(2)

Industria UE și-a dovedit reziliența intrinsecă, dar se confruntă cu dificultăți. Inflația ridicată, deficitele de forță de muncă, perturbările post-COVID ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea ratelor dobânzii, creșterea bruscă a costurilor energiei și a prețurilor factorilor de producție afectează competitivitatea industriei UE. La acestea se adaugă concurența puternică, dar nu întotdeauna loială, de pe piața mondială fragmentată. UE a prezentat deja mai multe inițiative de sprijinire a industriei sale, cum ar fi Planul industrial al Pactului verde (40), Actul european privind materiile prime critice (41), Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (42), noul cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat (43) și REPowerEU (44). Deși aceste soluții oferă un sprijin rapid și specific, UE are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiții ale industriilor sale, care să protejeze coeziunea și condițiile de concurență echitabile pe piața unică și să reducă dependențele strategice ale UE.

(2)

Industria UE și-a dovedit reziliența intrinsecă, dar competitivitatea sa trebuie asigurată și în viitor. Inflația ridicată, deficitele de forță de muncă, perturbările post-COVID ale lanțurilor de aprovizionare, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea ratelor dobânzii, creșterea bruscă a costurilor energiei și a prețurilor factorilor de producție afectează competitivitatea industriei UE și au evidențiat cat de important este ca Uniunea să își asigure autonomia strategică deschisă și să își reducă dependența strategică de țările terțe în diferite sectoare. La acestea se adaugă concurența puternică, dar nu întotdeauna loială, de pe piața mondială fragmentată. UE a prezentat deja mai multe inițiative de sprijinire a industriei sale, cum ar fi Planul industrial al Pactului verde (40), Actul european privind materiile prime critice (41), Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (42), noul cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat (43) și Mecanismul de redresare și reziliență, modificat de REPowerEU (43a)  (44). Deși aceste soluții oferă un sprijin rapid și specific, UE are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiții ale industriilor sale, care să protejeze coeziunea și condițiile de concurență echitabile pe piața unică, să creeze locuri de muncă de calitate, să faciliteze accesul la finanțare și să reducă dependențele strategice ale UE. Adaptarea unor cadre noi și diferite pentru ajutoarele de stat a facilitat alocarea potențială a unor volume importante de ajutoare de stat. Într-un context mai dificil, această situație ar putea submina eficacitatea pieței interne.

(2a)

Piața unică a adus avantaje economice, sociale și politice semnificative întregii Uniuni, inclusiv cetățenilor și întreprinderilor sale. Deși aceste beneficii sunt recunoscute la scară largă, este imperativ să se caute în continuare soluții pentru a valorifica într-o măsură mai mare potențialul său societal neexploatat. Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 intitulată „Piața unică la 30 de ani” indică direcția strategică a pieței unice pe termen lung. Viitoarea piață unică trebuie să rămână adaptabilă având în vedere evoluția dinamicii geopolitice, progresele tehnologice și tranziția verde și cea digitală, încurajând totodată reziliența sistemelor de sănătate în contextul îmbătrânirii populației, și contribuind la creșterea competitivității și a productivității Uniunii pe termen lung.

(3)

Adoptarea și extinderea utilizării tehnologiilor profunde și digitale, tehnologiilor curate și biotehnologiilor în Uniune vor fi esențiale pentru valorificarea oportunităților și pentru îndeplinirea obiectivelor tranziției verzi și ale celei digitale, promovând în acest mod competitivitatea industriei europene și durabilitatea acesteia. Prin urmare, sunt necesare măsuri imediate pentru a sprijini dezvoltarea sau producția unor astfel de tehnologii în Uniune și protejarea și consolidarea lanțurilor lor valorice, reducând în acest mod dependențele strategice ale Uniunii și abordând deficitele existente de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare prin cursuri de formare și programe de ucenicie și prin crearea de locuri de muncă atractive și de calitate, accesibile tuturor.

(3)

Adoptarea și extinderea utilizării tehnologiilor digitale, tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și a biotehnologiilor și a științelor vieții vor fi esențiale pentru a reduce dependențele strategice ale Uniunii, a valorifica oportunitățile și a îndeplini obiectivele tranziției verzi și ale celei digitale, asigurând suveranitatea și autonomia strategică a Uniunii și promovând în acest mod competitivitatea industriei europene și durabilitatea acesteia. Prin urmare, sunt necesare măsuri imediate pentru a sprijini dezvoltarea sau producția unor astfel de tehnologii în Uniune și protejarea și consolidarea lanțurilor lor de aprovizionare , reducând în acest mod dependențele strategice ale Uniunii și abordând deficitele existente de forță de muncă și de competențe în sectoarele relevante prin învățarea pe tot parcursul vieții, cursuri de formare și programe de ucenicie și prin crearea de locuri de muncă atractive și de calitate, accesibile tuturor.

(4)

Este necesar să se acorde sprijin pentru tehnologii critice în următoarele domenii: tehnologii profunde și digitale, tehnologii curate și biotehnologii (inclusiv lanțurile valorice ale materiilor prime critice corespunzătoare), în special proiecte, întreprinderi și sectoare care au un rol esențial pentru competitivitatea și reziliența UE și pentru lanțurile sale valorice. De exemplu, tehnologiile profunde și tehnologiile digitale ar trebui să includă microelectronica, calculul de înaltă performanță, tehnologiile cuantice (și anume tehnologiile de calcul, de comunicare și de detecție), cloud computingul, edge computingul și inteligența artificială, tehnologiile de securitate cibernetică, robotica, tehnologia 5G și conectivitatea avansată și realitățile virtuale, inclusiv acțiunile legate de tehnologiile profunde și digitale pentru dezvoltarea aplicațiilor de apărare și aerospațiale. Tehnologiile curate ar trebui să includă, printre altele, energia din surse regenerabile, stocarea energiei electrice și termice, pompe de căldură, rețeaua de energie electrică, combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, combustibili alternativi durabili, electrolizoarele și pilele de combustie, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, eficiența energetică, hidrogen și infrastructura conexă, soluții energetice inteligente, tehnologii vitale pentru durabilitate, cum ar fi purificarea apei și desalinizarea, materiale avansate, cum ar fi nanomaterialele, materialele compozite și viitoarele materiale de construcție curate, precum și tehnologiile pentru extracția și prelucrarea durabile ale materiilor prime critice. Biotehnologia ar trebui luată în considerare pentru a include tehnologii precum biomoleculele și aplicațiile lor, produsele farmaceutice și tehnologiile medicale vitale pentru securitatea sanitară, biotehnologia culturilor și biotehnologia industrială, cum ar fi eliminarea deșeurilor și producție biotehnologică. Comisia poate emite orientări pentru a prezenta în detaliu domeniul de aplicare al tehnologiilor din aceste trei domenii considerate esențiale în conformitate cu prezentul regulament, pentru a promova o interpretare comună a proiectelor, a întreprinderilor și a sectoarelor care urmează să fie sprijinite în cadrul programelor respective în lumina obiectivului strategic comun. În plus, tehnologiile din oricare dintre aceste trei domenii care fac obiectul unui proiect important de interes european comun (PIIEC) aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE ar trebui să fie considerate esențiale, iar proiectele individuale care intră în domeniul de aplicare al unui astfel de PIIEC ar trebui să fie eligibile pentru finanțare, în conformitate cu normele programului respectiv, în măsura în care deficitul de finanțare identificat și costurile eligibile nu au fost încă acoperite integral.

(4)

Este necesar să se acorde sprijin pentru tehnologii critice în următoarele domenii: tehnologii digitale, tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, biotehnologii și științele vieții, inclusiv medicamentele de pe lista Uniunii a medicamentelor esențiale stabilită în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2022/123 al Parlamentului European și al Consiliului  (44a) și componentele acestora, precum și lanțurile de aprovizionare aferente acestor tehnologii, în special în proiecte, întreprinderi și sectoare care au un rol esențial pentru competitivitatea și reziliența UE. Din motive de claritate și coerență juridică, definiția tehnologiilor digitale ar trebui să fie aliniată la definiția cuprinsă în Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului  (44b) , iar definiția tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete este aliniată la definiția din Regulamentul (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete]. În absența unei definiții a biotehnologiilor în dreptul Uniunii, prezentul regulament ar trebui să preia definiția OCDE. Științele vieții ar trebui să includă aplicarea cunoștințelor științifice în domenii precum biologia, zoologia, botanica, ecologia, fiziologia, biochimia, microbiologia, farmacologia, agronomia și medicina. Medicamentele esențiale, inclusiv ingredientele farmaceutice active, enumerate în lista de medicamente esențiale a Uniunii, ar trebui, de asemenea, să fie acoperite. Autonomia strategică deschisă și competitivitatea Uniunii nu pot fi consolidate fără a consolida lanțurile de aprovizionare în sectoarele tehnologice vizate de prezentul regulament. Prin urmare, sprijinul financiar acordat proiectelor de-a lungul lanțului de aprovizionare pentru fabricarea de tehnologii esențiale contribuie, de asemenea, la obiectivele STEP. Tehnologiile ar trebui considerate esențiale atunci când aduc un element inovator, de ultimă generație, cu un potențial economic semnificativ pentru piața unică sau contribuie la prevenirea sau reducerea dependențelor Uniunii. Comisia ar trebui să adopte un act delegat, în termen de cel mult două luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, pentru a preciza în detaliu domeniul de aplicare al tehnologiilor din aceste trei sectoare considerate esențiale în conformitate cu prezentul regulament, pentru a promova o interpretare comună a proiectelor, a întreprinderilor și a sectoarelor care urmează să fie sprijinite în cadrul programelor respective în lumina obiectivului strategic comun de a reduce dependențele critice. Atunci când definește dependențele strategice, Comisia ar trebui să se bazeze pe evaluările efectuate în ultimii ani. Atunci când definește dependențele strategice, Comisia ar trebui să se bazeze pe evaluările efectuate în ultimii ani.44b Comisia ar trebui să revizuiască actul delegat ținând seama de constatările raportului său intermediar de evaluare întocmit în conformitate cu prezentul regulament și să îl adapteze la condițiile predominante pe piață la momentul respectiv. (44c) Întrucât Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete oferă o înțelegere cuprinzătoare a industriilor europene care sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor climatice în 2050, ar trebui să se considere că proiectele strategice, identificate în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete] care respectă criteriile de reziliență sau de competitivitate din Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în spiritul aspectelor critice ale tuturor proiectelor tehnologice în temeiul prezentului regulament, îndeplinesc obiectivele STEP. Același lucru ar trebui să se aplice proiectelor strategice identificate în temeiul Regulamentului (UE)... [Actul european privind materiile prime critice].

(5)

Consolidarea capacității de producție a tehnologiilor-cheie în Uniune nu va fi posibilă fără o forță de muncă calificată considerabilă. Cu toate acestea, deficitele de forță de muncă calificată și de competențe au crescut în toate sectoarele, inclusiv în cele considerate esențiale pentru tranziția verde și cea digitală, și pun în pericol dezvoltarea tehnologiilor-cheie, inclusiv în contextul schimbărilor demografice. Prin urmare, este necesar să se stimuleze activarea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii relevante pentru sectoarele strategice, în special prin crearea de locuri de muncă și de programe de ucenicie pentru tineri, persoanele defavorizate, în special tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Un astfel de sprijin va completa o serie de alte acțiuni menite să răspundă nevoilor în materie de competențe care decurg din tranziție, prezentate în Agenda pentru competențe în UE (45).

(5)

Consolidarea capacității de producție a tehnologiilor în sectoarele relevante identificate în temeiul prezentului regulament în Uniune nu va fi posibilă fără o forță de muncă calificată considerabilă. Cu toate acestea, deficitele de forță de muncă calificată și de competențe, care au crescut în toate sectoarele, inclusiv în cele considerate esențiale pentru tranziția verde și cea digitală, se așteaptă să crească și mai mult având în vedere schimbările demografice și să pună în pericol dezvoltarea tehnologiilor în sectoarele relevante identificate în temeiul prezentului regulament. Prin urmare, este necesar să se stimuleze activarea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii relevante pentru sectoarele vizate, în special prin investiții în învățare și învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea competențelor relevante, crearea de locuri de muncă și de programe de ucenicie de calitate pentru tinerii defavorizați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Un astfel de sprijin va completa o serie de alte acțiuni menite să răspundă nevoilor în materie de competențe care decurg din tranziție, prezentate în Agenda pentru competențe în UE (45). Aceste acțiuni dețin un rol important pentru a promova în continuare o mentalitate favorabilă recalificării și perfecționării, pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, și pentru a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate, cu scopul de a valorifica întregul potențial al dublei tranziții verzi și digitale într-o manieră echitabilă, incluzivă și justă din punct de vedere social.

(6)

Amploarea investițiilor necesare pentru tranziție impune o mobilizare deplină a finanțării disponibile în cadrul programelor și fondurilor existente ale UE, inclusiv în cadrul celor care acordă o garanție bugetară pentru operațiunile de finanțare și de investiții și pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare și a operațiunilor de finanțare mixtă. O astfel de finanțare ar trebui să fie utilizată într-un mod mai flexibil, pentru a oferi sprijin prompt și specific pentru tehnologiile critice din sectoarele strategice. Prin urmare, platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) ar trebui să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții ale Uniunii prin acordarea de sprijin pentru o mai bună canalizare a fondurilor UE existente către investiții critice menite să sprijine dezvoltarea sau producția de tehnologii critice, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, menținând astfel coeziunea și vizând o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic a proiectelor finanțate în cadrul STEP, în conformitate cu mandatele programelor respective.

(6)

În următorii ani vor fi necesare investiții semnificative pentru a consolida autonomia strategică deschisă a Uniunii într-un mod cuprinzător, pentru a menține competitivitatea sa pe piața mondială și pentru a realiza tranziția verde și cea digitală. Programele și fondurile existente ale UE, inclusiv cele care acordă o garanție bugetară pentru operațiunile de finanțare și de investiții și pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare și a operațiunilor de finanțare mixtă, ar trebui să contribuie la îndeplinirea acestor obiective. Pe lângă mobilizarea sa deplină, finanțarea din partea Uniunii ar trebui să fie utilizată într-un mod mai flexibil, pentru a oferi sprijin prompt și specific pentru tehnologiile din sectoarele relevante, consolidând finanțarea proiectelor la nivelul Uniunii și a celor transfrontaliere. Prin urmare, platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) ar trebui să sprijine o mai bună canalizare a fondurilor Uniunii către investiții critice menite să sprijine dezvoltarea sau producția de tehnologii în sectoarele relevante, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, menținând astfel coeziunea și vizând o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic a proiectelor finanțate în cadrul STEP, în conformitate cu mandatele programelor respective. Deși este deschis fiecărui stat membru, STEP ar trebui să pună un accent deosebit pe văile industriale care contribuie la obiectivul zero emisii nete definite în Regulamentul (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete], pe proiectele din teritoriile incluse în planurile teritoriale pentru o tranziție justă menționate la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2021/1056, pe regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și pe regiunile mai dezvoltate din statele membre, al căror PIB pe cap de locuitor este sub media la nivelul UE pentru UE-27 măsurată în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculată pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2015-2017.

(7)

STEP ar trebui să identifice resursele care ar trebui să fie puse în aplicare în cadrul programelor și fondurilor existente ale Uniunii, al InvestEU, al programului Orizont Europa, al Fondului european de apărare și al Fondului pentru inovare. În acest scop, ar trebui acordată o finanțare suplimentară în valoare de 10 miliarde EUR. Din acest cuantum, 5 miliarde EUR ar trebui utilizate pentru majorarea capitalului de dotare al Fondului pentru inovare (46) și 3 miliarde EUR pentru majorarea cuantumului total al garanției UE disponibil pentru compartimentul pentru UE în temeiul Regulamentului privind InvestEU la 7,5 miliarde EUR (47), ținând seama de rata de provizionare relevantă. Ar trebui pusă la dispoziție o sumă de 0,5 miliarde EUR pentru a majora pachetul financiar în temeiul Regulamentului privind programul Orizont Europa (48), care ar trebui modificat în consecință, și suma de 1,5 miliarde pentru Fondul european de apărare (49).

(7)

STEP ar trebui să identifice resursele disponibile în cadrul programelor și fondurilor existente ale Uniunii, și anume al InvestEU, al programului Orizont Europa, al EU4Health, al programului „Europa digitală”, al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului de coeziune, al Fondului pentru o tranziție justă (FTJ), al Fondului social european Plus (FSE +), al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), al Fondului european de apărare și al Fondului pentru inovare, pentru proiectele care contribuie la obiectivele STEP. În acest scop, ar trebui acordată o finanțare suplimentară din partea Uniunii în valoare de 13 miliarde EUR. Din acest cuantum, 5 miliarde EUR ar trebui utilizate pentru majorarea capitalului de dotare al Fondului pentru inovare (46) și 4,2 miliarde EUR pentru majorarea cuantumului total al garanției UE disponibil pentru compartimentul pentru UE în temeiul Regulamentului privind InvestEU (47) la 10,5 miliarde EUR, ținând seama de rata de provizionare relevantă. Ar trebui pusă la dispoziție o sumă de 1,3 miliarde EUR pentru a majora pachetul financiar în temeiul Regulamentului privind programul Orizont Europa (48), care ar trebui modificat în consecință, și suma de 2,5 miliarde pentru Fondul european de apărare (49).

(8)

Ar trebui acordată o „marcă de suveranitate” pentru proiectele care contribuie la obiectivele STEP, cu condiția ca proiectele respective să fi fost evaluate și să respecte cerințele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere și de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri lansată în cadrul programului Orizont Europa, al programului „Europa digitală” (50), al programului „UE pentru sănătate” (51), al Fondului european de apărare sau al Fondului pentru inovare și indiferent dacă proiectele respective au primit finanțare în cadrul acestor instrumente. Aceste cerințe minime de calitate vor fi stabilite în vederea identificării proiectelor de înaltă calitate. Această marcă ar trebui utilizată ca etichetă de calitate, pentru a ajuta proiectele să atragă investiții publice și private prin certificarea contribuției lor la obiectivele STEP. În plus, marca va promova un acces mai bun la finanțarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din mai multe instrumente ale Uniunii.

(8)

Ar trebui acordată o „marcă de suveranitate” pentru proiectele care contribuie la obiectivele STEP, luând în considerare contribuția lor la consolidarea și structurarea rețelelor industriale locale și contribuția lor la crearea de locuri de muncă, cu condiția ca proiectele respective să fi fost evaluate și să respecte cerințele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere și de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri lansată în cadrul programului Orizont Europa, al programului „Europa digitală” (50), al programului „UE pentru sănătate” (51), al Fondului european de apărare, al Fondului pentru inovare sau al fondurilor politicii de coeziune, și indiferent dacă proiectele respective au primit finanțare în cadrul acestor instrumente. Aceste cerințe minime de calitate vor fi stabilite în vederea identificării proiectelor de înaltă calitate. Se consideră că proiectele strategice identificate în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete], care respectă criteriile de reziliență sau de competitivitate prevăzute în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, contribuie la obiectivele prezentului regulament, fie reducând sau împiedicând dependențele strategice, fie prin aducând un element inovator și de ultimă generație pe piața unică. Prin urmare, aceste proiecte strategice în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete] ar trebui să primească o marcă de suveranitate. În același mod, dat fiind că toate proiectele strategice identificate în temeiul Regulamentului (UE)... [Actul european privind materiile prime critice] vizează îndeplinirea obiectivelor acestei platforme, acestea ar trebui să primească, de asemenea, o marcă de suveranitate. Pentru a promova proiecte care vor contribui în cele din urmă la reducerea dependenței strategice europene de țări terțe, marca ar trebui să fie acordată numai proiectelor gestionate de entități juridice stabilite în Uniune sau într-o țară terță asociată la programul în cauză. În același spirit, dacă proiectul este gestionat de mai multe entități juridice, marca ar trebui acordată proiectului numai cu condiția ca cel puțin o entitate juridică independentă să fie stabilită într-un stat membru și cel puțin alte două entități juridice independente să fie stabilite în state membre sau țări asociate diferite. Această marcă ar trebui utilizată ca etichetă de calitate, pentru a ajuta proiectele să atragă investiții publice și private prin certificarea contribuției lor la obiectivele STEP. În plus, marca va promova un acces mai bun la finanțarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din mai multe instrumente ale Uniunii. Statele membre ar trebui să fie, de asemenea, încurajate să țină seama de marca de suveranitate atunci când acordă sprijin financiar prin propriile lor programe.

(9)

În acest scop, ar trebui să existe posibilitatea utilizării evaluărilor efectuate în scopul altor programe ale Uniunii în conformitate cu articolele 126 și 127 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (52), pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor Uniunii și pentru a încuraja investițiile în tehnologiile prioritare. Statele membre ar trebui să ia în considerare includerea acțiunilor cărora li s-a acordat marca de suveranitate atunci când își elaborează și propun planurile de redresare și reziliență (53) și atunci când decid cu privire la proiectele de investiții care urmează să fie finanțate din cota care le revine din Fondul pentru modernizare, cu condiția respectării dispozițiilor Regulamentului MRR. Marca de suveranitate ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare de către Comisie în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI și al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute la articolul 23 din Regulamentul InvestEU. În plus, partenerii de implementare ar trebui să aibă obligația de a examina proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din regulamentul respectiv. Autoritățile responsabile cu programele vizate de STEP ar trebui, de asemenea, să fie încurajate să ia în considerare sprijinirea proiectelor strategice identificate în conformitate cu Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și Actul european privind materiile prime critice care intră sub incidența articolului 2 din regulament și pentru care se pot aplica norme privind finanțarea cumulativă.

(9)

În acest scop, ar trebui să existe posibilitatea utilizării evaluărilor efectuate în scopul altor programe ale Uniunii în conformitate cu articolele 126 și 127 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (52), pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor Uniunii și pentru a încuraja investițiile în tehnologiile prioritare. Statele membre ar trebui să ia în considerare includerea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate atunci când își revizuiesc planurile de redresare și reziliență și atunci când decid cu privire la proiectele de investiții care urmează să fie finanțate din cota care le revine din Fondul pentru modernizare, cu condiția respectării dispozițiilor Regulamentului MRR (53). Marca de suveranitate ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare de către Comisie în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI și al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute la articolul 23 din Regulamentul InvestEU. În plus, partenerii de implementare ar trebui să aibă obligația de a examina proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din regulamentul respectiv. Autoritățile responsabile cu programele vizate de STEP ar trebui să ia în considerare sprijinirea proiectelor strategice identificate în conformitate cu Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete] și Regulamentul (UE).../... [Actul european privind materiile prime critice] care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament și pentru care se pot aplica norme privind finanțarea cumulativă.

(9a)

Pentru a asigura autonomia strategică deschisă și a consolida valorificarea pe piață a rezultatelor cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor critice, Uniunea trebuie să acționeze ca un organism de stabilire a standardelor, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 2 februarie 2022 intitulată „O strategie a UE privind standardizarea - Stabilirea unor standarde globale în sprijinul unei piețe unice a UE reziliente, verzi și digitale”. Prin urmare, proiectele care includ eforturi de standardizare în propunerea lor, ar trebui să fie favorizate în toate programele Uniunii care furnizează finanțare în cadrul STEP. În plus, este imperativ ca proiectele din cadrul STEP să ia în considerare standardizarea în punerea lor în aplicare, pentru a accelera și a extinde implementarea unei anumite tehnologii pe piața unică. În plus, alinierea standardelor internaționale la interesele europene poate asigura poziția de lider tehnologic și condiții de concurență echitabile la nivel mondial. Comisia și statele membre ar trebui să depună eforturi specifice pentru a ajuta proiectele din cadrul STEP să participe în mod activ la elaborarea de standarde și în cadrul organismelor de standardizare naționale, europene și, după caz, internaționale.

(9b)

Întrucât încrederea este un element esențial pentru investiții, ar trebui instituită o structură de guvernanță pentru a se asigura că STEP este pus în aplicare într-un mod eficace, eficient, echitabil și transparent. În acest scop, Comisia ar trebui să înființeze un comitet STEP compus din experți privind diferitele tehnologii care intră sub incidența prezentului regulament, precum și privind programele și fondurile Uniunii care oferă sprijin financiar platformei. Comitetul STEP ar trebui să fie însărcinat cu acordarea și promovarea mărcii de suveranitate și cu gestionarea portalului pentru suveranitate și să își asume un rol de coordonare între diferitele rețele și părți interesate relevante pentru atingerea obiectivelor platformei. Având în vedere că tehnologiile care intră sub incidența prezentului regulament sunt în continuă evoluție, ar trebui înființat un Grup consultativ industrial privind tehnologiile strategice, care să asiste Comisia oferind consiliere cu privire la cele mai recente evoluții tehnologice și la provocările cu care se confruntă sectoarele în cauză. Acest grup ar trebui să fie alcătuit din reprezentanți ai industriei din Uniune din sectoarele reglementate de prezentul regulament. În cadrul Grupului consultativ industrial ar trebui să se țină seama de echilibrul geografic.

(10)

Comisia ar trebui să creeze un nou site accesibil publicului („Portalul pentru suveranitate”) pentru a oferi informații cu privire la sprijinul disponibil pentru întreprinderile și inițiatorii de proiecte care caută fonduri pentru investițiile STEP. În acest scop, portalul ar trebui să prezinte într-un mod accesibil și ușor de utilizat oportunitățile de finanțare pentru investițiile STEP disponibile în cadrul bugetului UE. Acesta ar trebui să includă informații cu privire la programele gestionate direct, cum ar fi Orizont Europa, programul „Europa digitală”, programul„UE pentru sănătate” și Fondul pentru inovare, precum și alte programe, cum ar fi InvestEU, MRR și fondurile politicii de coeziune. În plus, Portalul pentru suveranitate ar trebui să contribuie la creșterea vizibilității investițiilor STEP pentru investitori, prin enumerarea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate. Portalul ar trebui, de asemenea, să includă o listă a autorităților naționale competente responsabile cu îndeplinirea rolului de puncte de contact pentru implementarea STEP la nivel național.

(10)

Comisia ar trebui să creeze un nou site accesibil publicului („Portalul pentru suveranitate”) pentru a oferi informații cu privire la sprijinul disponibil pentru proiectele care contribuie la obiectivele STEP. Pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor și inițiatorilor de proiecte care caută fonduri pentru proiecte STEP în cadrul programelor de finanțare ale Uniunii, Portalul pentru suveranitate ar trebui să prezinte într-un mod accesibil și ușor de utilizat oportunitățile de finanțare pentru investițiile STEP disponibile în cadrul bugetului UE. Acesta ar trebui să includă informații cu privire la programele Uniunii gestionate direct Orizont Europa, Europa digitală, „UE pentru sănătate”, Fondul european de apărare și Fondul pentru inovare, precum și cu privire la alte surse de finanțare ale Uniunii, și anume InvestEU, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune. Pentru a crește utilitatea Portalului pentru suveranitate pentru inițiatorii de proiecte, portalul ar trebui să includă un simulator rapid care să ofere îndrumări cu privire la programul sau finanțarea Uniunii pentru care poate fi eligibil un proiect individual, fără a divulga informații comerciale confidențiale și fără a fi obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus, Portalul pentru suveranitate ar trebui să contribuie la creșterea vizibilității investițiilor STEP pentru investitori, prin enumerarea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate. Publicarea informațiilor referitoare la proiectele legate de securitate și apărare ar trebui să fie evaluată de la caz la caz și să se limiteze la proiectele în cazul cărora publicarea este considerată necesară de către inițiatorul proiectului sau de către Comisie. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită necesității de a proteja confidențialitatea securității informațiilor în materie de apărare. Portalul ar trebui, de asemenea, să includă o listă a autorităților naționale competente responsabile cu îndeplinirea rolului de puncte de contact pentru implementarea STEP la nivel național. Comisia ar trebui să asigure complementaritatea portalului cu alte platforme similare, inclusiv cu Platforma referitoare la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (NZIA), și să evite birocrația și sarcinile administrative.

(10a)

Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a obiectivelor platformei pentru a urmări progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de politică ale Uniunii. Monitorizarea ar trebui să fie efectuată într-un mod specific și proporțional cu activitățile desfășurate în cadrul platformei, cu scopul de a se evita reglementarea excesivă și sarcina administrativă, în special pentru beneficiarii finanțării. Pentru a garanta răspunderea în fața cetățenilor Uniunii, Comisia ar trebui să raporteze anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivelor platformei în cadrul fiecăruia dintre programe și fonduri, cu privire la cheltuielile totale ale STEP finanțate în temeiul programelor și fondurilor respective și cu privire la performanța STEP pe baza indicatorilor de performanță prevăzuți de programele respective. În plus, ar trebui furnizate informații cu privire la contribuția calitativă și cantitativă a platformei la proiectele transfrontaliere și la proiectele din fiecare stat membru.

(11)

Deși platforma STEP se bazează pe reprogramarea și consolidarea programelor existente pentru sprijinirea investițiilor strategice, aceasta este, de asemenea, un element important pentru testarea fezabilității și pregătirea unor noi intervenții ca un pas către crearea unui Fond european pentru suveranitate. Evaluarea din 2025 va analiza relevanța acțiunilor întreprinse și va servi drept bază pentru analizarea necesității unei extinderi a sprijinului către sectoarele strategice.

(11)

Deși platforma STEP se bazează pe reprogramarea și consolidarea programelor existente pentru sprijinirea investițiilor strategice și reducerea dependențelor Uniunii, aceasta este, de asemenea, un element important pentru testarea fezabilității și pregătirea unor noi intervenții care să ofere răspunsul structural necesar la nevoile de investiții ale Uniunii. În special, aceasta poate fi considerată un pas înainte către instituirea unui Fond european pentru suveranitate care ar putea contribui la conturarea și consolidarea unei politici industriale europene, furnizând o finanțare sporită industriei europene în cadrul financiar multianual de după 2027. Evaluarea la jumătatea perioadei din 2025 va analiza pertinența acțiunilor întreprinse și va furniza o actualizare a situației dependențelor Uniunii și a celor mai strategice sectoare pentru a consolida autonomia sa într-un mod cuprinzător. În evaluarea intermediară, Comisia ar trebui să analizeze și posibilitatea de a extinde Portalul pentru suveranitate pentru a reuni pe un singur portal toate site-urile web disponibile public existente și a furniza informații cu privire la programele și fondurile Uniunii care fac obiectul gestiunii directe, partajate și indirecte. Acesta ar trebui servi drept bază pentru analizarea necesității unei extinderi a sprijinului către sectoarele strategice în cadrul financiar multianual de după 2027, cu scopul de a răspunde mai bine provocărilor identificate și de a îndeplini obiectivele de politică ale Uniunii în acest domeniu.

(12)

Directiva 2003/87/CE (54) ar trebui modificată pentru a permite o finanțare suplimentară cu un pachet financiar în valoare de 5 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027. Fondul pentru inovare sprijină investițiile în tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, care urmează să fie acoperite de STEP. Prin urmare, creșterea volumului Fondului pentru inovare ar trebui să permită furnizarea de finanțare care să răspundă obiectivului de sprijinire a dezvoltării sau a producției în Uniune de tehnologii curate critice. În conformitate cu obiectivele de asigurare a coeziunii și de promovare a pieței unice și pentru a sprijini tranziția verde și dezvoltarea tehnologiilor curate în întreaga Uniune, pachetul financiar suplimentar ar trebui pus, prin intermediul unor cereri de propuneri deschise, la dispoziția entităților din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017.

(12)

Directiva 2003/87/CE (54) ar trebui modificată pentru a permite o finanțare suplimentară cu un pachet financiar în valoare de 5 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027 care va fi asigurat de la bugetul general al Uniunii Europene. Fondul pentru inovare sprijină investițiile în tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, care urmează să fie acoperite de STEP. Prin urmare, creșterea volumului Fondului pentru inovare ar trebui să permită furnizarea de finanțare care să răspundă obiectivului de sprijinire a dezvoltării sau a producției în Uniune de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. În conformitate cu obiectivele de asigurare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și de promovare a pieței unice și pentru a sprijini tranziția verde și dezvoltarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în întreaga Uniune, pachetul financiar suplimentar ar trebui pus la dispoziție prin intermediul unor cereri de propuneri pentru proiecte strategice definite în Regulamentul (.../...) [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete], cu condiția ca acestea să respecte criteriile de reziliență sau de competitivitate în procesul de selecție a proiectelor strategice. Până la 31 decembrie 2025, pachetul financiar ar trebui să fie pus la dispoziție în părți egale entităților din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017 și entităților din toate statele membre. Pe tot parcursul acestor cereri de propuneri ar trebui să se mențină asistența tehnică pentru statele membre cu un nivel scăzut de participare, așa cum se prevede în ultima revizuire a Directivei privind ETS.

(13)

Pentru a extinde posibilitățile de sprijin pentru investiții care vizează consolidarea dezvoltării industriale și a lanțurilor valorice în sectoare strategice, domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR ar trebui extins prin includerea unor noi obiective specifice în cadrul FEDR, fără a aduce atingere normelor privind eligibilitatea cheltuielilor și a cheltuielilor legate de climă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 (55) și în Regulamentul (UE) 2021/1058 (56). În sectoarele strategice, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, sprijinirea investițiilor productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, care pot avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE. Autoritățile de management sunt încurajate să promoveze colaborarea dintre întreprinderile mari și IMM-urile locale, lanțurile de aprovizionare, ecosistemele de inovare și cele tehnologice. Acest lucru ar permite sporirea capacității globale a Europei de a-și consolida poziția în aceste sectoare prin asigurarea accesului tuturor statelor membre la astfel de investiții, contracarând în acest mod riscul de creștere a disparităților.

(13)

Pentru a extinde posibilitățile de sprijin pentru investiții care vizează consolidarea dezvoltării industriale și a lanțurilor valorice în sectoare strategice, domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR ar trebui extins prin includerea unor noi obiective specifice în cadrul FEDR, fără a aduce atingere normelor privind eligibilitatea cheltuielilor și a cheltuielilor legate de climă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 (55) și în Regulamentul (UE) 2021/1058 (56). În sectoarele strategice, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, sprijinirea investițiilor productive în întreprinderile, în special IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, care pot avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE. Autoritățile de management sunt încurajate să promoveze colaborarea dintre întreprinderile mari și IMM-urile locale, lanțurile de aprovizionare, ecosistemele de inovare și cele tehnologice. Acest lucru ar permite sporirea capacității globale a Europei de a-și consolida poziția în aceste sectoare prin asigurarea accesului tuturor statelor membre la astfel de investiții, contracarând în acest mod riscul de creștere a disparităților. Resursele programate pentru aceste noi obiective specifice ar trebui să fie limitate la maximum 20 % din alocarea inițială a FEDR în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1058.

(14)

Domeniul de aplicare al sprijinului FTJ, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1056 (57), ar trebui, de asemenea, extins pentru a acoperi investițiile întreprinderilor mari în tehnologii curate care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu contribuția preconizată la tranziția către neutralitatea climatică, astfel cum se prevede în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. Sprijinul acordat pentru astfel de investiții nu ar trebui să necesite o revizuire a planului teritorial pentru o tranziție justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor care justifică investițiile din perspectiva creării de locuri de muncă.

(14)

Domeniul de aplicare al sprijinului FTJ, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1056 (57), ar trebui, de asemenea, extins pentru a acoperi investițiile întreprinderilor în tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care abordează deficitul de forță de muncă și de competențe în sprijinul acestor investiții, contribuind la îndeplinirea obiectivelor STEP, cu accentul pe IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu contribuția preconizată la tranziția către neutralitatea climatică, astfel cum se prevede în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. În contextul sprijinului pentru alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, investițiile care contribuie la crearea de programe de ucenicii și de locuri de muncă sau care oferă educație sau formare pentru noi competențe. Sprijinul acordat pentru astfel de investiții nu ar trebui să necesite o revizuire a planului teritorial pentru o tranziție justă.

(14a)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a transfera, integral sau parțial, alocarea lor provizorie din resursele rezervei de ajustare la Brexit către FEDR sau FSE+, cu condiția ca aceste resurse să sprijine investiții productive, ceea ce poate avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și a celor de tranziție, precum și a regiunilor mai dezvoltate ale statelor membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE, inclusiv a regiunilor și comunităților locale cel mai grav afectate de retragerea Regatului Unit din Uniune. Investițiile care contribuie la obiectivele STEP și care urmează să fie finanțate în cadrul FEDR și FSE+ și al rezervei de ajustare la Brexit pot servi unor scopuri similare și pot avea un conținut similar, întrucât ambele vizează în cele din urmă să permită creșterea capacității globale a Europei de a-și consolida poziția în anumite sectoare, asigurând statelor membre acces la astfel de investiții, contracarând astfel riscul de creștere a disparităților și atenuând impactul negativ asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale.

(14b)

Statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a transfera integral sau parțial alocarea lor provizorie din resursele rezervei de ajustare la Brexit către Fondul pentru o tranziție justă, cu condiția ca aceste resurse să sprijine acțiuni care sunt conforme cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă aprobate, inclusiv în regiunile vizate de tranziția justă care sunt, direct sau indirect, afectate în cea mai mare măsură de retragerea Regatului Unit din Uniune. Fondul pentru o tranziție justă și rezerva de ajustare la Brexit pot contribui la obiectivele STEP, întrucât ambele vizează, în cele din urmă, să permită diversificarea economică regională și să consolideze capacitatea globală a Europei de a-și consolida poziția în anumite sectoare, asigurând accesul statelor membre la investiții, contracarând astfel riscul de creștere a disparităților și atenuând impactul negativ asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale.

(16)

Pentru a contribui la accelerarea investițiilor și pentru a asigura lichidități imediate pentru investițiile care sprijină obiectivele STEP în cadrul FEDR, FSE+ (59) și FTJ, ar trebui să se acorde un cuantum suplimentar cu titlu de prefinanțare excepțională sub forma unei plăți unice pentru prioritățile dedicate investițiilor care sprijină obiectivele STEP. Prefinanțarea suplimentară ar trebui să se aplice întregii alocări din FTJ, având în vedere necesitatea de a accelera punerea sa în aplicare și legăturile puternice ale FTJ pentru a sprijini statele membre în vederea atingerii obiectivelor STEP. Normele aplicabile acestor cuantumuri ale prefinanțării excepționale ar trebui să fie în concordanță cu normele aplicabile prefinanțării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru a stimula în continuare adoptarea unor astfel de investiții și pentru a asigura o punere în aplicare mai rapidă a acestora, ar trebui să se ofere posibilitatea unei rate mai mari de finanțare din partea UE, de 100 %, pentru prioritățile STEP. Atunci când pun în aplicare noile obiective STEP, autoritățile de management sunt încurajate să aplice anumite criterii sociale sau să promoveze rezultate sociale pozitive, cum ar fi crearea de programe de ucenicie și locuri de muncă pentru tinerii defavorizați, în special pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, prin aplicarea criteriilor sociale de atribuire prevăzute în directivele privind achizițiile publice atunci când un proiect este pus în aplicare de un organism care face obiectul achizițiilor publice și care plătește salariile aplicabile convenite prin negocieri colective.

(16)

Pentru a contribui la accelerarea investițiilor și pentru a asigura lichidități imediate pentru investițiile care sprijină obiectivele STEP în cadrul FEDR, FSE+ (59) și FTJ, ar trebui să se acorde un cuantum suplimentar cu titlu de prefinanțare excepțională sub forma unei plăți unice pentru prioritățile dedicate investițiilor care sprijină obiectivele STEP. Prefinanțarea suplimentară ar trebui să se aplice întregii alocări din FTJ, având în vedere necesitatea de a accelera punerea sa în aplicare și legăturile puternice ale FTJ pentru a sprijini statele membre în vederea atingerii obiectivelor STEP. Normele aplicabile acestor cuantumuri ale prefinanțării excepționale ar trebui să fie în concordanță cu normele aplicabile prefinanțării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru a stimula în continuare adoptarea unor astfel de investiții și pentru a asigura o punere în aplicare mai rapidă a acestora, ar trebui să se ofere posibilitatea unei rate mai mari de finanțare din partea UE, de până la 100 %, pentru prioritățile STEP. Atunci când pun în aplicare noile obiective STEP, autoritățile de management sunt încurajate să aplice anumite criterii sociale sau să promoveze rezultate sociale pozitive, cum ar fi crearea de programe de ucenicie și locuri de muncă de calitate pentru tinerii defavorizați, în special pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, prin aplicarea criteriilor sociale de atribuire prevăzute în directivele privind achizițiile publice atunci când un proiect este pus în aplicare de un organism care face obiectul achizițiilor publice și care plătește salariile aplicabile convenite prin negocieri colective.

(18)

Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost adaptat în ultimii ani pentru a oferi statelor membre și regiunilor o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește normele de punere în aplicare și mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Aceste măsuri, introduse la sfârșitul perioadei de programare, necesită timp și resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate și puse în aplicare și în momentele în care statele membre își vor concentra resursele pe revizuirea programelor operaționale pentru perioada 2021-2027 legate de obiectivele STEP. În vederea reducerii sarcinii administrative pentru autoritățile responsabile de programe și a prevenirii unei posibile pierderi de fonduri la închidere din motive pur administrative, în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (61) și în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 (62) ar trebui prevăzută o prelungire a termenelor pentru închiderea administrativă a programelor din perioada 2014-2020. Mai exact, termenul de transmitere a cererii finale de plată ar trebui prelungit cu 12 luni. În plus, termenul de transmitere a documentelor de încheiere ar trebui, de asemenea, prelungit cu 12 luni. În contextul acestei modificări, este oportun să se clarifice faptul că distribuirea alimentelor și a materialelor cumpărate până la sfârșitul perioadei de eligibilitate (sfârșitul anului 2023) poate continua după această dată. Pentru a asigura o bună execuție a bugetului UE și respectarea plafoanelor de plăți, plățile care urmează să fie efectuate în 2025 ar trebui să fie plafonate la 1 % din creditele bugetare din resursele cadrului financiar multianual pentru fiecare program. Cuantumurile datorate care depășesc plafonul de 1 % din creditele bugetare ale programelor pentru fiecare fond pentru anul 2025 nu vor fi plătite în 2025 și nici în anii următori, ci vor fi utilizate doar pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării. Cuantumurile neutilizate sunt dezangajate în conformitate cu normele generale privind dezangajarea la închidere.

(18)

Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost adaptat în ultimii ani pentru a oferi statelor membre și regiunilor o flexibilitate în ceea ce privește normele de punere în aplicare și mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Aceste măsuri necesită timp și resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate și puse în aplicare și în momentele în care statele membre își vor concentra resursele pe revizuirea programelor operaționale pentru perioada 2021-2027 legate de obiectivele STEP. În vederea reducerii sarcinii administrative pentru autoritățile responsabile de programe și a prevenirii unei posibile pierderi de fonduri la închidere din motive pur administrative, în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (61) și în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 (62) ar trebui prevăzută o prelungire a termenelor pentru închiderea administrativă a programelor din perioada 2014-2020. Mai exact, termenul de transmitere a cererii finale de plată ar trebui prelungit cu 12 luni. În plus, termenul de transmitere a documentelor de încheiere ar trebui, de asemenea, prelungit cu 12 luni. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie în măsură să depună ultima cerere de plată până la 30 iunie 2025 și documentele menționate la articolul 138 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 până la 15 februarie 2026, astfel încât să dispună de suficient timp pentru a finaliza procedura legată de închiderea proiectelor. În contextul acestei modificări, este oportun să se clarifice faptul că distribuirea alimentelor și a materialelor cumpărate până la sfârșitul perioadei de eligibilitate (sfârșitul anului 2023) poate continua după această dată. Pentru a asigura o bună execuție a bugetului UE și respectarea plafoanelor de plăți, plățile care urmează să fie efectuate în 2025 ar trebui să fie plafonate la 10 % din creditele bugetare din resursele cadrului financiar multianual pentru fiecare program. Cuantumurile datorate care depășesc plafonul de 10 % din creditele bugetare ale programelor pentru fiecare fond pentru anul 2025 nu vor fi plătite în 2025 și nici în anii următori, ci vor fi utilizate doar pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării. Cuantumurile neutilizate sunt dezangajate în conformitate cu normele generale privind dezangajarea la închidere. Având în vedere provocările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice definite la articolul 349 din TFUE, ar trebui să se prevadă o derogare specifică în ceea ce privește data limită pentru ultima cerere plată intermediară pentru ultimul exercițiu contabil, iar plățile intermediare din 2025 ar trebui să fie plafonate la 15 %.

(19)

InvestEU este programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor, în special a tranziției verzi și a celei digitale, prin furnizarea de finanțare bazată pe cerere, inclusiv prin mecanisme de finanțare mixtă, și de asistență tehnică. Această abordare contribuie la atragerea de capital public și privat suplimentar. Având în vedere cererea mare de pe piață în ceea ce privește garanția InvestEU, compartimentul pentru Uniune al InvestEU ar trebui consolidat pentru a corespunde cu obiectivele STEP. Acest lucru va consolida, printre altele, posibilitatea existentă în cadrul InvestEU de a investi în proiecte care fac parte dintr-un PIIEC, în sectoarele tehnologice critice identificate. În plus, statele membre sunt încurajate să contribuie la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini produsele financiare în conformitate cu obiectivele STEP, fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat. Ar trebui ca statele membre să dispună de posibilitatea includerii ca măsură în planurile lor de redresare și reziliență a unei contribuții în numerar la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini obiectivele STEP. Această contribuție suplimentară la sprijinirea obiectivelor STEP ar putea atinge până la 6 % din alocarea financiară totală a planului lor de redresare și reziliență pentru compartimentul pentru statele membre al InvestEU. De asemenea, ar trebui introduse mai multă flexibilitate și clarificări suplimentare pentru a urmări mai bine obiectivele STEP.

(19)

InvestEU este programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor, în special a tranziției verzi și a celei digitale, prin furnizarea de finanțare bazată pe cerere, inclusiv prin mecanisme de finanțare mixtă, și de asistență tehnică. Această abordare contribuie la atragerea de capital public și privat suplimentar. Având în vedere cererea mare de pe piață în ceea ce privește garanția InvestEU, compartimentul pentru Uniune al InvestEU ar trebui consolidat pentru a corespunde cu obiectivele STEP. Acest lucru va consolida, printre altele, posibilitatea existentă în cadrul InvestEU de a investi în proiecte care fac parte dintr-un PIIEC, în sectoarele tehnologice relevante identificate. Pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile și cu condiția ca partenerii de implementare să nu dispună de o capacitate suficientă pentru a absorbi procentul de 25 % care le este alocat din garanția UE, Comisia poate acorda Grupului BEI, în mod excepțional, peste 75 % din garanția UE. În acest context, Comisia ar trebui să încurajeze și să asiste partenerii de implementare, alții decât Grupul BEI, să absoarbă integral finanțarea de care dispun. În plus, statele membre sunt încurajate să contribuie la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini produsele financiare în conformitate cu obiectivele STEP, fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat. Ar trebui ca statele membre să dispună de posibilitatea includerii ca măsură în planurile lor de redresare și reziliență a unei contribuții în numerar la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini obiectivele STEP. Această contribuție suplimentară la sprijinirea obiectivelor STEP ar putea atinge până la 6 % din alocarea financiară totală a planului lor de redresare și reziliență pentru compartimentul pentru statele membre al InvestEU. De asemenea, ar trebui introduse mai multă flexibilitate și clarificări suplimentare pentru a urmări mai bine obiectivele STEP. În general, Comisia și toate autoritățile responsabile pentru programele care contribuie la punerea în aplicare a STEP ar trebui încurajate să asigure consecvența, coerența, complementaritatea și sinergia între sursele de finanțare cu obiectivele STEP.

(20)

Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, iar Consiliul său european pentru inovare (CEI) oferă sprijin pentru inovațiile revoluționare și disruptive cu potențial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privați. Ar trebui să se prevadă o flexibilitate suplimentară în cadrul programului Orizont Europa, astfel încât instrumentul Accelerator al CEI să poată oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii IMM-urilor care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, care desfășoară activități de inovare în domeniul tehnologiilor sprijinite de STEP și indiferent dacă au beneficiat anterior de alte tipuri de sprijin din partea instrumentului Accelerator al CEI. În prezent, punerea în aplicare a fondului CEI este limitată la un cuantum maxim al investițiilor de 15 milioane EUR, cu excepția cazurilor excepționale, și nu poate include runde de finanțare ulterioară sau cuantumuri mai mari pentru investiții. Acordarea unui sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare ar aborda decalajul existent pe piață în ceea ce privește nevoile de investiții cuprinse între 15 și 50 de milioane EUR. În plus, experiența a arătat că nu sunt pe deplin utilizate cuantumurile angajate pentru proiectul-pilot al CEI în cadrul programului Orizont 2020. Aceste fonduri neutilizate ar trebui să fie puse la dispoziție în scopul instrumentului Accelerator al CEI în cadrul programului Orizont Europa. Regulamentul privind programul Orizont Europa ar trebui, de asemenea, modificat pentru a reflecta majorarea pachetului financiar pentru Fondul european de apărare.

(20)

Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, iar Consiliul său european pentru inovare (CEI) oferă sprijin în special pentru inovațiile revoluționare și disruptive cu potențial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privați. Ar trebui să se prevadă o flexibilitate suplimentară în cadrul programului Orizont Europa, astfel încât instrumentul Accelerator al CEI să poată oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii IMM-urilor care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, care desfășoară activități de inovare, în special celor care își desfășoară activitatea în domeniul tehnologiilor sprijinite de STEP și indiferent dacă au beneficiat anterior de alte tipuri de sprijin din partea instrumentului Accelerator al CEI. În punerea în aplicare a fondului CEI Comisia a limitat investițiile fondului la un cuantum maxim al investițiilor de 15 milioane EUR, cu excepția cazurilor excepționale, ceea ce a împiedicat Fondul să includă în mod eficace runde de finanțare ulterioară sau cuantumuri mai mari pentru investiții. Acordarea unui sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare ar aborda decalajul existent pe piață, în special ceea ce privește nevoile de investiții cuprinse între 15 și 50 de milioane EUR. În plus, experiența a arătat că nu sunt pe deplin utilizate cuantumurile angajate pentru proiectul-pilot al CEI în cadrul programului Orizont 2020. În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1046, aceste fonduri neutilizate ar trebui să fie puse la dispoziție în scopul instrumentului Accelerator al CEI în cadrul programului Orizont Europa. Regulamentul privind programul Orizont Europa ar trebui, de asemenea, modificat pentru a reflecta majorarea pachetului financiar pentru Fondul european de apărare.

(20a)

CEI joacă un rol central furnizând finanțare inițială întreprinderilor nou-înființate aflate în creștere rapidă și întreprinderilor mici cu capitalizare medie. Datorită cunoștințelor sale specializate, CEI se află într-o poziție ideală pentru a crește posibilitățile de finanțare ale societăților care caută capital pentru a se extinde dincolo de etapa de inovare inițială. Cu toate acestea, implementarea instrumentului Accelerator al CEI a arătat că, până în prezent, natura ambițioasă și transformatoare a CEI, ca investitor de referință pentru inovația radicală în Europa prin intermediul Fondului CEI, a creat provocări în materie de implementare și insecuritate juridică pentru entitățile de executare, în special în ceea ce privește rolul CEI și al Agenției Executive pentru IMM-uri. Având în vedere rolul central pe care Fondul CEI îl are în succesul STEP, ar trebui să se precizeze dispozițiile legislative pertinente privind funcționarea CEI. În procesul de îmbunătățire continuă a funcționării CEI, ar trebui să se aibă în vedere instituirea unui organism independent al Uniunii în temeiul articolului 187 din TFUE, ca entitate principală responsabilă de punerea în aplicare a CEI.

(21)

Fondul european de apărare este principalul program de consolidare a competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Dezvoltarea capabilităților de apărare prezintă o importanță esențială, deoarece influențează capacitatea și autonomia industriei europene de apărare de a dezvolta produse din domeniul apărării și independența statelor membre ca utilizatori finali ai produselor respective. Prin urmare, pachetul financiar suplimentar ar trebui să fie pus la dispoziție pentru a sprijini acțiunile din domeniul tehnologiilor profunde și digitale care contribuie la dezvoltarea de aplicații în domeniul apărării.

(21)

Fondul european de apărare este principalul program de consolidare a competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Dezvoltarea capabilităților de apărare prezintă o importanță esențială, deoarece influențează capacitatea și autonomia industriei europene de apărare de a dezvolta produse din domeniul apărării și independența statelor membre ca utilizatori finali ai produselor respective. Prin urmare, pachetul financiar suplimentar ar trebui să fie pus la dispoziție pentru a sprijini proiectele din domeniul tehnologiilor profunde și digitale care contribuie la dezvoltarea de aplicații în domeniul apărării.

(21a)

Pentru a maximiza impactul sprijinului sub formă de împrumut disponibil în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului [MRR] în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 4 din regulamentul respectiv, statele membre ar trebui să poată solicita finanțare suplimentară sub formă de împrumuturi, din sprijinul sub formă de împrumut rămas disponibil în temeiul regulamentului respectiv după 1 septembrie 2023, cu scopul de a contribui cu veniturile obținute din aceste împrumuturi sub formă de numerar la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini obiectivele STEP. Statele membre ar trebui să poată solicita un astfel de sprijin sub formă de împrumut până la 15 decembrie 2023.

(a)

sprijinirea dezvoltării sau a producției în întreaga Uniune a acestor tehnologii critice sau protejarea și consolidarea lanțurilor valorice corespunzătoare în următoarele domenii:

(a)

sprijinirea dezvoltării sau a producției în întreaga Uniune a acestor tehnologii sau protejarea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare corespunzătoare menționate la alineatul (4) în următoarele sectoare:

(i)

tehnologii profunde și digitale;

(i)

tehnologii digitale, inclusiv proiecte multinaționale, definite la articolul 2 punctul (2) din Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului, și care contribuie la țintele și obiectivele programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, stabilit prin decizia respectivă;

(ii)

tehnologii curate;

(ii)

tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, definite la articolul 3 punctul (...) din Regulamentul (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete];

(iii)

biotehnologii;

(iii)

biotehnologii, definite în anexa la prezentul regulament și științele vieții, inclusiv medicamentele care figurează pe lista Uniunii a medicamentelor esențiale și componentele lor;

(b)

abordarea deficitelor de forță de muncă și de competențe esențiale pentru toate tipurile de locuri de muncă de calitate, în sprijinul realizării obiectivului menționat la litera (a).

(b)

abordarea deficitelor de forță de muncă și de competențe esențiale pentru toate tipurile de locuri de muncă de calitate, în sprijinul realizării obiectivului stabilit la litera (a), în special prin învățare pe tot parcursul vieții și în strânsă cooperare cu partenerii sociali, precum și prin inițiativele de educație și formare deja existente, inclusiv academiile europene care contribuie la obiectivul zero emisii nete înființate în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete].

(ba)

încurajarea inovării în domeniul tehnologiei profunde, în sprijinul obiectivului prevăzut la litera (a), care are potențialul de a oferi soluții transformatoare, bazate pe știința, tehnologia și ingineria de vârf, inclusiv a inovării care combină progresele din sfera fizică, biologică și digitală.

(a)

o garanție a Uniunii menționată la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/523 în cuantum orientativ de 7 500 000 000  EUR. Această garanție se execută în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523;

(a)

o garanție a Uniunii menționată la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/523 în cuantum orientativ de 10 500 000 000  EUR care se execută în conformitate cu regulamentul respectiv;

(b)

cuantumul de 500 000 000  EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 12 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2021/695. Cuantumul respectiv se execută în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695;

(b)

cuantumul de 1 300 000 000  EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 12 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2021/695, care se execută în conformitate cu regulamentul respectiv.

(c)

cuantumul de 5 000 000 000  EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 10a alineatul (8) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE. Cuantumul respectiv se execută în cadrul Fondului pentru inovare în conformitate cu normele prevăzute la articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE și cu Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei;

(c)

cuantumul de 5 000 000 000  EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 10a alineatul (8) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE, care se execută în cadrul Fondului pentru inovare în conformitate cu normele prevăzute la articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE și cu Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei.

(d)

cuantumul de 1 500 000 000  EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/697. Cuantumul respectiv se execută în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697.

(d)

cuantumul de 2 500 000 000  EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/697, care se execută în conformitate cu regulamentul respectiv.

(a)

primirii de sprijin pentru acțiune în cadrul unui alt fond sau program al Uniunii, în conformitate cu normele aplicabile fondului sau programului respectiv sau

(a)

primirii de sprijin pentru proiect în cadrul unui alt fond sau program al Uniunii, în conformitate cu normele aplicabile fondului sau programului respectiv sau

(b)

finanțării acțiunii prin finanțare cumulativă sau combinată cu un alt instrument al Uniunii, în conformitate cu normele prevăzute în actele de bază aplicabile.

(b)

finanțării proiectului prin finanțare cumulativă sau combinată cu un alt instrument al Uniunii, în conformitate cu normele prevăzute în actele de bază aplicabile.

(a)

să acorde și să promoveze marca de suveranitate menționată la articolul 4 alineatul (1) și să colaboreze cu autoritățile de management responsabile de cererile de propuneri și de cererile de oferte cu scopul de a crește oportunitățile de finanțare în cadrul programelor pentru proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate, fără a interveni în procedurile de selecție;

(b)

să acorde marca de suveranitate proiectelor finanțate din fondurile politicii de coeziune care contribuie la obiectivele platformei, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din prezentul regulament;

(c)

să înființeze și să gestioneze Portalul pentru suveranitate în conformitate cu articolul 6;

(d)

să asigure legătura cu alte structuri existente, în special cu platforma „Europa cu zero emisii nete”, instituită în conformitate cu Regulamentul (UE).../... [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete], și cu Comitetul pentru materii prime critice instituit în temeiul Regulamentului (UE).../... [Actul privind materiile prime critice], cu autoritățile naționale competente desemnate în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din prezentul regulament, cu partenerii de implementare și cu Grupul consultativ industrial menționat la alineatul (3) din prezentul articol, în vederea coordonării și a schimbului de informații cu privire la nevoile financiare, blocajele existente și cele mai bune practici pentru proiectele din întreaga Uniune;

(e)

să încurajeze contactele între sectoarele menționate la articolul 2, utilizând în mod special alianțele, rețelele și structurile industriale existente, precum Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și întreprinderile comune.

(a)

cererile de propuneri și cererile de oferte în curs și viitoare legate de obiectivele platformei în cadrul programelor și fondurilor respective;

(a)

informații privind programele și fondurile Uniunii care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și cererile de propuneri și cererile de oferte în curs și viitoare legate de obiectivele platformei în cadrul programelor și fondurilor respective;

(d)

datele de contact ale autorităților naționale competente desemnate în conformitate cu alineatul (4).

(a)

cheltuielile totale aferente platformei STEP finanțate în cadrul programelor respective;

(a)

cheltuielile totale aferente platformei STEP finanțate în cadrul programelor și fondurilor respective;

(ba)

o evaluare a impactului care stabilește modul în care programele din cadrul STEP contribuie la proiectele strategice ale Uniunii privind asigurarea competitivității pe termen lung;

(bb)

o analiză a distribuției geografice și tehnologice a proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate.

(a)

statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE-27, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017; precum și

(b)

în toate statele membre.

(ix)

sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivul STEP menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP]

(ix)

sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivul STEP menționat la articolul 2 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP]

(3)

La articolul 3 se introduce următorul alineat (1a):

(3)

La articolul 3 se introduce următorul alineat (1a):

1a.

Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (vi) și litera (b) punctul (ix) sunt programate în cadrul priorităților specifice corespunzătoare obiectivului de politică respectiv și sunt limitate la maximum 20 % din alocarea inițială FEDR.

(e)

atunci când contribuie la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (vi) sau la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la litera (b) punctul (ix) de la paragraful respectiv, în regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standardele puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017.

(e)

atunci când contribuie la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (vi) sau la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la litera (b) punctul (ix) de la paragraful respectiv, în regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standardele puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017, păstrând accentul pe IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie.

(6)

În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 1 se adaugă următorul rând:

(6)

În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 1 se adaugă următorul rând:

(7)

În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 2 se adaugă următorul rând:

(7)

În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 2 se adaugă următorul rând:

(4)

În tabelul 1 din anexa I se adaugă următoarele rânduri:

(4)

În tabelul 1 din anexa I se adaugă următoarele rânduri:

(5)

În tabelul 6 din anexa I se adaugă următorul rând:

(5)

În tabelul 6 din anexa I se adaugă următorul rând:

(-1a)

La articolul 2, punctul 29 se înlocuiește cu următorul text:

29.

„exercițiu contabil” înseamnă, în sensul părții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului exercițiu contabil al perioadei de programare, pentru care înseamnă perioada de la începutul datei de eligibilitate a cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul exercițiu contabil se desfășoară între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024;

„29.

«exercițiu contabil» înseamnă, în sensul părții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului exercițiu contabil al perioadei de programare, pentru care înseamnă perioada de la începutul datei de eligibilitate a cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul exercițiu contabil se desfășoară între 1 iulie 2024 și 30 iunie 2025;”

(-1b)

La articolul 24, se adaugă următorul alineat:

(-1c)

La articolul 65, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

se adaugă alineatul (6), cu următorul text:”

(b)

se introduce următorul alineat (6a):

(2a)

La articolul 141, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

(aa)

la alineatul (1), se introduce paragraful al patrulea, după cum urmează:

( 4a)

La articolul 9 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

(b)

compartimentul pentru statele membre vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații specifice de investiții insuficiente în una sau mai multe regiuni sau state membre, în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică ale fondurilor din care se alocă contribuții și care fac obiectul gestiunii partajate sau ale cuantumului suplimentar furnizat de un stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) al treilea paragraf, în special pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială în Uniune prin remedierea dezechilibrelor dintre regiunile sale.

„ (b)

compartimentul pentru statele membre vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații specifice de investiții insuficiente în una sau mai multe regiuni sau state membre, în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică ale fondurilor din care se alocă contribuții și care fac obiectul gestiunii partajate sau ale cuantumului suplimentar furnizat de un stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) al treilea paragraf, în special pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială în Uniune prin remedierea dezechilibrelor dintre regiunile sale. Cuantumul suplimentar furnizat de un stat membru sub formă de numerar în temeiul articolului 4 alineatul (1) al patrulea paragraf este alocat pentru proiecte care contribuie la obiectivele menționate la articolul 2 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP].”

(4b)

La articolul 10 alineatul (3), se introduce o nouă literă (h):

„(h)

orice contribuție sub formă de numerar către compartimentul pentru state membre realizată cu încasări din împrumuturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență în temeiul articolului 33a din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) ”;

(5a)

La articolul 11 alineatul (1) litera (b), se adaugă un nou punct:

„(viii)

monitorizarea implementării și a coerenței cu planurile naționale de redresare și reziliență ale proiectelor STEP finanțate cu încasări din împrumuturi acordate prin MRR.”

(6)

Articolul 13 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

(6)

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

(6b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

(c)

se introduce următorul alineat:

(d)

la alineatul (7), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(e)

se introduce următorul alineat:

„(j)

furnizarea de consiliere administratorilor de fonduri de capital care își desfășoară activitatea în domeniile menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (e).”

„(j)

furnizarea de consiliere administratorilor de fonduri de capital și altor factori relevanți interesați care își desfășoară activitatea în domeniile menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (e), inclusiv cu privire la evaluarea activelor necorporale.”

(e)

până la 7 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

(e)

până la 10 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

(16)

Extinderea, implementarea și producerea pe scară largă a tehnologiilor critice menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul .../... [Regulamentul etapizat], precum și lanțul valoric corespunzător menționat la articolul 2 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(16)

dezvoltarea sau producerea tehnologiilor menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], precum și lanțul de aprovizionare corespunzător menționat la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

7a.1

Investiții mobilizate în funcție de domeniul tehnologic: (i) tehnologii profunde și digitale; (ii) tehnologiile curate și (iii) biotehnologiile.

7a.2

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin în funcție de domeniul tehnologic: (i) tehnologiile profunde și digitale; (ii) tehnologiile curate și (iii) biotehnologiile.

-1.

La articolul 7, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

(-1a)

La articolul 9 alineatul (1), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

(b)

autonomie;

(c)

capacitate de asumare a riscurilor;

„(b)

autonomie, în special pentru implementarea sprijinului sub formă de capitaluri proprii în scopul de a asigura termene de investiții conforme cu piața, precum și asumarea de riscuri, astfel cum se menționează la litera (c);

(c)

capacitatea de a asuma mai multe riscuri decât standardele de piață, în special prin furnizarea de investiții pe termen lung inovațiilor nebancabile.”

(b)

la alineatul (2), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

(b)

la alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

46 628 000 000  EUR pentru pilonul II, «Provocări globale și competitivitate industrială europeană», pentru perioada 2021-2027, din care: ”

„(c)

13 237 000 000  EUR pentru pilonul III, «O Europă inovatoare», pentru perioada 2021-2027, din care:

(i)

6 775 000 000  EUR pentru clusterul «Sănătate»;

(i)

10 052 000 000  EUR pentru EIC;

(ii)

1 350 000 000  EUR pentru clusterul «Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii»;

(ii)

459 000 000  EUR pentru ecosistemele europene de inovare;

(iii)

1 276 000 000  EUR pentru clusterul «Securitate civilă pentru societate»;

(iii)

2 726 000 000  EUR pentru EIT;”.

(iv)

13 229 000 000  EUR pentru clusterul «Dimensiunea digitală, industrie și spațiu»;

(v)

13 229 000 000  EUR pentru clusterul «Climă, energie și mobilitate»;

(vi)

8 799 000 000  EUR pentru clusterul «Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu»;

(vii)

1 970 000 000  EUR pentru acțiunile nenucleare directe ale JRC;

(c)

13 237 000 000  EUR pentru pilonul III, «O Europă inovatoare», pentru perioada 2021-2027, din care:

(i)

10 052 000 000  EUR pentru EIC;

(ii)

459 000 000  EUR pentru ecosistemele europene de inovare;

(iii)

2 726 000 000  EUR pentru EIT;”.

(3)

La articolul 48 primul paragraf, se adaugă următoarea literă (d):

(3)

Articolul 48 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

(c)

sprijin exclusiv sub formă de capital propriu IMM-urilor nebancabile, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, care au primit deja un sprijin exclusiv sub formă de granturi.

„(c)

sprijin exclusiv sub formă de capital propriu IMM-urilor nebancabile, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, care realizează inovații revoluționare și disruptive nebancabile;”

(b)

la alineatul (1) al doilea paragraf se adaugă următoarea literă (d):

(d)

sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii, necesar pentru extinderea la IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv la întreprinderile nou-înființate și la întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, prezum și la entitățile care au beneficiat deja de sprijin în conformitate cu literele (a)-(c), care realizează inovații revoluționare și disruptive care nu sunt eligibile pentru finanțare în domeniul tehnologiilor critice menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], finanțat în temeiul articolului 3 litera (b) din regulamentul respectiv.

(d)

sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii, necesar pentru extinderea la IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv la întreprinderile nou-înființate și la întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, precum și la entitățile care au beneficiat deja de sprijin în conformitate cu literele (a)-(c), care realizează inovații revoluționare și disruptive care nu sunt eligibile pentru finanțare în domeniul tehnologiilor menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], finanțat în temeiul articolului 3 litera (b) din regulamentul respectiv.

(c)

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

(e)

la alineatul (8), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(f)

la alineatul (11), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(a)

3 151 000 000  EUR pentru acțiunile de cercetare;

(a)

3 484 000 000  EUR pentru acțiunile de cercetare;

(b)

6 302 000 000  EUR pentru acțiunile de dezvoltare.

(b)

6 969 000 000  EUR pentru acțiunile de dezvoltare.

(c)

Se adaugă următorul alineat (5):

(b)

Se adaugă următorul alineat (5):

(1)

La articolul 7, se adaugă următorul alineat (3):

(1)

La articolul 7, se adaugă următorul alineat (3):

„3.

Fără a aduce atingere alineatului (2), statele membre pot propune, de asemenea, să includă în planurile lor de redresare și reziliență, sub formă de costuri estimate, cuantumul contribuției în numerar la compartimentul pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante din Regulamentul InvestEU exclusiv pentru măsurile de sprijinire a operațiunilor de investiții care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../... (71) [Regulamentul STEP]. Aceste costuri nu depășesc 6 % din alocarea financiară totală a planului de redresare și reziliență, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în planul de redresare și reziliență, respectă cerințele prezentului regulament. Această limitare nu se aplică contribuțiilor în numerar efectuate în temeiul articolului 33a.

(2a)

Se adaugă un nou capitol:

-

ADN/ARN: genomica, farmacogenomica, probele genetice, ingineria genetică, secvențierea/sinteza/amplificarea ADN-ului/ARN-ului, stabilirea profilului expresiei genetice și utilizarea tehnologiei antisens, sinteza ADN-ului la scară largă, editarea genomului și a genelor, propagarea preferențială a genelor.

-

Proteine și alte molecule: secvențierea/sinteza/ingineria proteinelor și a peptidelor (inclusiv hormonii cu molecule mari); metode îmbunătățite de administrare a medicamentelor cu molecule mari; proteomică, izolarea și purificarea proteinelor, semnalizare, identificarea receptorilor celulari.

-

Cultura și ingineria celulară și tisulară: cultura celulară/tisulară, ingineria tisulară (inclusiv scheletele tisulare și ingineria biomedicală), fuziunea celulară, vaccinurile/stimulentele imunitare, manipularea embrionilor, tehnologiile de reproducere asistate de markeri, ingineria metabolică.

-

Tehnici biotehnologice de proces: fermentarea prin utilizarea de bioreactoare, rafinarea biologică, prelucrarea biologică, levigarea biologică, obținerea biologică a celulozei, albirea biologică, desulfurarea biologică, bioremedierea, biodetecția, biofiltrarea și fitoremedierea, acvacultura moleculară.

-

Vectori de gene și de ARN: terapie genică, vectori virali.

-

Bioinformatica: construirea de baze de date privind genomii, secvențele proteice; modelarea proceselor biologice complexe, inclusiv biologia sistemică.

-

Nanotehnologia: aplică instrumentele și procesele nano/micro-fabricației în scopul de a construi dispozitive pentru a studia biosisteme și aplicații în administrarea medicamentelor, diagnosticare etc.