările inter pares; îndeamnă autoritățile relevante să participe în mod activ la aceste activități și îndeamnă Comisia să își utilizeze pe deplin competențele de coordonare;

25.

felicită Comisia pentru intenția de a coordona controlul autorităților vamale și de supraveghere a pieței în domeniile prioritare de control axate pe produsele din țări din afara UE care prezintă riscuri importante în materie de siguranță și un risc de neconformitate; subliniază că această inițiativă ar trebui să genereze date valoroase privind profilul de risc, care ar putea fi utilizate în alte activități de punere în aplicare și aplicare de sancțiuni pentru actorii care nu respectă normele; invită Comisia să consolideze cooperarea în cadrul rețelei Uniunii pentru conformitatea produselor și să majoreze finanțarea UE pentru cooperarea vamală în cadrul programului „Vamă” și pentru operațiunile de supraveghere a pieței în cadrul Programului privind piața unică; subliniază că lipsa resurselor adecvate a împiedicat implementarea eficace a instrumentelor, cum ar fi utilizarea pe scară largă a activităților prin metoda clientului misterios de către autoritățile de supraveghere a pieței sau utilizarea notificatorilor de încredere în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale; atrage atenția Comisiei că, pe lângă unitățile existente de testare a jucăriilor și a echipamentelor radio, sunt necesare de urgență mai multe unități de testare pentru bunurile destinate comerțului electronic, cum ar fi bateriile, textilele, produsele cosmetice, dispozitivele electrice și alte produse; solicită statelor membre să utilizeze resurse suficiente pentru a garanta creșterea capacității unităților de testare și să crească investițiile în echipamente de detectare a bunurilor nesigure și ilegale;

26.

subliniază că, din motive legate de date și de securitate, statele membre ar trebui să restricționeze funcționarea vânzătorilor cu risc ridicat în infrastructura lor critică și în sistemele lor de securitate a frontierelor, inclusiv pentru achizițiile publice de echipamente de investigații de securitate și de scanare a mărfurilor utilizate în aeroporturi și porturi;

27.

subliniază că, în temeiul Regulamentului privind siguranța generală a produselor, piețele online sunt obligate să stabilească un punct unic de contact, să se înregistreze pe portalul „Safety Gate” și să indice pe portal informațiile privind punctul lor unic de contact; solicită Comisiei să asigure efectiv respectarea acestei obligații și a altor obligații ale piețelor online și să acorde sprijin autorităților de supraveghere a pieței din statele membre în punerea în aplicare a RSGP și a RSP; observă că RSGP a introdus schimburile directe de date între autoritățile de aplicare a legii și platformele de comerț electronic; consideră totuși că, pentru ca sistemul să funcționeze în mod eficace, ar trebui să se asigure o legătură directă cu autoritățile vamale;

28.

observă că sistemul actual este mai degrabă reactiv decât preventiv, deoarece autoritățile intervin numai după ce produsele periculoase au fost vândute deja consumatorilor, în loc să prevină distribuția lor; reamintește că, în temeiul RSGP, furnizorii de piețe online sunt încurajați să verifice produsele pe portalul „Safety Gate” înainte de listarea acestora pe interfețele lor; subliniază că testele de eșantionare aleatorie pot fi eficiente numai dacă sunt efectuate în mod regulat;

29.

subliniază că punerea rapidă în aplicare a pașaportului digital al produsului pentru mai multe produse critice vândute online este esențială pentru a consolida aplicarea legislației existente; îndeamnă Comisia să prezinte legislația secundară necesară privind pașaportul digital al produsului cât mai curând posibil, în special pentru textile, jucării, produse cosmetice, electronice și alte produse care prezintă rate mari de neconformitate și riscuri asociate; invită Comisia să evalueze în permanență cu prioritate cerințele, proiectarea tehnică și funcționarea pașaportului în temeiul Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (13); invită Comisia să sprijine întreprinderile, în special microîntreprinderile și IMM-urile, în punerea în aplicare a pașaportului digital al produsului;

30.

propune ca un pașaport digital al produsului obligatoriu, cu verificarea timpurie a conformității pentru toate produsele importate prin comerț electronic, inclusiv date detaliate privind calitatea și conformitatea, să fie integrat direct în centrul de date vamale al UE, permițând autorităților să verifice în prealabil informațiile privind produsele înainte ca acestea să fie introduse pe piața unică;

31.

îndeamnă statele membre să depună eforturi substanțiale pentru a intensifica controalele vamale și a îmbunătăți analiza riscurilor, deoarece detectarea și eliminarea bunurilor neconforme pot reduce prejudiciile aduse consumatorilor din UE și pot proteja interesele economice ale societăților europene; înțelege că introducerea în analiza riscurilor vamale a unei prezumții de neconformitate pentru bunurile identice cu cele constatate deja ca fiind neconforme ar putea facilita controalele efectuate de autoritățile vamale și îmbunătăți eficiența din punctul de vedere al costurilor; subliniază că este importantă consolidarea centrelor vamale, pentru a fi mai bine pregătite să gestioneze volumul mare de colete de mici dimensiuni care sunt dificil de controlat utilizând metode tradiționale, inclusiv tehnologii avansate de verificare pentru identificarea pachetelor suspecte la punctele de intrare; solicită controale de conformitate mai riguroase, precum și controale aleatorii efectuate de autorități pentru transportul de mare tonaj; îndeamnă, în plus, statele membre să crească semnificativ nivelul de digitalizare a procedurilor de import la nivelul autorităților vamale, pentru a pune în aplicare legislația existentă și a accelera regimurile vamale, în special având în vedere numărul mare de colete;

32.

subliniază că întreprinderile, în special IMM-urile, au nevoie urgentă de orientări clare din partea Comisiei pentru punerea în aplicare eficace a RSGP, inclusiv clarificări privind interacțiunea acestuia cu legislația suprapusă, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale, RSP, Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defecte și legislația sectorială privind jucăriile, produsele cosmetice și detergenții; invită Comisia să publice aceste orientări înainte de sfârșitul primei jumătăți a anului 2025 pentru a facilita respectarea lor de către întreprinderi; consideră că raportul de evaluare privind condiționările reciproce dintre Regulamentul privind serviciile digitale și alte acte juridice, care urmează să fie prezentat la 17 noiembrie 2025, ar trebui să evalueze diferitele legislații, în special în ceea ce privește conformitatea produselor, obligațiile piețelor online, normele privind aplicarea și posibilele îmbunătățiri viitoare în materie de simplificare și punere în aplicare; invită Comisia să evalueze toate acțiunile suplimentare posibile, inclusiv legislația sectorială, care este necesară pentru a asigura previzibilitatea juridică și că nu există lacune juridice sau lacune în materie de aplicare a legii în ceea ce privește importurile directe din țări din afara UE prin intermediul piețelor online;

33.

adresează un apel autorităților naționale competente să recurgă din plin la recent adoptatul set de instrumente de asigurare a respectării legislației și la cel existent, în special în legătură cu dispozițiile privind comerțul electronic stabilite în RSP, RSGP și DSA, de exemplu, ordinele de retragere, interdicția, restricționarea punerii la dispoziție pe piață a unui produs sau eliminarea lui, rechemările și sancțiunile ca măsuri de combatere a proliferării importurilor ilegale și neconforme din țări din afara UE;

34.

subliniază că măsurile de asigurare a respectării reglementărilor adoptate împotriva actorilor neconformi nu ar trebui să plaseze sarcini disproporționate asupra actorilor conformi sau să provoace daune neintenționate pieței de produse second-hand;

35.

subliniază că este necesar să se asigure protecția drepturilor de proprietate intelectuală, având în vedere creșterea numărului de bunuri contrafăcute din afara Europei pe platformele de comerț electronic; observă că aceste practici afectează competitivitatea întreprinderilor europene și prezintă riscuri pentru inovare și stimulentele pentru cercetare și dezvoltare; solicită măsuri mai solide împotriva vânzării de bunuri contrafăcute online; îndeamnă Comisia să emită orientări clare cu privire la notificatorii de încredere și subliniază că titularii de drepturi ar trebui să fie recunoscuți ca notificatori de încredere eligibili atunci când îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 22 din Regulamentul privind serviciile digitale;

36.

subliniază că statele membre ar trebui să utilizeze mai bine seturile de penalități și sancțiuni disponibile împotriva operatorilor economici, precum și alte instrumente disponibile, inclusiv măsuri provizorii, pentru a crea un efect disuasiv care să-i descurajeze pe operatorii economici de la a încălca legislația aplicabilă;

37.

îndeamnă Comisia să adopte măsuri eficace, inclusiv măsuri legislative în care lacunele juridice sunt clar identificate, fără întârziere, pentru a asigura securitatea juridică și condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene, acordând o atenție deosebită IMM-urilor;

Nevoia de reformare a reglementărilor

38.

cere să se elimine barierele în calea impunerii respectării drepturilor consumatorilor, precum garanțiile legale și dreptul de a returna bunurile; invită Comisia să revizuiască fără amânare Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor, deoarece acesta va fi fundamental pentru a impune cu mai mult succes respectarea transfrontalieră a legislației UE privind protecția consumatorilor și a combate mai eficient produsele nesigure; roagă Comisia, în acest context, să prevadă măsuri clare pentru a conferi și mai multe competențe de impunere a respectării legii față de comercianții și platformele din afara UE și să asigure o mai bună coordonare între acțiunile UE și acțiunile naționale și schimbul de informații între autorități, dar și cu autoritățile din țări din afara UE; subliniază că structura Rețelei europene în domeniul concurenței ar putea fi luată ca exemplu de urmat pentru asigurarea respectării legislației și schimbul de informații în cazul unor presupuse încălcări care afectează mai multe state membre, în special pentru a combate cu succes produsele neconforme; subliniază că este important să se acorde Comisiei competențe directe de a investiga și sancționa anumite încălcări ale legislației privind protecția consumatorilor de mare impact, asigurând astfel măsuri de impunere și sancțiuni mai eficiente, simultane și uniforme în temeiul legislației UE de protecție a consumatorilor;

39.

observă că Regulamentul CPC oferă deja autorităților de impunere a respectării legii pârghiile necesare pentru a acționa împotriva comercianților în situație de neconformitate și chiar acordă statelor membre posibilitatea de impune penalități și măsuri provizorii, precum restrângerea accesului la site-ul de internet; recunoaște totuși aici o limitare, în sensul că aceste acțiuni trebuie întreprinse de fiecare țară în parte și nu la nivelul UE, fiecare țară aplicând propriile sale sancțiuni, ceea ce face ca consecințele încălcărilor să fie inegale;

40.

constată că punerea în aplicare în statele membre este fragmentată, ceea ce atrage ineficiențe; pledează pentru o mai bună coordonare la nivel de impunere a respectării normelor și de supraveghere a conformității, pentru un schimb fluid de informații între statele membre și pentru o aplicare mai uniformă a acquis-ului UE; solicită Comisiei să evalueze Regulamentul privind supravegherea pieței (RSP), mai cu seamă ideea de înființa o autoritate a UE de supraveghere a pieței care să asigure consecvența și să acorde sprijin operativ pentru activitățile derulate de autoritățile naționale vizate de supraveghere a pieței și care să promoveze cooperarea cu noua Autoritate vamală a UE (EUCA) și să evalueze totodată cum a fost pus în aplicare articolul 4 din RSP, care definește operatorii economici din UE responsabili pentru conformitatea produselor; subliniază că până în prezent s-a constatat adesea că operatorul economic responsabil desemnat nu are capacitatea de a oferi mecanisme de recurs sau despăgubiri consumatorilor, în special atunci când este un reprezentant autorizat;

41.

sprijină Comisia în obiectivul său ambițios de a avansa rapid viitoarele negocieri interinstituționale cu Parlamentul și Consiliul privind reforma CVU și cele două propuneri de acte ale Consiliului privind eliminarea pragului de scutire de taxe vamale pentru mărfurile cu o valoare mai mică de 150 EUR; îndeamnă, prin urmare, statele membre să accelereze procedura de negociere în cadrul Consiliului, admițând caracterul urgent al reformei vamale pentru competitivitatea UE și protecția consumatorilor din UE; subliniază că eliminarea acestui prag este o etapă necesară, dar nu o soluție unică, deoarece autoritățile vamale tot nu vor putea să inspecteze decât un procent limitat de colete; subliniază că trebuie eliminată imediat scutirea de taxe vamale pentru importurile cu risc ridicat din perspectiva siguranței produselor și a consumatorilor; subliniază necesitatea ca reforma vamală să asigure consecvența între cadrele de reglementare, în special să evite duplicarea sau conflictele cu Actul legislativ privind serviciile digitale, și subliniază rolul esențial pe care îl joacă autoritățile vamale în detectarea produselor neconforme și nesigure;

42.

subliniază că reforma CVU va oferi autorităților vamale instrumentele necesare pentru a supraveghea și a controla mai bine mărfurile care intră în UE, va contribui la consolidarea pieței unice și a uniunii vamale, va îmbunătăți detectarea produselor nesigure și neautorizate și va contribui la condiții de concurență echitabile între operatorii economici; salută, în acest sens, propunerea din Regulamentul CVU de a instaura un mecanism de cooperare cu autoritățile de supraveghere a pieței, care va îmbunătăți eficacitatea controalelor produselor; subliniază cât este important să se modernizeze infrastructura vamală și să asigure personalul necesar pentru a gestiona cu brio comerțul electronic; subliniază că ar trebui simplificate procesele de conformitate, adaptându-le la situația specifică a IMM-urilor; invită statele membre să introducă sisteme de vămuire automatizate, care să treacă testul viitorului, de exemplu obligând platformele să se înregistreze și să se vămuiască automat la punctul de desfacere;

43.

este preocupat de faptul că unii comercianți din afara UE eludează controalele vamale ale UE vămuind mărfurile în vămi de la punctul de origine; subliniază că de multe ori societățile comerciale din afara UE preferă să plătească penalități în loc să deschidă pachetele la sosirea în vămile UE, ca să descarce rapid și să plece imediat; este profund îngrijorat de faptul că, după cum susțin autoritățile vamale, multe pachete sunt fie nedeclarate, fie declarate incorect și uneori etichetate fraudulos; evidențiază că reforma CVU ar trebui să soluționeze și aceste aspecte;

44.

reține că rețeaua ECC s-a arătat îngrijorată de modelul de afaceri de tip „dropshipping”, care îngreunează eforturile de a asigura protecția consumatorilor, siguranța produselor și conformitatea cu reglementările; regretă că consumatorii au parte de multe ori de practici înșelătoare, de dificultăți când vor să returneze produsele și de taxe la import neprevăzute, în timp ce o proporție însemnată a produselor vândute după modelul de afaceri „dropshipping” nu respectă standardele de siguranță ale UE; subliniază că modelul de afaceri „dropshipping” complică eforturile de a impune respectarea normelor din cauza întreprinderilor nedetectabile și a complexităților transfrontaliere, mari bătăi de cap dând și plata TVA-ului și conformitatea cu normele de protecție a datelor; observă că, atunci când este combinat cu marketingul prin influenceri, modelul de afaceri „dropshipping” poate să agraveze problemele de transparență, riscurile reputaționale și rezultatele inconsecvente; invită Comisia să analizeze cum să rezolve problemele legate de modelul de afaceri „dropshipping”;

45.

evidențiază aici că conceptul de „importator presupus” urmărește să asigure condiții de concurență loială pentru platformele online din UE, dar și pentru cele din afara UE; reține că, în contextul unei vânzări online din afara UE, această măsură ar scuti clienții platformelor online din afara UE de neplăcerea de a fi considerați importatori, cum se prevede în actualul CVU, urmând ca o platformă sau un comerciant din afara UE să fie considerat, în schimb, „importator presupus”; consideră că responsabilitățile „importatorului presupus” ar trebui să fie clar definite și în concordanță cu dispozițiile Regulamentului privind serviciile digitale; subliniază că faptul că platformele vor fi responsabile pentru asigurarea încasării TVA-ului și a taxelor vamale la punctul de desfacere și nu la intrarea în UE va reduce fraudele și evaziunea fiscală;

46.

se arată preocupat de faptul că ghișeul unic pentru importuri (IOSS) are un caracter opțional pentru toți operatorii online, ceea ce se abate de la obiectivele inițiale ale inițiativei privind TVA-ul în era digitală; subliniază că trebuie făcut mai mult pentru a întări soliditatea sistemului și a reduce abuzurile potențiale; îndeamnă Comisia să colaboreze îndeaproape cu părțile interesate pentru a constitui garanții pentru IOSS împotriva practicilor frauduloase; recomandă ca aceste garanții să fie și cuprinzătoare, și ușor de procesat, pentru a descuraja cu succes fraudele, evitând în același timp sarcinile administrative excesive; subliniază că aplicabilitatea IOSS trebuie extinsă la mărfuri sub pragul de 150 EUR aferent scutirii de taxe vamale, pentru a preveni subevaluarea și a asigura o concurență loială;

47.

cere ca în 2026 să se înființeze o nouă Autoritate vamală a UE (AVUE) care să ofere asistență de specialitate autorităților vamale ale statelor membre; subliniază că AVUE ar trebui, în virtutea rolului său de coordonare, să cartografieze și capacitățile de testare și control ale autorităților vamale și de supraveghere a pieței din și dintre statele membre și să fie mandatată să facă inspecții neanunțate pentru a detecta posibile produse nesigure sau neconforme și să aplice sancțiuni în caz de neconformitate; află că noul centru de date vamale al UE va permite o cooperare mai rodnică între AVUE și autoritățile vamale și alte autorități prin schimbul de date și interoperabilitatea sistemelor informatice naționale, facilitând astfel verificările coordonate și detectarea produselor neconforme; consideră că este esențial ca funcționalitățile ghișeului unic pentru vămi să fie integrate complet în centrul de date vamale al UE; observă în contextul propunerii referitoare la AVUE, cât este de important să fie consultați periodic reprezentanții diferitelor părți interesate pentru a avertiza din timp AVUE;

48.

subliniază că, dată fiind urgența situației, ar trebui accelerată intrarea în vigoare a diferitelor obligații planificate în revizuirea CVU, ca, de pildă, înființarea centrului de date vamale al UE; invită Comisia să înceapă imediat lucrările pregătitoare necesare pentru înființarea centrului de date vamale al UE, astfel încât să accelereze pregătirea funcțiilor de comerț electronic ale acestuia pentru 2026;

49.

îndeamnă Comisia să deruleze o evaluare de impact pentru a testa ideea ca produsele din comerțul electronic să fie expediate în vrac spre UE și, respectiv, ca comercianții din afara UE să înființeze antrepozite în UE în care aceste bunuri să fie împachetate în colete spre a fi livrate clienților; recunoaște că astfel de transporturi de articole destinate comerțului electronic și expediate în vrac și ulterior depozitate în antrepozite situate în UE le-ar putea permite autorităților vamale și de supraveghere a pieței să își facă mai des munca de supraveghere, să facă controale mai riguroase și să detecteze mai bine mărfurile neconforme față de ceea ce se întâmplă cu transporturile de colete individuale; invită Comisia și statele membre să ia în calcul toate opțiunile posibile pentru a stimula astfel de practici, inclusiv un statut simplificat pentru comercianții de încredere și verificați și evaluări cost-beneficiu ale sistemelor de stimulente; constată, de asemenea, că este posibil ca transportul în vrac să nu fie fezabil pentru toți comercianții din afara UE, în special pentru cei care operează modele de tip „de la consumator la consumator” (C2C) sau modele second-hand; subliniază că această abordare ar trebui să asigure un echilibru între avantajele pe partea de conformitate și cerințele practice ale operatorilor de comerț electronic, garantând că reușesc să nu creeze blocaje logistice sau să impună o sarcină necuvenită pe diversele modele de afaceri;

50.

află că Comisia a publicat a un document neoficial care descrie propunerea de a introduce o taxă de gestionare nediscriminatorie pentru articolele din comerțul electronic, care să fie percepută de autoritățile vamale pentru mărfurile vândute la distanță, cu scopul de a acoperi costurile de supraveghere mai mari suportate de autoritățile vamale, și anume verificarea datelor, efectuarea de analize de risc, derularea de controale documentare și fizice și, îndeosebi, finanțarea AVUE și a platformei de date; insistă pe ideea că statele membre ar trebui să evite taxele unilaterale pentru a evita fragmentarea uniunii vamale; subliniază că propunerea sugerează o rată forfetară de 2 EUR pe articol livrat direct clientului sau o taxă mai mică de 50 eurocenți pentru comercianții „de încredere și verificați” care operează un model de afaceri cu un antrepozit în vamă pentru vânzări la distanță în UE; roagă Comisia să facă o evaluare temeinică pentru a vedea dacă suma propusă este conformă cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și dacă este suficientă și proporțională pentru atingerea obiectivelor; cere insistent ca această taxă de gestionare să nu fie suportată de consumator;

51.

observă costul enorm cu gestionarea deșeurilor și distrugerea produselor antrenat de cantitatea uriașă de produse neconforme și nesigure importate prin comerțul electronic din afara UE; subliniază că o mare parte din aceste produse sunt nereciclabile, dăunătoare mediului și neconforme cu legislația aplicabilă în domeniul produselor chimice, ceea ce face să crească și mai mult costurile de mediu pentru autoritățile publice; invită deci, Comisia să evalueze măsurile necesare pentru a atenua impactul activităților de comerț electronic ale țărilor din afara UE asupra mediului, analizând inclusiv dacă ar fi fezabilă o taxă de gestionare a deșeurilor pentru toate produsele vândute pe piețe online din țări din afara UE, pentru ca costurile de mediu să nu fie suportate de contribuabilii din UE;

52.

subliniază că sancțiunile inconsecvente și strategiile diferite de asigurare a respectării legislației privind neconformitatea din diferite state membre conduc la „achiziții frontaliere” sau la exploatarea celor mai avantajoase condiții tarifare la punctele vamale; susține o armonizare minimă în toate statele membre a încălcărilor și a sancțiunilor fără caracter penal pentru neconformitate în toate statele membre și AVUE deoarece astfel s-ar evita crearea de puncte de intrare vulnerabile pe teritoriul vamal al UE; subliniază că aceasta ar trebui să implice un cadru comun pentru o armonizare minimă pentru a închide portițele actuale și, astfel, să încerce să rezolve problemele care derivă din comerțul electronic; subliniază că statele membre pot impune sancțiuni suplimentare adaptate contextelor naționale;

53.

observă că Comisia examinează anumite piețe online din afara UE sub bănuiala că apelează la practici de manipulare, inclusiv elemente de design manipulator (dark patterns), elemente de design făcute să creeze dependență (addictive design), marketing înșelător prin influenceri și difuzarea de recenzii online false sau înșelătoare; recunoaște că, potrivit raportului „Digital fairness – fitness check” (Echitatea digitală – verificarea adecvării), practicile comerciale neloiale îi costă pe consumatori aproape 8 miliarde EUR pe an și că tehnicile neloiale aplicate pentru a-i presa pe consumatori, în special pe cei vulnerabili și pe copii, să facă achiziții impulsive duc la supraconsum și la cheltuieli excesive; invită Comisia să trateze aceste aspecte în viitorul act legislativ privind echitatea digitală, dacă nu sunt deja reglementate de legislația existentă, cu scopul de a combate cu bine practicile neloiale și de a închide portițele juridice existente, păstrând, totodată, consecvența cu cadrele juridice existente și evitând sarcinile de reglementare inutile;

54.

subliniază că trebuie avut grijă ca nicio nouă inițiativă propusă de Comisie în domeniul impunerii respectării legislației vamale sau al conformității să nu genereze sarcini administrative în plus pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri;

55.

subliniază rolul important pe care îl joacă Parchetul European (EPPO) în domeniul anchetelor transfrontaliere privind infracțiuni vamale, printre care merită menționate fraudele, de exemplu subevaluarea ilicită a prețului produselor pentru a evita plata taxelor la import; evidențiază că eludarea masivă a taxelor vamale, inclusiv declarațiile frauduloase de comerț electronic și subevaluarea, precum și evitarea controalelor și alegerea unei instanțe mai favorabile, trebuie combătute fără preget prin anchete penale efectuate de EPPO, cu sprijinul autorităților vamale; subliniază că ar trebui exploatat cadrul juridic solid al EPPO pentru anchete transfrontaliere pentru a destructura rețelele infracționale aflate în spatele acestor operațiuni;

Alte acțiuni de asigurare a respectării normelor

56.

invită Comisia și autoritățile naționale competente să aplice cu strictețe Regulamentul privind serviciile digitale în raport cu responsabilitatea piețelor online, în special obligațiile lor legate de sistemele de recomandare, proiectarea interfețelor, dreptul la informare, norme de „conformitate din stadiul de concepție”, pentru a mări trasabilitatea în general și obligația de a-ți cunoaște clientul comercial; ține să remarce că îndeplinirea acestor obligații ar trebui să îi descurajeze pe vânzătorii neconformi să își ofere produsele în UE pe piețe sau servicii de cumpărături oferite de rețelele de socializare care intră în această categorie, și roagă Comisia să ofere sprijin practic pentru urmărirea comercianților care nu respectă normele UE; subliniază că este necesară o rețea de notificatori de încredere bazată pe RSD pentru produse ilegale și comerțul electronic, pentru a avea siguranța că platformele își onorează efectiv obligațiile;

57.

subliniază că consolidarea cooperării și a coordonării cu autoritățile naționale competente este esențială; cere să se intensifice cooperarea între toate autoritățile relevante – printre care autoritățile statelor membre, autoritățile vamale și autoritățile pentru protecția consumatorilor – și să se asigure o coordonare mai bună între toate grupurile de experți consacrate; subliniază că, în temeiul RSD, anchetele contra piețelor online neconforme trebuie să dea rezultate concrete și să atragă după sine sancțiuni disuasive pentru a preveni ofertele de produse neconforme; subliniază importanța acestor anchete pentru a combate riscurile sistemice, situațiile de neconformitate, răspândirea de conținut ilegal, caracteristicile concepută pentru a crea dependență (addictive design), elementele de design manipulator (dark patterns) și apelarea la influenceri pentru publicitate manipulatoare;

58.

invită autoritățile de impunere a respectării legii să înăsprească acțiunile de monitorizare și de impunere a respectării legislației în zona noilor canale de vânzări; recomandă ca autoritățile competente să fie dotate cu resurse adecvate, instrumente tehnologice și mecanisme de cooperare transfrontalieră pentru a identifica în mod eficace și a adopta măsuri împotriva comercianților neconformi și care funcționează prin intermediul platformelor de comunicare socială și al altor platforme emergente;

59.

sugerează ca vânzătorii de pe piețe online să furnizeze o adresă de reexpediere și un punct de contact în UE pentru a le permite cumpărătorilor să returneze cu ușurință bunurile neconforme, fără costuri nejustificate, și autorităților să inspecteze bunurile; consideră că piețele online ar trebui să se ocupe cu verificarea acestor aspecte și să fie trase la răspundere dacă nu asigură respectarea lor;

60.

cere să se verifice temeinic și de urgență cât de utilă a fost dispoziția privind „persoana responsabilă pentru produsele introduse pe piața Uniunii”, în special în cazul comercianților din afara UE, pe baza rezultatelor raportului de evaluare privind articolul 4 din RSP; invită Comisia să aibă în vedere printre acțiunile sale viitoare ideea de a introduce pentru comercianții din afara UE cerința obligatorie de a numi o persoană responsabilă în UE cu mai mare răspundere juridică și financiară;

61.

constată că serviciile poștale și alte servicii de livrare trec prin mari transformări din cauza creșterii rapide a comerțului electronic; este îngrijorat de faptul că în practică sistemul de taxe terminale al Uniunii Poștale Universale nu se aplică la fluxurile de comerț electronic; constată că, drept urmare, întreprinderile chineze din domeniul comerțului electronic, datorită volumelor mari de transporturi, încheie acorduri comerciale direct cu operatorii poștali din UE la tarife de livrare excepțional de atractive, care sunt mai scăzute decât pentru transportul unor bunuri similare în Europa, rezultatul fiind o fragmentare și mai accentuată a pieței unice a serviciilor poștale; îndeamnă Comisia să evalueze impactul comerțului electronic asupra serviciilor poștale și asupra pieței interne și să analizeze cum ar putea comerțul electronic și sectorul poștal să contribuie la învigorarea pieței interne a UE și la competitivitatea sa în general, aducând beneficii clienților;

62.

se bucură că s-au aprobat reformele privind TVA în era digitală (ViDA), care reprezintă un pas uriaș către modernizarea colectării TVA-ului în sectorul comerțului electronic; subliniază cât de important este ca piețele online și producătorii europeni să aibă un număr de TVA unic, care să le permită să concureze în condiții egale prin simplificarea cerințelor de conformitate în scop de TVA în toate statele membre; evidențiază că această măsură poate facilita și importul în vrac și depozitarea bunurilor în UE, reducând dependența de transporturile transfrontaliere fragmentate și oferind siguranța că pe piața unică se vor derula servicii cu valoare adăugată, cum ar fi logistica și procesarea comenzilor; subliniază că aceste reforme vor îmbunătăți respectarea obligațiilor fiscale, vor reduce sarcinile administrative și vor îmbunătăți asigurarea respectării legislației, sprijinind în același timp concurența loială și consolidând lanțurile de aprovizionare din UE; invită Comisia și statele membre să pună efectiv în aplicare aceste măsuri, pentru a le maximiza beneficiile pentru întreprinderile europene și consumatorii europeni;

63.

invită Comisia să se gândească la măsuri menite să reducă sarcina inutilă de asigurare a conformității normative și administrative pentru producătorii din UE, mai ales pentru IMM-uri, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și a le permite să concureze cu șanse mai mari de succes cu competitorii internaționali care funcționează după standarde de conformitate mai eficiente;

64.

invită Comisia să intensifice cooperarea internațională cu alte țări care gândesc la fel pentru a face schimb de bune practici, a identifica provocările și riscurile comune și a elabora acțiuni comune în domeniul comerțului electronic;

65.

salută, în acest sens, Inițiativa privind declarația comună a OMC privind comerțul electronic; reține că acordul va aduce beneficii consumatorilor și întreprinderilor prin facilitarea tranzacțiilor electronice transfrontaliere, reducând barierele din calea comerțului digital și promovând inovarea în comerțul electronic; subliniază totuși că acordul reprezintă doar fundația și încurajează Comisia să poarte negocieri cu partenerii pentru a încheia acorduri comerciale ambițioase care să garanteze introducerea unor dispoziții obligatorii privind comerțul electronic;

Folosirea mai intensă a instrumentelor informatice

66.

felicită Comisia pentru inițiativa de a pregăti un proiect de a raționaliza bazele de date actuale, inclusiv Sistemul de informații și comunicare privind supravegherea pieței, portalul „Safety Gate” al UE și Sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, într-un sistem interoperabil comun care să colecteze toate informațiile despre siguranța produselor, urmărirea produselor contrafăcute și notificările de accidente și pentru a asigura interoperabilitatea cu pașaportul digital al produsului și cu viitorul centru de date vamale al UE; roagă Comisia să publice informații despre calendarul de implementare și necesarul de resurse aferente acestei inițiative;

67.

sprijină Comisia în obiectivul său de a pune la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței instrumentul (instrumentul web de supraveghere electronică) pentru a semnala produse periculoase reintroduse pe piață; solicită Comisiei să pună la dispoziție cât mai curând un alt instrument de detectare pe internet a produselor ce reapar online, pentru a semnala produsele neconforme înainte ca acestea să ajungă la consumatori;

68.

sprijină utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, a tehnologiei blockchain și a internetului obiectelor pentru a scana și analiza produsele oferite pe platformele de comerț electronic, automatizarea inspecțiilor vamale și de supraveghere a pieței și identificarea riscurilor și integrarea bazelor de date privind conformitatea produselor pentru verificări în timp real între autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale, în conformitate cu dreptul unional și național; constată totuși că costurile ridicate de implementare a acestor tehnologii rămân un obstacol; reliefează că, dacă se implementează pretutindeni, aceste tehnologii vor eficientiza procesarea, îndeosebi pentru bunurile cu valoare scăzută, și că volumul mare de colete care conțin multe articole diferite limitează posibilitățile de inspecție;

69.

solicită Comisiei și statelor membre să facă schimb de bune practici și să identifice stimulente pentru a oferi autorităților naționale finanțarea și sprijinul necesare pentru a spori utilizarea responsabilă a soluțiilor tehnologice; sugerează că inteligența artificială, tehnologia blockchain și internetul obiectelor ar putea fi utilizate pentru a scana și a analiza produsele publicate pe platformele de comerț electronic, pentru a automatiza inspecțiile și crearea de profiluri de risc și pentru a integra bazele de date privind conformitatea produselor pentru verificări în timp real de către mai multe autorități;

70.

subliniază că statele membre ar trebui să verifice mai strict la vamă livrările, mai ales pe cele cu valoare scăzută, implementând sisteme de evaluare bazată pe riscuri și urmărirea digitală pentru a nu lăsa produsele neconforme să șunteze controalele vamale; invită statele membre să mărească nivelul de automatizare a proceselor, ca, de exemplu, scanările automatizate ale etichetelor, atunci când procesează coletele la vamă;

71.

admite că unele piețe online utilizează diverse instrumente informatice pentru a detecta și a elimina produsele nesigure și neautorizate de pe platformele lor; subliniază însă că piețele online trebuie să investească în continuare în astfel de instrumente informatice și să le utilizeze în mod accentuat pentru a nu permite ca astfel de produse nesigure și neautorizate să fie tranzacționate; în acest sens, invită Comisia să încurajeze și mai mult piețele online să apeleze la instrumente informatice, asigurând totodată conformitatea deplină cu articolul 8 din RSD, care prevede că nu există nicio obligație generală de a monitoriza informațiile transmise sau stocate de furnizorii de servicii intermediare;

72.

sugerează că, fără a aduce atingere principiului consacrat în Actul legislativ privind serviciile digitale, conform căruia furnizorilor de servicii intermediare online nu ar trebui să li se impună o obligație de monitorizare în raport cu obligațiile cu caracter general, intermediarii online implicați în vânzarea, promovarea sau distribuția de produse pe piața UE ar trebui să aibă în vedere din proprie inițiativă ideea de a recurge la sisteme digitale de monitorizare bazate pe riscuri pentru a identifica și a preveni prezența de conținut ilegal (prezentarea, descrierea sau oferirea spre vânzare a unor produse ilegale sau periculoase); subliniază că este important să se pună în funcțiune mecanisme de răspuns rapid pentru a asigura eliminarea permanentă a unui anumit conținut ilegal de îndată ce furnizorii de servicii intermediare online află efectiv că asemenea conținut ilegal este prezentat pe interfețele lor, fiind, de asemenea important ca furnizorii de servicii de găzduire să ia toate măsurile necesare pentru a preveni reapariția aceluiași conținut ilegal sau a unuia echivalent pe platforma lor;

Îmbunătățirea informării consumatorilor

73.

subliniază că consumatorii din UE și IMM-urile europene implicate în activități de import de multe ori nu dispun de informații suficiente despre posibilele pericole reprezentate de produsele potențial nesigure și daunele pe care le pot provoca; subliniază că consumatorii sunt din ce în ce mai vizați de comercianți care, în pofida obligațiilor lor juridice, adesea nu informează consumatorii că produsele lor sunt fabricate în afara UE și expediate din afara UE; recunoaște că în rândul consumatorilor din UE există cerere de produse mai ieftine, care sunt achiziționate de pe piețe online din afara UE grație costurilor lor de producție mult mai scăzute și condițiilor cu care întreprinderile și platformele online din UE nu pot concura; evidențiază că piețele online pot să recurgă la tehnici de concepere manipulatoare (dark patterns) pentru a influența deciziile de cumpărare ale consumatorilor; trage un semnal de alarmă, semnalând riscurile asociate cu comportamentele de cumpărare compulsivă, printre care greutățile financiare și acumularea de bunuri inutile; invită Comisia și statele membre să organizeze campanii de informare și de conștientizare a fenomenului cumpărării online de produse nesigure și a posibilelor consecințe asupra sănătății, vieții private, mediului și competitivității, cu un accent special pe consumatorii vulnerabili și în perioadele de vârf ale consumului;

74.

recomandă stimularea consumului de produse second-hand ca abordare sustenabilă pentru a răspunde nevoii consumatorilor din UE de bunuri la prețuri accesibile; subliniază că este important să se promoveze și să se stimuleze reutilizarea produselor second-hand, considerându-l un factor central pentru a debloca potențialul economiei circulare;

75.

cere Comisiei și statelor membre să aplice cu strictețe cerințele de proiectare ecologică pentru textile și alte produse impuse de Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, precum și dispozițiile Directivei privind consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi (14) pentru a avea siguranța că consumatorii sunt mai bine informați despre aspecte de sustenabilitate precum impactul asupra mediului, consumul de energie, reparabilitatea și durabilitatea produselor cumpărate pe piețele online;

76.

consideră că autoritățile în domeniul drepturilor consumatorilor, organizațiile de protecție a consumatorilor, asociațiile patronale și camerele de comerț ar trebui să fie încurajate să deruleze campanii mari, coordonate de conștientizare a drepturilor consumatorilor, a riscurilor potențiale, inclusiv a posibilităților de recurs colectiv, și a mecanismelor de recurs atunci când cumpără online, în special pe platforme online din afara UE; mai subliniază că trebuie conștientizat mai bine impactul practicilor comerciale nesustenabile asupra mediului, sănătății și societății și avertizați consumatorii de rolul noilor tehnici publicitare, precum recurgerea la influenceri și lideri de opinie digitală, în formarea percepțiilor asupra siguranței și fiabilității produselor; face un apel la Comisie să își asume un rol de coordonare, după cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2025 privind comerțul electronic, și să exploreze posibilități de a finanța campanii transfrontaliere de informare elaborate în cooperare cu cercetătorii, societatea civilă și alte părți interesate relevante;

Considerații privind comerțul și dezvoltarea

77.

invită Comisia să își impună nivelul de ambiție în acordurile cu partenerii internaționali la nivel multilateral, deoarece produsele nesigure constituie o provocare nu doar pentru UE, ci și pentru restul lumii; reiterează că, astfel cum se prevede în poziția Parlamentului privind revizuirea CVU, AVUE ar trebui să încheie acorduri de lucru cu autoritățile din țări din afara UE și cu organizațiile internaționale; subliniază că aceste acorduri ar trebui să permită AVUE să facă schimb de informații, inclusiv de bune practici, cu autoritățile țărilor din afara UE și cu organizațiile internaționale și să deruleze activități comune; sprijină implicarea continuă în cadrul Grupului de lucru al UN pentru siguranța produselor de consum, care joacă un rol crucial în aplicare a de bune practici pentru asigurarea respectării legislației la nivel transfrontalier;

78.

invită Comisia să intensifice cooperarea cu partenerii internaționali, în forumuri precum OMC, Organizația Mondială a Vămilor (OMV) și G7, pentru a contracara influența Chinei și a asigura un comerț bazat pe reciprocitate și pe norme; invită Comisia să includă în mod explicit obligații solide și executorii care să abordeze munca forțată atunci când revizuiește și renegociază actualele acorduri comerciale și de investiții; subliniază că este nevoie de mecanisme de cooperare mai puternice între UE și China și de cerințe de certificare transparente pentru a asigura conformitatea;

79.

subliniază că trebuie să se aibă în vedere siguranța serviciilor și a produselor, precum și dispozițiile privind conformitatea cu reglementările atunci când se negociază viitoarele acorduri comerciale ale UE; subliniază importanța dialogurilor specifice în materie de reglementare și a cooperării prin acorduri administrative, a unei mai bune cooperări în materie de asigurare a respectării legislației vamale, a trasabilității transporturilor la cele mai înalte standarde și a mecanismelor consolidate de schimb de date între autoritățile vamale pentru a combate în mod eficace importurile neconforme;

80.

îndeamnă Comisia să fie proactivă și să apeleze rapid la instrumente focalizate de apărare comercială, inclusiv la anchete de depistare a subvențiilor de stat, pentru a contracara efectele negative asupra întreprinderilor europene; subliniază că astfel de acțiuni trebuie să fie coordonate îndeaproape cu principalii parteneri internaționali, pentru a asigura aplicarea efectivă la nivel mondial și aplicarea reciprocă a unor condiții de piață echitabile;

81.

încurajează Comisia să intensifice eforturile diplomatice și cooperarea în cadrul forurilor internaționale, în special al OMC, al Organizației Mondiale a Vămilor și al G7, pentru a contrabalansa extinderea strategică a Chinei în cadrele de guvernanță digitală, inclusiv inițiativa sa privind Drumul digital al mătăsii; subliniază că se impun norme deschise, mai transparente și responsabile privind comerțul digital în forul organismelor internaționale de standardizare, pentru a preveni fragmentarea internetului și a atenua riscurile pe care le prezintă modelele restrictive de guvernanță digitală;

82.

consideră binevenită Inițiativa de declarație comună a OMC privind comerțul electronic ca un pas esențial către instituirea de norme la nivel mondial privind comerțul digital; subliniază însă limitările sale actuale, în special în ceea ce privește transparența vamală; îndeamnă Comisia să promoveze dispoziții obligatorii mai stricte pentru a asigura punerea sa efectivă în aplicare și integrarea sa în cadrul juridic al OMC și să asigure standarde mai stricte de conformitate la nivel mondial;

83.

subliniază necesitatea unor inițiative internaționale de consolidare a capacităților pentru a sprijini participarea sustenabilă și conformă a țărilor în curs de dezvoltare la comerțul digital; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu organizațiile internaționale, în special cu OMC, pentru a consolida cadrele de reglementare și asistența tehnică pentru comerțul electronic în țările în curs de dezvoltare;

°

° °

84.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)   JO C, C/2025/1035, 27.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1035/oj.

(2)   JO L, 2024/3015, 12.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/3015/oj.

(3)   JO L, 2024/1760, 5.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1760/oj.

(4)  Letta, E., „Much more than a market: Speed, Security, Solidarity Empowering the Single Market to deliver a sustainable future and prosperity for all EU Citizens” (Mult mai mult decât o piață – viteză, securitate, solidaritate; capacitarea pieței unice pentru a asigura tuturor cetățenilor UE prosperitate și un viitor durabil), aprilie 2024, https://www.consilium.europa.eu/media/ny3j24sm/much-more-than-a-market-report-by-enrico-letta.pdf.

(5)  Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj.

(6)  Regulamentul (UE) 2023/988 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind siguranța generală a produselor, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei (UE) 2020/1828 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 87/357/CEE a Consiliului, JO L 135, 23.5.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/988/oj.

(7)  Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, JO L 169, 25.6.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1020/oj.

(8)  Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/2394/oj.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, JO L 269, 10.10.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/952/oj.

(10)  Letta, E., „Much more than a market: Speed, Security, Solidarity Empowering the Single Market to deliver a sustainable future and prosperity for all EU Citizens” (Mult mai mult decât o piață – viteză, securitate, solidaritate; capacitarea pieței unice pentru a asigura tuturor cetățenilor UE prosperitate și un viitor durabil), aprilie 2024.

(11)  Regulamentul (UE) 2023/2411 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind protecția indicațiilor geografice pentru produsele artizanale și industriale și de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1001 și (UE) 2019/1753 (JO L, 2023/2411, 27.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2411/oj).

(12)  Directiva (UE) 2024/2853 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind răspunderea pentru produsele cu defecte și de abrogare a Directivei 85/374/CEE a Consiliului (JO L, 2024/2853, 18.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2853/oj).

(13)  Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE, JO L, 2024/1781, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj.

(14)  Directiva (UE) 2024/825 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 februarie 2024 de modificare a Directivelor 2005/29/CE și 2011/83/UE în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare (JO L, 2024/825, 6.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/825/oj).


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1436/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top