This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022DC0674
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS First 'zero pollution' monitoring and outlook 'Pathways towards cleaner air, water and soil for Europe'
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Primul raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării „Căi către un aer, o apă și un sol mai curate pentru Europa”
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Primul raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării „Căi către un aer, o apă și un sol mai curate pentru Europa”
COM/2022/674 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.12.2022
COM(2022) 674 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Primul raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării
„Căi către un aer, o apă și un sol mai curate pentru Europa”
1.Introducere
Aerul curat, apa curată și solul curat într-un mediu natural rezilient și prosper sunt fundamentale pentru o viață sănătoasă. În mod paradoxal, izolarea impusă de pandemia de COVID-19 a oferit noi perspective asupra valorii unui mediu curat și divers din punct de vedere biologic. În prezent, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și criza energetică și economică pe care acesta a generat-o, eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și inundațiile, valurile de căldură și seceta provocate de schimbările climatice exacerbează, fără îndoială, provocările cu care se confruntă UE, inclusiv provocarea de a reduce poluarea.
Traiectoria pe termen mediu și lung stabilită de Pactul verde european și confirmată de cel de Al 8-lea program de acțiune pentru mediu (PAM 8) până în 2030, care stabilește obiective prioritare pentru 2050 1 , rămâne valabilă. Aceasta include, în conformitate cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, ambiția de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanțe toxice 2 . Planul de acțiune al UE „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” 3 și Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 4 stabilesc o viziune pentru 2050 5 , obiective cuantificate pentru 2030 și acțiuni concrete pentru a plasa UE pe calea spre atingerea obiectivului de reducere la zero a poluării, precum și a obiectivelor sale climatice și de refacere a naturii 6 . Comisia a prezentat mai multe propuneri relevante, cea mai recentă vizând revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător 7 , a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale 8 și actualizarea listei poluanților apei în temeiul Directivei-cadru privind apa 9 , precum și propunerea privind omologarea de tip a autovehiculelor Euro 7 în ceea ce privește emisiile 10 . Importanța reducerii poluării ca mijloc de îmbunătățire a sănătății umane este subliniată în Planul european de combatere a cancerului 11 .
Acest raport integrat prospectiv și de monitorizare a reducerii la zero a poluării face parte integrantă din cadrul de monitorizare al celui de Al optulea program de acțiune pentru mediu – PAM 8 12 , care stabilește indicatori-cheie pentru fiecare obiectiv prioritar și alte instrumente de monitorizare specifice sectorului, de exemplu pentru schimbările climatice, biodiversitate 13 și economia circulară 14 , în scopul de a oferi o imagine detaliată și coerentă. Obiectivul general al prezentului raport este de a ilustra progresele și perspectivele celor șase obiective care au fost adoptate în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, evidențiind, de asemenea, lacunele existente. Acesta răspunde la întrebări precum: Cât de mare este poluarea în UE? Care sunt tendințele din ultimii ani? Putem atinge obiectivele de reducere la zero a poluării până în 2030?
Acest lucru va sprijini o mai bună guvernanță în materie de poluare, în special prin:
·oferirea de informații noi și relevante;
·monitorizarea măsurii în care punerea în aplicare a politicilor este pe drumul cel bun;
·analizarea sinergiilor și a compromisurilor dintre diferitele politici ale UE;
·contribuția la transpunerea „alertelor timpurii” în recomandări privind poluanții care prezintă motive de îngrijorare din ce în ce mai mari, pe baza celor mai recente rezultate ale cercetărilor.
Raportul evidențiază, de asemenea, o serie de deficiențe și lacune care vor fi abordate în următorii ani. Printre acestea se numără dificultățile în ceea ce privește evaluarea poluării solului, având în vedere lipsa unui cadru juridic al UE pentru monitorizare și raportare, care va fi abordat în viitoarele legi privind sănătatea solului și monitorizarea pădurilor, precum și provocarea de a combina într-o imagine integrată date care nu sunt ușor de comparat, provenite din diferite surse sau proiecte științifice. O altă provocare constă în îmbunătățirea schimbului și a utilizării celor mai recente date disponibile, astfel încât acestea să respecte principiile FAIR privind datele 15 (ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile). Cu toate că pentru politica în domeniul aerului sunt disponibile date aproape în timp real, datele pentru evaluarea apei și a mediului marin sunt adesea depășite și incomplete, deși există date mai actualizate la nivel național 16 . Această chestiune este parțial abordată în cele mai recente propuneri privind monitorizarea și raportarea poluanților din apele de suprafață și din apele subterane, dar va trebui să fie completată de viitoare revizuiri ale legislației relevante privind apa și mediul marin.
Raportul este un rezumat privind aspectele de politică al raportului de monitorizare elaborat de AEM, care integrează cele mai relevante date anterioare și actuale din toate zonele de poluare monitorizate la nivelul UE 17 , și al raportului prospectiv care a fost coordonat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei 18 . Rezultatele modelării și analizei prospective se bazează pe o evaluare a beneficiilor preconizate în materie de reducere a poluării ale principalelor inițiative politice ale UE, inclusiv ale inițiativelor politice ale UE prezentate recent. Printre sursele de informații pentru acest prim raport prospectiv privind „reducerea la zero a poluării” se numără și cel de al treilea raport prospectiv privind aerul curat 19 , evaluările prospective privind zgomotul 20 , nutrienții, consumul și producția, precum și principalele constatări ale recentului raport referitor la analiza prospectivă privind reducerea la zero a poluării 21 . În plus, rezultatele programelor de cercetare ale UE au fost rezumate într-un raport recent 22 care include o serie de proiecte finanțate de UE ce oferă un sprijin valoros și soluții inovatoare pentru baza de cunoștințe privind reducerea la zero a poluării.
2.Monitorizarea reducerii la zero a poluării
Acest capitol prezintă pe scurt constatările privind monitorizarea reducerii la zero a poluării. Capitolul se axează pe progresele înregistrate până în prezent și pe distanța până la atingerea obiectivelor pentru 2030.
2.1.Reducerea la zero a poluării și sănătatea
Obiective privind reducerea la zero a poluării și sănătatea pentru 2030 23
În temeiul legislației UE, al ambițiilor Pactului verde și în sinergie cu alte inițiative, până în 2030, UE ar trebui să reducă cu peste 55 % impactul asupra sănătății (numărul de decese premature) al poluării atmosferice și cu 30 % ponderea persoanelor afectate în mod cronic de zgomotul emis de mijloacele de transport.
S-au înregistrat progrese concrete în ceea ce privește reducerea cu 45 % a impactului nociv asupra sănătății al poluării atmosferice (cum ar fi bolile cardiace, cancerul și bolile respiratorii), comparativ cu nivelurile din 2005. În schimb, efectele nocive asupra sănătății legate de poluarea fonică, cum ar fi riscul de boli cardiovasculare, tulburările de somn și disconfortul 24 , au rămas destul de stabile din 2012 până în prezent.
Ratele generale ridicate ale conformității cu standardele UE privind poluarea apei potabile și a apei pentru scăldat (>99 % și, respectiv, >93 %) sunt încurajatoare. În ceea ce privește efectele utilizării substanțelor chimice asupra sănătății, deși nivelurile anumitor substanțe chimice sunt în scădere, utilizarea unor substanțe chimice de substituție care prezintă un risc similar este în continuă creștere. În pofida progreselor înregistrate, peste 10 % din decesele premature din UE din fiecare an sunt încă asociate poluării mediului 25 . Acest lucru este cauzat în principal de nivelurile ridicate de poluare atmosferică, dar și de poluarea fonică și de expunerea la substanțe chimice care ar putea fi subestimate 26 . Poluarea nu este răspândită în mod uniform în întreaga UE. Persoanele vulnerabile, inclusiv copiii, persoanele în vârstă și persoanele care suferă de astm sau de alte boli respiratorii sau cardiovasculare , sunt mai sensibile la expunerea la poluare, iar persoanele din grupurile socioeconomice inferioare sunt, de asemenea, mai susceptibile de a fi expuse unor niveluri mai ridicate de poluare 27 .
Eliminarea poluării care persistă din trecut, de exemplu poluarea cauzată de siturile contaminate, este costisitoare, deoarece, adesea, poluatorul nu este răspunzător, nu este cunoscut sau nu este în măsură să plătească pentru decontaminare. Acest lucru subliniază importanța prevenirii poluării în primul rând și a înlocuirii substanțelor chimice cu substanțe chimice mai puțin periculoase. Valorificând experiențele anterioare, trebuie să fim foarte vigilenți în ceea ce privește combaterea poluanților care generează noi preocupări, în special a celor care provin din produse farmaceutice și antimicrobiene, din substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), perturbatori endocrini și microplastice. De asemenea, trebuie să introducem măsuri pentru a aborda impactul amestecurilor de substanțe chimice asupra sănătății și efectele combinate ale acestora, de exemplu asupra calității aerului din încăperi 28 .
Comisia abordează aceste aspecte printr-o gamă largă de inițiative, în special Planul de acțiune pentru economia circulară (de exemplu, microplasticele), Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice [de exemplu, PFAS și revizuirea normelor privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice (CLP) 29 , precum și revizuirea Regulamentului REACH 30 ], Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării (de exemplu, calitatea aerului din încăperi și recenta comunicare privind azbestul) și strategia privind solul (de exemplu, noua legislație privind sănătatea solului, o listă prioritară a UE pentru contaminanții din sol care prezintă noi motive de îngrijorare, îmbunătățirea evaluării riscurilor) 31 . De asemenea, s-a propus alinierea progresivă a standardelor juridice ale UE privind calitatea aerului la orientările relevante ale OMS, pentru a proteja mai bine sănătatea și bunăstarea oamenilor (de exemplu, pentru a reduce și mai mult numărul de decese premature).
2.2.Reducerea la zero a poluării și biodiversitatea
Obiectivele privind reducerea la zero a poluării și biodiversitatea pentru 2030 32
În temeiul legislației UE, al ambițiilor Pactului verde și în sinergie cu alte inițiative, până în 2030, UE ar trebui să reducă cu 25 % ecosistemele UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea și cu 50 % pierderile de nutrienți, utilizarea pesticidelor chimice și riscul prezentat de acestea, utilizarea celor mai periculoase dintre acestea și vânzarea de antimicrobiene pentru animalele de fermă și în acvacultură.
Poluarea este una dintre cele cinci amenințări principale la adresa biodiversității 33 . Limitele planetei în ceea ce privește poluarea, și anume spațiul de operare sigur al Pământului, sunt depășite pentru nutrienți (în Europa cu un factor de doi pentru fosfor și un factor de 3,3 pentru azot) 34 și pentru „entități noi” (inclusiv substanțe chimice și materiale plastice) 35 .
Până în prezent, în comparație cu anii de referință 36 , poluarea aerului, poluarea cu pesticide și antimicrobiene au fost reduse cu 12 % (pentru suprafața ecosistemelor afectate de poluarea aerului), cu 14 % (pentru utilizarea pesticidelor chimice și riscul reprezentat de acestea), cu 26 % (pentru utilizarea pesticidelor mai periculoase) și cu 18 % (pentru vânzările de antimicrobiene) în raport cu obiectivele menționate mai sus. În ceea ce privește obiectivul de reducere cu 50 % a pierderilor de nutrienți, procesul de colectare a datelor este încă în curs. O serie de indicatori indirecți 37 par să indice că pierderile de nutrienți au rămas relativ stabile, fără nicio indicație privind o reducere semnificativă în ultimul deceniu.
Limitele de poluare ale UE pentru protejarea biodiversității au fost depășite în mod semnificativ. Pe baza datelor din 2015, 23 % din cele aproape 10 000 de corpuri de apă subterană din UE și 59 % din cele aproape 100 000 de corpuri de apă de suprafață din UE nu reușesc încă să atingă o „stare chimică bună”. Pe baza datelor din 2018, 80 % din suprafața maritimă a UE nu are încă o „stare ecologică bună” în ceea ce privește contaminanții. 13 state membre și-au prezentat cel de al 3-lea plan de management al bazinului hidrografic (PMBH) înainte de sfârșitul lunii octombrie 2022. O analiză preliminară indică o situație în general stabilă în comparație cu cel de al 2-lea PMBH, în special în ceea ce privește starea chimică a apelor subterane. Starea ecologică și starea chimică a apelor de suprafață variază mai mult, unele țări prezentând semne de îmbunătățire, în timp ce altele raportează o deteriorare a calității. O analiză mai cuprinzătoare este în curs 38 .
Dovezile științifice indică provocări suplimentare, cum ar fi lipsa de cunoștințe și de date privind poluarea apei, a mediului marin și a solului. Impactul poluanților asupra ecosistemelor crește din cauza efectelor lor combinate. Amploarea impactului zgomotului subacvatic, al microplasticelor și al poluării luminoase 39 asupra biodiversității devine din ce în ce mai evidentă 40 .
Comisia a propus o serie de măsuri pentru o mai bună protecție a biodiversității împotriva poluării, în principal ca parte a strategiilor sale privind biodiversitatea și a strategiilor „de la fermă la consumator” (de exemplu, privind pesticidele, nutrienții și antimicrobienele), a planului său de acțiune privind reducerea la zero a poluării (de exemplu, privind poluanții apei, apele urbane reziduale) și a strategiei sale privind solul (de exemplu, viitoarea lege privind sănătatea solului) 41 . De asemenea, Comisia adaptează standardele juridice la cele mai recente dovezi științifice și abordează poluarea emergentă, de exemplu prin recenta propunere privind lista poluanților apei și pragurile pentru zgomotul subacvatic în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”. Efectele combinate ale poluanților sunt abordate în revizuirea Regulamentului REACH și a altor acte legislative privind substanțele chimice. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) elaborează în prezent metode de evaluare a efectelor cumulative ale pesticidelor, astfel cum se prevede într-un plan de acțiune specific 42 . În cele din urmă, impactul poluării luminoase asupra insectelor polenizatoare este abordat de inițiativa privind polenizatorii.
2.3.Reducerea la zero a poluării și economia circulară
Obiectivele privind reducerea la zero a poluării și economia circulară pentru 2030 43
În temeiul legislației UE, al ambițiilor Pactului verde și în sinergie cu alte inițiative, până în 2030, UE ar trebui să reducă cu 50 % gunoiul de plastic din mare, cu 30 % microplasticele eliberate în mediu, cu 50 % deșeurile urbane reziduale și cu o cantitate semnificativă totalul deșeurilor generate.
Progresele înregistrate în vederea atingerii acestor obiective au fost lente. În ceea ce privește gunoiul de plastic și microplasticele, colectarea și analiza din perioada 2015-2020 sunt încă în curs de finalizare și nu este posibil să se furnizeze un calcul consolidat, convenit, al tendințelor la nivelul UE. Cu toate acestea, conform analizei preliminare a datelor disponibile, concentrațiile de gunoi de plastic sunt în scădere pe majoritatea liniilor de țărm din UE, ceea ce reprezintă un semn încurajator. Date armonizate vor fi publicate în 2023 44 . De asemenea, punerea în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” 45 , a Directivei privind materialele plastice de unică folosință 46 , a Directivei privind instalațiile portuare de preluare 47 și a inițiativelor privind microplasticele 48 va contribui la conturarea unei imagini mai bune privind deșeurile marine și la evaluarea obiectivului privind microplasticele pentru următorul raport din 2024. În ceea ce privește deșeurile, cele mai recente statistici arată că producția totală de deșeuri a scăzut cu 4 % în perioada 2010 – 2020 49 . În ceea ce privește deșeurile urbane reziduale, nu a fost detectată nicio modificare semnificativă din 2016 50 . În același timp, deșeurile de ambalaje au crescut cu 19 % în ultimii 10 ani. La fel ca în alte domenii, deficitul de transpunere a măsurilor existente și incapacitatea de a aborda unele surse de poluare sunt principalele motive ale progreselor limitate. În plus, prezența substanțelor chimice periculoase în produse continuă să împiedice reciclarea materialelor.
În schimb, poluarea aerului și a apei rezultată din activitățile de producție în UE este într-o scădere constantă, emisiile UE scăzând cu între 3 % 51 și 26 % 52 în 2015, în funcție de poluant. Amprenta globală în materie de consum în UE 53 , amprenta asupra materiilor prime și utilizarea substanțelor chimice de către industrie și consumatori sunt, până în prezent, relativ stabile, cu cifre mai mici în 2020, cel mai probabil ca urmare a pandemiei de COVID-19. Amprenta asupra materiilor prime, și anume cererea la nivel mondial de extracții de materiale declanșată de utilizarea și investițiile realizate de întreprinderi, gospodării și guverne din țările europene, este foarte ridicată, situându-se la 13,7 tone de persoană în 2020. Per ansamblu, impactul asupra mediului asociat producției și consumului din UE este ridicat și nu este sustenabil: acesta depășește deja în mod semnificativ ponderea UE în diferitele limite ale planetei 54 . Prin urmare, este important să se analizeze mai bine impactul asupra mediului al mărfurilor pe care le importăm și al „exportului de poluare” în afara UE. Acest lucru este relevant, de exemplu, pentru sectorul extracției din interiorul și din afara UE, având în vedere importanța materiilor prime critice pentru obiectivul UE de a-și spori autonomia strategică deschisă și de a accelera tranziția verde. Un alt factor care trebuie luat în considerare este expedierea de deșeuri 55 .
Comisia ia deja măsuri pentru ca sistemele de consum și de producție să devină mai sigure și mai durabile, în principal în cadrul planului de acțiune privind economia circulară 56 (de exemplu, măsuri privind expedierea de deșeuri, o propunere privind proiectarea ecologică pentru produse durabile, revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje) 57 și al Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării (de exemplu, măsuri privind emisiile industriale), precum și al Strategiei UE în domeniul bioeconomiei 58 . Sunt planificate mai multe acțiuni, de exemplu revizuirea Regulamentului REACH sau cadrul de evaluare pentru „siguranța și sustenabilitatea din faza de proiectare” a substanțelor chimice și a materialelor în cadrul strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, precum și inițiativa privind declarațiile de mediu. Dezvoltarea în continuare a metodelor și indicatorilor UE privind amprenta asupra materiilor prime și a consumului, precum și compararea acestora cu limitele planetei pot oferi, de asemenea, perspective sistemice mai bune.
3.Perspectiva privind reducerea la zero a poluării și analiza prospectivă
Sursele pentru acest capitol includ o serie de proiecte și inițiative, inclusiv modelarea și studiile prospective coordonate de Comisie (a se vedea mai jos). Pe cât posibil, scenariile de modelare au luat în considerare progresele preconizate în cazul în care legislația UE actuală și cea propusă ar fi puse în aplicare pe deplin. Cu toate acestea, fiecare perspectivă se bazează pe ipoteze și limitări specifice documentate în publicațiile specifice menționate mai jos. Constatările acestui exercițiu sunt prezentate ca perspective privind aerul curat, apa curată și mediile marine, precum și solul curat.
3.1.Reducerea la zero a poluării și sănătatea
Perspectivele pentru 2030 în ceea ce privește poluarea atmosferică și fonică au fost evaluate în raport cu atingerea probabilă a obiectivelor legate de sănătate (a se vedea punctul 2.1).
Constatările celei de a 3-a evaluări prospective privind aerul curat 59 arată că, dacă UE ar pune în aplicare pe deplin legislația actuală și pe cea propusă, ar reduce numărul de decese premature cauzate de poluarea aerului cu peste 55 % în 2030, comparativ cu 2005. Într-adevăr, ca urmare a revizuirii Directivei privind calitatea aerului înconjurător propuse de Comisie 60 , este probabil ca până în 2030 să se poată realiza reduceri de peste 70 %, comparativ cu nivelul din 2005. Pentru a se asigura materializarea previziunilor, este important să se pună în aplicare pe deplin legislația existentă. De asemenea, este important ca propunerile de politică recente, în special cele privind standardele de emisii ale vehiculelor (Euro 7), emisiile industriale (inclusiv extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include fermele mari, care se preconizează că vor avea un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de amoniac) și propunerile din cadrul inițiativelor „Pregătiți pentru 55” și RePowerEU să fie adoptate rapid, menținând în același timp nivelul de ambiție propus.
În ceea ce privește poluarea fonică, cu toate că din 2002 61 sunt în vigoare mai multe acte legislative ale UE, pare puțin probabil, în acest stadiu, ca obiectivul de reducere la zero să determine reducerea cu 30 % până în 2030 (comparativ cu 2017) a numărului de persoane afectate de zgomotul emis de mijloacele de transport. Estimările actuale arată că numărul nu va scădea cu mai mult de 19 % până în 2030, dacă nu se adoptă un set substanțial de măsuri suplimentare la nivel național, regional și local și dacă nu se întreprinde o acțiune consolidată a UE în toate sectoarele relevante ale transporturilor, care să ducă la o reducere suplimentară semnificativă a poluării fonice. Distanța până la atingerea obiectivului poate fi redusă și mai mult dacă statele membre își consolidează măsurile. Acest lucru ar include, printre altele, reglementări mai stricte privind zgomotul și asigurarea respectării legislației 62 în domeniul transporturilor, de exemplu îmbunătățirea vehiculelor și a operațiunilor acestora și reducerea semnificativă a traficului rutier și a limitelor de viteză în orașe 63 . Acestea din urmă sunt deja avute în vedere în multe orașe, ca parte a măsurilor lor privind clima și calitatea aerului.
3.2.Reducerea la zero a poluării și biodiversitatea
Perspectivele pentru 2030 în ceea ce privește poluarea cu nutrienți a aerului, a apei și a mediului marin au fost evaluate în raport cu atingerea probabilă a obiectivelor legate de biodiversitate relevante pentru nutrienți (a se vedea punctul 2.2). În această etapă, nu s-a efectuat nicio evaluare a pesticidelor, a antimicrobienelor sau a poluării solului din cauza lipsei de date și de modele relevante.
În urma celei de a 3-a evaluări prospective privind aerul curat s-a constatat că situația este mai îngrijorătoare. Politicile actuale și propuse ale UE nu par a fi suficiente pentru a-i permite acesteia să reducă cu 25 % până în 2030, comparativ cu 2005, suprafața ecosistemelor din UE amenințate de poluarea aerului. Cu toate acestea, odată cu punerea în aplicare a recentei propuneri de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător, acest obiectiv ar putea fi atins.
Principalul motiv de îngrijorare rămâne cel legat de emisiile de amoniac din agricultură, unde sunt încă necesare eforturi suplimentare de reducere și care vor depinde în mare măsură de adoptarea și punerea în aplicare a noii Directive privind emisiile industriale, precum și de adoptarea efectivă a măsurilor relevante în materie de poluare propuse de statele membre în planurile lor strategice privind politica agricolă comună (PAC).
Concluziile perspectivelor privind apa curată și un mediu marin curat 64 arată că este posibil ca obiectivele convenite în materie de nutrienți și măsurile suplimentare propuse la nivelul UE până în prezent să nu fie suficiente pentru a elimina impactul poluării cu nutrienți în toate părțile mărilor europene. În mod similar cu scenariile de poluare atmosferică, reducerea emisiilor de nutrienți va depinde în mare măsură de punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației relevante în materie de mediu (și anume Directiva privind nitrații, Directiva-cadru privind apa și alte acte legislative relevante în domeniul poluării apei, inclusiv directivele revizuite privind emisiile industriale și apele urbane reziduale). Măsurile adoptate în cadrul noii PAC pot contribui în acest sens. Perspectiva este susținută de o analiză integrată a nutrienților (privind poluarea cu azot și fosfor), care indică faptul că se pot înregistra progrese în ceea ce privește măsurile actuale, dar statele membre vor trebui să ia măsuri suplimentare pentru a îndeplini obiectivul privind pierderile de nutrienți în mediu până în 2030. La nivelul UE, viitorul plan de acțiune privind gestionarea integrată a nutrienților va explora noi măsuri de politică menite să îmbunătățească eficiența utilizării nutrienților și să reducă pierderile în mediu, precum și tehnicile noi și măsurile necesare pentru promovarea recuperării și reciclării nutrienților. În plus, programul Orizont Europa va sprijini abordările sistemice de limitare a emisiilor de nutrienți din diferite surse și de readucere a debitelor acestora în limite ecologice sigure, de exemplu prin îmbunătățirea gestionării produselor fertilizante în agricultură, ținând seama, în același timp, de condițiile regionale. Acesta va analiza, de asemenea, posibilitățile de reducere a cantității de deșeuri de-a lungul lanțului alimentar, împreună cu schimbările societale (cum ar fi schimbările privind regimul alimentar, producția și consumul).
Perspectiva privind solul se află într-un stadiu incipient de elaborare. Activitățile inițiate în cadrul strategiei UE privind solul și al Observatorului UE al solului (EUSO) 65 includ elaborarea unor instrumente de modelare care vor permite anticiparea tendințelor viitoare în materie de poluare. În plus, misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa” 66 stabilește o traiectorie pentru promovarea și refacerea sănătății solului, printre altele prin extinderea și armonizarea monitorizării solului în Europa.
3.3.Reducerea la zero a poluării și economia circulară
Perspectivele pentru 2030 în ceea ce privește consumul și producția au analizat poluarea cu materiale plastice și consumul, dar nu a fost efectuată nicio evaluare a obiectivelor aferente (a se vedea punctul 2.3).
Perspectivele privind apa curată și un mediu marin curat au analizat, de asemenea, modelarea poluării cu materiale plastice în Marea Mediterană. Până în 2030, se preconizează că măsurile privind produsele din plastic de unică folosință (SUP) vor contribui la reducerea cantității totale de deșeuri din Marea Mediterană cu doar 14 % (atât deșeurile plutitoare, cât și deșeurile de pe plajă). Consolidarea dimensiunii transfrontaliere a poluării cu materiale plastice trebuie subliniată în vederea atingerii obiectivului UE 67 . În cadrul altei evaluări s-a analizat impactul consumului asupra toxicității apei dulci ca parte a unei perspective mai ample asupra amprentei în materie de consum 68 . S-a preconizat că impactul consumului din UE asupra mediului va continua să crească până în 2030 și va continua să depășească limitele planetei 69 , inclusiv în ceea ce privește ecotoxicitatea apei dulci 70 .
3.4.Reducerea la zero a poluării și previziuni
Previziunile și analiza perspectivelor 71 au arătat că tendințele și transformările societale actuale, de exemplu creșterea gradului de digitalizare și decarbonizare 72 , vor avea un impact asupra poluării. Aceste transformări pot aduce beneficii pentru sănătate și mediu, în special dacă obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării este luat drept ghid. De exemplu, foaia de parcurs privind tehnologia industrială pentru tehnologiile circulare și modelele de afaceri în curs de pregătire reamintește necesitatea ca sectorul cercetării să abordeze sinergiile, precum și compromisurile dintre circularitate și reducerea la zero a poluării. Aceste tendințe emergente și tranziția verde și cea digitală în curs pot oferi o cale către o Europă mai durabilă, dar acest lucru va depinde de situația socioeconomică.
4.Principalele concluzii
Acest raport integrat prospectiv și de monitorizare a reducerii la zero a poluării subliniază încă o dată că cele trei crize de mediu concomitente – poluarea, schimbările climatice și pierderea biodiversității – sunt profund interconectate. Trecerea la un model economic curat, circular și neutru din punct de vedere climatic devine din ce în ce mai presantă – atât pentru UE, cât și pentru restul lumii.
Actuala criză economică și energetică cauzată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de redresarea în urma pandemiei de COVID-19 afectează viețile oamenilor din întreaga UE. Anumite măsuri de reducere a poluării și de control al poluării eșuează din cauza perturbărilor de la nivelul lanțurilor de aprovizionare 73 , ceea ce va îngreuna mult mai mult reducerea poluării pe termen scurt. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, putem încerca să găsim modalități de a transforma provocările actuale în oportunități de combatere a poluării. De exemplu, voința colectivă de a spori autonomia strategică deschisă a UE prin accelerarea semnificativă a utilizării energiei curate din surse regenerabile va contribui, de asemenea, la reducerea poluării.
Este clar că are loc o intensificare a cooperării la nivel mondial pentru a face față crizei planetei. UE trebuie să facă parte din soluția globală, deoarece amprenta sa de poluare este prea mare 74 . Inegalitățile în ceea ce privește nivelurile de poluare sunt, de asemenea, pronunțate, afectând cele mai vulnerabile părți ale societății. UE conduce acțiunile în favoarea obținerii unor rezultate ambițioase în cadrul negocierilor COP15 pentru o strategie globală în domeniul biodiversității și în cadrul Conferinței ONU privind Deceniul de acțiune privind apa, care va avea loc în martie 2023, și pregătește terenul pentru un acord global privind materialele plastice.
Prezentul raport marchează punctul de plecare al inițiativei „Căi către un aer, o apă și un sol mai curate pentru Europa”. Dovezile sunt convingătoare, la fel ca și provocările și oportunitățile. Per ansamblu, nivelurile de poluare sunt în scădere în mai multe zone de poluare, de exemplu în ceea ce privește poluarea aerului sau cu pesticide. În același timp, persistă și alte probleme de poluare, de exemplu tendințele în ceea ce privește zgomotul, poluarea cu nutrienți sau generarea de deșeuri urbane sunt destul de stabile în ultimii ani. Realizarea obiectivelor de reducere la zero a poluării până în 2030 nu este garantată pentru acestea. Prin urmare, tranziția verde și cea digitală trebuie să se accelereze pentru a permite UE să atingă aceste obiective pentru 2030. La rândul său, Comisia a realizat sau a avansat cu privire la toate cele 33 de acțiuni anunțate pentru perioada 20212024 75 .
Pentru ca reducerea la zero a poluării să devină din ce în ce mai mult o realitate sunt necesare în special următoarele:
1.acordul colegiuitorilor cu privire la principalele propuneri legislative;
2.punerea în aplicare accelerată a unor acte legislative esențiale ale UE la nivel local, național și transfrontalier 76 și
3.promovarea inițiativelor globale, sprijinind eforturile țărilor terțe.
În plus, raportul a identificat o serie de deficiențe, cum ar fi necesitatea unei mai bune partajări și a utilizării celor mai recente date disponibile. Împreună cu Agenția Europeană de Mediu (AEM), Comisia va aborda lacunele identificate în materie de cunoștințe și date (de exemplu, cu privire la poluarea solului) pentru a prezenta un raport și mai cuprinzător până în 2024.
5.Etapele următoare
Acest prim raport prospectiv și de monitorizare a reducerii la zero a poluării oferă un punct de plecare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în direcția obiectivului UE de reducere la zero a poluării. El compilează dovezi ușor accesibile în cadrul primei imagini de ansamblu la nivel european, integrate și de nivel înalt, a principalelor amenințări reprezentate de poluare și a surselor acesteia. Acesta va contribui la primul raport privind progresele înregistrate cu privire la Pactul verde european și la cel de Al 8-lea program de acțiune pentru mediu, care urmează să fie prezentat până la sfârșitul anului 2023. Raportul stabilește informații detaliate în majoritatea secțiunilor dedicate poluării, de exemplu, privind poluarea aerului, a apei, a mediului marin, a poluării chimice și fonice. De asemenea, raportul a evidențiat o serie de deficiențe care vor fi abordate în mod specific până în 2024.
În special, raportul subliniază că există încă lacune semnificative în ceea ce privește cunoștințele și datele în anumite domenii, cum ar fi poluarea solului și problemele emergente care necesită atenție. Datele satelitare, serviciile și aplicațiile oferite de sistemul UE de observare a Pământului Copernicus au un potențial important pentru eliminarea lacunelor în materie de date. Cercetarea și inovarea în curs și planificate vor sprijini, de asemenea, următoarele ediții ale raportului 77 . Printre alte domenii în care se pot aduce îmbunătățiri se numără disponibilitatea și actualitatea datelor, precum și eficiența și eficacitatea gestionării cunoștințelor privind poluarea (de exemplu, prin raționalizarea raportării, promovarea științei cetățenești și o mai bună utilizare a instrumentelor digitale). Multe inițiative sunt deja în curs sau planificate, de exemplu ca parte a abordării „o substanță, o evaluare” 78 sau a propunerilor recente privind lista poluanților apelor 79 .
Comisia și AEM își vor asuma rolul de lider pentru a se asigura că domeniul de aplicare, calitatea, actualitatea și robustețea cadrului prospectiv și de monitorizare a reducerii la zero a poluării vor crește odată cu fiecare ediție 80 . În plus, Agenția Europeană pentru Produse Chimice și AEM colaborează pentru a elabora un cadru de indicatori specifici privind substanțele chimice, care va fi inclus în următorul raport.
De asemenea, se vor depune eforturi deosebite pentru a îmbunătăți suplimentar prezentarea și vizualizarea impactului poluării, inclusiv prin combinarea și agregarea diferitelor dovezi pentru a sprijini mai bine eforturile de comunicare. În plus, capacitățile prospective privind aerul, apa și mediul marin și, în special, solul vor fi consolidate pentru a sprijini mai bine procesul de elaborare a politicilor.
Aceste eforturi vor contribui, de asemenea, la sprijinirea celor nouă direcții emblematice ale Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării, deoarece o mai bună monitorizare și perspectivele mai bune ne ajută să identificăm inegalitățile în materie de sănătate, ne îmbunătățesc înțelegerea amplorii poluării cauzate de produse și clădiri și permit o mai bună utilizare a soluțiilor digitale pentru monitorizarea poluării. O perspectivă și o monitorizare a reducerii la zero a poluării contribuie, de asemenea, la evaluarea poluării globale, deoarece ne permit să ne concentrăm asupra anumitor orașe și regiuni pentru a determina progresele înregistrate în direcția reducerii la zero a poluării.
Comisia invită instituțiile UE, statele membre, întreprinderile, organizațiile neguvernamentale, mediul academic și alte părți interesate să ofere feedback cu privire la acest prim raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării 81 . Comisia va utiliza, de asemenea, Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării, instituită în cooperare cu Comitetul Regiunilor, pentru a contribui la pregătirea celui de al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării în 2024.
Următoarea versiune a raportului va trece în revistă progresele inițiale înregistrate și va stabili o perspectivă pentru atingerea până în 2030 a obiectivelor de reducere la zero a poluării, în conformitate cu viziunea pentru 2050 privind reducerea la zero a poluării, contribuind astfel la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului de monitorizare a PAM 8, prevăzută pentru 2024.
A se vedea aici .
A se vedea aici .
JRC (2020) : Environmental sustainability of European production and consumption assessed against planetary boundaries („Evaluarea componentei de durabilitate a mediului la nivelul producției și al consumului în raport cu limitele planetei”).
JRC (2022): Consumption Footprint: assessing the environmental impacts of EU consumption („Amprenta în materie de consum: evaluarea impactului consumului UE asupra mediului”), Comisia Europeană, JRC126257.
De exemplu, penuria de substanțe chimice necesare pentru curățarea aerului poluat (de exemplu, amoniacul sau produsele pe bază de uree sunt utilizate pentru a reduce emisiile de NOx provenite de la vehiculele cu motor diesel) sau a apei (de exemplu, săruri de fier, clorhidrat sau acid sulfuric pentru tratarea apelor reziduale).
A se vedea Raportul AEM nr. 1/2020 Is Europe living within the limits of our planet? („Respectă Europa limitele planetei noastre?”).
A se vedea sistemul de monitorizare a acțiunilor de reducere la zero a poluării.
Prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic [Regulamentul (UE) 2021/240], Comisia sprijină statele membre, la cerere, în conceperea și punerea în aplicare a reformelor într-o gamă largă de domenii de politică, inclusiv combaterea poluării aerului, a solului și a apei, precum și combaterea pierderii biodiversității și sprijinirea tranziției către o economie mai circulară.
A se vedea exemplele din raportul Orizont .
