This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022DC0605
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on the 2022 National Reform Programme of Czechia and delivering a Council opinion on the 2022 Convergence Programme of Czechia
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Cehiei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Cehiei pentru 2022
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Cehiei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Cehiei pentru 2022
COM/2022/605 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.5.2022
COM(2022) 605 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Cehiei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Cehiei pentru 2022
{SWD(2022) 605 final} - {SWD(2022) 640 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Cehiei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Cehiei pentru 2022
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. Mecanismul contribuie la redresarea economică și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, consolidând totodată reziliența și creșterea potențială a economiilor statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea sustenabilității finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență [a fost] actualizată la [XX] iunie 2022, în concordanță cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.
(2)La data de 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii durabile, care marchează începutul semestrului european din 2022 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de angajamentul comun reafirmat în cadrul Summitului social de la Porto din mai 2021 de a continua punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2022 la 25 martie 2022. La 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Cehia printre statele membre pentru care ar fi necesară efectuarea unui bilanț aprofundat 3 . La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, Propunerea de raport comun pentru 2022 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 14 martie 2022.
(3)Invadarea Ucrainei de către Rusia, în urma pandemiei mondiale, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic și economic. Impactul invaziei asupra economiilor statelor membre a fost resimțit, de exemplu, prin creșterea prețurilor la energie și la alimente, precum și prin perspective de creștere mai slabe. Creșterea prețurilor la energie afectează în special gospodăriile cele mai vulnerabile care se confruntă cu sărăcia energetică sau care sunt expuse riscului de sărăcie energetică. De asemenea, UE se confruntă cu un aflux fără precedent de persoane care fug din Ucraina. În acest context, la 4 martie 2022, a fost activată pentru prima dată Directiva privind protecția temporară 4 , acordându-se persoanelor strămutate din Ucraina dreptul de ședere legală în UE, precum și accesul la educație și formare, la piața muncii, la asistență medicală, la locuințe și la asistență socială. Se pune la dispoziția Cehiei un sprijin excepțional în cadrul inițiativei „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (CARE) și prin prefinanțarea suplimentară din cadrul Programului de asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) pentru a răspunde urgent nevoilor în materie de primire și integrare ale persoanelor care fug din Ucraina.
(4)Ținând seama de evoluția rapidă a situației economice și geopolitice, semestrul european reia în 2022 coordonarea generală a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, evoluând, în același timp, pentru a ține seama de cerințele de punere în aplicare ale Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se subliniază în Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022. Pentru ca prioritățile politice prevăzute în cadrul semestrului european să fie îndeplinite, este esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate, întrucât acestea abordează toate recomandările sau un subset semnificativ al recomandărilor relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile semestrului din 2019 și 2020. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, pe lângă eventualele recomandări specifice fiecărei țări emise până la data transmiterii planului modificat.
(5)Clauza derogatorie generală este activă din martie 2020 5 . În comunicarea sa din 3 martie 2021 6 , Comisia și-a exprimat, de asemenea, opinia conform căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată ca o evaluare generală a stării economiei, un criteriu cantitativ cheie fiind nivelul activității economice din UE sau din zona euro, comparativ cu nivelurile anterioare crizei (finele anului 2019). Incertitudinea sporită și riscurile puternice de evoluție negativă la adresa perspectivelor economice în contextul războiului din Europa, creșterile abrupte fără precedent ale prețurilor la energie și perturbările continue ale lanțului de aprovizionare justifică extinderea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere până în 2023.
(6)Urmând abordarea din avizul Consiliului din 18 iunie 2021 privind programul de convergență pentru 2021, orientarea bugetară este în prezent cel mai bine măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu 7 . Pentru a evalua dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și tranziția digitală, se acordă atenție, pe lângă orientarea bugetară generală, și evoluției cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național 8 (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și investițiilor.
(7)La 2 martie 2022, Comisia a adoptat o comunicare care prezintă orientări generale pentru politica bugetară în 2023, scopul fiind acela de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor 9 . Comisia a observat că, pe baza perspectivelor macroeconomice din previziunile din iarna anului 2022, trecerea de la o orientare bugetară agregată favorabilă în perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în general neutră pare adecvată în 2023, dar va fi pregătită să reacționeze la evoluțiile situației economice. Comisia a anunțat că recomandările bugetare pentru 2023 ar trebui să țină seama de diferențele existente între statele membre și de posibilele efecte de propagare transnaționale. Comisia a invitat statele membre să integreze orientările în programele lor de stabilitate și de convergență. Comisia s-a angajat să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și să își ajusteze orientările de politică în funcție de necesități și cel târziu în pachetul de primăvară al semestrului european de la sfârșitul lunii mai 2022.
(8)În ceea ce privește orientările bugetare prezentate la 2 martie 2022, recomandările bugetare pentru 2023 iau în considerare înrăutățirea perspectivelor economice, creșterea gradului de incertitudine și alte riscuri de evoluție negativă, precum și creșterea inflației în comparație cu previziunile de iarnă. Având în vedere aceste considerații, răspunsul bugetar trebuie să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică și să susțină puterea de cumpărare a celor mai vulnerabile gospodării, astfel încât să atenueze impactul creșterii abrupte a prețurilor la energie și să contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste generate de efectele secundare prin măsuri specifice și temporare. Politica fiscal-bugetară trebuie să rămână flexibilă pentru a se adapta la circumstanțele care evoluează rapid și să țină seama de situația fiscală și economică a fiecărui stat membru în parte, inclusiv în ceea ce privește expunerea la criză și afluxul de persoane strămutate din Ucraina.
(9)La 1 iunie 2021, Cehia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat decizia sa de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență pentru Cehia 10 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, care arată că Cehia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte presupune că nu s-a anulat atingerea jaloanelor și a țintelor anterioare.
(10)La 28 aprilie 2022, Cehia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2022, iar la 11 mai 2022 și-a prezentat Programul de convergență pentru 2022, depășind termenul-limită stabilit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2022 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Cehia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(11)Comisia a publicat raportul de țară din 2022 pentru Cehia 11 la 23 mai 2022. Acesta a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu în 2019, 2020 și 2021 și a trecut în revistă implementarea de către Cehia a planului de redresare și reziliență, pe baza Tabloului de bord privind redresarea și reziliența. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente, inclusiv cele legate de invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(12)La 23 mai 2022, Comisia a publicat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. Acest raport a analizat situația bugetară a Cehiei, întrucât deficitul său public din 2021 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu Comunicarea din 2 martie 2022, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri de deficit excesiv în primăvara anului 2022 și va reevalua dacă este relevant să propună deschiderea unor astfel de proceduri în toamna anului 2022.
(13)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat Cehiei ca în 2020 și 2021 să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a răspunde în mod eficace pandemiei, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. De asemenea, acesta a recomandat Cehiei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici fiscal-bugetare care să vizeze realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, sporind în același timp investițiile. Pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Cehiei a crescut de la 5,8 % din PIB în 2020 la 5,9 % în 2021. Răspunsul Cehiei în materie de politică fiscal-bugetară a sprijinit redresarea economică în 2021, iar măsurile temporare de sprijin de urgență au scăzut de la 3,1 % din PIB în 2020 la 2,3 % în 2021. Măsurile luate de Cehia în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile bugetare discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 au fost în principal temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. În același timp, unele dintre măsurile discreționare adoptate de guvern în perioada 2020-2021 nu au fost nici temporare, nici însoțite de măsuri compensatorii, acestea constând în principal în reduceri ale impozitului pe venitul persoanelor fizice, care au avut un impact de aproximativ 1,9 % din PIB. Pe baza datelor validate de Eurostat, datoria publică a fost de 41,9 % din PIB în 2021.
(14)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de convergență pentru 2022 este prudent în 2022 și favorabil în 2023. Potrivit previziunilor guvernului, PIB-ul real ar urma să crească cu 1,2 % în 2022 și cu 3,6 % în 2023. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează o creștere mai mare a PIB-ului real, de 1,9 % în 2022, și o creștere mai mică a PIB-ului, de 2,7 % în 2023, această diferență fiind determinată în principal de o perspectivă diferită în ceea ce privește consumul privat, rezultată din ipoteze diferite privind utilizarea economiilor și indexarea salariilor. În Programul său de convergență pentru 2022, guvernul preconizează că deficitul total va scădea până la 4,5 % din PIB în 2022 și până la 3,2 % în 2023. Scăderea reflectă, în principal, relaxarea majorității măsurilor de urgență și o creștere ridicată a PIB-ului nominal. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește, ajungând la 42,7 % în 2022 și la 43,4 % în 2023. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a previziunilor, previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează un deficit public de 4,3 % din PIB pentru 2022 și de 3,9 % din PIB pentru 2023. Aceste cifre corespund deficitului din 2022 și sunt mai mari decât deficitul pentru 2023 preconizat în Programul de convergență pentru 2022, lucru determinat în principal de un scenariu macroeconomic ușor mai puțin optimist în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 și de o serie de ipoteze diferite privind rata inflației și efectele acesteia asupra cheltuielilor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 preconizează o pondere a datoriei publice în PIB similară, de 42,8 % în 2022 și de 44,0 % în 2023.
Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) este estimată la 2,0 %. Această estimare nu include însă impactul reformelor care fac parte din Planul de redresare și reziliență și pot stimula creșterea potențială a Cehiei.
(15)În 2022, guvernul a eliminat treptat majoritatea măsurilor luate ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, astfel încât se preconizează că măsurile temporare de sprijin de urgență vor scădea de la 2,3 % din PIB în 2021 la 0,1 % în 2022. Deficitul public este afectat de măsurile adoptate pentru a contracara impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, se estimează că reprezintă 0,1 % din PIB în 2022 și la care urmează să se renunțe treptat în 2023 12 . Aceste măsuri, care constau în principal în reducerea impozitelor indirecte pe consumul de energie, au fost anunțate ca fiind temporare. Cu toate acestea, în cazul în care prețurile la energie rămân ridicate și în 2023, o parte dintre aceste măsuri ar putea fi menținute. Unele măsuri au un caracter general, în special reducerile generale ale accizelor. Deficitul public este, de asemenea, afectat de costurile de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, care, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,4 % din PIB în 2022 și la 0,6 % din PIB în 2023 13 .
(16)La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Cehia 14 să mențină o orientare bugetară care să sprijine activitatea economică, profitând inclusiv de impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național. De asemenea, Consiliul a recomandat Cehiei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, o politică fiscal-bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și, în același timp, intensificarea investițiilor în vederea stimulării potențialului de creștere.
(17)În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile cuprinse în programul de convergență al Cehiei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi în linii mari neutră, de +0,1 % din PIB, în timp ce Consiliul a recomandat o orientare bugetară favorabilă 15 . Cehia intenționează să ofere sprijin continuu pentru redresare prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE va crește cu 1,0 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție restrictivă la orientarea bugetară de 0,6 puncte procentuale în 2022 16 . Prin urmare, Cehia nu intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție restrictivă de 0,7 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor menite să combată impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (0,03 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,4 % din PIB).
(18)În 2023, orientarea bugetară este estimată la 0,1 % din PIB în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, în ipoteza menținerii politicilor actuale 17 . Se preconizează că Cehia va utiliza în continuare granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență în 2023 pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE va crește cu 0,1 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2022. Se preconizează că, în 2023, investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale din PIB 18 . În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție restrictivă de 0,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul eliminării treptate a măsurilor care abordează creșterea prețurilor la energie (0,1 % din PIB) și costurile suplimentare pentru a oferi protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB).
(19)În Programul de convergență pentru 2022, se preconizează că deficitul public va scădea treptat, ajungând la 3,2 % din PIB în 2023, la 2,9 % în 2024 și la 2,7 % până în 2025. Astfel, se așteaptă ca deficitul public să ajungă sub 3 % din PIB până în 2024. Aceste proiecții presupun limitarea creșterii cheltuielilor publice – inclusiv remunerarea salariaților, consumul intermediar și transferurile sociale în natură – întrun ritm mai lent decât cel al creșterii veniturilor și decât cel al creșterii PIB-ului nominal. Se preconizează, de asemenea, o scădere a investițiilor publice ca procent din PIB după vârful înregistrat în 2023. Conform Programului de convergență, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește până în 2025, ajungând la 44,4 % în 2024 ș la 45,4 % în 2025. Pe baza analizei Comisiei, riscurile legate de sustenabilitatea datoriei par a fi medii pe termen mediu.
(20)Cehia se confruntă cu riscuri în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. Această situație este rezultatul unui sold inițial nefavorabil și al costurilor îmbătrânirii populației. Soldul inițial este afectat negativ de reducerile permanente de impozit aplicate în ultimii 2 ani (cele mai mari reduceri rezultând din reducerea bazei de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice). Acestea nu au fost compensate prin reduceri corespunzătoare ale cheltuielilor și au condus la o creștere a deficitului structural. Pe termen mediu și lung, costurile îmbătrânirii populației generează presiuni suplimentare. Dublarea preconizată a raportului de dependență între populația activă și cea vârstnică (în conformitate cu Raportul din 2021 privind îmbătrânirea populației publicat de Comisie) și plafonarea vârstei de pensionare stau la baza creșterii preconizate a cheltuielilor cu pensiile de la 8,8 % din PIB în 2030 la 11,4 % până în 2050. În plus, se preconizează că, din cauza îmbătrânirii populației, cheltuielile publice cu asistența medicală și îngrijirea pe termen lung vor crește cu 0,9 puncte procentuale și, respectiv, 1,7 puncte procentuale din PIB până în 2070. Deși fragmentarea guvernanței și a finanțării în domeniul îngrijirii pe termen lung este deja abordată în Planul de redresare și reziliență, va fi în continuare esențială abordarea provocărilor legate de îmbătrânirea populației, astfel încât să se restabilească sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Opțiunile de politică includ creșterea vârstei de pensionare în concordanță cu creșterea speranței de viață, ajustarea ratelor de indexare a pensiilor pentru a reflecta sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, stimularea creșterii ratelor de participare la viața activă a persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani sau luarea altor măsuri de consolidare a ofertei de forță de muncă.
(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Acestea contribuie la abordarea tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora, care au fost identificate în recomandările specifice adresate Cehiei de către Consiliu în cadrul semestrului european din 2019 și 2020, pe lângă orice alte recomandări specifice acestei țări emise până la data adoptării unui plan. În ceea ce privește energia, Cehia intenționează să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență pentru a extinde utilizarea surselor regenerabile de energie, în special a celor fotovoltaice, pentru a îmbunătăți eficiența energetică în clădirile rezidențiale și publice și pentru a sprijini înlocuirea cazanelor termice pe cărbune în gospodării. Transportul durabil este promovat prin investiții în infrastructura feroviară și în transportul urban curat și prin încurajarea utilizării vehiculelor cu emisii scăzute. Recomandările din domeniul cercetării și dezvoltării sunt puse în aplicare prin investiții orientate către consolidarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, precum și prin sprijinirea cadrului de inovare și prin acordarea de sprijin financiar/nefinanciar întreprinderilor inovatoare. Mediul de afaceri este îmbunătățit prin mai multe măsuri de e-guvernare, reforme vizând combaterea corupției și o reformă cuprinzătoare a procedurii de acordare a autorizațiilor de construcție, elemente care reprezintă în prezent obstacole majore în calea investițiilor în Cehia. Printre măsurile-cheie menite să răspundă recomandărilor privind piața forței de muncă se numără programele de perfecționare și recalificare profesională destinate pregătirii forței de muncă pentru tranziția verde și cea digitală, precum și deschiderea de noi structuri de îngrijire a copiilor cu vârsta sub 3 ani pentru ca tot mai multe femei să lucreze sau să își caute un loc de muncă. În ceea ce privește educația, planul urmărește să stimuleze alfabetizarea digitală a elevilor și a profesorilor, să doteze școlile cu echipamente digitale, asigurând, în același timp, o educație favorabilă incluziunii prin sprijinirea școlilor defavorizate și a tutoriatului. Recomandările privind asistența medicală sunt abordate prin intensificarea acțiunilor vizând prevenirea cancerului și a asistenței medicale de recuperare, prin dezvoltarea unui portal e-sănătate pentru promovarea practicilor de îngrijire integrată și prin sprijinirea educației în domeniul sănătății. Alte acțiuni complementare întreprinse includ măsurile de îmbunătățire a îngrijirii pe termen lung.
(22)Se preconizează că implementarea planului de redresare și reziliență al Cehiei va contribui la realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. Măsurile de sprijinire a atingerii obiectivelor climatice în Cehia reprezintă 42 % din alocarea totală a planului, în timp ce măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 22 % din alocarea totală a planului. Implementarea integrală a planului de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele relevante, va ajuta Cehia să se redreseze rapid în urma consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidându-i în același timp reziliența. Implicarea sistematică a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la acest plan, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.
(23)Cehia a prezentat acordul de parteneriat la 16 decembrie 2021, urmat de șapte programe prezentate în decembrie 2021 și ianuarie 2022 19 . Programul pentru o tranziție justă a fost prezentat la 16 martie 2022. În concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021, Cehia trebuie să țină seama de recomandările de țară relevante specifice acestei țări la programarea fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Aceasta este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea eficacității și maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit din fondurile politicii de coeziune, promovându-se, în același timp, coordonarea, complementaritatea și coerența dintre aceste fonduri și alte instrumente și fonduri ale Uniunii. Implementarea cu succes a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune depinde, de asemenea, de eliminarea blocajelor din calea investițiilor ce vizează sprijinirea tranziției verzi și tranziției digitale, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată.
(24)Dincolo de provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență, Cehia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de locuințe. Accesibilitatea ca preț a locuințelor în Cehia a fost printre cele mai scăzute din UE în ultimii 5 ani. În plus, fondul de locuințe sociale scăzut nu poate satisface cererile tuturor gospodăriilor vulnerabile și cu venituri mici (acesta a reprezentat 0,4 % din totalul fondului locativ în 2019, în comparație cu 7-8 % în medie în UE), iar alocațiile existente pentru locuințe sunt insuficient utilizate. În ultimii ani, finanțarea politicii de coeziune a sprijinit investițiile în noi locuințe sociale, iar noua perioadă de programare va continua să promoveze incluziunea socială, inclusiv prin intermediul locuințelor sociale. În Cehia lipsește atât legislația privind locuințele sociale, cât și un cadru cuprinzător în acest domeniu. Aceasta împiedică coordonarea politicilor fragmentate în domeniul locuințelor și definirea responsabilităților pe care trebuie să și le asume pe de o parte organismele naționale și, pe de altă parte, organismele regionale. Pandemia și afluxul de persoane care fug din Ucraina au exacerbat și mai mult aceste provocări care existau deja.
(25)Ca răspuns la mandatul șefilor de stat sau de guvern din UE prevăzut în Declarația de la Versailles, planul REPowerEU vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili din Rusia cât mai curând posibil. În acest scop, în dialog cu statele membre, sunt identificate cele mai adecvate proiecte, investiții și reforme la nivel național, regional și la nivelul UE. Aceste măsuri au scopul de a reduce dependența generală de combustibilii fosili și de a renunța la importurile de combustibili fosili din Rusia.
(26)Amploarea și ritmul tranziției Cehiei către energia verde sunt insuficiente. Pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, inclusiv de gazele naturale, este esențială accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, cu un accent deosebit pe pompele solare, eoliene și de căldură. Acordarea autorizațiilor pentru instalațiile noi poate fi mai simplă și mai rapidă, iar cadrul de reglementare aferent poate fi îmbunătățit. Intensitatea energetică a Cehiei este dublă față de media UE, ceea ce înseamnă că ar fi, de asemenea, avantajos pentru această țară să facă economii de energie mai devreme decât se prevăzuse inițial realizând renovări aprofundate. Accelerarea investițiilor în decarbonizarea sectorului încălzirii și a sectorului industrial este un alt element-cheie. Va fi necesară o creștere suplimentară a nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea obiectivelor în materie de surse regenerabile de energie și de eficiență energetică pentru ca Cehia să respecte obiectivele pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”.
(27)Conform datelor din 2020, toate gazele naturale importate provin din Rusia (100 % față de 44 % media UE), iar dependența de Rusia în ceea ce privește țițeiul (49 % comparativ cu 26 %) și cărbunele (70 % comparativ cu 54 %) este, de asemenea, cu mult peste media UE 20 . Ponderea gazelor naturale (17,7 % comparativ cu 24,4 %) și a petrolului (20,9 % comparativ cu 32,7 %) în mixul energetic este mai mică decât media UE, în timp ce ponderea cărbunelui este mai mare (29,6 % față de 10,8 %). Energia nucleară reprezintă 18,2 % din mixul energetic, comparativ cu 13,1 % pentru UE, iar energia din surse regenerabile și biocombustibilii reprezintă 13,4 %. Obiectivul actual al Cehiei pentru 2030 în ceea ce privește sursele regenerabile de energie este de 22 % și, deși planul de redresare și reziliență include investiții pentru construirea de panouri fotovoltaice care să genereze o putere de cel puțin 270 MW, aceasta reprezintă doar o mică parte din capacitatea totală instalată de energie din surse regenerabile. Cehia va trebui să accelereze introducerea surselor regenerabile de energie, în special prin îmbunătățirea cadrelor de reglementare și de acordare a autorizațiilor. Simplificarea procedurilor de autorizare pentru sursele regenerabile de energie într-un ghișeu unic, mărirea pragurilor pentru derogările de la autorizațiile de construcție și de la înregistrarea obligatorie a proprietarilor de instalații din surse regenerabile ca antreprenori, precum și facilitarea accesului la capacitatea disponibilă a rețelei sunt exemple de măsuri care ar contribui la îndeplinirea acestui obiectiv. Alte măsuri de sprijin ar putea include o revizuire a legislației privind energia și sursele regenerabile de energie, precum și a schemelor de sprijin corespunzătoare (de exemplu, măsuri de stimulare a comunităților de energie, sprijin tarifar pentru sursele regenerabile de energie la scară mică, licitații pentru instalațiile noi, noi scheme de sprijin pentru obiectivele sectoriale, surse regenerabile de energie în sectorul încălzirii și răcirii, sprijin specific pentru pompele de căldură, energia geotermală, hidrogenul din surse regenerabile și biometanul durabil). Cehia ar avea de beneficiat, de asemenea, de pe urma digitalizării și a modernizării rețelei de energie electrică pentru a se adapta la creșterea nivelului de energie din surse regenerabile intermitentă în rețea, asociate cu investiții în instalații de stocare a energiei. Exploatarea rețelei interconectate existente de gaze și a capacității de stocare disponibile este esențială în perspectiva renunțării la importurile de gaze naturale din Rusia. Se recomandă ca noile investiții în infrastructura și în rețelele legate de gazele naturale să fie adaptate exigențelor viitorului, în măsura posibilului, pentru a facilita sustenabilitatea lor pe termen lung prin reorientarea acestora în viitor către combustibili durabili.
(28)Deși planul de redresare și reziliență și programele Fondului de coeziune pentru perioada 2021-2027 conțin investiții semnificative în renovarea clădirilor, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a diminua consumul unitar de căldură al Cehiei în sectorul construcțiilor, care este peste medie. Există posibilitatea de a accelera și de a aprofunda renovarea energetică a clădirilor, de a aplica în mod consecvent principiul „eficiența energetică înainte de toate”, de a investi în surse regenerabile de căldură, de a pregăti o strategie națională pentru decarbonizarea încălzirii parcului imobiliar, de a institui o agenție pentru energie durabilă la nivel național și de a adopta o schemă de sprijin pentru organizarea de licitații pentru măsuri de eficiență energetică în industrie și în întreprinderile mici. Clădirile și rețelele de încălzire conectate la sistemele centralizate de termoficare pe bază de cărbune trebuie renovate cât mai curând posibil la cele mai înalte standarde de eficiență energetică pentru a se asigura o eliminare a cărbunelui treptată și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
(29)Deși accelerarea tranziției către neutralitatea climatică și către renunțarea la combustibilii fosili va crea costuri de restructurare semnificative în mai multe sectoare, Cehia poate utiliza Mecanismul pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției în regiunile cele mai afectate. În plus, Cehia poate utiliza Fondul social european Plus pentru a îmbunătăți oportunitățile de ocupare a forței de muncă și pentru a consolida coeziunea socială.
(30)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2022 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul 21 său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,
RECOMANDĂ ca, în 2022 și în 2023, Cehia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.În 2023, să se asigure că creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră, ținând seama de menținerea unui sprijin permanent temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și pentru persoanele care fug din Ucraina. Să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală și pentru securitatea energetică, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență, a planului RePowerEU și a altor fonduri ale UE. Pentru perioada de după 2023, să continue o politică fiscal-bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu. Să ia măsuri pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, inclusiv sustenabilitatea sistemului de pensii.
2.Să continue implementarea planului său de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 8 septembrie 2021. Să finalizeze rapid negocierile cu Comisia cu privire la documentele de programare ale politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în vederea începerii punerii în aplicare a acestor documente.
3.Să consolideze oferta de locuințe sociale și de locuințe accesibile ca preț, inclusiv prin adoptarea unui cadru legislativ specific pentru locuințele sociale și printr-o mai bună coordonare între diferitele organisme publice.
4.Să reducă dependența generală de combustibilii fosili și să diversifice importurile de combustibili fosili. Să accelereze recurgerea la surse regenerabile de energie, să simplifice procedurile de autorizare și să faciliteze accesul la rețea. Să sporească eficiența energetică a sistemelor centralizate de termoficare și a parcului imobiliar prin stimularea renovărilor aprofundate și a surselor regenerabile de căldură.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
