COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 13.2.2023

COM(2023) 71 final

2023/0033(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 98/24/CE a Consiliului și a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește valorile-limită pentru plumb, compușii anorganici ai acestuia și diizocianați

{SEC(2023) 67 final} - {SWD(2023) 34 final} - {SWD(2023) 35 final} - {SWD(2023) 36 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene (UE) este de a promova bunăstarea și dezvoltarea durabilă, întemeiată pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social 1 . Dreptul fiecărui lucrător la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa este consacrat la articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Principiul 10 al Pilonului european al drepturilor sociale 2 prevede dreptul lucrătorilor la un nivel ridicat de protecție a securității și sănătății în muncă.

Construirea unei Europe sociale puternice necesită îmbunătățirea constantă a condițiilor de muncă pentru a le face mai sigure și mai sănătoase pentru toți. În ultimii ani, cadrul de politică și normele UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) au contribuit la îmbunătățirea considerabilă a condițiilor de muncă, în special în ceea ce privește protecția lucrătorilor împotriva expunerii la agenți cancerigeni și la alte substanțe chimice periculoase. Într-un context în care SSM ocupă un loc important pe agenda politică 3 , valorile-limită de expunere și alte dispoziții au fost stabilite sau revizuite pentru multe substanțe sau grupuri de substanțe în temeiul Directivei 2004/37/CE privind agenții cancerigeni, mutageni și toxici pentru reproducere 4 (DCMR) și al Directivei 98/24/CE privind agenții chimici 5 (DAC).

Asigurarea unui mediu de lucru sănătos și sigur este vitală pentru protejarea lucrătorilor, sprijinirea activității economice și a productivității și permiterea unei redresări economice sustenabile. Prin urmare, în planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 6 , Comisia și-a anunțat intenția de a asigura un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat. Acest lucru a fost confirmat prin adoptarea cadrului strategic privind SSM pentru perioada 2021-2027 7 . Protejarea lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe periculoase contribuie, de asemenea, la obiectivele Planului european de combatere a cancerului. De asemenea, Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (CSS) din 2020 8 recunoaște necesitatea de a consolida protecția lucrătorilor și identifică plumbul 9 și diizocianații 10 printre cele mai nocive substanțe chimice care trebuie luate în considerare.

Substanțele în cauză

Plumbul și compușii anorganici ai acestuia (denumiți în continuare „plumb”) sunt substanțe toxice pentru reproducere la locul de muncă care pot afecta funcția sexuală, fertilitatea și dezvoltarea fetusului și pot provoca alte efecte asupra sănătății. Se afirmă că plumbul este responsabil pentru aproximativ jumătate din cazurile de boli profesionale care afectează sistemul reproducător. Diizocianații sunt substanțe astmogene extrem de importante. Studiile au arătat că expunerea profesională reprezintă aproximativ 9 %-15 % din cazurile de astm la adulții de vârstă activă 11 .

Prezenta propunere vizează revizuirea valorilor-limită existente pentru plumb și introducerea pentru prima dată a valorilor-limită pentru diizocianați, contribuind la atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor. Mai precis, modificarea propusă a DCMR și DAC se axează pe:

(1)revizuirea limitei de expunere profesională (LEP) 12 pentru plumb prin modificarea anexei III la DCMR și revizuirea valorii biologice limită (VBL) 13 a acesteia prin modificarea anexei IIIa;

(2)eliminarea trimiterii la LEP și VBL stabilite pentru plumb din anexele I și II la DAC;

(3)stabilirea, pentru prima dată, a valorilor-limită [LEP și limita de expunere pe termen scurt (LESD 14 )] pentru diizocianați în anexa I la CAD.

Directivele în cauză

Necesitatea de a proteja lucrătorii împotriva expunerii la plumb și diizocianați a fost menționată în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027. Diizocianații intră sub incidența Directivei 98/24/CE 15 (DAC), în timp ce plumbul intră sub incidența Directivei 2004/37/CE 16 (DCMR). Aceasta din urmă a fost modificată în urma adoptării Directivei (UE) 2022/431 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2022 prin extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (DCM) 17 la substanțele toxice pentru reproducere la locul de muncă, care, până atunci, au fost abordate exclusiv în cadrul DAC.

Introducerea unor valori-limită pentru plumb cu un nivel mai ridicat de protecție și a unor valori-limită pentru diizocianați îmbunătățește nivelul de protecție fără a necesita modificări ale cerințelor generale ale directivelor. Întrucât LEP pentru plumb și VBL a acestuia au fost mutate în DCMR în urma modificării introduse prin Directiva (UE) 2022/431, acestea ar trebui eliminate din anexele I și, respectiv, II la DAC. Aceasta este o modificare tehnică care nu afectează domeniul de aplicare sau cerințele generale ale celor două directive.

·Stabilirea unor valori-limită pentru protecția împotriva problemelor de sănătate reproductivă și a astmului

Plumb

Plumbul este o substanță ocupațională toxică pentru reproducere care poate afecta funcția sexuală și fertilitatea atât pentru bărbați, cât și pentru femei, precum și dezvoltarea fetusului sau a descendenților (toxicitate asupra dezvoltării). Expunerea la plumb poate avea ca rezultat afectarea fertilității, avorturi sau malformații grave la naștere, precum și alte efecte nocive, cum ar fi neurotoxicitatea, toxicitatea renală, efectele cardiovasculare și efectele hematologice.

Plumbul reprezintă aproximativ jumătate din totalul expunerilor profesionale la substanțe toxice pentru reproducere și al cazurilor asociate de îmbolnăvire a sistemului reproducător 18 . În prezent, plumbul are o mare varietate de aplicații. Principalele sectoare pentru producția industrială și utilizarea plumbului sunt producția primară și secundară de plumb (inclusiv reciclarea bateriilor); producția de baterii, foi de plumb și muniție; producția de oxizi și frite de plumb; producția de sticlă și ceramică din plumb. Expunerea la plumb este posibilă și în alte aplicații industriale, cum ar fi turnătoriile și fabricarea de articole din aliaje cu plumb; și producția și utilizarea pigmenților pentru vopsele și materiale plastice. Pe lângă aceste aplicații, expunerea poate avea loc în aval în lanțul de produse și atunci când obiectele și materialele devin deșeuri sau în timpul recuperării deșeurilor de materiale reciclate. Exemple de activități în aval sunt aplicarea vopselelor; utilizarea muniției cu plumb pe poligoanele de tragere (de exemplu, ca parte a activităților de apărare, ordine publică sau siguranță); lucrul cu plumb; demolarea, repararea și gestionarea deșeurilor; alte tipuri de gestionare a deșeurilor și de decontaminare a solului; și lucrul în laboratoare. În plus, lucrătorii pot fi expuși la plumb la niveluri semnificative din utilizările sale istorice în activități precum renovarea, colectarea deșeurilor, reciclarea și decontaminarea 19 . În plus, plumbul este prezent într-un număr mare de clădiri istorice ale Europei, inclusiv în cele cu cea mai mare valoare a patrimoniului cultural, iar lucrătorii implicați în restaurarea vastului patrimoniu al Europei ar putea, de asemenea, să intre în contact cu acesta. În clădirile istorice, plumbul poate fi prezent în vitralii, acoperișuri sau elemente decorative.

În prezent, se estimează că aproximativ 50 000 - 150 000 de lucrători din UE sunt expuși la plumb 20 . În fiecare an apar aproximativ 300 de cazuri de îmbolnăvire ca urmare a expunerii profesionale anterioare la plumb. Această expunere este importantă deoarece plumbul se poate acumula pe oasele lucrătorilor expuși, contribuind astfel la încărcarea totală a organismului și la probabilitatea de îmbolnăvire cronică.

Principalele căi de expunere profesională sunt prin inhalare și prin ingestie prin contact manual cu gura din cauza menținerii insuficiente a curățeniei la locul de muncă și a igienei personale. Absorbția cutanată a plumbului anorganic este considerată minimă. Expunerea prin ingerare este considerată semnificativă, iar această cale de expunere este un factor important pentru dezvoltarea stării de sănătate precare. Reducerea LEP se referă la reducerea expunerii prin inhalare și sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce la minimum expunerea la ingestie. Concentrațiile de plumb din sânge sunt recunoscute ca fiind cel mai bun indicator de expunere pentru evaluarea expunerilor profesionale la plumb, inclusiv prin ingestie, iar nivelurile interne de plumb sunt decisive pentru determinarea riscului global pentru sănătate.

Reducerea limitei de expunere profesională (LEP) este necesară pentru a contribui la reducerea expunerii profesionale, deoarece concentrațiile mari din aer pot duce, de asemenea, la contaminare. Respectarea valorii biologice limită (VBL) este principalul instrument de protecție a lucrătorilor împotriva toxicității plumbului și de monitorizare a acumulării acestuia în organism. VBL și LEP sunt așadar complementare.

LEP și VBL obligatorii pentru plumb la nivelul UE au fost introduse pentru prima dată în temeiul unei directive specifice privind plumbul în 1982 21 și nu au fost actualizate de peste 40 de ani. Orientările practice neobligatorii din 2007 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă 22 oferă o orientare privind supravegherea sănătății în ceea ce privește plumbul, dar este probabil ca acestea să fie depășite.

Prezenta propunere ține seama de cele mai recente evoluții și constatări științifice și tehnice, de avizele 23 Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) 24 , precum și de avizele Comitetului consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) 25 și concluzionează că ar trebui stabilită o VBL pentru plumb egală cu 15 µg/100ml sânge, însoțită de o LEP asociată egală cu 0,03 mg/m3 ca medie ponderată cu timpul de 8 ore.

Pentru lucrătorii expuși la plumb, supravegherea stării de sănătate, astfel cum se desfășoară în prezent, va continua să facă parte din abordarea generală de protejare a sănătății lor. Prin urmare, anexa IIIa este revizuită pentru a introduce niveluri (inferioare) de declanșare actualizate pentru concentrațiile de plumb din aer și nivelurile de plumb din sânge la care ar trebui efectuată supravegherea medicală. Prezenta propunere revizuiește nivelurile care, atunci când sunt depășite, determină necesitatea supravegherii medicale. Aceste niveluri sunt măsurate la lucrători individuali. Supravegherea medicală trebuie să aibă loc în cazul expunerii la o concentrație de plumb în aer mai mare de 0,015 mg/m3, calculată ca medie ponderată cu timpul pentru o perioadă de 40 de ore pe săptămână, sau în cazul în care nivelul de plumb din sânge depășește 9 μg Pb/100 ml sânge. Relația dintre nivelurile de mai sus, care declanșează supravegherea medicală, și LEP și VBL revizuite, este în mod proporțional aceeași ca în anexa actuală la DCMR.

Plumbul prezintă un risc atât pentru sănătatea reproductivă, cât și pentru dezvoltarea sănătății fetusului sau a descendenților femeilor expuse 26 , conducând în principal la o pierdere a coeficientului de inteligență (IQ) 27 . Pentru a proteja lucrătorii în cauză și pentru a ajuta angajatorii să gestioneze riscurile, anexa III conține o valoare biologică orientativă (VBO 28 ) care precizează că nivelul de plumb din sânge al femeilor aflate la vârsta maternității nu ar trebui să depășească valorile de referință ale populației generale care nu este expusă profesional la plumb în statul membru respectiv al UE. Atunci când nu sunt disponibile niveluri naționale de referință, se recomandă ca nivelurile de plumb din sânge ale lucrătorilor în cauză să nu depășească o VBO de 4,5 µg/100ml, astfel cum a recomandat CER în avizul său științific 29 (secțiunea 8.2.4 din anexa la aviz).

VBO este utilizată ca indicator al expunerii profesionale și nu al efectelor adverse asupra sănătății. Prin urmare, aceasta acționează ca un indicator-santinelă pentru a avertiza angajatorul că a avut loc o expunere la locul de muncă și că pot fi necesare măsuri de remediere, ținând seama de nevoile individuale ale lucrătorilor. În avizul său, CER a recunoscut preocupările reale și riscurile potențiale pentru fetus pe care le prezintă expunerea la plumb. Cu toate acestea, Comisia a indicat că, pe baza dovezilor științifice disponibile, nu este posibil să se cuantifice gradul de risc care ar putea servi drept bază pentru propunerea unei VBL pentru acest grup de lucrători. Prin urmare, CER a recomandat ca directiva să evidențieze preocuparea legată de expunerea la plumb și de toxicitatea asupra dezvoltării și, pe baza dovezilor disponibile, a recomandat utilizarea unei VBO pentru femeile aflate la vârsta maternității.

Diizocianați

Diizocianații sunt agenți chimici periculoși în conformitate cu articolul 2 litera (b) din DAC și intră în domeniul de aplicare al directivei respective. Din cauza necesității de a aborda riscurile grave identificate pentru sănătate specifice diizocianaților, în august 2020 30 a fost adoptată o restricție în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008. Restricția impune ca formarea obligatorie a lucrătorilor care utilizează diizocianați să fie pusă în aplicare până în august 2023, în conformitate cu criterii specifice legate de natura activității profesionale.

Diizocianații sunt sensibilizanți pentru piele și pentru căile respiratorii (substanțe astmogene) care au potențialul de a provoca astm profesional și boli profesionale cutanate – reacții alergice care pot apărea ca urmare a expunerii la astfel de substanțe. Diizocianații pot determina modificări ale căilor respiratorii („stare de hipersensibilitate”) 31 . Odată ce plămânii devin hipersensibili, continuarea expunerii la substanță, chiar și la niveluri destul de scăzute, poate declanșa un atac de astm. Efectele predominante asupra sănătății ale expunerii profesionale la diizocianați sunt efectele asupra sănătății respiratorii (astm profesional, sensibilizare la izocianat și hiperreacție bronșică), care sunt parametrii critici legați de expunerea la diizocianat ce are loc atât după expunerea acută, cât și după expunerea pe termen lung.

Diizocianații sunt utilizați la fabricarea poliuretanului sub formă de solide și de spume, precum și a materialelor plastice, a materialelor de acoperire, a lacurilor, vopselelor bicomponente și a adezivilor. Lucrătorii din întreprinderile care fabrică aceste materiale sunt expuși la diizocianați, la fel ca și lucrătorii care utilizează adezivi, materiale de etanșare, vopsele și materiale de acoperire care conțin diizocianați. Aceste produse sunt utilizate pe scară largă în construcții, reparații auto, reparații generale, precum și în fabricarea textilelor, a mobilei, a autovehiculelor și a altor mijloace de transport, a aparatelor de uz casnic, a mașinilor și a computerelor. Diizocianații sunt transformați în timpul procesului de producție și nu mai sunt prezenți în produsul final fabricat. Prin urmare, nu există niciun risc pentru utilizatorul produsului (de exemplu, pentru consumatori).

Studiile au estimat că factorii ocupaționali reprezintă aproximativ 9-15 % din cazurile de astm la adulții de vârstă activă 32 . Diizocianații reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale astmului profesional, cu un număr estimat de incidențe anuale în UE între 2 350 și 7 269 de cazuri 33 34 35 . Potrivit estimărilor 36 , aproximativ 4,2 milioane de lucrători sunt expuși la diizocianați și peste 2,4 milioane de întreprinderi din UE sunt vizate, marea majoritate a acestora fiind microîntreprinderi sau IMM-uri.

În prezent, nu există nicio LEP sau STEL obligatorie pentru diizocianați la nivelul UE și există 19 substanțe diizocianate individuale înregistrate în temeiul Regulamentului REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006]. Efectele adverse asupra sănătății sunt cauzate de o parte comună tuturor diizocianaților (grupul NCO 37 ). Prin urmare, s-a luat în considerare o abordare de grupare, deoarece aceasta ar permite o LEP și o LESD comune pentru toți diizocianații 38 . Acest lucru este în conformitate cu abordarea de grupare preferată de recent adoptata strategie a UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice.

Expunerile maxime (durată scurtă/niveluri ridicate de expunere) reprezintă un factor-cheie pentru apariția astmului profesional 39 . Prin urmare, o LESD, care abordează cel mai bine expunerile de nivel înalt repetate de scurtă durată, este cea mai adecvată măsură de reglementare pentru a aborda acest tip de model de expunere. Cu toate acestea, studiul extern 40 care sprijină raportul de evaluare a impactului nu a putut să analizeze decât impactul LEP. Lipsa datelor privind impactul expunerilor pe termen scurt a însemnat că nu a fost posibil să se estimeze cazurile conexe de îmbolnăvire, ceea ce, la rândul său, duce probabil la o subestimare a costurilor și a beneficiilor. Din aceste motive, CER a recomandat ca orice LESD să fie de cel mult două ori mai mare decât LEP.

Prin urmare, pentru diizocianați, propunerea de față prezintă o LEP egală cu 6 µg/m³, însoțită de o LESD asociată egală cu 12 µg/m³ și o observație de sensibilizare cutanată și respiratorie, precum și o observație referitoare la piele.

Cu toate acestea, prezenta propunere permite o valoare tranzitorie de 10 µg/m³ cu o valoare a LESD asociată egală cu 20 µg/m³ până la 31 decembrie 2028. Scopul este de a permite angajatorilor să obțină mijloacele tehnice necesare pentru a măsura o astfel de valoare și de a le oferi timpul necesar pentru a pune în aplicare măsuri de gestionare a riscurilor, în special în sectoarele din aval. Aceasta ar trebui să fie completată de supravegherea sănătății lucrătorilor pentru a detecta orice apariție timpurie a stării de sănătate precare și gestionarea ulterioară a lucrătorilor individuali pentru a preveni riscurile suplimentare cauzate de expunerea la diizocianați. Împreună, aceste măsuri asigură un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor.

Pentru a asigura o protecție eficace a lucrătorilor împotriva riscurilor de boli profesionale cauzate de expunerea la diizocianați și plumb, valorile-limită sunt stabilite în prezenta propunere la ceea ce se poate realiza ținând seama de fezabilitatea tehnică și economică.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Această propunere este în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, în special cu cel de al 10-lea principiu privind dreptul la un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat, precum și cu planul său de acțiune. Revizuirea valorilor-limită existente pentru plumb, care nu au fost actualizate din 1982, și introducerea, pentru prima dată, a valorilor-limită pentru diizocianați, care intră sub incidența DAC, dar pentru care în prezent nu există valori-limită la nivelul UE, contribuie la atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor.

Această inițiativă se bazează, de asemenea, pe angajamentul Comisiei din cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru perioada 2021-2027 41 de a reduce și mai mult LEP pentru plumb și de a stabili o LEP pentru diizocianați în 2022.

Propunerea este în concordanță cu Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă 42 (denumită în continuare „Directiva-cadru privind SSM”). Directiva-cadru asigură cerințe minime de securitate și sănătate în toate mediile profesionale, nu numai în ceea ce privește substanțele chimice. În plus, aceasta nu împiedică alte directive, în acest caz DAC și DCMR, să stabilească dispoziții mai stricte sau norme mai specifice care să îmbunătățească și mai mult protecția lucrătorilor.

•Drepturile fundamentale și egalitatea, inclusiv egalitatea de gen

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Obiectivele inițiativei sunt conforme cu articolul 2 (Dreptul la viață) și cu articolul 31 (Dreptul la condiții de muncă echitabile și corecte) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Coerența cu Regulamentul REACH

Regulamentul REACH 48 , în vigoare din 2007, stabilește, printre altele, două abordări normative distincte ale UE, și anume restricțiile și autorizațiile. Îmbunătățirea interfeței dintre REACH și legislația privind protecția lucrătorilor este o problemă abordată în contextul revizuirii în curs a REACH 49 .

Restricțiile permit UE să impună condiții privind fabricarea, introducerea pe piață și/sau utilizarea substanțelor, în amestecuri sau în articole. Autorizarea este menită să asigure că riscurile generate de substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) sunt controlate în mod corespunzător, promovând în același timp înlocuirea progresivă cu alternative adecvate care sunt viabile din punct de vedere economic și tehnic.

O serie de utilizări ale plumbului sunt restricționate în temeiul REACH. Este interzisă utilizarea plumbului în vopsele (cu unele excepții) 50   51 , în bijuterii și în articolele destinate să vină în contact cu pielea, precum și utilizarea plumbului și a amestecurilor sale în produsele furnizate publicului larg 52 .

Diizocianații sunt restricționați în temeiul REACH 53 . Ei pot fi utilizați sau introduși pe piață ca substanțe ca atare, ca constituent în alte substanțe sau în amestecuri pentru utilizări industriale și profesionale numai dacă angajatorul sau persoana care desfășoară o activitate independentă se asigură că utilizatorul (utilizatorii) industrial(i) sau profesionist (profesioniști) au absolvit cu succes formarea privind utilizarea în condiții de siguranță a diizocianaților înainte de a utiliza substanța (substanțele) sau amestecul (amestecurile).

Mai multe informații cu privire la restricțiile REACH pentru cele două substanțe sunt disponibile în anexa 8 la raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta propunere.

În avizul său 54 , CCSS a afirmat că o combinație între restricțiile REACH (privind formarea lucrătorilor) și dispozițiile în materie de SSM, în special respectarea valorilor-limită și supravegherea sănătății, este cea mai eficientă abordare pentru prevenirea expunerii maxime, care este evenimentul esențial care duce la astm ca urmare a expunerii la diizocianați.

Împreună, Directivele UE privind SSM (DCMR și DAC) și Regulamentul REACH sunt relevante pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la plumb și diizocianați.

Coerența cu Regulamentul privind bateriile

În decembrie 2020, Comisia a propus un nou regulament privind bateriile 55 , cu scopul de a se asigura că bateriile introduse pe piața UE sunt sustenabile și sigure pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Aceasta este o parte integrantă a Pactului verde al UE, care vizează utilizarea pe scară mai largă a vehiculelor moderne care nu utilizează combustibili fosili și care ar putea implica o utilizare sporită a bateriilor care conțin plumb, inclusiv în timpul reciclării lor. Actualizarea valorilor-limită pentru plumb asigură faptul că lucrătorii din producția și reciclarea bateriilor vor beneficia de un nivel ridicat de protecție a sănătății, în pofida unui volum de producție potențial mai mare în viitor.

Coerența cu cercetarea științifică

Plumbul și diizocianații au fost substanțe chimice prioritare abordate în cadrul programului UE de biomonitorizare umană (HBM4EU), finanțat prin programul Orizont 2020 56 , un efort comun al 30 de țări, al Agenției Europene de Mediu și al Comisiei Europene, care s-a desfășurat în perioada 2017-2021. Aceasta a aprofundat cunoștințele cu privire la gestionarea în condiții de siguranță a substanțelor chimice, ceea ce permite protejarea sănătății umane. A fost realizat un proiect dedicat expunerii profesionale la metale, rezultatele demonstrând că expunerea la mai multe metale, inclusiv la plumb, are loc în timpul reciclării deșeurilor electronice. De asemenea, a fost realizat un proiect specific pentru diizocianați, care a condus la o revizuire a biomarkerilor actuali utilizați pentru biomonitorizarea diizocianaților, la o evaluare a nivelurilor actuale ale lucrătorilor și la identificarea lacunelor în materie de cercetare 57 .

Coerența cu Planul european de combatere a cancerului

Scopul Planului european de combatere a cancerului este de a aborda întregul parcurs al bolii 58 . Planul este structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune în care UE poate genera cel mai ridicat nivel de valoare adăugată: (i) prevenirea; (ii) depistarea timpurie; (iii) diagnosticarea și tratamentul; precum și (iv) calitatea vieții pacienților cu cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli. Deși acest lucru se petrece rar, expunerea la plumb poate cauza cancer, iar reducerea valorilor-limită va contribui la prevenirea acestor tipuri de cancer. 

În ceea ce privește diizocianații, efectele adverse asupra sănătății nu includ cancerul, iar Planul european de combatere a cancerului nu este relevant.

Coerența cu valul de renovări pentru Europa

Clădirile sunt responsabile pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră asociate energiei. Având în vedere că peste 85 % din clădirile actuale vor continua să existe în 2050, renovările care vizează eficiența energetică vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european. În acest context, strategia privind valul de renovări ale clădirilor 59 urmărește să dubleze rata anuală de renovare energetică până în 2030. Lucrările de renovare specializate pentru reducerea consumului de energie pot spori valoarea pe termen lung a proprietăților și pot crea locuri de muncă și investiții, adesea înrădăcinate în lanțurile de aprovizionare locale. Cu toate acestea, lucrătorii ar putea fi expuși la plumb în timpul îndepărtării vopselelor care conțin plumb, a materialelor sanitare și a materialelor pentru acoperișuri (printre altele), și la diizocianați ca urmare a utilizării sporite a spumelor izolante și a acoperirilor mai bune pentru a îmbunătăți izolarea termică a mediului construit. Prin urmare, prezenta propunere contribuie la realizarea unor renovări care sunt pozitive atât pentru mediu, cât și pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Articolul 153 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Parlamentul European și Consiliul „pot adopta, în domeniile menționate la alineatul (1) literele (a)-(i) [de la articolul 153 din TFUE], prin intermediul directivelor, recomandări minime aplicabile treptat, ținând seama de condițiile și de reglementările tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Aceste directive evită impunerea constrângerilor administrative, financiare și juridice susceptibile să frâneze crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii”. Articolul 153 alineatul (1) litera (a) din TFUE prevede că UE susține și completează acțiunea statelor membre în domeniul reprezentat de „îmbunătățirea, în special, a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor”.

DCMR și DAC au fost adoptate în temeiul articolului 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a îmbunătăți sănătatea și securitatea lucrătorilor. Prezenta propunere urmărește să consolideze nivelul de protecție a sănătății lucrătorilor în conformitate cu articolul 153 alineatul (1) litera (a) din TFUE, sub forma unei LEP și a unei VBL revizuite pentru plumb care urmează să fie stabilite în DCMR și a introducerii unei LEP și a unei LESD pentru diizocianați în DAC, însoțite de unele adaptări tehnice. Prin urmare, articolul 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE este temeiul juridic adecvat pentru propunerea Comisiei de modificare atât a DCMR, cât și a DAC.

În conformitate cu articolul 153 alineatul (2) din TFUE, îmbunătățirea în special a mediului de muncă pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor este un element al politicii sociale pentru care UE împarte competența cu statele membre.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Cunoștințele științifice privind plumbul și diizocianații s-au dezvoltat de la adoptarea DAC în 1998 (și a directivei anterioare din 1982 specifice referitoare la plumb). Modificarea domeniului de aplicare al DCM care rezultă din adoptarea DCMR introduce plumbul, o substanță toxică pentru reproducere, în domeniul de aplicare al DCMR. În plus, valoarea adăugată a acțiunii UE este justificată de faptul că problema este larg răspândită în întreaga UE. Deși concurența pe piața unică nu este puternic afectată de revizuirea LEP și a VBL pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia și prin introducerea unei LEP și a unei LESD pentru diizocianați, o mai mare armonizare a cerințelor minime ar îmbunătăți condițiile de concurență echitabile pentru operatorii de pe piața unică.

Datele colectate în cursul lucrărilor pregătitoare indică faptul că există diferențe între statele membre în ceea ce privește stabilirea valorilor-limită pentru plumb și diizocianați. Recunoscând evoluția cunoștințelor științifice, unele state membre și-au redus deja valorile-limită pentru plumb într-o măsură diferită și/sau au introdus valori-limită pentru diizocianați.

În ceea ce privește plumbul, VBL ale statelor membre variază de la 20 µg/100ml sânge la 70 µg/100ml sânge (VBL actuală în cadrul DCMR). 15 state membre au o VBL mai mică decât VBL actuală din UE 60 . Unele state membre au o limită inferioară pentru femei, care este dependentă de vârstă sau declarată ca privind „femeile aflate la vârsta maternității” și care variază, în general, între 20 și 40 µg/100ml sânge. LEP variază între 0,050 g/m3 și 0,150 g/m3 (LEP actuală în cadrul DCMR).

Pentru diizocianați, nu există o valoare-limită la nivelul UE. Cu toate acestea, trei state membre ale UE au o LEP generală 61 , iar mai multe au LEP și LESD diferite pentru unii diizocianați, dar nu pentru toți. Acolo unde există, LEP variază între 3 µg NCO/m3 și 500 µg NCO/m3, cu o valoare medie de 17,4 µg NCO/m3. În ceea ce privește LESD, intervalul este de 10 - 82 µg NCO/m3.

Având în vedere situația descrisă mai sus, este clar că lucrătorii din UE sunt supuși unor niveluri diferite de protecție împotriva plumbului și a diizocianaților.

Divergențele semnificative dintre valorile-limită naționale denaturează concurența pe piața unică. Costurile respectării nivelurilor naționale mai scăzute sunt, în general, mai ridicate și implică, prin urmare, un avantaj competitiv pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piețe cu valori-limită naționale inexistente sau mai puțin stricte. În ceea ce privește plumbul, întreprinderile aflate în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Letonia și Polonia trebuie să respecte o LEP de trei ori mai mică decât LEP maximă stabilită la nivelul UE (0,050 g/m3 vs 0,150 g/m3), ceea ce le-ar putea afecta în mod negativ competitivitatea și ar putea crea disparități pe piața unică. Impactul potențial asupra concurenței este și mai mare pentru diizocianați, pentru care în prezent nu există valori-limită la nivelul UE. Acolo unde există valori-limită naționale, LEP variază între 3 µg NCO/m3 și 500 µg NCO/m3. Prin urmare, actualizarea valorilor-limită pentru plumb și introducerea, pentru prima dată, a unor valori-limită pentru diizocianați vor contribui la o mai mare armonizare pe piața unică și vor crea condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderi.

Deși statele membre ar putea introduce în continuare valori mai scăzute, condițiile de concurență echitabile pentru întreprinderi se vor îmbunătăți. Întreprinderile care doresc să își desfășoare activitatea în diferite state membre ale UE pot beneficia în continuare de pe urma unei simplificări a valorilor-limită aplicabile, care ar putea asigura economii, deoarece pot fi adoptate soluții comune la nivelul tuturor instalațiilor, spre deosebire de conceperea unor soluții specifice amplasamentului pentru a îndeplini diverse cerințe privind LEP și VBL.

Riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor care decurg din expunerea la plumb, o substanță toxică pentru reproducere din mediul profesional, și diizocianați, care sunt sensibilizanți ai căilor respiratorii, sunt, în linii mari, similare în întreaga UE și ambele substanțe sunt utilizate pe scară largă într-o gamă mare de sectoare și țări. Din acest motiv, UE are un rol clar în sprijinirea statelor membre în abordarea unor astfel de riscuri.

În ceea ce privește plumbul, studiul extern 62 care însoțește prezenta propunere identifică 18 state membre care produc plumb rafinat și un număr mai limitat de state membre care extrag plumb. Rata de producție a plumbului în UE depășește 10 milioane de tone pe an, cantitate utilizată pentru o gamă largă de procese, inclusiv producția de baterii, foi și pulbere de plumb și utilizarea în alte produse.

Diizocianații sunt produși în 7 state membre și utilizați în întreaga UE în 21 de sectoare relevante din aval.

Pentru a se asigura că măsurile de protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la plumb și diizocianați sunt cât mai eficiente posibil, directivele trebuie să fie actualizate pe baza celor mai recente cunoștințe științifice prezentate în avizele CER 63 . Având în vedere dovezile științifice disponibile, este necesar să se revizuiască LEP și VBL pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia și să se introducă LEP și LESD pentru diizocianați. Protecția sănătății lucrătorilor împotriva riscurilor generate de expunerea la aceste substanțe este deja reglementată de legislația UE, în special de DAC și DCMR, care pot fi modificate numai la nivelul UE. Prezenta propunere se bazează pe discuții îndelungate și intense cu toate părțile interesate (reprezentanți ai asociațiilor lucrătorilor, ai asociațiilor patronale și ai guvernelor). Acest lucru contribuie la asigurarea respectării corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității.

Actualizarea DAC și a DCMR pentru a ține seama de cele mai recente dovezi științifice disponibile este o modalitate eficace de a asigura actualizarea în consecință a măsurilor preventive în toate statele membre. Acest lucru va contribui la atingerea unui nivel uniform de cerințe minime menite să garanteze un standard mai bun de sănătate și siguranță. La rândul său, acest lucru va reduce la minimum disparitățile dintre statele membre și de pe piața unică a UE în ceea ce privește nivelurile de protecție a sănătății și siguranței lucrătorilor.

Mai mult, revizuirea sau introducerea valorii-limită este un proces foarte complex și necesită un nivel ridicat de expertiză științifică. Adoptarea valorilor-limită la nivelul UE oferă un avantaj important prin eliminarea necesității ca statele membre să efectueze propria analiză științifică cu posibile economii substanțiale în ceea ce privește costurile administrative. Aceste resurse ar putea fi, în schimb, dedicate îmbunătățirii în continuare a politicilor în materie de SSM în fiecare stat membru.

Astfel, atât pentru plumb, cât și pentru diizocianați, este necesară o acțiune la nivelul UE pentru atingerea obiectivelor prezentei propuneri, deoarece aceste obiective nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, nici la nivel central, nici la nivel regional sau local, din cauza amplorii și a efectelor acțiunii propuse. Acest lucru este în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Modificarea DAC și a DCMR se poate realiza doar la nivelul UE și în urma unei consultări în două etape a partenerilor sociali (angajatori și lucrători), în conformitate cu articolul 154 din TFUE.

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității, deoarece nu modifică obiectivele și cerințele generale ale directivelor. Acțiunea se limitează la propunerea unor valori-limită noi și revizuite, ținând seama pe deplin de informațiile științifice actualizate și de factorii de fezabilitate socioeconomică. Acestea au fost discutate în detaliu cu toate părțile interesate (reprezentanți ai organizațiilor lucrătorilor, ai organizațiilor patronale și ai guvernelor). Această inițiativă urmărește să asigure o abordare echilibrată, și anume una care să împiedice situațiile în care întreprinderile s-ar confrunta cu dezavantaje economice grave, oferind în același timp o protecție adecvată lucrătorilor la nivelul UE. Întrucât propunerea privind diizocianații implică stabilirea pentru prima dată a valorilor-limită, aceasta include măsuri de atenuare a sarcinilor și de sprijinire a respectării dispozițiilor (cum ar fi o perioadă de tranziție) care au fost, de asemenea, discutate cu părțile interesate relevante. Aceste măsuri tranzitorii contribuie la proporționalitatea inițiativei propuse prin asigurarea unui interval de timp mai adecvat pentru ca întreprinderile să se adapteze. În ceea ce privește plumbul, propunerea face parte dintr-o abordare etapizată 64 pentru o mai bună protecție a lucrătorilor prin furnizarea unor valori-limită cu un nivel mai ridicat de protecție decât cel al valorilor existente.

În plus, stabilirea acestor valori-limită noi sau revizuite pentru ambele substanțe ar presupune costuri limitate pentru întreprinderi, în special în comparație cu cifrele lor de afaceri. Inițiativa este considerată echilibrată și justificată având în vedere beneficiile acumulate și pe termen lung în ceea ce privește reducerea riscurilor pentru sănătate generate de expunerea lucrătorilor la plumb și la diizocianați și prevenirea problemelor de sănătate la locul de muncă. În conformitate cu articolul 153 alineatul (4) din TFUE, prezenta propunere stabilește cerințe minime și nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să introducă măsuri de protecție mai stricte, compatibile cu tratatele, de exemplu sub forma unor valori-limită inferioare sau a altor dispoziții care să asigure o mai bună protecție a lucrătorilor. Acest lucru oferă statelor membre o anumită marjă de flexibilitate.

Rezultă că prezenta propunere nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale în conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE. Informații detaliate privind respectarea principiului proporționalității sunt furnizate în raportul privind evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere (punctul 8.4).

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

Consultarea în două etape a partenerilor sociali europeni, în conformitate cu articolul 154 din TFUE

În 2020 și 2021, Comisia a efectuat o consultare în două etape a partenerilor sociali la nivelul UE, în temeiul articolului 154 alineatul (2) din TFUE. Comisia a consultat partenerii sociali cu privire la abordarea de revizuire a valorilor-limită obligatorii de expunere profesională pentru plumb și compușii acestuia și de stabilire a valorilor-limită de expunere profesională pentru diizocianați în temeiul DAC.

Organizații de lucrători

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a răspuns la prima etapă a consultării, recunoscând importanța legislației existente. Deși CES a sprijinit, în principiu, reducerea valorilor-limită actuale pentru plumb, aceasta și-a exprimat opinia că VBL propusă în avizul științific adoptat de CER nu ar proteja suficient femeile aflate la vârsta maternității la locul de muncă și nici nu ar garanta egalitatea de tratament între femei și bărbați la locul de muncă 67 . CES a propus, în schimb, introducerea unei VBL inferioare. În plus, Confederația a făcut o serie de reflecții generale cu privire la necesitatea de a îmbunătăți protecția lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe toxice pentru reproducere și cu privire la Directiva 92/85/CEE privind lucrătoarele gravide 68 în acest context.

CES a convenit că este necesară o LEP obligatorie la nivelul UE pentru diizocianați pentru a asigura cerințe minime de protecție a lucrătorilor expuși la diizocianați în întreaga UE. În același timp, aceștia și-au exprimat opinia că aceasta este prima dată când ar fi stabilită o LEP obligatorie la nivelul UE pentru substanțe sensibilizante, cu scopul principal de a preveni astmul profesional, și, prin urmare, au propus ca acest punct să fie discutat și convenit în cadrul CCSS, unde sunt reprezentați lucrătorii, angajatorii și guvernele.

Organizațiile lucrătorilor consideră că este necesară o acțiune legislativă obligatorie la nivelul UE cu privire la aceste aspecte și, prin urmare, nu consideră necesară lansarea unei proceduri de negociere în temeiul articolului 155 din TFUE. Cu toate acestea, CES indică faptul că ar putea dori să discute chestiuni complementare cu angajatorii și să caute poziții convergente cu privire la anumite chestiuni, cum ar fi cel mai bun instrument juridic pentru protejarea lucrătorilor împotriva riscului de expunere la substanțe toxice și care afectează reproducerea sau necesitatea unei noi metodologii de limitare a volumului de substanțe fără prag la nivelul UE.

Organizații patronale

Trei organizații patronale au răspuns la prima etapă a consultării: Business Europe, SME United (Asociația europeană a artizanatului și IMM-urilor) și Federația Industriei Europene a Construcțiilor (FIEC).

Cele trei organizații patronale au sprijinit obiectivul de a proteja în mod eficace lucrătorii împotriva expunerii la substanțe chimice periculoase, inclusiv prin stabilirea de LEP la nivelul UE, după caz. Acestea consideră că acest lucru este în interesul lucrătorilor și al întreprinderilor și contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile. Totuși, acestea și-au exprimat și unele preocupări cu privire la abordarea adoptată pentru stabilirea unor astfel de valori.

În ceea ce privește aspectele identificate în documentul de consultare, organizațiile patronale au sprijinit orientarea generală a Comisiei către îmbunătățirea constantă a protecției lucrătorilor împotriva expunerii la agenți cancerigeni și a riscurilor generate de agenții chimici la locul de muncă, sub rezerva anumitor condiții. În opinia lor, procesul de stabilire a valorilor-limită ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice solide, pe fezabilitatea tehnică și economică, pe evaluarea impactului socioeconomic și pe avizul CCSS, astfel cum procedează în prezent Comisia.

În plus, acestea au subliniat că o valoare-limită mai scăzută nu înseamnă întotdeauna o mai bună protecție a lucrătorilor, deoarece aceasta depinde de fezabilitatea măsurării și de punerea în aplicare a acesteia de către angajatori.

Business Europe și SME United au subliniat necesitatea de a evalua impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în special asupra microîntreprinderilor, în ceea ce privește proporționalitatea și fezabilitatea acțiunilor, precum și de a ține seama de diferențele sectoriale.

În ceea ce privește chestiunea referitoare la instrumentul obligatoriu care trebuie utilizat pentru abordarea acestor aspecte, SME United a subliniat că, fără o analiză mai aprofundată a impactului noilor valori asupra sectorului artizanatului, IMM-urilor și asupra obligațiilor angajatorilor, nu pot evalua dacă un astfel de instrument ar fi adecvat.

În ceea ce privește plumbul și compușii săi, Business Europe a făcut referire la acordurile voluntare instituite de industrie pentru a reduce în mod continuu nivelurile de expunere, în măsura în care tehnologia permite acest lucru. Aceasta a subliniat că legislația în materie de SSM la nivelul UE și la nivel național oferă deja un nivel bun de protecție pentru lucrători și a subliniat importanța LEP obligatorii existente în temeiul DAC, împreună cu alte măsuri de protecție, în afară de valoarea-limită.

SME United a subliniat că ar trebui prezentată o propunere concretă privind noile LEP planificate pentru a evalua mai bine impactul asupra întreprinderilor.

În ceea ce privește diizocianații, SME United consideră că lipsește o analiză detaliată a riscurilor legate de diizocianați care să justifice stabilirea unei valori-limită. Cu toate acestea, deși, în principiu, nu s-a opus introducerii unei LEP proporționale și fezabile pentru diizocianați în locurile de muncă din interior, pentru locurile de muncă în aer liber, SME United a considerat că cerințele de formare care abordează posibilele riscuri și pericole sunt suficiente.

Deși este de acord cu existența riscurilor pentru lucrători, Business Europe a subliniat faptul că introducerea unei noi LEP obligatorii ar impune obligații suplimentare angajatorilor, nu numai pentru a respecta valoarea-limită, ci și celelalte măsuri de protecție din DAC.

Reprezentanții Business Europe au subliniat, de asemenea, importanța protecției lucrătorilor deja asigurată în temeiul REACH prin restricția care impune formarea lucrătorilor care utilizează diizocianați 69 , precum și prin obligațiile privind formarea lucrătorilor. În plus, Business Europe a remarcat că CER a menționat, în contextul restricției, că formarea lucrătorilor este cea mai eficientă modalitate de reducere a expunerii și a impactului asupra acestora.

Business Europe a exprimat necesitatea ca UE să furnizeze mai multe informații și analize cu privire la eficacitatea unei LEP obligatorii în plus față de restricția existentă în temeiul REACH.

Organizațiile patronale au considerat că procedurile pregătitoare existente implică deja partenerii sociali, inclusiv consultările CCSS. Prin urmare, acestea nu doresc să lanseze o procedură de negociere în temeiul articolului 155 din TFUE.

Rezultatele celei de a doua etape a consultării partenerilor sociali

Comisia a lansat o a doua etapă de consultare a partenerilor sociali, care s-a încheiat la 30 septembrie 2021. Această a doua etapă a consultării s-a axat pe conținutul preconizat al eventualelor propuneri, astfel cum se prevede în tratat.

Dintre organizațiile lucrătorilor, doar CES a răspuns la a doua etapă a consultării. Aceștia au recunoscut importanța îmbunătățirii în continuare a protecției lucrătorilor împotriva expunerii la plumb și diizocianați și au sprijinit acțiuni obligatorii prin revizuirea directivelor. După ce au răspuns deja la prima etapă a consultării, aceștia și-au reconfirmat afirmațiile.

CES nu a considerat că este necesar să inițieze negocieri în temeiul articolului 155 din TFUE.

Dintre organizațiile patronale, numai Business Europe și Asociația europeană a echipamentelor maritime din cadrul șantierelor navale (SEA Europe) au răspuns la cea de a doua etapă a consultării.

După ce a răspuns deja la prima etapă a consultării, Business Europe și-a reconfirmat afirmațiile.

Business Europe a considerat că procedurile pregătitoare existente implică deja parteneri sociali și că CCSS este locul potrivit pentru dialogul cu aceștia, împreună cu guvernele, cu privire la următoarele etape ale procesului. Prin urmare, această organizație nu dorește să lanseze o procedură de negociere în temeiul articolului 155 din TFUE.

SEA Europe a afirmat că diizocianații sunt rareori utilizați în industria lor și că, în cazul în care nu ar mai putea fi utilizați, ar găsi o substanță alternativă ca substitut.

Consultarea Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS)

CCSS este alcătuit din reprezentanți ai guvernelor naționale și ai organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor. Comitetul fost consultat cu privire la această propunere prin intermediul Grupului său de lucru pentru substanțe chimice, în conformitate cu mandatul CCSS. În cadrul acestui mandat, Comisia solicită Grupului de lucru pentru substanțe chimice să participe activ la recomandarea de priorități pentru evaluări științifice noi sau revizuite. Avizul Grupului de lucru pentru substanțe chimice ia în considerare contribuția științifică a CER, precum și factorii socioeconomici și de fezabilitate.

CCSS a adoptat, la 24 noiembrie 2021, un aviz privind plumbul 70 pentru o LEP obligatorie la nivelul UE și o VBL obligatorie în temeiul DAC (în prezent în cadrul DCMR), precum și un aviz privind diizocianații 71 pentru o LEP și o LESD obligatorii în temeiul DAC.

În ceea ce privește plumbul, cele trei grupuri de interese ale CCSS (angajatori, lucrători și guverne) au ajuns la un consens cu privire la necesitatea de a revizui în sens descrescător atât VBL, cât și LEP existente „pentru a proteja mai bine sănătatea lucrătorilor, ținând seama de evoluțiile științifice și tehnice de la adoptarea valorilor-limită actuale”. Nu s-a ajuns la niciun consens cu privire la valoarea-limită care urmează să fie propusă. În opinia lor, atât expunerea orală, cât și cea prin inhalare reprezintă căi relevante pentru absorbția plumbului în corpul uman, iar concentrațiile de plumb din sânge reprezintă cel mai bun indicator de expunere pentru evaluarea expunerii profesionale. Acest lucru se datorează faptului că nivelurile interne de plumb sunt decisive pentru toxicitatea cronică. Prin urmare, este important să se utilizeze VBL ca instrument principal pentru protejarea lucrătorilor împotriva toxicității plumbului. LEP și VBL se completează reciproc și ambele ar trebui respectate.

Principalele opinii diferite se referă la (i) cea mai bună modalitate de abordare a lucrătorilor cu niveluri mai ridicate ale sângelui din cauza expunerii istorice, deoarece plumbul este stocat în oase pentru o perioadă lungă de timp; (ii) nivelurile de expunere a femeilor aflate la vârsta maternității; și (iii) pentru LEP, incertitudinile din modelele utilizate pentru a calcula valorile și fezabilitatea tehnică, precum și considerațiile privind raportul costuri-beneficii pentru atingerea acestor niveluri 72 .

Opiniile divergente prezentate mai sus subliniază importanța supravegherii sănătății (deja o cerință a DCMR) pentru gestionarea eficace a lucrătorilor individuali care pot avea expunere istorică sau în cazul specific al lucrătoarelor aflate la vârsta maternității. Cerințele generale pentru supravegherea stării de sănătate (care se aplică tuturor substanțelor care intră în domeniul de aplicare al directivei) sunt completate de cerințe specifice atunci când lucrătorii sunt expuși la anumite niveluri specificate de plumb care necesită o supraveghere medicală mai detaliată atunci când expunerea depășește 0,075 mg/m3 în aer (50 % din LEP actuală) sau 40 µg/100ml sânge (aproximativ 60 % din VBL actuală).

În cazul plumbului, supravegherea medicală este importantă deoarece plumbul este depozitat în oase timp de decenii (timpul de înjumătățire în oase 73 este de 6-37 ani) și este eliberat treptat în fluxul sanguin.

În ceea ce privește diizocianații, cele trei grupuri de interese ale CCSS au convenit asupra valorilor numerice ale LEP și LESD care ar trebui propuse și au recomandat că este necesară o abordare progresivă, având în vedere fezabilitatea măsurătorilor tehnice și timpul necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor, în special în sectoarele din aval. Grupul de interese „Angajatori” a subliniat necesitatea de a aborda problema astmului profesional cauzat de acest agent prin prevenirea expunerilor maxime. Aceștia au recunoscut necesitatea de a adopta o abordare pragmatică în ceea ce privește stabilirea LESD, care va reduce în mod semnificativ expunerile maxime, ceea ce va duce la o îmbunătățire majoră a sănătății lucrătorilor.

Supravegherea specifică a stării de sănătate este, de asemenea, menționată, după caz, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 10 din DAC, ca mijloc de identificare a semnelor și simptomelor timpurii de sensibilizare respiratorie. Aceste măsuri ar trebui să fie în conformitate cu legislațiile și/sau practicile naționale, precum și cu principiile și practicile medicinei muncii.

Astfel, există un consens cu privire la necesitatea de a adopta o LEP obligatorie în cadrul DAC stabilită la 6 µg/m³, însoțită de o LESD asociată egală cu 12 µg/m³ și o observație de sensibilizare cutanată și respiratorie, precum și de o observație referitoare la piele. De asemenea, a fost propusă o valoare tranzitorie la nivelul de 10 µg/m³ cu o valoare LESD asociată egală cu 20 µg/m³, care ar trebui să se aplice până la 31 decembrie 2028.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Avizele științifice ale CER 74 necesare pentru revizuirea valorilor-limită obligatorii (LEP și VBL) pentru plumb și pentru stabilirea, pentru prima dată, a unei LEP și a unei LESD obligatorii pentru diizocianați, au fost adoptate la 11 iunie 2020. În avizul său privind plumbul, CER propune o VBL de 15 µg plumb/100 ml sânge și o LEP de 0,004 mg plumb/m3 (fracție inhalabilă).

În ceea ce privește diizocianații, avizul CER afirmă că nu se poate respecta un prag de hiperreacție bronșică sau de dezvoltare a astmului. Cu toate acestea, o LEP definită ca o expunere medie ponderată cu timpul de 8 ore bazată pe „grupul NCO” 75 poate fi obținută din relațiile expunere-risc (RER) pentru hiperreacție sau astm legat de diizocianați, pe baza riscului excesiv pe o perioadă de viață activă.

Relația expunere-risc (RER) prezintă o gamă de niveluri de expunere și riscul corespunzător de dezvoltare a astmului profesional cauzat de expunerea la diizocianați.

Este necesară o LESD de 15 minute, deoarece expunerile maxime sunt importante și determină apariția astmului. Cu toate acestea, măsurarea vârfurilor în studiile epidemiologice nu este posibilă din punct de vedere practic și, din acest motiv, CER s-a concentrat asupra LEP, concluzionând în același timp cu privire la necesitatea unei LESD care ar trebui să fie determinată cu ajutorul unui factor de multiplicare de cel mult două ori mai mare decât LEP. CER a recomandat ca valoarea LESD să nu depășească 6 µg/m3 NCO.

În plus, CER a considerat că observațiile referitoare la sensibilizarea cutanată și respiratorie și observația referitoare la piele erau justificate. Observațiile indică faptul că, pe lângă necesitatea de a controla expunerea prin inhalare, este important să se prevină expunerea cutanată, deoarece substanța poate fi absorbită prin piele și poate contribui la expunerea generală și la inducerea astmului. Prevenirea expunerii cutanate poate fi realizată, de exemplu, prin purtarea de mănuși și salopete adecvate.

•Evaluarea impactului

·un scenariu de referință în care nu se întreprinde nicio acțiune suplimentară la nivelul UE (opțiunea 1); precum și

·opțiuni pentru diferite LEP și VBL pentru plumb și LEP și LESD pentru diizocianați, ținând seama de evaluarea științifică a CER 77 , de avizul CCSS 78 și de LEP existente în statele membre (evaluarea științifică oferă o abordare solidă bazată pe dovezi, în timp ce avizul CCSS oferă informații importante pentru punerea în aplicare cu succes a opțiunilor revizuite privind LEP și VBL).

Opțiunile preferate ar trebui să aibă ca rezultat beneficii în ceea ce privește evitarea problemelor de sănătate legate de locul de muncă și beneficii pentru sănătate în valoare monetară aferente (cum ar fi evitarea costurilor intangibile, precum reducerea calității vieții, suferința lucrătorilor și a familiilor acestora etc.). În ceea ce privește plumbul, se estimează că ar putea fi prevenite aproximativ 10 500 de cazuri de îmbolnăvire, iar beneficiile sale cuantificate pentru sănătate sunt evaluate ca variind de la 160 de milioane EUR la 250 de milioane EUR în următorii 40 de ani. În ceea ce privește diizocianații, lipsa datelor înseamnă că nu este posibil să se cuantifice beneficiile pentru lucrători. Cu toate acestea, părțile interesate relevante, inclusiv partenerii sociali, sunt în mare măsură de acord că stabilirea unei LESD ar duce la o scădere a numărului de cazuri de îmbolnăvire.

Se preconizează că introducerea valorilor-limită va reduce, printre altele, suferința lucrătorilor și a familiilor acestora și va duce la o viață mai sănătoasă și mai productivă.

Prezenta propunere nu are niciun impact semnificativ identificabil asupra mediului. De asemenea, nu se preconizează că reducerea valorilor-limită pentru plumb va avea un impact asupra schimbărilor climatice, deși utilizarea pe scară mai largă a bateriilor cu plumb, de exemplu în vehiculele electrice, va contribui la reducerea utilizării combustibililor fosili. În mod similar, utilizarea sporită a materialelor izolante pe bază de diizocianați va îmbunătăți izolarea termică a clădirilor, ceea ce va duce la o reducere a utilizării combustibililor fosili pentru încălzire. Acest lucru nu va fi afectat în mod direct de introducerea unor valori-limită pentru diizocianați. Prin urmare, propunerea respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, deoarece acțiunile propuse nu dăunează mediului și contribuie simultan la eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice.

În ceea ce privește impactul asupra statelor membre/autorităților naționale, propunerea nu ar trebui să implice sarcini administrative suplimentare. Statele membre ar trebui să suporte costurile legate de transpunerea noilor valori-limită, care ar fi de 520 000 EUR pentru plumb și de 970 000 EUR pentru diizocianați. Cu toate acestea, beneficiile pentru autoritățile publice depășesc costurile. Aceste beneficii sunt legate de reducerea costurilor asistenței medicale, de creșterea veniturilor fiscale și, în cazul diizocianaților, de costurile evitate ale necesității de a stabili valori-limită naționale. Se preconizează un beneficiu net de 99 480 000 EUR pentru plumb și de 780 000 EUR pentru diizocianați. Nu se prevăd cerințe suplimentare, cum ar fi noi activități de raportare pentru autoritățile publice. Comisia va efectua o evaluare a conformității în două etape (verificarea transpunerii și a conformității) pentru transpunerea valorilor-limită stabilite. La locul de muncă, angajatorii au obligația de a se asigura că expunerea nu depășește valorile-limită stabilite în anexele la DAC și DCMR. Monitorizarea punerii în aplicare și a asigurării aplicării va fi realizată de autoritățile naționale, în special de inspectoratele naționale de muncă. La nivelul UE, Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC) informează Comisia cu privire la problemele legate de punerea în aplicare a celor două directive.

Tabelul 1: Comparație între costurile și beneficiile opțiunilor pentru plumb (pe o perioadă de 40 de ani, în milioane EUR)

Tabelul 2: Comparație între costurile și beneficiile opțiunilor pentru diizocianați (pe o perioadă de 40 de ani, în milioane EUR)

Contribuții aduse dezvoltării durabile

Inițiativa va contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) privind sănătatea și bunăstarea ( ODD 3 ) și munca decentă și creșterea economică ( ODD 8 ). De asemenea, se preconizează că aceasta va avea un impact pozitiv asupra ODD privind industria, inovarea și infrastructura ( ODD 9 ) și privind producția și consumul responsabil ( ODD 12 ).

Impactul asupra digitalizării

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Colectarea de date fiabile în acest domeniu este complexă. Prin urmare, Comisia și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) lucrează în mod activ la îmbunătățirea calității și a disponibilității datelor, astfel încât impactul real al inițiativei propuse să poată fi măsurat cu mai multă precizie și să poată fi elaborați indicatori suplimentari.

Proiectele în curs care generează date utile includ cooperarea cu autoritățile naționale în ceea ce privește colectarea datelor din statisticile europene privind bolile profesionale 82 . Acțiunea legislativă trebuie să fie continuată de o punere în aplicare eficace la locul de muncă. Întreprinderile pot utiliza gama largă de instrumente, informații și bune practici furnizate de EU-OSHA în cadrul campaniei pentru locuri de muncă sigure și sănătoase privind substanțele periculoase 83 .

Documentele de orientare sau exemplele de bune practici existente ar putea fi revizuite și redistribuite în cooperare cu EU-OSHA și/sau CCSSM și cu grupul de lucru relevant. Aceasta ar putea include, de asemenea, relansarea campaniilor de sensibilizare atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători cu privire la prevenirea riscurilor generate de expunerea lucrătorilor la plumb și la diizocianați. În plus, industria ar putea fi încurajată să revizuiască materialele de orientare utilizate pentru a-și sprijini inițiativele voluntare.

EU-OSHA elaborează în prezent orientări privind utilizarea biomonitorizării la locul de muncă. Acestea vor fi orientări generale și nu vor fi specifice pentru plumb, deși principiile generale vor fi relevante și utile. Orientările ar putea ajuta statele membre și angajatorii, în special IMM-urile, să pună în aplicare programe de biomonitorizare și de supraveghere a sănătății care sprijină punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei propuneri, pentru a atinge cel mai înalt nivel de protecție.

•Documentele explicative (în cazul directivelor)

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2023/0033 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 98/24/CE a Consiliului și a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește valorile-limită pentru plumb, compușii anorganici ai acestuia și diizocianați

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2) litera (b), coroborat cu alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Domeniul de aplicare al Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului 84 a fost extins prin Directiva (UE) 2022/431 a Parlamentului European și a Consiliului 85 pentru a include și substanțele toxice pentru reproducere, inclusiv plumbul și compușii anorganici ai acestuia. Prin urmare, atât Directiva 98/24/CE a Consiliului 86 , ale cărei anexe I și II reglementează deja agentul chimic respectiv și compușii săi, cât și Directiva 2004/37/CE stabilesc aceeași valoare-limită de expunere profesională și aceeași valoare biologică limită pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia. Aceste valori-limită nu iau în considerare cele mai recente evoluții și descoperiri științifice și tehnice care permit consolidarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor generate de expunerea profesională la respectiva substanță toxică periculoasă pentru reproducere, fapt confirmat, de asemenea, de rezultatele unei evaluări efectuate în conformitate cu articolul 17a din Directiva 89/391/CEE a Consiliului 87 .

(2)În temeiul articolului 1 alineatul (3), Directiva 98/24/CE se aplică agenților cancerigeni și mutageni și substanțelor toxice pentru reproducere la locul de muncă, fără a aduce atingere dispozițiilor mai stricte sau specifice prevăzute în Directiva 2004/37/CE. Pentru a asigura securitatea juridică și pentru a evita ambiguitățile și posibila confuzie cu privire la valorile-limită aplicabile pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia, directivele respective trebuie modificate. Acest lucru va asigura o valoare-limită obligatorie de expunere profesională și o valoare biologică limită revizuită doar în Directiva 2004/37/CE, mai precis în anexele III și IIIa la aceasta, care conțin dispoziții mai specifice privind substanțele toxice pentru reproducere, cum ar fi plumbul și compușii anorganici ai acestuia. Prin urmare, dispozițiile specifice care stabilesc valoarea-limită de expunere profesională pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia din anexa I la Directiva 98/24/CE și o valoare biologică limită pentru plumb și compușii ionici ai acestuia din anexa II la Directiva 98/24/CE trebuie eliminate.

(3)Este oportun să se prevadă valori-limită noi și revizuite, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a celor mai recente dovezi științifice și date tehnice, bazate pe o evaluare aprofundată a impactului socioeconomic și a disponibilității protocoalelor și tehnicilor de măsurare a expunerii la locul de muncă.

(4)În conformitate cu recomandările Comitetului pentru evaluarea riscurilor din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 88 , și ale Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă, valorile-limită pentru calea de expunere prin inhalare sunt stabilite, de obicei, în raport cu o perioadă de referință medie ponderată cu timpul de 8 ore (valori-limită de expunere de lungă durată). Pentru anumite substanțe chimice, valorile-limită sunt stabilite, de asemenea, cu referire la o perioadă de referință mai scurtă, în general o medie ponderată cu timpul de 15 minute (valori-limită de expunere de scurtă durată) pentru a limita, în măsura posibilului, efectele care decurg din expunerea de scurtă durată.

(5)Pentru a asigura un nivel de protecție mai cuprinzător, este, de asemenea, necesar să se ia în considerare, pentru diizocianați, alte căi de absorbție decât inhalarea, inclusiv posibilitatea de absorbție prin piele. Alte observații privind substanțele și amestecurile periculoase sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 89 .

(6)Plumbul și compușii anorganici ai acestuia sunt principalele substanțe toxice pentru reproducere la locul de muncă care pot afecta atât fertilitatea, cât și dezvoltarea fetusului și îndeplinesc criteriile de clasificare ca substanțe toxice pentru reproducere (categoria 1A) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și, prin urmare, sunt substanțe toxice pentru reproducere în sensul articolului 2 litera (ba) din Directiva 2004/37/CE.

(7)Atât expunerea orală, cât și inhalarea reprezintă căi relevante pentru absorbția plumbului și a compușilor anorganici ai acestuia în corpul uman. Ținând seama de cele mai recente date științifice și de noile descoperiri în ceea ce privește plumbul și compușii anorganici ai acestuia, este necesar să se îmbunătățească protecția lucrătorilor expuși unui potențial risc pentru sănătate, prin reducerea atât a valorilor-limită de expunere profesională, cât și a valorilor biologice limită pentru plumb. Prin urmare, trebuie stabilită o valoare biologică limită revizuită egală cu 15 µg/100ml sânge, însoțită de o valoare-limită revizuită de expunere profesională egală cu 0,03 mg/m3 ca medie ponderată cu timpul de 8 ore.

(8)În plus, pentru a consolida supravegherea sănătății lucrătorilor expuși la plumb și la compușii anorganici ai acestuia și pentru a contribui astfel la măsurile de prevenire și de protecție care trebuie luate de angajator, este necesar să se modifice cerințele existente care se aplică atunci când lucrătorii sunt expuși la anumite niveluri de plumb și de compuși anorganici ai acestuia. În acest scop, trebuie să devină necesară o supraveghere medicală detaliată atunci când expunerea la plumb și la compușii anorganici ai acestuia depășește 0,015 mg/m3 în aer (50 % din LEP actuală) sau 9 µg/100ml sânge (aproximativ 60 % din VBL actuală).

(9)Trebuie instituite măsuri specifice în ceea ce privește gestionarea riscurilor, inclusiv supravegherea specifică a stării de sănătate, care ar trebui să ia în considerare circumstanțele individuale ale lucrătorilor. Conform cerințelor generale din Directiva 2004/37/CE, angajatorii sunt obligați să asigure înlocuirea substanței atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea unor sisteme închise sau reducerea expunerii la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic. În plus, astfel cum a fost sugerat în avizul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă 90 , nivelul plumbului și al compușilor anorganici ai acestuia din sânge la femeile aflate la vârsta maternității nu trebuie să depășească valorile de referință pentru populația generală care nu este expusă profesional la plumb și la compușii anorganici ai acestuia în statul membru respectiv. Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 91 , a recomandat utilizarea unei valori biologice orientative (VBO), deoarece nu existau dovezi științifice suficiente pentru a stabili o VBL pentru femeile aflate la vârsta maternității. Atunci când nu sunt disponibile niveluri naționale de referință, nivelurile de plumb din sânge și compușii anorganici ai acestuia la femeile aflate la vârsta maternității nu trebuie să depășească VBO de 4,5 µg/100ml, astfel cum se recomandă în avizul CER 92 . VBO este utilizată ca indicator al expunerii profesionale și nu al efectelor adverse identificabile asupra sănătății. Prin urmare, aceasta acționează ca un indicator-santinelă pentru a alerta angajatorii cu privire la necesitatea de a acorda o atenție deosebită acestui risc potențial specific și de a introduce măsuri pentru a se asigura că nicio expunere la plumb și la compușii anorganici ai acestuia nu are efecte negative asupra dezvoltării și sănătății fetusului sau descendenților lucrătoarelor. 

(10)Diizocianații sunt sensibilizanți ai pielii și ai căilor respiratorii (substanțe astmogene) care pot avea efecte nocive asupra sănătății respiratorii, cum ar fi astmul profesional, sensibilizarea la izocianat și hiperreactivitatea bronșică, precum și boli profesionale cutanate. Aceștia sunt considerați agenți chimici periculoși în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 98/24/CE și, prin urmare, intră în domeniul de aplicare al acesteia. În prezent, nu există o valoare-limită obligatorie de expunere profesională sau o valoare-limită de expunere pe termen scurt pentru diizocianați la nivelul Uniunii.

(11)Nu este posibil din punct de vedere științific să se identifice nivelurile sub care expunerea la diizocianați nu ar conduce la efecte adverse asupra sănătății. În schimb, se poate stabili o relație expunere-risc, care va facilita stabilirea unei limite de expunere profesională prin luarea în considerare a unui nivel acceptabil de risc suplimentar. Drept consecință, valorile-limită pentru diizocianați trebuie revizuite pentru a reduce riscul prin reducerea nivelurilor de expunere. Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, este posibil să se stabilească o valoare-limită pe termen lung și scurt pentru acest grup de agenți chimici.

(12)Diizocianații pot fi absorbiți prin piele, iar expunerea la diizocianați la locul de muncă poate duce, de asemenea, la sensibilizarea cutanată și la sensibilizarea căilor respiratorii. Prin urmare, este oportun să se stabilească o limită de expunere profesională de 6 µg/m³ și o limită de expunere de scurtă durată de 12 µg/m³ pentru acest grup de agenți chimici și să i se atribuie o observație referitoare la piele și o observație privind sensibilizarea cutanată și a căilor respiratorii.

(13)Poate fi dificil să se respecte o limită de expunere profesională egală cu 6 µg/m³ pentru diizocianați, însoțită de o limită asociată de expunere de scurtă durată egală cu 12 µg/m³. Această dificultate se datorează aspectelor tehnice legate de fezabilitatea măsurării și timpului necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor, în special în sectoarele din aval care implică activități precum aplicarea vopselelor, lucrul cu plumbul, demolarea, repararea și gestionarea deșeurilor, alte procese de gestionare a deșeurilor și reabilitarea solului. Prin urmare, până la 31 decembrie 2028 trebuie să se aplice o valoare tranzitorie de 10 µg/m³ cu o limită asociată de expunere de scurtă durată egală cu 20 µg/m³.

(14)Comisia a consultat Comitetul pentru evaluarea riscurilor, care a emis avize cu privire la ambele substanțe. Comisia a efectuat o consultare în două etape a angajatorilor și lucrătorilor la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 154 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, Comisia a consultat Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate, care a adoptat avize privind revizuirea valorilor-limită pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia 93 și privind stabilirea unei valori-limită profesionale pentru diizocianați 94 , cu recomandări pentru observațiile corespunzătoare.

(15)Valorile-limită stabilite în prezenta directivă trebuie să facă obiectul unui control și al unei revizuiri periodice, pentru a se asigura coerența cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(16)Obiectivul prezentei directive, și anume protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la agenți chimici și la substanțe toxice pentru reproducere la locul de muncă, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual. Mai degrabă, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii. În consecință, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestui obiectiv.

(17)Având în vedere că prezenta directivă se referă la protecția sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă, termenul de transpunere trebuie să fie de doi ani de la data intrării sale în vigoare.

(18)Prin urmare, Directivele 98/24/CE și 2004/37/CE trebuie modificate în mod corespunzător.

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 98/24/CE se modifică după cum urmează:

(1) anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă;

(2) în anexa II, punctele 1, 1.1, 1.2 și 1.3 se elimină.

Articolul 2

Anexele III și IIIa la Directiva 2004/37/CE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 3

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive cel târziu. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 4

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(2)     https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html  

(3)    Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020, COM(2014) 332 final, 6.6.2014; Comunicarea Comisiei intitulată „Condiții de muncă mai sigure și mai sănătoase pentru toți - Modernizarea legislației și a politicii Uniunii Europene în materie de securitate și sănătate în muncă, COM(2017) 12 final, 10.1.2017; Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, COM (2020) 14 final, 14.1.2020, Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027, COM(2021) 323 final, 28.7.2021.

(4)    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(5)    Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 131, 5.5.1998, p. 11).

(6)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. COM(2021) 102 final.

(7)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare. COM(2021) 323 final.

(8)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice. COM(2020) 667 final.

(9)    Toxicitatea compușilor anorganici ai plumbului pentru sănătatea sistemului reproducător se datorează conținutului lor de plumb. Prin urmare, Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) al Agenției Europene pentru Produse Chimice sprijină o abordare de grup pentru a acoperi o gamă largă de substanțe individuale care conțin plumb.

(10)    „Diizocianați” este un termen colectiv pentru o serie de substanțe chimice diizocianate individuale. Aici sunt incluse cel puțin 25 de diizocianați diferiți, dintre care 11 reprezintă peste 99 % din totalul diizocianaților înregistrați în conformitate cu REACH (ECHA 2019).

(11)    Balmes J, Becklake M, Blanc P et al. (2003), American Thoracic Society Statement: occupational contribution to the burden of airway disease. Am J Crit Care Med. 167:787- 797.

(12)    O limită de expunere profesională (LEP) înseamnă limita mediei ponderate cu timpul a concentrației unui agent chimic în aer, în spațiul în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referință specificată, de regulă 8 ore.

(13)    O valoare biologică limită (VBL) înseamnă limita concentrației în mediul biologic corespunzător a agentului în cauză, a metabolitului acestuia sau a unui indicator al efectului.

(14)    O LEP se măsoară pe o perioadă de 8 ore care reflectă o zi lucrătoare. O limită de expunere pe termen scurt (LESD) se raportează, de obicei, la o perioadă de 15 minute și este utilizată atunci când expunerile de scurtă durată, cum ar fi vârfurile, sunt relevante pentru debutul stării de sănătate precare.

(15)    A se vedea nota de subsol 5.

(16)    A se vedea nota de subsol 4. 

(17)    Directiva (UE) 2022/431 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2022 de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (JO L 88, 16.3.2022, p. 1).

(18)    Studiu privind substanțele toxice pentru reproducere: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8220&furtherPubs=yes  

(19)    REACH interzice utilizarea plumbului în vopsele, sub rezerva anumitor derogări (anexa 8). Cu toate acestea, lucrătorii pot fi expuși la plumb atunci când lucrează în clădiri și structuri care au fost vopsite înainte de intrarea în vigoare a restricției.

(20)    RPA (2021), Studiu privind colectarea de informații referitoare la substanțe în vederea analizării impactului asupra sănătății, socioeconomic și asupra mediului în legătură cu eventualele modificări ale Directivei 98/24/CE (agenți chimici) și ale Directivei 2009/148/CE (azbest). Raportul final privind plumbul și compușii săi și raportul final privind diizocianații (studiu extern în sprijinul raportului de evaluare a impactului).

(21)    Directiva 82/605/CEE a Consiliului din 28 iulie 1982 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la plumb metalic și la compușii ionici ai acestuia la locul de muncă (prima directivă specială în sensul articolului 8 din Directiva 80/1107/CEE) (JO L 247, 23.8.1982, p. 12).

(22)     https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/b8827eb0-bb69-4193-9d54-8536c02080c1/language-en  

(23)    Avizul CCSS privind plumbul (2020): https://echa.europa.eu/documents/10162/ed7a37e4-1641-b147-aaac-fce4c3014037  Avizul CCSS privind diizocianații (2020): https://echa.europa.eu/documents/10162/4ea3b5ee-141b-63c9-8ffd-1c268dda95e9  

(24)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(25)    Avizul CCSS privind plumbul (2021): https://circabc.europa.eu/ui/group/cb9293be-4563-4f19-89cf-4c4588bd6541/library/60b206e1-ee10-40c2-9540-fb6510c11a0c/details      Avizul CCSS privind diizocianații (2021): https://circabc.europa.eu/ui/group/cb9293be-4563-4f19-89cf-4c4588bd6541/library/0d11d394-b1e8-4e1a-a962-5ad60f4ab2ae/details  

(26)    Estimările arată că majoritatea forței de muncă din sectoarele care implică plumbul este de sex masculin (aproximativ 97 %).

(27)    Cu toate acestea, datele privind efectele identificabile asupra sănătății sunt insuficiente pentru a fi evaluate în mod corespunzător. (a se vedea secțiunea de mai jos privind evaluarea impactului).

(28)    Valorile biologice orientative (VBO) sunt valori legate de expunere, reprezentând concentrația superioară a agentului chimic sau a unuia dintre metaboliții acestuia în orice mediu biologic adecvat care corespunde unei anumite percentile (în general, percentila 90 sau 95) într-o populație de referință definită. În cazul în care datele disponibile nu permit obținerea unei VBL, se poate stabili o valoare biologică orientativă (VBO). VBO sunt adesea denumite și valori de referință. Acestea pot fi utile lucrătorilor, angajatorilor și medicilor specialiști în medicina muncii atunci când se ocupă de aspecte legate de protecția lucrătorilor. De exemplu, acestea pot fi un indicator al expunerii profesionale care poate fi avut în vedere pentru a lua în considerare necesitatea unor măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor. VBO nu reprezintă o limită pentru efectele asupra sănătății. Sursă: https://echa.europa.eu/documents/10162/23036412/ircsa_r8_appendix_oels_en.pdf/f1d45aca-193b-a7f5-55ce-032b3a13f9d8

(29)    A se vedea nota de subsol 23.

(30)    Regulamentul (UE) 2020/1149 al Comisiei din 3 august 2020 de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), în ceea ce privește diizocianații (JO L 252, 4.8.2020, p. 24).

(31)    Substanțele diizocianate au un mecanism comun de inducere a hipersensibilității. Prin urmare, CER sprijină o abordare de grup pentru a acoperi o gamă largă de substanțe diizocianate individuale.

(32)    Balmes J, Becklake M, Blanc P et al. (2003), American Thoracic Society Statement: occupational contribution to the burden of airway disease. Am J Crit Care Med. 167:787- 797.

(33)     https://www.hse.gov.uk/statistics/causdis/asthma.pdf  

(34)     https://academic.oup.com/annweh/article/65/8/893/6247067  

(35)    RPA(2021), a se vedea nota de subsol 20.

(36)    A se vedea nota de subsol 20.

(37)    Grupul NCO se referă la atomul de azot, atomul de carbon și atomul de oxigen care formează grupul izocianat.

(38)    Mai multe comitete de experți au concluzionat că o evaluare comună a tuturor diizocianaților pe baza concentrației de NCO este adecvată. CER propune, de asemenea, această abordare, dar afirmă, de asemenea, că nu există suficiente date pentru a evalua diferențele de potență pentru diizocianații individuali.

(39)    Avizul CER afirmă că există indicatori conform cărora expunerile maxime sunt importante pentru riscul de dezvoltare a astmului. Cu toate acestea, măsurarea vârfurilor în studiile epidemiologice pe subiecți umani nu este posibilă practic din cauza dificultăților de măsurare.

(40)    RPA(2021), a se vedea nota de subsol 20.

(41)    A se vedea nota de subsol 3.

(42)    Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(43)    JO C 326, 26.10.2012, p. 391–407.

(44)    Plumbul poate trece prin placentă, ceea ce duce la concentrarea nivelului de plumb din sânge în cordonul ombilical la naștere, fiind aproape de nivelul de plumb din sânge al mamei (sursa: RPA, 2021 studiu extern, secțiunea 2.2.4.7, a se vedea nota de subsol 19).

(45)    Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO L 348, 28.11.1992, p. 1-7).

(46)    A se vedea nota de subsol 25.

(47)    A se vedea nota de subsol 23.

(48)    A se vedea avizul CER, nota de subsol 23.

(49)    O primă reuniune comună a autorităților competente pentru REACH și a grupurilor de interese ale CCSS/WPC a avut loc la 5 aprilie 2022 pentru a discuta aspecte legate de SSM ale actualei revizuiri a REACH.

(50)     https://echa.europa.eu/documents/10162/22dd9386-7fac-4e8d-953a-ef3c71025ad4  

(51)     https://echa.europa.eu/documents/10162/ffd7653b-98cc-4bcc-9085-616559280314  

(52)     https://echa.europa.eu/documents/10162/61845f2b-f319-ab2e-24aa-6fc4f8fc150f  

(53)     https://echa.europa.eu/documents/10162/503ac424-3bcb-137b-9247-09e41eb6dd5a  

(54)    A se vedea nota de subsol 25.

(55)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020PC0798&from=EN  

(56)    https://www.hbm4eu.eu/about-us/

(57)    Pentru mai multe informații, a se vedea Scholten, B; Kenny, L; Duca, R; Pronk, A; Santonen, T; Galea, K.S; Loh, M; Huumonen, K; Sleeuwenhoek, A; Creta, M; Godderis, L; și Jones, K. 2020. „Biomonitoring for occupational exposure to diisocyanates: A systematic review” . Annals of Work Exposures and Health 64(6): 569-585. https://academic.oup.com/annweh/article/64/6/569/5822987?login=true  

(58)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Planul european de combatere a cancerului COM(2021) 44 final.

(59)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai [COM(2020) 662 final].

(60)    BG, HR, CZ, DK, FI, FR, DE, HU, IT, LV, NL, PL, SK, SI, SE.

(61)    HR, IE, LT.

(62)    RPA(2021), a se vedea nota de subsol 21.

(63)    A se vedea nota de subsol 23.

(64)    Procesul de stabilire și/sau revizuire a valorilor-limită implică identificarea de către Comisie a substanțelor prioritare pentru evaluarea științifică, inclusiv implicarea părților interesate la nivelul statelor membre și al partenerilor sociali, o evaluare științifică a Comitetului pentru evaluarea riscurilor din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice, o consultare publică, consultarea tripartită a reprezentanților angajatorilor, lucrătorilor și guvernelor prin intermediul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă, precum și o evaluare a impactului bazată pe un studiu extern.

(65)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017SC0010&from=en  

(66)    A se vedea nota de subsol 3.

(67)    CER recomandă să se precizeze în DAC că expunerea la plumb a femeilor aflate la vârsta maternității ar trebui evitată sau redusă la minimum la locul de muncă, deoarece VBL pentru plumb nu protejează descendenții femeilor aflate la vârsta maternității. În opinia CES, acest lucru este discriminatoriu, deoarece ar putea crea o situație în care femeile ar putea să nu fie angajate la locuri de muncă unde pot fi expuse plumbului și compușilor săi.

(68)    A se vedea nota de subsol 45. 

(69)     A se vedea   nota de subsol 24 .

(70)    A se vedea nota de subsol 25.

(71)     A se vedea   nota de subsol  25.

(72)    Pentru o prezentare detaliată a punctelor de vedere diferite, a se vedea avizul CCSS (a se vedea nota de subsol 25) și raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta propunere.

(73)    Timpul necesar pentru ca concentrația sa să scadă la jumătate.

(74)    A se vedea nota de subsol 23.

(75)    A se vedea notele de subsol 31 și 37.

(76)    RPA(2021), a se vedea nota de subsol 20. La lansarea studiului, atât introducerea valorilor-limită pentru diizocianați, cât și actualizarea valorilor-limită pentru plumb urmau să fie efectuate în conformitate cu DAC. Cu toate acestea, raportul de evaluare a impactului a fost elaborat în urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu din ianuarie 2022 de extindere a domeniului de aplicare al DCM și, prin urmare, a luat în considerare includerea substanțelor toxice pentru reproducere în cadrul DCMR și implicațiile acesteia.

(77)    Avizul CER. A se vedea nota de subsol 23.

(78)    A se vedea nota de subsol 25 .

(79)    Disponibile la: https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_en .

(80)    Întreprinderile care își desfășoară activitatea cu plumb vor suporta doar costurile aferente măsurilor de gestionare a riscurilor.

(81)    Instrumentul #22 din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare privind IMM-urile.

(82)     https://ec.europa.eu/eurostat/web/experimental-statistics/european-occupational-diseases-statistics  

(83)    Campania a urmărit mai multe obiective, inclusiv sensibilizarea cu privire la importanța prevenirii riscurilor generate de substanțele periculoase, promovarea evaluării riscurilor, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la riscurile expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă și îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la cadrul legislativ. Campania s-a desfășurat în perioada 2018-2019. Unul dintre rezultatele acesteia este o bază de date cu orientări și bune practici disponibilă la adresa https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances/practical-tools-dangerous-substances .

(84)    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(85)    Directiva (UE) 2022/431 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2022 de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (JO L 88, 16.3.2022, p. 1).

(86)    Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 131, 5.5.1998, p. 11).

(87)    Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(88)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(89)    Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1);

(90)    Avizul CCSS privind plumbul (2021): https://circabc.europa.eu/ui/group/cb9293be-4563-4f19-89cf-4c4588bd6541/library/60b206e1-ee10-40c2-9540-fb6510c11a0c/details  

(91)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(92)    Privind evaluarea limitelor de expunere profesională pentru plumb și compușii săi, prezentată la 11 iunie 2020 (a se vedea secțiunea 8.2.4 din anexa la aviz). https://echa.europa.eu/documents/10162/ed7a37e4-1641-b147-aaac-fce4c3014037  

(93)    A se vedea nota de subsol 8.

(94)    Avizul CCSS privind diizocianații (2021): https://circabc.europa.eu/ui/group/cb9293be-4563-4f19-89cf-4c4588bd6541/library/0d11d394-b1e8-4e1a-a962-5ad60f4ab2ae/details  

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 13.2.2023

COM(2023) 71 final

ANEXE

la

propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului

de modificare a Directivei 98/24/CE a Consiliului și a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește valorile-limită pentru plumb, compușii anorganici ai acestuia și diizocianați

{SEC(2023) 67 final} - {SWD(2023) 34 final} - {SWD(2023) 35 final} - {SWD(2023) 36 final}

ANEXA I

ANEXA II

Anexele III și IIIa la Directiva 2004/37/CE se modifică după cum urmează:

(1)    în anexa III, punctul A, 

rândul referitor la plumb anorganic și compușii săi se înlocuiește cu următorul text:

„