This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52023AE0788
Opinion of the European Economic and Social Committee on the second set of new own resources (exploratory opinion)
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Al doilea pachet de noi resurse proprii” (aviz exploratoriu)
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Al doilea pachet de noi resurse proprii” (aviz exploratoriu)
EESC 2023/00788
JO C 293, 18.8.2023, p. 13–20
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
- Date of document:
- 14/06/2023; data votului
- Date of vote:
- 14/06/2023
- Date lodged:
- 20/01/2023
- Author:
- Comitetul Economic şi Social European
- Responsible body:
- Section for Economic and Monetary Union and Economic and Social Cohesion, EESC_ECO
- Form:
- Aviz exploratoriu
- Term of office:
- 2015-2020
- Internal reference:
- AVIS-SECTION 2023/0788 FIN, ECO/617
- Session:
- 579
- Treaty:
- Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
- Legal basis:
- Link
- Link
- Link
- Select all documents mentioning this document
- Instruments cited:
- Link
- EUROVOC descriptor:
- Subject matter:
- Directory code:
|
18.8.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 293/13 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Al doilea pachet de noi resurse proprii”
(aviz exploratoriu)
(2023/C 293/03)
|
Raportor: |
Philip VON BROCKDORFF |
|
Sesizare |
Scrisoarea din 20 ianuarie 2023 din partea dlui Maroš ŠEFČOVIČ, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru relații interinstituționale și prospectivă |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
|
Data adoptării în secțiune |
30.5.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
14.6.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
579 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
140/67/12 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
După cum a precizat Comitetul Economic și Social European (CESE) în avizul său anterior pe această temă (1), este nevoie de consens în rândul statelor membre pentru adăugarea unor noi resurse proprii cu scopul de a acoperi onorarea datoriei rezultate din împrumuturile acordate în cadrul planului de redresare NextGenerationEU fără a pune în pericol bugetele programelor UE sau fără a crește substanțial contribuția la resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB). |
|
1.2. |
CESE subliniază că elaborarea propunerilor pentru noi surse de venituri proprii ar trebui să se realizeze în contextul presiunilor bugetare cu care se confruntă statele membre ca urmare a pandemiei și a tensiunilor internaționale actuale. Acest aspect a devenit cu atât mai important în mediul actual marcat de o rată mai ridicată a dobânzii, care poate conduce la o situație în care noile resurse proprii propuse în pachetul Comisiei din anul 2021 nu vor acoperi costul rambursării NextGenerationEU. |
|
1.3. |
CESE observă că este în vigoare resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate subliniază importanța adoptării și transpunerii într-un mod armonizat a noii propuneri legislative privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în contextul deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate. CESE consideră, de asemenea, că o resursă proprie calculată pe baza volumului de deșeuri municipale reprezintă o altă opțiune care poate fi pusă în aplicare (presupunând că este fezabilă din punct de vedere tehnic și ecologic), care ar sprijini și economia circulară. |
|
1.4. |
CESE îndeamnă Comisia să dezvolte cât mai curând posibil propunerile referitoare la inițiativa „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului” (BEFIT). În acest sens, CESE invită Comisia să stabilească obiective clare în ceea ce privește simplificarea peisajului fiscal și asigurarea competitivității directivelor fiscale existente și a celor noi. În special, CESE subliniază că este necesar ca normele BEFIT să se bazeze pe definiții și standarde armonizate, dar și pe o estimare mai rafinată a potențialelor venituri suplimentare legate de punerea lor în aplicare. |
|
1.5. |
CESE consideră rezonabil să se ia în considerare posibilitatea de a include serviciile financiare în inițiativa BEFIT sau de a dezvolta o taxă pe tranzacțiile financiare globale, conform propunerii Parlamentului European, evaluând, în același timp, impacturile propunerii. |
|
1.6. |
CESE salută acordul la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European în ceea ce privește mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM). În plus, cu scopul de a asigura condiții de concurență mai echitabile în domeniul condițiilor de muncă, Comisia poate lua în considerare o taxă suplimentară care să vizeze întreprinderile din UE care importă produse de la producători din țări terțe care nu asigură o protecție adecvată a lucrătorilor, presupunând că acest lucru este în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și face obiectul unor criterii clare pentru aplicarea sa. Totodată, CESE subliniază din nou că este nevoie de unele măsuri de relaxare privind exporturile pentru ca societățile din UE să poată concura pe piețele terțe. |
|
1.7. |
În conformitate cu Cadrul incluziv al OCDE/G20, CESE observă că a fost convenită o perioadă de așteptare și de retragere în ceea ce privește taxele digitale. Cu toate acestea, o taxă la nivelul UE pe tranzacțiile digitale ar putea fi luată în considerare pentru a crește resursele proprii în cazul în care normele convenite ale Cadrului incluziv al OCDE/G20 nu sunt respectate de alți parteneri comerciali importanți |
|
1.8. |
De asemenea, CESE subliniază că al doilea pachet de măsuri privind resursele proprii ar trebui să fie în conformitate cu principiul proporționalității și al echității sociale. În plus, CESE reiterează că toate propunerile privind resursele proprii ar trebui să fie sprijinite de o evaluare a impactului eficacității acestora. |
2. Contextul general
|
2.1. |
Articolul 311 din TFUE prevede că, fără a aduce atingere altor venituri, bugetul UE ar trebui să fie finanțat integral din resurse proprii ale UE. Aceste resurse pot fi definite drept fluxuri de venituri atribuite în mod direct Uniunii, fără a fi nevoie ca statele membre să ia decizii suplimentare. Totuși, cea mai mare parte a veniturilor UE constă, în practică, în contribuții din partea statelor membre (2). |
|
2.2. |
Prezentându-și programul de lucru pentru 2023, Comisia Europeană a anunțat o propunere referitoare la un al doilea pachet de noi resurse proprii, preconizată în prezent pentru al treilea trimestru al anului 2023, pornind, printre altele, de la propunerea legislativă anunțată referitoare la un set unic de norme fiscale pentru desfășurarea de activități economice în Europa (BEFIT). Acest lucru avansează cu un an calendarul acordului interinstituțional prezentat în decembrie 2020 (3). |
|
2.3. |
Al doilea pachet de resurse proprii îi succedă primului, prezentat în decembrie 2021 (4), care s-a bazat pe trei surse noi de venituri. Prima sursă se bazează pe veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), a doua valorifică resursele generate de mecanismul UE de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), iar a treia este bazată pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale ce se va realoca statelor membre ale UE în temeiul acordului OCDE/G20 referitor la relocarea drepturilor de impozitare („pilonul 1”). |
|
2.4. |
Scopul propunerii privind noi resurse proprii este să asigure un flux rezilient și diversificat de venituri pentru UE, evitând atât reducerile la nivelul programelor UE, cât și majorarea excesivă a contribuțiilor la bugetul UE pe baza venitului național brut (VNB al statelor membre. |
|
2.5. |
Impactul pe termen lung asupra bugetului UE al planului de redresare NextGenerationEU – pus în aplicare pentru a face față perturbărilor economice și sociale provocate de pandemie – va fi luat în considerare în noul cadru, conceput astfel încât să utilizeze în mod adecvat noul pachet de resurse proprii pentru a rambursa în mod constant fondurile împrumutate de Comisie pe piețele de capital, pentru componenta de granturi a NextGenerationEU, cel târziu până în 2058. Ar trebui subliniat faptul că rambursarea principalului și a dobânzii trebuie să fie finanțată de la bugetul UE, în conformitate cu cadrul financiar multianual (CFM). |
|
2.6. |
Înaintea propunerii sale privind al doilea pachet de noi resurse proprii, Comisia a invitat Comitetul Economic și Social European să își prezinte punctul de vedere și recomandările, pentru a-și îmbogăți propunerea cu perspectiva CESE. |
|
2.7. |
Prezentul aviz al CESE le completează pe cele emise anterior de Comitet pe același subiect (5), cu unele adaptări, pentru a ține cont de dezbaterea instituțională actuală și de cele mai recente evoluții. |
3. Observații generale
|
3.1. |
CESE apreciază faptul că are posibilitatea de a-și exprima din nou poziția privind un aspect crucial și strategic pentru viitorul procesului de integrare al UE. |
|
3.2. |
În acest sens, CESE dorește să sublinieze că dezbaterea privind originea resurselor proprii și utilizarea acestora pentru bugetul UE, cu respectarea principiului universalității, ar trebui să se desfășoare nu doar în rândul instituțiilor europene, ci și în general, implicând comunitatea de afaceri, alți parteneri sociali și societatea civilă, inclusiv reprezentanți ai cât mai multor categorii de cetățeni ai UE, implicând astfel și grupurile de vârstă mai în vârstă și grupurile vulnerabile. |
|
3.3. |
După cum arată în avizul său privind propunerea de decizie privind resursele proprii, CESE este de acord că trebuie furnizate noi resurse proprii pentru a susține în mod adecvat agenda și obiectivele UE, fără a pune în pericol bugetele programelor UE aflate sub egida Cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 și fără a crește substanțial contribuția la resurse pe baza venitului național brut (VNB). |
|
3.4. |
Totodată, CESE constată că, prin introducerea noilor resurse bazate pe deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, procentul ridicat al contribuției din VNB din partea statelor membre a fost redus. În acest context, CESE subliniază importanța adoptării și transpunerii acestei noi propuneri legislative privind ambalajele și deșeurile de ambalaje într-o manieră armonizată, cu scopul de a reduce sarcina de reglementare. |
|
3.5. |
CESE speră că al doilea pachet de măsuri privind resursele proprii, astfel cum a fost anunțat, va fi în conformitate cu principiul proporționalității și al echității sociale, asigurând un echilibru adecvat între necesitatea unui buget financiar solid, capabil să susțină obiectivele UE, pe de o parte, și coeziunea socială, dar și un mediu favorabil întreprinderilor, pe de altă parte. |
|
3.6. |
CESE subliniază importanța unei distincții între resursele proprii ale UE și politicile fiscale ale acesteia: dacă cele din urmă utilizează instrumente fiscale pentru a asigura fluxuri adecvate de venituri pentru finanțarea a bugetului UE, politicile fiscale ale UE ar trebui să își propună promovarea integrării economice, precum și îmbunătățirea și dezvoltarea în continuare a pieței unice, în loc să accentueze sarcinile fiscale și să submineze integrarea socială și economică. |
|
3.7. |
CESE ar dori să sublinieze că propunerea Comisiei va trebui să ia în considerare în mod riguros impactul advers al atacului Rusiei asupra Ucrainei, care persistă în timp, cu consecințele sale aferente în ceea ce privește încetinirea creșterii economice la nivel global, impactul asupra lanțurilor de aprovizionare și tensiunile internaționale, creând astfel un context complet care trebuie gestionat. Un astfel de context include, printre altele, inflația ridicată persistentă, creșterea ratelor dobânzii pentru a modera inflația. Toate aceste aspecte creează un mediu economic foarte dificil pentru propunerea Comisiei. |
|
3.8. |
În lumina contextului menționat anterior, CESE observă că presiunile bugetare cu care se confruntă statele membre după pandemie și în timpul tensiunilor internaționale actuale ar trebui luate în considerare în mod adecvat, pentru a elabora propuneri referitoare la noile surse de venituri la bugetul UE. CESE constată că colectarea veniturilor la nivelul UE împovărează și mai mult bugetele naționale. În plus, rambursarea creditelor pentru NextGenerationEU din bugetul UE este un angajament stabilit, care ar putea mări contribuțiile statelor membre în absența unor noi resurse proprii. |
|
3.9. |
Totodată, CESE arată că, probabil, noile resurse proprii propuse în primul pachet legislativ al Comisiei, din 14 decembrie 2021, nu vor fi suficiente pentru a acoperi integral obligațiile actuale ale UE, având în vedere și mediul marcat de o rată mai ridicată a dobânzii. |
|
3.10. |
CESE consideră că este important să existe un buget solid și viabil al UE, capabil nu numai să asigure autonomia strategică a Uniunii, ci și să sprijine în mod adecvat dubla tranziție verde și digitală, cu toate provocările și adaptările pe care le va presupune aceasta pentru statele membre, regiuni și comunitățile locale, dar și pentru întreprinderile din Europa. |
|
3.11. |
CESE observă că, pentru a consolida în mod eficace bugetul UE și cadrul financiar multianual, granturile NextGenerationEU vor trebui rambursate pe perioada de timp specificată, fără prelungiri suplimentare, pentru a evita riscul unor costuri de împrumut excesive, ca urmare a unei durate prelungite prea mult, ceea ce ar afecta creșterea economică și bunăstarea socială pentru generațiile viitoare. Acest lucru este valabil mai ales în perioada actuală, de creștere a ratelor dobânzii, astfel încât îndatorarea este mai dificil de susținut pe termen lung, iar costurile de finanțare sunt destul de imprevizibile. |
|
3.12. |
Ca o condiție prealabilă pentru a propune o resursă proprie bazată pe impozitarea societăților, CESE invită Comisia să dezvolte în continuare, de urgență, propunerea referitoare la un set comun de norme pentru a estima baza de impozitare a societăților pentru entitățile cu sediul în UE care fac parte dintr-un grup cu venituri consolidate globale care depășesc un anumit prag. De asemenea, inițiativa BEFIT va include dispoziții pentru alocarea profiturilor către statele membre, pe baza unei formule de repartizare. Odată alocate, profiturile vor fi supuse cotei de impozit pe profit valabile în statul membru în cauză. |
|
3.13. |
CESE ia act de anunțul Comisiei, potrivit căruia aceasta va încerca să se bazeze pe propunerea BEFIT pentru a dezvolta un flux suplimentar de resurse proprii ale UE. Cu toate acestea, găsirea unui acord politic privind o astfel de propunere ar putea fi destul de dificilă, după cum au arătat în trecut propunerile din 2011 și 2016 referitoare la CCCTB (6). |
|
3.14. |
CESE solicită o dezbatere care să implice toate părțile interesate în ceea ce privește BEFIT, întrucât aceasta va contribui la asigurarea transparenței cu privire la impactul său. În plus, CESE subliniază că BEFIT are nevoie de scopuri și principii esențiale clare pentru a asigura simplificarea peisajului fiscal și competitivitatea directivelor fiscale noi și a celor existente. |
|
3.15. |
CESE subliniază că normele potențiale privind BEFIT ar trebui să se bazeze pe definiții și standarde armonizate, pentru a permite funcționarea adecvată a propunerii la nivelul întregii piețe interne, precum și o estimare mai rafinată a potențialelor venituri suplimentare legate de punerea în aplicare a BEFIT, dacă aceste venituri se materializează într-adevăr (7). |
|
3.16. |
CESE arată că, în orice caz, există o volatilitate intrinsecă asociată veniturilor din impozitul pe profit, care generează complexitate în ceea ce privește estimarea precisă a viitoarelor venituri fiscale care urmează să fie mobilizate în resurse proprii. Acest lucru este valabil mai ales în contextul economic actual, marcat de o inflație ridicată și de creșterea ratei dobânzii. În ceea ce privește subiectul în cauză, CESE încurajează Comisia să desfășoare studii dedicate și simulări de evaluare a impactului, cu scopul de a stabili o gamă fiabilă de resurse proprii care ar putea fi colectate prin BEFIT. Cu toate acestea, CESE atrage atenția asupra oricăror costuri suplimentare de asigurare a conformității pentru întreprinderi. |
|
3.17. |
Întrucât propunerea Comisiei referitoare la BEFIT va porni de la abordarea bazată pe doi piloni a Cadrului incluziv, adoptată de OCDE și de G20 în ceea ce privește alocarea profiturilor (pilonul 1) și normele de complementaritate (pilonul 2), CESE încurajează Comisia să lucreze în continuare în strânsă coordonare cu inițiativele internaționale, atât pentru a dezvolta propunerea BEFIT. |
|
3.18. |
După cum a sugerat și Parlamentul European, ar putea fi explorată posibilitatea de a include servicii financiare în cadrul BEFIT sau dezvoltarea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global, evaluând, în același timp, posibilele impacturi. Noile dispoziții fiscale ar trebui apoi combinate cu norme țintite, menite să aloce o parte din veniturile fiscale suplimentare preconizate către resurse proprii ale UE. |
|
3.19. |
CESE reamintește că unicul obiectiv al CBAM convenit între Consiliu și Parlamentul European a fost de a motiva partenerii comerciali ai UE să își decarbonizeze producția alături de UE. Acesta a fost propus ca resursă proprie în primul pachet. În plus, Comisia poate lua în considerare o taxă suplimentară aplicată întreprinderilor din UE care importă produse de la producători din țări terțe care nu asigură protecția adecvată a lucrătorilor. Această opțiune ar fi luată în considerare numai atât timp cât este compatibilă cu normele OMC și sub rezerva unor criterii clare pentru aplicarea sa. Această taxă ar putea oferi o oarecare protecție lucrătorilor din țări terțe și ar putea facilita treptat asigurarea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește condițiile de muncă între UE și alte blocuri de tranzacționare. Totodată, CESE solicită unele măsuri de relaxare privind exporturile pentru ca societățile din UE să poată concura pe piețele terțe. Acest aspect a fost evidențiat într-un aviz anterior al CESE referitor la CBAM. |
|
3.20. |
În conformitate cu Cadrul incluziv al OCDE/G20, prin care s-a convenit o perioadă de așteptare și de retragere în ceea ce privește impozitele digitale, CESE este de părere că ar putea fi luată în considerare o taxă la nivelul UE pe tranzacțiile digitale pentru a crește resursele proprii. În orice caz, acest lucru s-ar aplica în cazul în care normele convenite ale Cadrului incluziv al OCDE/G20 nu sunt respectate de alți parteneri comerciali importanți. |
|
3.21. |
În cazurile în care reciclarea deșeurilor municipale este fezabilă din punct de vedere tehnic și ecologic, o resursă proprie cu bază statistică, bazată pe volumul deșeurilor municipale, este o altă opțiune ce poate fi pusă în aplicare pentru ca depozitarea și incinerarea deșeurilor să devină mai costisitoare decât reciclarea, sprijinind astfel economia circulară la nivelul pieței interne. |
|
3.22. |
După cum arată în avizul său anterior pe tema „Propunere de decizie privind resursele proprii”, CESE susține că eficiența și eficacitatea în colectarea, administrarea și cheltuirea ulterioară a resurselor proprii sunt fundamentale în toate etapele și sunt strategice pentru asigurarea unei valorificări adecvate și productive a resurselor proprii în vederea atingerii obiectivelor ambițioase stabilite în agenda Comisiei. |
|
3.23. |
În final și în conformitate cu avizul anterior pe tema „Propunere de decizie privind resursele proprii”, CESE reiterează că este important ca toate propunerile privind resursele proprii să fie sprijinite de o evaluare a impactului asupra eficacității măsurilor propuse și, mai ales, asupra veniturilor pe care se preconizează că le vor genera astfel de măsuri. |
Bruxelles, 14 iunie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor —Următoarea generație de resurse proprii pentru bugetul UE [COM(2021) 566 final]; propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 [COM(2021) 569 final – 2021/0429 (APP)]; propunere de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene [COM(2021) 570 final – 2021/0430 (CNS)] (JO C 323, 26.8.2022, p. 48).
(2) Serviciul de Cercetare al Parlamentului European.
(3) Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (L433I/28).
(4) COM(2021) 566 final.
(5) Avizul CESE pe tema „Propunere de decizie privind resursele proprii” (JO C 323, 26.8.2022, p. 48).
(6) Bază fiscală consolidată comună a societăților.
(7) Scopul BEFIT este să simplifice și să permită consolidarea eficace a profiturilor și a pierderilor, și nu neapărat să colecteze mai multe venituri.
ANEXĂ
Următoarele propuneri de amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 74 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:
AMENDAMENTUL 3
ECO/617 – Al doilea pachet de noi resurse proprii
Punctul 3.18
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
După cum a sugerat și Parlamentul European, ar putea fi explorată posibilitatea de a include servicii financiare în cadrul BEFIT sau dezvoltarea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global. Noile dispoziții fiscale ar trebui apoi combinate cu norme țintite, menite să aloce o parte din veniturile fiscale suplimentare preconizate către resurse proprii ale UE. Totuși, CESE avertizează că o taxă pe tranzacțiile financiare ar putea reduce competitivitatea UE, mai ales dacă se aplică doar în interiorul UE. În plus, sunt șanse mici ca o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) cu bază largă de aplicare să genereze venituri importante, însă ar putea fi afectate întreprinderile și gospodăriile europene, ceea ce ar putea reduce creșterea, împovărând și mai mult finanțele publice. |
După cum a sugerat și Parlamentul European, ar putea fi explorată posibilitatea de a include servicii financiare în cadrul BEFIT sau dezvoltarea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global (9). Noile dispoziții fiscale ar trebui apoi combinate cu norme țintite, menite să aloce o parte din veniturile fiscale suplimentare preconizate către resurse proprii ale UE. Totuși, CESE avertizează că o taxă pe tranzacțiile financiare ar putea reduce competitivitatea UE, mai ales dacă se aplică doar în interiorul UE. În plus, sunt șanse mici ca o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) cu bază largă de aplicare să genereze venituri importante, însă ar putea fi afectate întreprinderile și gospodăriile europene, ceea ce ar putea reduce creșterea, împovărând și mai mult finanțele publice. |
Expunere de motive
Acestea sunt informații foarte importante care trebuie adăugate, explicând cititorului avizului cât de complicată din punct de vedere politic rămâne introducerea TTF în statele membre ale UE, în pofida faptului că inițiativa legislativă a Comisiei a fost deja propusă cu aproape 12 de ani în urmă. Acest lucru dovedește că beneficiile introducerii TTF numai în UE sau doar în unele dintre statele membre ale UE sunt extrem de discutabile.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
80 |
|
Voturi împotrivă: |
122 |
|
Abțineri: |
14 |
AMENDAMENTUL 4
ECO/617 – Al doilea pachet de noi resurse proprii
Punctul 3.19
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
CESE reamintește că unicul obiectiv al CBAM convenit între Consiliu și Parlamentul European a fost de a motiva partenerii comerciali ai UE să își decarbonizeze producția alături de UE. Acesta a fost propus ca resursă proprie în primul pachet. În plus, Comisia poate lua în considerare o taxă suplimentară aplicată întreprinderilor din UE care importă produse de la producători din țări terțe care nu asigură protecția adecvată a lucrătorilor. Această opțiune ar fi luată în considerare numai atât timp cât este compatibilă cu normele OMC și sub rezerva unor criterii clare pentru aplicarea sa. Această taxă ar putea oferi o oarecare protecție lucrătorilor din țări terțe și ar putea facilita treptat asigurarea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește condițiile de muncă între UE și alte blocuri de tranzacționare. Totodată, CESE solicită unele măsuri de relaxare privind exporturile pentru ca societățile din UE să poată concura pe piețele terțe. Acest aspect a fost evidențiat într-un aviz anterior al CESE referitor la CBAM. |
CESE reamintește că unicul obiectiv al CBAM convenit între Consiliu și Parlamentul European a fost de a motiva partenerii comerciali ai UE să își decarbonizeze producția alături de UE. Acesta a fost propus ca resursă proprie în primul pachet. Totodată, CESE solicită unele măsuri de relaxare privind exporturile pentru ca societățile din UE să poată concura pe piețele terțe. Acest aspect a fost evidențiat într-un aviz anterior al CESE referitor la CBAM. |
Expunere de motive
Motive identice cu cele formulate la punctul 1.6.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
78 |
|
Voturi împotrivă: |
129 |
|
Abțineri: |
11 |
Următoarele amendamente au fost adoptate în cursul dezbaterii, dar au obținut cel puțin o pătrime din voturile exprimate în favoarea păstrării textului inițial [articolul 74 alineatul (4) din Regulamentul de procedură]:
AMENDAMENTUL 1
ECO/617 – Al doilea pachet de noi resurse proprii
Punctul 3.18
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
După cum a sugerat și Parlamentul European, ar putea fi explorată posibilitatea de a include servicii financiare în cadrul BEFIT sau dezvoltarea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global. Noile dispoziții fiscale ar trebui apoi combinate cu norme țintite, menite să aloce o parte din veniturile fiscale suplimentare preconizate către resurse proprii ale UE . Totuși, CESE avertizează că o taxă pe tranzacțiile financiare ar putea reduce competitivitatea UE, mai ales dacă se aplică doar în interiorul UE. În plus, sunt șanse mici ca o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) cu bază largă de aplicare să genereze venituri importante, însă ar putea fi afectate întreprinderile și gospodăriile europene, ceea ce ar putea reduce creșterea, împovărând și mai mult finanțele publice . |
După cum a sugerat și Parlamentul European, ar putea fi explorată posibilitatea de a include servicii financiare în cadrul BEFIT sau dezvoltarea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global , evaluând, în același timp, posibilele impacturi . Noile dispoziții fiscale ar trebui apoi combinate cu norme țintite, menite să aloce o parte din veniturile fiscale suplimentare preconizate către resurse proprii ale UE. |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
96 |
|
Voturi împotrivă: |
91 |
|
Abțineri: |
15 |
AMENDAMENTUL 2
ECO/617 – Al doilea pachet de noi resurse proprii
Punctul 1.5
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
CESE consideră rezonabil să se ia în considerare posibilitatea de a include serviciile financiare în inițiativa BEFIT sau de a dezvolta o taxă pe tranzacțiile financiare globale, conform propunerii Parlamentului European . Cu toate acestea, CESE înțelege că o astfel de taxă ar putea afecta competitivitatea și nu ar putea genera venituri suplimentare semnificative . |
CESE consideră rezonabil să se ia în considerare posibilitatea de a include serviciile financiare în inițiativa BEFIT sau de a dezvolta o taxă pe tranzacțiile financiare globale, conform propunerii Parlamentului European , evaluând, în același timp, impacturile propunerii . |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
126 |
|
Voturi împotrivă: |
79 |
|
Abțineri: |
8 |
(9) La 28 septembrie 2011, Comisia a prezentat o propunere de directivă a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzacțiile financiare (TTF) și de modificare a Directivei 2008/7/CE. Nu s-a ajuns la un acord în cadrul Consiliului, iar la 14 februarie 2013, Comisia a prezentat o propunere care vizează introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) în unsprezece state membre prin intermediul instrumentului de „cooperare consolidată”. Problema rămâne în impas și în rândul acestor state membre, chiar dacă dosarul a fost discutat periodic în cadrul Consiliului Ecofin.
