—

având în vedere cererea de ridicare a imunității deputatei Klára Dobrev, prezentată la 29 august 2024 de Tribunalul Districtual Budapesta II și III în legătură cu procedurile penale inițiate împotriva sa printr-un act de plângere privată și anunțată în Parlament la 16 septembrie 2024,

—

în urma audierii deputatei Klára Dobrev la 29 ianuarie 2025, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

—

având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

—

având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei,

—

având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013, 19 decembrie 2019 și 5 iulie 2023  (1),

—

având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A10-0184/2025),

A.

întrucât, la 29 august 2024, Tribunalul Districtual Budapesta II și III a depus o cerere de ridicare a imunității parlamentare a Klárei Dobrev, deputată în Parlamentul European aleasă în Ungaria, în contextul procedurilor penale pentru defăimare inițiate împotriva sa de un acuzator privat;

B.

întrucât, potrivit plângerii private, la 22 februarie 2024, Klára Dobrev a publicat o fotografie pe platformele de comunicare socială în care apar primul ministru al Ungariei și acuzatorul privat, cu o inscripție în care se afirma că acuzatorul privat era „de asemenea vinovat într-un scandal de pedofilie” care era în desfășurare în Ungaria la momentul respectiv;

C.

întrucât, prin postarea fotografiei, Klára Dobrev ar fi comis infracțiunea de defăimare în public în temeiul articolului 226 alineatul (1) și al articolului 226 alineatul (2) litera (b) din Legea C din 2012 privind Codul penal maghiar; întrucât, în temeiul articolului 231 alineatul (2) din Codul penal maghiar, această infracțiune se pedepsește numai în urma unei plângeri private;

D.

întrucât Klára Dobrev a fost aleasă la alegerile europene din 2019 și era deputată în Parlamentul European la momentul presupusei infracțiuni;

E.

întrucât scopul imunității prevăzute în Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare inițiate în legătură cu activități desfășurate în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

F.

întrucât, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, în exercitarea competențelor sale privind privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și pentru asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin;

G.

întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că „[m]embrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor”;

H.

întrucât presupusa infracțiune nu constituie o opinie sau un vot exprimat de Klára Dobrev în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, iar cererea subsecventă de ridicare a imunității Klárei Dobrev nu are legătură cu acestea;

I.

întrucât articolul 9 primul paragraf litera (a) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări;

J.

întrucât articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei prevede că deputații în Parlamentul Ungariei beneficiază de imunitate parlamentară; întrucât, în conformitate cu articolul 74 alineatul (1) din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, pot fi inițiate sau continuate proceduri penale sau, în cazul în care imunitatea nu este ridicată voluntar în ceea ce privește chestiunea în cauză, proceduri contravenționale, și pot fi aplicate măsuri coercitive conform procedurii penale împotriva unui deputat numai cu acordul prealabil al Adunării Naționale;

K.

întrucât din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene reiese că Parlamentul dispune de o „foarte largă putere de apreciere în ceea ce privește orientarea pe care dorește să o dea unei decizii adoptate ca urmare a unei cereri de ridicare a imunității [...] din cauza caracterului politic pe care îl prezintă o astfel de decizie” (2);

L.

întrucât Klára Dobrev este considerată un oponent și critic vehement al guvernului ungar; întrucât acuzatorul privat este în același timp sora fostului președinte al Ungariei, care este membru al partidului politic aflat la guvernare; întrucât, prin urmare, se poate deduce că acuzatorul privat este legat de cercurile cele mai apropiate ale autorităților politice de conducere din Ungaria;

M.

întrucât se pare că, în conformitate cu legislația maghiară, acțiunile de defăimare pot fi urmărite atât pe calea procedurilor penale, cât și pe calea procedurilor civile, cu diferențe semnificative în ceea ce privește posibilele consecințe juridice corespunzătoare, inclusiv pedeapsa cu închisoarea; întrucât, în cazul de față, alegerea de a introduce o acțiune penală ridică îndoieli cu privire la obiectivul de a repara prejudiciul real adus reputației și, prin urmare, creează posibilitatea ca scopul acțiunii să depășească acest obiectiv legitim și să constea în prejudicierea reputației Klárei Dobrev în calitatea sa de deputată în Parlamentul European;

N.

întrucât, la momentul faptelor care au condus la cererea de ridicare a imunității sale parlamentare, Klára Dobrev era membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, care se ocupă în mod regulat de chestiuni de drept penal, inclusiv de protecția copiilor și de infracțiuni conexe, cum ar fi pedofilia, și întrucât Klára Dobrev adopta o poziție politică în activitatea sa de deputată în Parlamentul European și se exprima periodic împotriva autorităților politice ale țării sale;

O.

întrucât, prin urmare, se pare că, în această speță, se poate presupune existența fumus persecutionis, și anume că există „probe concrete” (3) care să indice că procedura judiciară în cauză a fost inițiată cu intenția de a submina activitatea politică a Klárei Dobrev prin cererea de ridicare a imunității;

P.

întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat „persoană acuzată” (4),

1.

hotărăște să nu ridice imunitatea deputatei Klára Dobrev;

2.

încredințează Președintei sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente din Ungaria și deputatei Klára Dobrev.