COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 18.10.2022

COM(2022) 553 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Situații de urgență energetică – acțiuni comune de pregătire, achiziționare și protejare a UE

Introducere

Agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea energiei drept armă au provocat o criză energetică fără precedent. Aceste fenomene au antrenat o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie și au compromis securitatea aprovizionării noastre cu energie. Decizia Rusiei de a întrerupe aprovizionarea prin Nord Stream 1 a marcat o nouă etapă a acestei crize.

Uniunea Europeană a acționat dând dovadă de unitate. Planul și regulamentul privind reducerea cererii de gaze 1 , precum și măsurile de urgență care au fost adoptate pentru a interveni pe piețele energiei 2 , astfel cum au fost propuse de Comisie, dau roade în perspectiva acestei ierni. De la începutul agresiunii Rusiei, Uniunea își reduce consumul de gaze 3 . Procesul de eliminare treptată a combustibililor din Rusia s-a accelerat, ajungând la 9 % din aprovizionarea noastră cu gaze prin gazoducte în septembrie 2022 și la 14 % dacă includem și GNL, în comparație cu cota de 41 % de aprovizionare cu gaze prin conducte din Rusia și de 45 % dacă includem și GNL în 2021. Cooperarea intensificată cu parteneri fiabili în materie de aprovizionare a compensat scăderea bruscă a importurilor de gaze din Rusia. Nivelul de umplere a depozitelor de gaze este de peste 91 % la jumătatea lunii octombrie. Acum ne aflăm într-o poziție mai puternică decât cu câteva luni în urmă. 

În pofida acestor acțiuni, situația rămâne extrem de dificilă la începutul acestei ierni. Întreprinderile și consumatorii europeni continuă să fie expuși la prețuri prea ridicate și volatile. Evenimente imprevizibile precum sabotarea conductelor pot perturba și mai mult securitatea aprovizionării noastre. Este probabil ca tensiunile de pe piețele gazelor naturale să persiste, inclusiv după sfârșitul acestei ierni.

Consiliul European, în cadrul reuniunii sale informale din 6 octombrie de la Praga, miniștrii energiei, în cadrul reuniunii lor informale din 12 octombrie, precum și Parlamentul European, în cadrul rezoluției sale privind răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa 4 , au solicitat Comisiei să propună măsuri de coordonare a eforturilor de solidaritate, de asigurare a aprovizionării cu energie, de stabilizare a nivelurilor prețurilor și de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor care se confruntă cu prețuri ridicate la energie.

În scrisoarea sa adresată șefilor de stat și de guvern, președinta von der Leyen a stabilit o foaie de parcurs pentru calea de urmat, bazată pe patru seturi de acțiuni: reducerea prețului pe care îl plătim pentru importurile noastre de gaze fără a periclita securitatea aprovizionării, colaborarea cu statele membre pentru a limita prețurile pe piața gazelor naturale, restrângerea impactului prețurilor gazelor asupra prețurilor energiei electrice, menținerea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică și accelerarea tranziției noastre către independența energetică. De asemenea, sunt necesare acțiuni urgente pentru a spori capacitatea UE de a face față unor eventuale atacuri împotriva infrastructurii critice; pe lângă acest pachet de măsuri legate de energie, Comisia înaintează o propunere de recomandare a Consiliului privind consolidarea rezilienței infrastructurii critice.

Comisia prezintă astăzi un cadru consolidat de acțiune pentru a implementa această foaie de parcurs și pentru a răspunde provocărilor energetice din această iarnă, precum și pentru a se pregăti pentru iarna următoare.

Europa își poate valorifica atuurile prin exploatarea potențialului pieței unice pentru ca achiziționarea în comun să devină o realitate, precum și prin ținerea sub control a prețurilor de pe piață, inclusiv prin limitarea creșterilor excesive ale prețurilor și prin utilizarea optimă a infrastructurii existente pentru a se asigura că gazele naturale ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Este momentul să acționăm, pentru iarna aceasta, precum și pentru iernile următoare. Noile măsuri privind energia care au fost propuse astăzi sunt excepționale și temporare; ele răspund crizei actuale și oferă o soluție pentru un ajutor imediat. Totodată, ele pun bazele pentru măsuri mai structurale care vor consolida și mai mult reziliența și eficiența uniunii energetice.

Pornind de la măsurile adoptate astăzi, Comisia va prezenta propuneri legislative ordinare spre a fi examinate de colegiuitori, care au un rol esențial în asigurarea faptului că Europa va beneficia de o energie mai sigură, mai accesibilă ca preț și mai curată dincolo de criza actuală. Una dintre aceste propuneri va aborda reforma organizării pieței energiei electrice.

Între timp, Comisia va colabora îndeaproape cu Parlamentul European prin înființarea unui grup de contact pentru un dialog în timp real privind răspunsul de urgență la criza energetică.

1.Cumpărarea de gaze în comun și garantarea securității aprovizionării noastre

Chiar dacă UE va fi în măsură să facă față acestei ierni, trebuie să ne pregătim pentru posibile noi perturbări și să construim o bază solidă pentru iarna următoare. Previziunile actuale arată că un nivel prea scăzut de înmagazinare în martie 2023 poate duce la o situație precară în iarna 2023­2024. Deși economiile sporite de gaze vor permite Uniunii să își reducă expunerea la prețurile ridicate la import, Uniunea ar trebui, de asemenea, să își utilizeze efectul de levier de pe piață pentru a garanta aprovizionarea cu gaze la prețuri competitive la nivel global.

Comisia și-a intensificat legăturile cu furnizori fiabili de gaze naturale și GNL, încheind acorduri cu SUA, Canada, Norvegia, Azerbaidjan, Egipt și Israel. UE și Norvegia au înființat în octombrie un grup operativ pentru stabilizarea piețelor energiei. Dialogul UE-Algeria privind energia a fost reluat în octombrie. Comisia va continua să coordoneze și să intensifice cooperarea cu parteneri fiabili.

UE va continua să colaboreze cu partenerii săi în concordanță cu Comunicarea comună intitulată „Angajamentul extern al UE în domeniul energiei într-o lume în schimbare” 5 ; de asemenea, ne intensificăm angajamentul și solidaritatea cu țările din Balcanii de Vest și cu Parteneriatul estic, vecinii noștri cei mai apropiați. Platforma energetică a UE este deschisă partenerilor noștri din cadrul Comunității Energiei. La începutul acestui an, rețelele de energie electrică din Ucraina și Moldova au fost sincronizate cu rețeaua continentală. Iar la începutul acestei luni, a fost inaugurată o nouă conductă de interconectare pentru gaze între Bulgaria și Grecia, care va deservi, de asemenea, Macedonia de Nord și Serbia. Întrucât întreaga regiune trebuie să facă față unei ierni dificile din cauza războiului energetic declanșat de Rusia, astfel de eforturi ar trebui să se accelereze, pentru a integra și mai mult regiunea respectivă în uniunea noastră energetică.

Cu sprijinul Platformei energetice a UE, înființată în aprilie 2022, Comisia va continua să își aprofundeze cooperarea pe termen lung cu toți furnizorii fiabili și să îi sprijine pe aceștia pentru a spori producția de gaze la nivel global atât din zăcăminte existente, cât și din zăcăminte noi, înlocuind totodată gazele rusești și asigurându-se că gazele naturale, în special GNL, continuă să circule către UE. De asemenea, Comisia pune bazele unor parteneriate privind hidrogenul pentru a atinge obiectivul REPowerEU ce constă în importarea a 10 milioane de tone de hidrogen verde până în 2030. Discuțiile cu partenerii internaționali vizează și prețul gazelor pe care aceștia le furnizează Europei, ca parte a unor acorduri reciproc avantajoase.

Astăzi, propunem dotarea UE cu instrumentele juridice necesare pentru achiziționarea în comun de gaze naturale. Platforma ar trebui să coordoneze în primul rând umplerea instalațiilor de înmagazinare a gazelor, în concordanță cu obiectivele noastre de constituire de stocuri. Pentru următoarele ierni până în 2025, inclusiv pentru iarna 2023-2024, se estimează un decalaj al cererii necontractate de până la 100 de miliarde de metri cubi pe an în cazul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia. Dacă stocurile sunt epuizate la sfârșitul acestei ierni, umplerea depozitelor la o capacitate de 90 % până în noiembrie 2023, astfel cum se prevede în Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor, poate fi mai dificilă decât în această iarnă.

Pentru a permite achiziționarea în comun, în special pentru umplerea depozitelor de gaze, Comisia propune:

·agregarea cererii la nivelul UE și al partenerilor din cadrul Comunității Energiei, gruparea nevoilor în materie de importuri de gaze și căutarea de oferte pe piață pe această bază;

·participarea obligatorie a statelor membre la agregarea cererii la nivelul UE pentru cel puțin 15 % din obligațiile lor privind constituirea de stocuri;

·instituirea unui sistem de achiziții voluntare, care să permită întreprinderilor să formeze un consorțiu european pentru achiziționarea de gaze. Comisia este pregătită să ghideze întreprinderile în conceperea consorțiului și să emită rapid o decizie referitoare la inaplicabilitatea articolelor 101 și/sau 102 din TFUE în cazul în care sunt respectate condițiile de fond relevante.

Achiziționarea în comun va facilita un acces mai echitabil la noii furnizori și la piețele internaționale și le va conferi importatorilor europeni o pondere de negociere mai mare. Sursele de aprovizionare rusești vor fi excluse de la participarea la platformă.

Achiziționarea în comun va aduce beneficii depline numai în măsura în care Comisia și statele membre vor asigura transparența, în ceea ce privește Platforma energetică a UE, a achizițiilor în materie de aprovizionare cu gaze avute în vedere și încheiate în întreaga Uniune, astfel încât să se evalueze dacă sunt îndeplinite obiectivele privind securitatea aprovizionării și solidaritatea energetică. O coordonare strânsă cu statele membre și între acestea față de țările terțe prin intermediul Platformei energetice va asigura faptul că ponderea colectivă a Uniunii este mai eficace. Acest lucru va împiedica statele membre și importatorii de gaze să se întreacă în oferte și să crească prețurile.

Disponibilitatea capacităților în terminalele GNL și în conducte va fi un factor-cheie al succesului achizițiilor în comun. Acest lucru este cu atât mai important într-o perioadă de urgență, în care congestionarea conductelor și a terminalelor provoacă blocaje în aprovizionarea cu gaze, inclusiv în ceea ce privește constituirea de stocuri. Prin urmare, propunerea include norme privind transparența capacității neutilizate pe termen lung a terminalelor și a conductelor în eventualitatea unei congestionări pe termen scurt.

Solidaritate și asigurarea fluxurilor de gaze acolo unde este necesar

UE și-a consolidat instrumentele de economisire a gazelor și a energiei electrice. Astăzi trebuie să recurgem totuși pe deplin la reglementările convenite pentru a ne atinge obiectivele de reducere a cererii. Acest lucru ne va ajuta să facem față unor noi întreruperi ale aprovizionării cu gaze și să diminuăm presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor și, prin urmare, asupra prețurilor. Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile de reducere a cererii, efectele lor distributive, asigurând echitatea eforturilor și a contribuțiilor din partea tuturor sectoarelor economiei și societății, fiind pregătită să declanșeze alerta UE sau chiar să revizuiască obiectivele de reducere a cererii de gaze în cazul în care măsurile de reducere voluntară a cererii se dovedesc insuficiente pentru a asigura o aprovizionare îndestulătoare cu gaze în timpul iernii.

În vederea consolidării gradului de pregătire pentru eventuale situații de urgență pe parcursul iernii, Comisia propune măsuri care să permită statelor membre să reducă în mod excepțional consumul neesențial, cum ar fi încălzirea în aer liber, pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a altor sectoare, servicii și industrii esențiale. Acest lucru nu ar trebui să afecteze în niciun caz consumul gospodăriilor care sunt considerate a fi clienți vulnerabili.

Solidaritatea este piatra de temelie a Uniunii și stă la baza eficienței acțiunii sale. La cinci ani după ce s-a convenit asupra Regulamentului privind securitatea aprovizionării, dintre cele 40 de acorduri bilaterale de solidaritate posibile între statele membre, au fost semnate doar 6. Ritmul în care se realizează acest demers este prea lent. Comisia propune consolidarea capacității Uniunii de a reacționa rapid în caz de urgență prin stabilirea unor norme implicite privind solidaritatea, care vor asigura faptul că un stat membru ce se confruntă cu o situație de urgență va primi gaze de la celelalte state în schimbul unei compensații echitabile. Propunerea ar fi, de asemenea, extinsă pentru a include nu numai statele membre care sunt conectate direct sau prin intermediul unei țări terțe, ci și statele membre cu instalații GNL, chiar în eventualitatea în care nu sunt conectate direct. Piața unică europeană a gazelor și comerțul neîntrerupt cu gaze în cadrul Uniunii reprezintă o condiție prealabilă pentru siguranță la iarnă pentru toți europenii anul acesta și anul viitor.

2.Abordarea prețurilor ridicate la energie

Deși prețurile cu ridicata au scăzut de la recordul înregistrat în vara anului 2022, acestea rămân la un nivel nesustenabil de mare pentru tot mai mulți europeni. Din ce în ce mai mulți cetățeni se confruntă cu sărăcia energetică sau sunt expuși acestui risc. Consumatorii vulnerabili sunt cei mai afectați, însă atât întreprinderile, cât și gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri medii, sunt din ce în ce mai împovărate de facturile costisitoare la gaze și la energie electrică.

Prin urmare, este necesar să se adopte măsuri, în special în ceea ce privește gazele naturale, având în vedere ponderea acestora pentru gospodării și industrie și impactul lor asupra prețurilor energiei electrice.

Prețurile gazelor naturale la principala bursă europeană de gaze, mecanismul de transfer de titluri (Title Transfer Facility – TTF), ating niveluri fără precedent și sunt foarte volatile. Acest lucru reflectă situația specifică a Europei de Nord-Vest, situație generată de deficite locale și de blocaje în infrastructură, însă TTF afectează adesea nivelurile prețurilor în cadrul unor contracte pe termen lung din afara Europei de Nord-Vest și al multor tranzacții cu GNL. Avem nevoie de indici de preț care să reflecte condițiile reale ale pieței.

Comisia propune așadar elaborarea unui nou preț de referință complementar pentru GNL. Un indice de referință bazat pe GNL ar constitui o bază mai exactă pentru tranzacțiile cu GNL, oferind un indice de preț mai echitabil și mai transparent. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) ar trebui să colecteze informațiile necesare pentru crearea acestui nou indice de referință până la sfârșitul anului 2022, iar indicele ar trebui să devină disponibil în timp util pentru următorul sezon de constituire de stocuri de la începutul anului 2023.

În plus, pentru a răspunde crizei energetice actuale, Comisia propune instituirea unui mecanism de limitare a prețurilor prin intermediul principalei burse europene de gaze, TTF, care să fie declanșat atunci când este necesar. Mecanismul de corecție a prețurilor ar stabili, cu titlu temporar, o limită dinamică a prețurilor pentru tranzacțiile realizate pe TTF. Acest lucru va contribui la evitarea volatilității extreme și a practicării unor prețuri excesive. Comisia a prezentat deja acest mecanism ca opțiune în martie 2022. Astăzi, având în vedere natura fără precedent a crizei energetice și pornind de la cadrul care a fost instituit acum pentru măsurile de reducere a cererii, a sosit momentul să se instituie un astfel de mecanism.

Pentru a limita volatilitatea intrazilnică, Comisia propune introducerea unui nou mecanism temporar de tip bandă (collar) aferent creșterii prețurilor pe parcursul unei zile, menit să evite volatilitatea excesivă a prețurilor și să prevină creșteri extreme ale prețurilor pe piața instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei. Un astfel de mecanism va asigura un mecanism mai solid de formare a prețurilor pe aceste piețe, protejând operatorii de energie din UE de variațiile mari ale prețurilor intrazilnice în sens ascendent și ajutându-i să își asigure aprovizionarea cu energie pe termen mediu.

Comisia va elabora împreună cu statele membre modalități de limitare a impactului prețurilor ridicate ale gazelor asupra prețurilor energiei electrice. Introducerea unui plafon tarifar pentru gaze care să fie utilizat pentru producția de energie electrică a redus prețurile în Spania și Portugalia. Acesta merită să fie luat în considerare pentru a fi introdus la nivelul UE, cu condiția ca unele întrebări deschise să fie abordate în mod satisfăcător. Între statele membre ale UE există diferențe în ceea ce privește mixurile energetice, conexiunile și sistemele lor energetice. Trebuie concepută o soluție care să funcționeze pentru toate statele membre și care să prevină creșterea consumului de gaze, să abordeze impactul financiar inegal asupra diferitelor state membre și să gestioneze fluxurile dincolo de frontierele UE.

În fine, Comisia sprijină noul grup operativ care a fost instituit de ACER și de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), împreună cu autoritățile naționale de supraveghere a piețelor energetice și financiare, pentru a monitoriza îndeaproape evoluțiile de pe piața energiei. Această acțiune comună va contribui la urmărirea modelelor de tranzacționare și a dinamicii înregistrate în diferitele segmente ale piețelor gazelor și energiei electrice. Totodată, va consolida supravegherea pieței, precum și orice măsuri necesare de asigurare a respectării legislației care sunt întreprinse de către autoritățile de supraveghere a pieței. 

3.atenuarea impactului prețurilor ridicate ale gazelor

Pe lângă acțiunea privind prețurile, Comisia și statele membre au elaborat măsuri financiare și de altă natură pentru a proteja consumatorii și întreprinderile afectate de șocul extern asupra prețurilor la energie. Piața unică, cu ajutorul căreia Uniunea a reușit să facă față crizelor anterioare, trebuie menținută și trebuie garantat un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă. Comisia va monitoriza îndeaproape evoluțiile înregistrate în acest sens. Este esențial să se adopte soluții comune la nivelul UE, evitându-se soluțiile naționale fragmentate care depind de marja de manevră bugetară diferită a statelor membre.

Comisia intenționează să acorde statelor membre o marjă de manevră mai mare pentru a-și sprijini întreprinderile, prin modificarea cadrului temporar de criză, menținând în același timp condiții de concurență echitabile. Termenele pentru acordarea sprijinului de stat vor fi prelungite și, pentru a menține acțiunile noastre pe termen scurt în concordanță cu obiectivele pe termen lung, vor fi oferite noi opțiuni care să permită statelor membre să sprijine întreprinderile care și-ar reduce cererea de energie electrică. Acest cadru va oferi statelor membre mai multe oportunități de a veni în sprijinul întreprinderilor care au cea mai mare nevoie, simplificând în același timp anumite cerințe și menținând condiții de concurență echitabile în cadrul UE. Comisia se va asigura că toate cererile de sprijin temporar formulate de statele membre sunt tratate rapid și consecvent.

Piețele instrumentelor financiare derivate sunt esențiale pentru ca întreprinderile din sectorul energetic să își continue activitatea. Cu toate acestea, creșterile bruște ale prețurilor și volatilitatea extremă de pe piețele instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei au condus la probleme de lichiditate pentru întreprinderile din sectorul energetic. Este extrem de important să se acorde o marjă suplimentară de manevră întreprinderilor noastre energetice, astfel încât acestea să poată asigura aprovizionarea și achiziționarea de produse energetice pe termen mediu. Acesta este motivul pentru care Comisia, în concordanță cu avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), adoptă două regulamente delegate pentru a reduce presiunea sporită în materie de lichiditate, exercitată asupra participanților la piețele nefinanciare, presiune care rezultă din majorarea cerințelor de marjă.

Aceste regulamente:

·vor majora pragul de compensare pentru contrapărțile nefinanciare la 4 miliarde EUR 6 . Sub acest prag, contrapărțile nefinanciare nu vor fi supuse cerințelor de marjă pentru instrumentele lor financiare derivate extrabursiere din domeniul energiei;

·vor extinde lista activelor eligibile pe care contrapărțile centrale le pot accepta pentru a-și acoperi riscurile 7 timp de un an. Acest lucru va permite societăților nefinanciare 8 , precum și tuturor participanților pe piață să utilizeze tipuri suplimentare de garanții în anumite condiții, pentru a-și satisface apelurile în marjă 9 .

Comisia propune, de asemenea, o mai mare flexibilizare a cadrului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, ajutând statele membre și regiunile prin măsuri specifice, temporare și excepționale să facă față provocărilor generate de actuala criză energetică, până la maximum 10 % din alocările statelor membre ridicându-se la aproape 40 de miliarde EUR. Sumele se plătesc sub rezerva finanțării disponibile în limitele plafoanelor cadrului financiar multianual. Acest cadru va oferi sprijin IMM-urilor afectate în mod deosebit de creșterea prețurilor la energie, va contribui la combaterea sărăciei energetice prin sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și va asigura sprijin pentru accesul la piața forței de muncă prin menținerea locurilor de muncă ale angajaților și ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă, prin reducerea timpului de muncă și prin scheme echivalente. 

Abordarea crizei energetice necesită protejarea elementelor fundamentale ale economiei noastre și, în special, protejarea pieței unice și garantarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă. O abordare europeană unită și comună este de o importanță capitală pentru a răspunde riscului grav de fragmentare a Uniunii.

Concret, accelerarea tranziției de la combustibilii fosili din Rusia necesită reevaluarea măsurilor și a ritmului de tranziție care au fost propuse în REPowerEU. Prin urmare, Comisia va efectua o evaluare a nevoilor pentru REPowerEU. Această evaluare va acoperi investițiile în infrastructura transfrontalieră, inclusiv interconexiunile paneuropene critice 10 , în stocarea energiei, în eficiența energetică și în sursele regenerabile de energie care sunt necesare pentru a accelera tranziția către o energie curată și pentru a evita fragmentarea pieței unice. În cadrul evaluării se va lua în considerare și capacitatea de absorbție a investițiilor. Rezultatele evaluării vor sta la baza propunerilor Comisiei de adăugare a capacității financiare a UE pentru REPowerEU, astfel încât să se asigure competitivitatea industriei europene și independența energetică în întreaga UE.

4.Protejarea și optimizarea infrastructurii

Dotarea UE cu mijloacele necesare pentru a face față spectrului tot mai larg de amenințări necesită o vigilență și o adaptare constante. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a generat un nou set de amenințări, combinate adesea sub forma unui atac hibrid. Una dintre aceste amenințări este riscul pentru infrastructura critică de interes european. Acest lucru a devenit extrem de clar odată cu sabotajul evident al conductelor de gaze Nord Stream.

Comisia a anunțat deja acțiuni de îmbunătățire a securității infrastructurilor critice în urma exploziilor conductelor. Prin urmare, Comisia propune astăzi o recomandare a Consiliului de intensificare a sprijinului UE pentru sporirea rezilienței infrastructurii critice și de asigurare a unei coordonări la nivelul UE în ceea ce privește pregătirea și răspunsul, precum și a unei cooperări consolidate pentru infrastructura de interes transfrontalier. Prezenta propunere urmărește să maximizeze și să accelereze eforturile de protejare a activelor, a facilităților și a sistemelor necesare pentru funcționarea economiei și să furnizeze servicii esențiale pe piața internă, pe care se bazează cetățenii, precum și să atenueze impactul oricărui atac prin asigurarea unei redresări cât mai rapide cu putință. Comisia va colabora cu statele membre pentru ca acestea să efectueze teste de rezistență ale infrastructurii critice, începând cu sectorul energetic și continuând cu alte sectoare cu grad ridicat de risc, cum ar fi comunicațiile, transporturile și spațiul. Exercițiul privind testele de rezistență va fi completat de elaborarea unui plan privind incidentele și crizele la nivelul infrastructurii critice, realizat în consultare cu statele membre și cu sprijinul agențiilor relevante ale Uniunii. Scopul planului este de a descrie și de a stabili obiectivele și modurile de cooperare dintre statele membre și instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE în ceea ce privește răspunsul la incidentele legate de infrastructura critică, în special în cazul în care acestea implică perturbări semnificative ale furnizării de servicii esențiale pentru piața internă. În plus, Comisia și Înaltul Reprezentant vor consolida cooperarea cu partenerii-cheie în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice, precum și cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO și, în acest scop, va fi înființat un grup operativ cu NATO.

În paralel, pentru a optimiza utilizarea infrastructurilor de gaze și GNL, Comisia propune noi instrumente pentru a furniza mai multe informații cu privire la capacitatea de infrastructură disponibilă, precum și noi mecanisme pentru a se asigura că nicio întreprindere nu poate rezerva capacitate și nu o poate lăsa neutilizată. Astfel de mecanisme există deja, dar realocarea capacităților poate dura câteva luni – propunerea noastră urmărește să facă posibilă o reacție rapidă, în special în cazul congestionării pe termen scurt. Buna funcționare a infrastructurilor este deosebit de importantă pentru statele membre fără ieșire la mare, care nu au acces imediat la GNL și, prin urmare, dispun de mijloace mai puțin evidente pentru a-și diversifica aprovizionarea.

De asemenea, trebuie să ne intensificăm eforturile, să accelerăm producția de energie din surse regenerabile în UE și să ne atingem obiectivele climatice pe termen lung. Procedurile de autorizare pentru proiectele privind energia din surse regenerabile durează încă prea mult timp. Este esențial să se asigure faptul că noile proiecte nu amenință biodiversitatea și sunt acceptate cu încredere de către cetățeni, însă procedurile ar trebui să fie reduse în continuare, îndeplinind totodată aceste cerințe. În cadrul REPowerEU, Comisia a făcut deja propuneri pentru accelerarea procedurii de autorizare. Având în vedere că este imperios să se asigure un nivel suficient de securitate a aprovizionării și să se accelereze utilizarea energiei din surse regenerabile, Comisia îndeamnă legiuitorii să ajungă rapid la un acord cu privire la aceste propuneri. Comisia este pregătită să prezinte o propunere specifică pentru a simplifica și a scurta în mod direct procedurile administrative de acordare a autorizațiilor, care să se aplice în cazul anumitor proiecte privind energia din surse regenerabile într-un mod coordonat și armonizat în întreaga UE.

Concluzie: o uniune energetică mai puternică

Amploarea actualei crize energetice este fără precedent. Este nevoie de un răspuns comun extraordinar de urgență, în spiritul solidarității. UE a luat deja măsuri decisive și este pregătită să meargă mai departe.

În ultimul an, Comisia a prezentat și a pus în aplicare mai multe inițiative, trecând treptat de la acțiuni de facilitare la nivel național la instituirea unei strategii integrate privind securitatea aprovizionării, precum și, mai recent, la măsuri de urgență menite să decupleze de prețul gazelor facturile la energie electrică ale consumatorilor și ale întreprinderilor, să coordoneze reducerea cererii de energie electrică, să îmbunătățească setul de instrumente de care dispun statele membre pentru a proteja consumatorii și întreprinderile de prețurile ridicate ale energiei și să introducă o contribuție de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili.

Noul set de măsuri de urgență merge mai departe în ceea ce privește solidaritatea și integrarea, punând ponderea pieței unice în serviciul securității aprovizionării noastre, al accesibilității și al durabilității energiei, precum și al accesului la servicii esențiale pentru toți.

Comisia este pregătită să colaboreze imediat cu Consiliul și să îl sprijine să realizeze progrese rapide, începând cu reuniunea Consiliului Energie din 25 octombrie.

Solidaritatea și acțiunile comune reprezintă cel mai eficient răspuns la această criză și, printr-o poziție de unitate, UE și statele sale membre vor depăși criza și vor crea o uniune energetică cu adevărat competitivă. 

ANEXĂ

Măsuri propuse în cadrul pachetului

(1)

  EUR-Lex - 52022DC0360 - RO - EUR-Lex (europa.eu)

(2)

  EUR-Lex - 52022PC0473 - RO - EUR-Lex (europa.eu)

(3)

  De confirmat în urma raportării de către statele membre cu privire la punerea în aplicare, până la 15 octombrie, a Regulamentului privind economisirea gazelor.

(4)

  Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2022 referitoare la răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa [ 2022/2830(RSP) ] .

(5)

  JOIN(2022) 23 final .

(6)

 Regulamentul delegat (UE) XX al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (EMIR) în ceea ce privește valoarea pragului de compensare pentru instrumentele financiare derivate pe mărfuri.

(7)

 Regulamentul delegat (UE) XX al Comisiei de modificare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 în ceea ce privește măsurile de urgență temporare referitoare la cerințele în materie de garanții reale.

(8)

 Care acționează în calitate de membri compensatori.

(9)

 În secțiunea sa publică de întrebări și răspunsuri, ESMA va confirma, de asemenea, că alte active, cum ar fi instrumentele de datorie pe termen scurt emise de întreprinderi sau obligațiunile UE, pot fi utilizate ca garanții reale pentru a răspunde apelurilor în marjă.

(10)

 Ar trebui privilegiate proiectele menite să finalizeze piața internă a energiei și cele care au o puternică dimensiune transfrontalieră, de exemplu conexiunea critică dintre Portugalia, Spania și Franța și interconexiunile nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și de Sud-Est. Proiectele care beneficiază de sprijin ar trebui să îmbunătățească interconectarea rețelelor europene de gaze și energie electrică, stocarea energiei și construirea unei infrastructuri pregătite pentru hidrogen.