COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.10.2022

COM(2022) 528 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Comunicarea din 2022 privind politica de extindere a UE

{SWD(2022) 332 final} - {SWD(2022) 333 final} - {SWD(2022) 334 final} - {SWD(2022) 335 final} - {SWD(2022) 336 final} - {SWD(2022) 337 final} - {SWD(2022) 338 final}

I. INTRODUCERE    

Începutul anului 2022 a fost marcat de războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei – o trezire dură la o nouă realitate geopolitică. Acest lucru a făcut ca extinderea UE să revină în prim-planul agendei europene.

În urma cererilor de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia în primăvara anului 2022, la 17 iunie Comisia Europeană și-a prezentat avizele 1 în acest sens la invitația Consiliului. Comisia a recomandat să se acorde o perspectivă europeană Ucrainei, Moldovei și Georgiei și să se acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Moldovei, cu condiția ca acestea să ia măsuri într-o serie de domenii, precum și Georgiei după îndeplinirea mai multor priorități. La 23 iunie, Consiliul European a aprobat recomandările Comisiei, recunoscând perspectiva europeană a celor trei țări solicitante și acordând Ucrainei și Moldovei statutul de țară candidată la UE 2 . Comisia va raporta cu privire la finalizarea etapelor/îndeplinirea priorităților specificate în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său de extindere periodic, în care Ucraina, Moldova și Georgia vor fi incluse începând din 2023. În plus, până la sfârșitul anului 2022 Comisia își va prezenta evaluările cu privire la capacitatea celor trei țări în cauză de a-și asuma obligațiile care decurg din statutul de membru al UE. Agresiunea Rusiei a demonstrat mai clar ca niciodată că perspectiva aderării la Uniunea Europeană este o ancoră puternică nu doar pentru prosperitate, ci și pentru pace și securitate.

În acest context, liderii UE și ai Balcanilor de Vest au avut o reuniune la 23 iunie, înainte de reuniunea Consiliului European. Liderii au discutat despre progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea în UE și despre provocările generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Reuniunea a reprezentat și un prilej de a sublinia importanța alinierii la valorile UE și la politica externă și de securitate comună (PESC), o chestiune care a devenit din ce în ce mai importantă în acest nou context geopolitic. S-a pus un accent deosebit pe integrarea Balcanilor de Vest în măsurile UE de reducere a impactului negativ al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei prin prisma aprovizionării cu alimente și energie și a independenței în acest sens, precum și pe măsurile de sprijinire a consolidării capacităților legate de securitatea cibernetică și de agenda socială, în special prin implicarea tinerilor în economie.

Angajamentul deplin și neechivoc față de perspectiva aderării la UE a Balcanilor de Vest a fost reconfirmat de liderii UE la 23-24 iunie. Consiliul European a pledat pentru accelerarea procesului de aderare și pentru avansarea în continuare a integrării treptate între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest în cursul procesului de extindere, într-un mod reversibil și bazat pe merite, pe baza metodologiei revizuite. Consiliul European a reiterat importanța reformelor, în special în domeniul statului de drept și mai ales în ceea ce privește independența și funcționarea sistemului judiciar și combaterea corupției. Consiliul European a reafirmat necesitatea urgentă de a înregistra progrese concrete în direcția soluționării diferendelor bilaterale și regionale existente, în special a dialogului Belgrad-Priștina privind normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo 3*. Consiliul European a declarat că este pregătit să acorde statutul de țară candidată Bosniei și Herțegovinei și, în acest scop, a invitat Comisia să raporteze fără întârziere Consiliului cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorități-cheie enunțate în avizul său, acordând o atenție deosebită priorităților care constituie un set substanțial de reforme, astfel încât Consiliul European să revină pentru a lua o decizie în această chestiune. 

La 19 iulie au avut loc primele conferințe interguvernamentale privind negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania, deschizându-se o nouă etapă în politica de extindere a UE. Comisia a lansat imediat procesul de examinare analitică a acquis-ului UE (screening).

Provocările geopolitice, în special agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, au ajutat de asemenea la apropierea dintre UE și Balcanii de Vest, făcând necesară solidaritatea deplină între cele două. UE a integrat Balcanii de Vest în inițiativele sale în materie de securitate alimentară și energetică adoptate ca răspuns la război. Regiunea face parte din mecanismul european de pregătire și răspuns în situații de criză a securității alimentare și a fost invitată să participe la achizițiile comune de gaze naturale, gaze naturale lichefiate și hidrogen efectuate de UE. Turcia 4 a avut un rol esențial în intermedierea negocierilor directe dintre Rusia și Ucraina și a acordurilor din iulie privind cerealele. În calitate de producător major de produse agricole, această țară este un partener strategic în ceea ce privește securitatea alimentară mondială.

Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru s-au aliniat la măsurile restrictive ale UE adoptate ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Serbia, la fel ca Turcia, nu a făcut acest lucru până în prezent.

Turcia rămâne un partener esențial pentru Uniunea Europeană și o țară candidată. Negocierile de aderare cu Turcia stagnează din 2018. Turcia a continuat să se îndepărteze de UE ca urmare a regresului continuu în domeniul drepturilor fundamentale, al independenței sistemului judiciar, al gestionării economice și al lipsei de reforme în anumite aspecte sectoriale. În discuția despre estul Mării Mediterane, Consiliul European din iunie 2022 și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la acțiunile și declarațiile repetate ale Turciei din ultimul timp.

În iunie 2022, Consiliul European a purtat o discuție strategică privind relațiile Uniunii Europene cu partenerii săi din Europa. La 6 octombrie 2022 a avut loc la Praga prima reuniune a unui format extins de țări europene, așa-numita comunitate politică europeană. Peste patruzeci de lideri din țările europene au dezbătut situația energetică, climatică, economică și a securității din Europa. De asemenea, a fost discutată viitoarea direcție a platformei și s-a luat decizia de a organiza următoarea reuniune în Moldova. Acest cadru informal nu va înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, în special pe cele privind extinderea, și va respecta pe deplin autonomia decizională a Uniunii Europene.

Prezentare generală a evoluțiilor-cheie

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a produs răsturnări pe piețele energiei, declanșând o volatilitate mai mare a prețurilor și o insecuritate energetică care au afectat Uniunea Europeană și vecinătatea sa imediată. Creșterea prețurilor la energie are impact și asupra altor sectoare, cum sunt cel al transporturilor (creșterea prețurilor la combustibili) și al industriei (creșterea prețurilor la materii prime și la îngrășăminte). Pe lângă sectorul energiei, criza a avut un impact major asupra sectorului agroalimentar și a altor piețe, în special asupra disponibilității și accesibilității alimentelor, a cerealelor și a anumitor materii prime, precum și asupra prețurilor altor produse de bază. Există un mare potențial nevalorificat în ceea ce privește clădirea de parteneriate strategice durabile și responsabile în domeniul materiilor prime critice, fiind de asemenea important ca Balcanii de Vest să fie integrați în lanțurile de aprovizionare ale UE.

UE a invitat Balcanii de Vest să se alăture eforturilor sale de atenuare a impactului războiului și al pandemiei de COVID-19.

Se depun multe eforturi pentru a accelera integrarea Balcanilor de Vest, având în vedere statutul lor de țări candidate și potențial candidate. Acest lucru se realizează prin participarea la programele și agențiile UE, dar și prin punerea în aplicare a acordurilor de stabilizare și de asociere (ASA), a planului economic și de investiții 5 (PEI), a unor cadre de cooperare regională incluzivă cum ar fi Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice și Strategia UE pentru regiunea Dunării, precum și printr-o eventuală integrare economică regională. UE și-a consolidat în mod constant angajamentul politic față de Balcanii de Vest, concentrându-se pe domenii de interes comun precum justiția și afacerile interne, economia și piața unică, energia, transporturile și politica digitală, protecția civilă, politica socială, educația, cercetarea și inovarea, precum și afacerile externe, securitatea și apărarea. Implicarea în aceste din urmă domenii presupune inclusiv sprijin pentru consolidarea capacităților cibernetice și de apărare. Procesul de stabilizare și de asociere prevede deja o integrare considerabilă înainte de data aderării. Dincolo de oportunitățile oferite de ASA, există posibilități considerabile de integrare în baza altor acorduri regionale, în special a celor privind Comunitatea transporturilor și Comunitatea Energiei. Prin intermediul Comunității Energiei, UE își deschide și piața energiei electrice către Balcanii de Vest, sub rezerva unor reforme în materie de reglementare. În acest context, este esențial să se promoveze agenda de integrare a pieței energiei electrice în regiune și cu UE, inclusiv prin adoptarea unei metodologii comune pentru calculul capacităților de transport. Tranziția verde oferă Europei cea mai mare șansă de a deveni mai independentă din punct de vedere energetic, precum și de a contribui la încetinirea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea vieții oamenilor. Planul REPowerEU 6 , sprijinit de Angajamentul extern al UE în domeniul energiei într-o lume în schimbare 7 , ambele lansate de Comisia Europeană în mai 2022, va contribui la reducerea dependenței UE și a Balcanilor de Vest de gazele rusești. UE se așteaptă ca, în cadrul acestui plan, Balcanii de Vest să se alinieze pe deplin la legislația și prioritățile de politică ale UE. Noua Platformă energetică a UE va contribui la centralizarea cererii, la coordonarea utilizării infrastructurii, la negocierea cu partenerii internaționali și la pregătirea pentru achiziții comune de gaz, hidrogen și gaz natural lichefiat. REPowerEU încurajează, de asemenea, diversificarea energetică – inclusiv diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale – ca parte a măsurilor de consolidare a securității energetice. Deși efectele situației actuale pot fi atenuate și prin măsuri pe termen scurt, criza demonstrează în mod clar necesitatea urgentă de a adopta tranziția verde și digitală ca vectori ai creșterii economice susținute și ai diversificării.

Cooperarea în aceste domenii este sprijinită de participarea sporită a Balcanilor de Vest la consiliile informale, precum și de contactele la nivel înalt care au loc cu regularitate. Liderii UE au continuat să colaboreze cu omologii lor din Balcanii de Vest, inclusiv la nivel de summit, cel mai recent în cadrul reuniunii dintre liderii UE și cei ai țărilor din Balcanii de Vest care a avut loc în iunie 2022. În urma Consiliului Afaceri Externe din mai 2022, miniștrii de externe din UE au realizat, pentru prima dată, un schimb informal de opinii cu toți cei șase omologi din Balcanii de Vest. După angajamentele asumate în cadrul summitului de la Brdo, partenerii din Balcanii de Vest au fost invitați să contribuie în scris la reuniunile Consiliului Afaceri Externe, fiind informați ulterior cu privire la concluziile reuniunilor. De asemenea, ei participă la faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene. În decembrie 2021, la Brdo pri Kranju, Forumul ministerial anual UE­Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne a oferit Uniunii Europene prilejul de a purta discuții cu țările din regiune pe tema consolidării migrației, azilului și gestionării frontierelor, a combaterii terorismului, extremismului și radicalizării, a combaterii criminalității organizate, a consolidării statului de drept și a reformelor judiciare. Reuniunea la nivel ministerial a celor trei platforme ale Balcanilor de Vest – privind cultura, cercetarea și inovarea, educația și formarea – a avut loc la Tirana în iunie 2022, în contextul cooperării mai strânse începute odată cu agenda pentru Balcanii de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul. În iunie 2022 a avut loc la Bruxelles un dialog ministerial privind aspectele de reglementare ale politicii digitale.

Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest (PEI) a continuat să stabilească legături între reformele și investițiile necesare în diferitele țări, oferind o viziune pe termen lung, în special în ceea ce privește politicile privind infrastructura și conectivitatea. Planul a intrat în etapa de punere în aplicare și a continuat să reprezinte un model pentru asistența din partea UE menită să reducă decalajul socioeconomic dintre UE și această regiune, precum și să contribuie la tranziția verde și digitală a acesteia. Planul economic și de investiții și Agenda verde 8 , care pune accentul pe politicile climatice, pe economia circulară, pe biodiversitate, pe combaterea poluării și pe sistemele alimentare durabile, reprezintă cele mai bune instrumente prin care regiunea își poate consolida treptat reziliența și independența energetică. Principalele inițiative emblematice ale planului vizează tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze, investițiile în surse regenerabile de energie și intensificarea economiilor de energie prin intermediul valului de renovări. În anexa la prezenta comunicare se găsește o prezentare detaliată a punerii în aplicare a PEI.

Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest a aprobat acordarea de cofinanțare din partea UE și a donatorilor bilaterali pentru 24 de investiții emblematice în infrastructura unor coridoare esențiale de energie și transport, precum și pentru domeniile social, digital, al energiei din surse regenerabile, al eficienței energetice și al instalațiilor de tratare a deșeurilor și de epurare a apelor uzate, cu o valoare totală de peste 3,3 miliarde EUR. Regiunea înregistrează progrese și în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei verzi cu sprijinul UE. Pentru a valorifica întregul potențial al investițiilor, mai sunt încă necesare eforturi în ceea ce privește reformele menite să sprijine tranziția verde și integrarea economică regională.

Pentru a sprijini mai bine redresarea economică post-pandemie și pentru a face față consecințelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, este esențial ca următoarele programe de reformă economică (PRE) să propună măsuri de promovare a unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii, în conformitate cu prioritățile UE privind tranziția verde și digitalizarea. Pentru a valorifica oportunitățile și a reduce la minimum potențialele implicații negative ale acestor provocări, este esențial ca partenerii din Balcanii de Vest și Turcia să mențină stabilitatea macrobugetară și să pună în aplicare reforme structurale prin care să elimine deficiențele identificate în economiile lor și să sporească reziliența acestora pe termen lung. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, deteriorarea perspectivelor de creștere, precum și presiunile inflaționiste ridicate și persistente, va fi nevoie de măsuri specifice cu caracter temporar pentru a atenua efectele negative asupra celor mai vulnerabile părți ale populației. Acest sprijin trebuie să fie cântărit cu grijă în raport cu necesitatea de a reconstitui rezervele bugetare și de a reduce vulnerabilitățile legate de datoria publică prin strategii credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Inversarea inflației foarte ridicate și încă în creștere, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și restabilirea credibilității politicilor macroeconomice sunt deosebit de importante în Turcia. Din acest motiv, este esențial un angajament deplin privind realizarea reformelor prevăzute în programele de reformă economică și în orientările în materie de politici adoptate în comun cu statele membre ale UE 9 – nu numai pentru a îmbunătăți competitivitatea, a favoriza crearea de locuri de muncă și a facilita incluziunea socială, ci și pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, a îndeplini criteriile economice din procesul de aderare și a maximiza impactul potențial al pachetului de investiții al UE.

Odată cu adoptarea Regulamentului IPA III 10 în septembrie 2021 și a cadrului de programare al IPA III în decembrie 2021, Instrumentul de asistență pentru preaderare III este pe cale să fie pus în aplicare. Înainte de sfârșitul anului 2021, Comisia a adoptat decizii de finanțare anuale și multianuale în valoare de peste 4 miliarde EUR. Acest lucru a făcut posibilă în special punerea în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest. Programarea IPA III a continuat să se bazeze pe o abordare solidă, fundamentată pe politici, care presupune o mobilizare strategică și dinamică a asistenței și este centrată pe condițiile fundamentale de aderare la UE. În octombrie 2021 și mai 2022 au avut loc două dialoguri geopolitice la nivel înalt între Comisie și Parlamentul European, la care s-au discutat abordarea generală a punerii în aplicare a IPA III, obiectivele acestui instrument și programarea fondurilor IPA.

Balcanii de Vest trebuie să își intensifice eforturile și să găsească voința politică de a soluționa problemele care împiedică punerea în aplicare a pieței regionale comune, care urmează să maximizeze beneficiile PEI. La summitul dedicat Procesului de la Berlin, organizat la Sofia în noiembrie 2020, regiunea a convenit asupra unui plan ambițios de instituire a unei piețe regionale comune. S-au înregistrat câteva progrese, de exemplu extinderea culoarelor verzi către statele membre ale UE. Totuși, din cauza unor dezacorduri fără legătură cu lucrările de fond privind piața regională comună, până în prezent nu s-a reușit ca aprobarea politică a acordurilor să fie finalizată la nivel tehnic. Aceste acorduri din cadrul pieței regionale comune ar aduce beneficii semnificative prin creșterea atractivității și a competitivității întregii regiuni, prin accelerarea redresării post-pandemie și prin atenuarea impactului provocat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, ar atrage investitori aflați în căutarea unor surse de aprovizionare diversificate și a unor lanțuri valorice mai scurte și ar contribui la maximizarea beneficiilor investițiilor în infrastructura de conectivitate. Prin urmare, este important ca toate părțile să participe în mod constructiv la crearea pieței regionale comune și la îndeplinirea angajamentelor comune asumate, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din regiune. Inițiativa „Open Balkan” (Balcanii deschiși), lansată de Albania, Macedonia de Nord și Serbia, poate avea un rol pozitiv în acest proces, cu condiția să se bazeze pe normele UE și să rămână favorabilă incluziunii față de toți partenerii din Balcanii de Vest. În pofida constrângerilor emergente în materie de aprovizionare, Balcanii de Vest ar trebui să se abțină de la introducerea unor restricții comerciale unilaterale. Orice măsuri existente care contravin acordurilor de stabilizare și de asociere și Acordului central european de comerț liber (CEFTA) și care sunt contrare spiritului pieței regionale comune ar trebui abandonate cât mai curând.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a avut ecouri puternice în toată regiunea și a evidențiat mai mult ca niciodată importanța alinierii la politica externă și de securitate comună în cadrul procesului de extindere. Balcanii de Vest și Turcia s-au aliniat marii majorități a membrilor comunității internaționale, inclusiv Uniunii Europene, atunci când au votat cele două rezoluții ale Adunării Generale a ONU privind invadarea Ucrainei de către Rusia și impactul umanitar al invaziei, precum și cu ocazia votului privind suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului. În calitate de membru nepermanent din ianuarie 2022, Albania s-a implicat activ în Consiliul de Securitate al ONU, având inclusiv rolul de coautor al rezoluțiilor de condamnare a agresiunii. Alinierea deplină a Albaniei, a Muntenegrului și a Macedoniei de Nord la politica externă și de securitate comună a UE reprezintă un semnal puternic al alegerii lor strategice de a adera la UE. De asemenea, sunt recunoscute și salutate creșterea semnificativă a ratei oficiale de aliniere la PESC a Bosniei și Herțegovinei și alinierea unilaterală a Kosovo. Rata de aliniere a Serbiei la PESC a scăzut substanțial în cursul perioadei de raportare. Ar trebui ca Serbia să își îndeplinească angajamentul cu prioritate și să se alinieze progresiv la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive, în conformitate cu cadrul său de negociere. Gradul de aliniere a Turciei la PESC s-a deteriorat și mai mult în cursul perioadei de raportare, inclusiv prin nealinierea la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei.

Muntenegru și Serbia au continuat să aplice metodologia revizuită prevăzută în Comunicarea Comisiei intitulată Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest 11 și aprobată în iunie 2021 în cadrul conferințelor interguvernamentale politice organizate cu aceste țări. Muntenegru are toate capitolele deschise pentru negocieri, trei dintre acestea fiind închise provizoriu. Progresele înregistrate de Serbia cu privire la reforme au făcut posibilă deschiderea negocierilor legate de clusterul 4 privind Agenda verde și conectivitatea durabilă în cadrul conferinței interguvernamentale cu Serbia, care a avut loc în decembrie 2021. La conferința interguvernamentală s-a stabilit și traiectoria către deschiderea de noi clustere pe baza progreselor preconizate din partea țării, în special în ceea ce privește reformele privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo. Conferința interguvernamentală cu Muntenegru, desfășurată în decembrie 2021, a oferit o orientare politică privind accelerarea activității în vederea îndeplinirii criteriilor intermediare privind statul de drept, care reprezintă următorul jalon necesar pentru avansarea negocierilor de aderare.

În concluziile și recomandările prezentei comunicări, în conformitate cu metodologia revizuită, Comisia evaluează echilibrul general din cadrul negocierilor de aderare cu Muntenegru și cu Serbia și propune o cale de urmat pentru fiecare țară. Următoarele conferințe interguvernamentale ar trebui să aibă loc după publicarea prezentului pachet anual de rapoarte și a concluziilor ulterioare ale Consiliului.

La 19 iulie au avut loc conferințe interguvernamentale privind negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Acestea au reprezentat o recunoaștere a angajamentului durabil, a realizărilor în materie de reforme și a rezilienței celor două țări în ceea ce privește avansarea pe calea către UE. Pentru prima dată, metodologia de extindere revizuită este aplicată în totalitate, ceea ce introduce în ansamblul procesului de negociere mai multă previzibilitate, mai mult dinamism și o orientare politică mai puternică. Comisia a lansat imediat procesul de screening, care constă într-o examinare analitică a corpusului legislativ al UE, efectuată în comun de Comisie și de fiecare dintre țările candidate. Procesul respectiv le ajută pe acestea din urmă să se familiarizeze cu acquis-ul și, ulterior, să indice nivelul lor de aliniere la legislația UE și să prezinte planuri menite să crească și mai mult gradul de aliniere.

În Avizul Comisiei privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la Uniunea Europeană 12 se menționează 14 priorități-cheie pe care Bosnia și Herțegovina trebuie să le îndeplinească pentru a obține din partea Comisiei recomandarea de deschidere a negocierilor de aderare la UE. Consiliul a aprobat cele 14 priorități-cheie în decembrie 2019. În iunie 2022, Consiliul European și-a exprimat disponibilitatea de a acorda Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată și a invitat Comisia să raporteze cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorități-cheie, acordând o atenție deosebită celor care constituie un set substanțial de reforme. Pachetul de față răspunde acestei solicitări.

UE a continuat să sprijine punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere cu Kosovo și să ofere consultanță guvernului cu privire la reformele-cheie legate de UE. Propunerea Comisiei de eliminare a obligației de a deține viză pentru resortisanții din Kosovo este încă pendinte în cadrul Consiliului. Se simte din nou senzația imperioasă că acest aspect ar trebui abordat în mod prioritar. Comisia își menține evaluarea din 2018 conform căreia au fost îndeplinite toate criteriile stabilite de Consiliu pentru liberalizarea vizelor cu Kosovo.

Turcia este o țară candidată și un partener-cheie pentru UE în domenii esențiale de interes comun precum comerțul, migrația, combaterea terorismului, sănătatea publică, clima, energia, transporturile și problemele regionale. În ceea ce privește energia, Turcia continuă să fie o țară importantă și fiabilă de tranzit pentru UE. Negocierile de aderare cu Turcia se află în continuare în impas. Țara nu a inversat tendința negativă de îndepărtare de Uniunea Europeană, înregistrând regrese majore în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și independența sistemului judiciar. Dialogul cu privire la aceste chestiuni rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia.

Dialogul și cooperarea cu Turcia s-au intensificat, în conformitate cu orientările Consiliului European din 2021. Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil pentru consolidarea cooperării într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția să se mențină eforturile de detensionare și Turcia să se implice în mod constructiv, precum și sub rezerva condițiilor stabilite în concluziile recente ale Consiliului European. UE are un interes strategic față de un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și față de dezvoltarea unei relații de cooperare reciproc avantajoase cu Turcia. Ținând seama de comunicarea comună 13 , UE și-a reafirmat hotărârea de a utiliza, în cazul unei noi provocări sau acțiuni unilaterale de încălcare a dreptului internațional, toate instrumentele și opțiunile de care dispune pentru a apăra interesele sale și ale statelor membre, precum și pentru a menține stabilitatea regională. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să dea rezultate și a rămas cadrul principal de cooperare în domeniul migrației. Turcia și-a menținut eforturile remarcabile de a găzdui peste patru milioane de refugiați din Siria și din alte țări. Totuși, au continuat să existe probleme legate de punerea în aplicare a declarației, din cauza suspendării unilaterale de către Turcia a returnării migranților aflați în situație ilegală și a respingerii solicitanților de azil din insulele grecești începând din martie 2020. Numărul de treceri ilegale ale frontierei dintre Turcia și UE a rămas semnificativ mai mic decât înainte de adoptarea Declarației UE-Turcia. Cele mai multe persoane sosite în UE în 2021 au urmat rutele alternative de introducere ilegală de migranți către zonele controlate de guvern din Cipru și către Italia. Fluxurile de migrație ilegală prin aceste rute au crescut substanțial în 2022.

UE a continuat să își respecte angajamentul de a oferi sprijin financiar semnificativ refugiaților și comunităților-gazdă din Turcia. Instrumentul pentru refugiații din Turcia a mobilizat 6 miliarde EUR. La sfârșitul anului 2020 a fost contractat bugetul operațional integral, iar până în iunie 2022 s-au plătit peste 4,7 miliarde EUR. Prin intermediul instrumentului, 1,9 milioane de refugiați au primit sprijin pentru satisfacerea nevoilor de bază, 740 000 de copii refugiați au fost ajutați să meargă la școală, a început construcția a 405 școli și s-au efectuat peste 22,8 milioane de controale medicale primare. Pentru perioada 2020-2023, Comisia a alocat un pachet suplimentar de 3,5 miliarde EUR. Pachetul va include finanțare pentru gestionarea migrației și controlul frontierelor, în special la frontiera de est a Turciei.

Atât UE, cât și Turcia continuă să beneficieze de pe urma uniunii vamale, iar integrarea economică dintre Turcia și UE rămâne la un nivel ridicat. Comisia a continuat să colaboreze intens cu Turcia pe tema barierelor în calea comerțului care împiedică buna funcționare a uniunii vamale. S-au înregistrat însă puține progrese, iar marea majoritate a barierelor în calea comerțului nu au fost abordate.

Politica externă unilaterală a Turciei a continuat să fie în contradicție cu prioritățile UE din cadrul PESC și cu interesele mai largi ale UE, în special din cauza intervențiilor sale și a sprijinului acordat acțiunilor militare în unele conflicte regionale. Totuși, Turcia a rămas deschisă dialogului politic pe teme regionale. Rata de aliniere la PESC a Turciei s-a deteriorat și mai mult. Consiliul European și-a exprimat speranța că Turcia și toate părțile implicate vor contribui în mod pozitiv la soluționarea crizelor regionale. Turcia se implică activ pe cale diplomatică în eforturile de soluționare a diferitelor provocări cauzate de agresiunea Rusiei în Ucraina, încercând să dezamorseze conflictul, de exemplu prin obținerea unei încetări a focului. De asemenea, a întreprins o inițiativă diplomatică menită să faciliteze exportul cerealelor ucrainene. Acordul încheiat de Ucraina și Rusia în iulie la Istanbul, cu sprijinul ONU și al Turciei, nu ar fi fost posibil fără rolul constructiv al acesteia din urmă, care este implicată și în facilitarea punerii în practică a acordului respectiv. Cu toate acestea, nealinierea Turcia la măsurile restrictive impuse de UE împotriva Rusiei este deosebit de îngrijorătoare având în vedere libera circulație a produselor, inclusiv a mărfurilor cu dublă utilizare, în cadrul uniunii vamale UE-Turcia. Aceasta creează un risc de subminare a măsurilor restrictive ale UE. Pentru ca uniunea vamală să funcționeze în continuare, părțile trebuie să respecte pe deplin normele existente și să evite subminarea încrederii reciproce. Turcia a semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Rusia.

Continuarea dialogului cu bună-credință și abținerea de la acțiuni unilaterale care contravin intereselor UE și încalcă dreptul internațional și drepturile suverane ale statelor membre ale UE reprezintă o cerință esențială pentru asigurarea unui mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane, precum și pentru cultivarea unei relații de cooperare reciproc avantajoasă între UE și Turcia. Toate diferendele trebuie să fie rezolvate prin dialog pașnic și în conformitate cu dreptul internațional.

Acțiunile din Varosha, care contravin rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, au continuat să submineze perspectiva reluării negocierilor și a soluționării cuprinzătoare a problemei cipriote. Turcia trebuie să anuleze imediat toate acțiunile și măsurile luate în Varosha începând din octombrie 2020.

II. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI DE ADERARE

Țările implicate în procesul de aderare trebuie să înregistreze progrese constante în ceea ce privește programele lor de reformă în domeniul „elementelor fundamentale”, urmărind să realizeze reforme și demonstrând progrese concrete în ceea ce privește statul de drept, economia, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice. Asigurarea unor realizări solide și ireversibile în toate aceste domenii rămâne un factor decisiv pentru îndeplinirea cerințelor de apartenență la UE. În unele cazuri s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, ajustarea cadrului juridic privind drepturile omului și reformele din administrația publică, dar în pofida progreselor înregistrate, nu a fost încă demonstrată o voință politică puternică privind obținerea unor rezultate în direcția punerii în practică a reformelor. Progresele înregistrate în direcția îndeplinirii criteriilor economice de aderare au fost prea lente pentru a reduce în mod substanțial decalajul economic față de UE. Rezistența politică și instituțională față de schimbare persistă, iar în unele țări s-au observat evoluții negative. Acestea se referă, de exemplu, la un mediu din ce în ce mai ostil pentru societatea civilă, pentru libertatea de exprimare și pentru libertatea mass-mediei, precum și la încercări de imixtiune politică și de exercitare a unei influențe necuvenite asupra sistemului judiciar. Aplicarea riguroasă a cadrelor anticorupție, inclusiv integrarea măsurilor anticorupție în sectoarele cele mai vulnerabile la corupție, ar trebui să rămână o prioritate în toate țările implicate în procesul de aderare. Trebuie realizate progrese în ceea ce privește alinierea achizițiilor publice la standardele și bunele practici europene, consolidarea prevenirii conflictelor de interese și consolidarea integrității la nivelul întregului serviciu public. Sunt necesare eforturi coerente și consecvente pentru a limita și a aborda în mod eficace elementele de acaparare a statului. Obținerea unor rezultate solide în materie de investigații proactive, de urmăriri în justiție și de condamnări definitive în lupta împotriva corupției la toate nivelurile, precum și în lupta împotriva criminalității grave și organizate rămâne o provocare pe termen lung, care va necesita în continuare eforturi consecvente și tot mai intense, inclusiv prin consolidarea suplimentară a capacităților strategice și operaționale.

Funcționarea instituțiilor democratice

Introducerea unor măsuri relevante pentru consolidarea funcționării instituțiilor democratice este esențială pentru procesul de extindere, dar în multe cazuri nu s-a demonstrat încă o voință politică reală de a urmări realizarea reformelor relevante. Puternica polarizare politică și lipsa dialogului transpartinic afectează în continuare funcționarea parlamentelor, în special în Balcanii de Vest, deși s-au fost observat câțiva pași în direcția bună în perioada de raportare.

În Serbia, la 3 aprilie 2022 au avut loc alegeri prezidențiale, alegeri parlamentare anticipate și alegeri pentru primăria orașului Belgrad, într-o atmosferă în general calmă. Au participat toate forțele politice relevante, rezultatul fiind un Parlament mai pluralist și mai incluziv față de cel format în urma alegerilor din 2020. De asemenea, înainte de alegeri o gamă largă de actori politici s-au angajat într-un dialog constructiv între partide, facilitat de Parlamentul European. Totuși, observatorii internaționali conduși de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa au constatat o serie de deficiențe în alegerile parlamentare. Întârzierile semnificative în anunțarea rezultatelor electorale finale și, prin urmare, în formarea unui nou guvern au dus la o încetinire a procesului decizional. Noul Cod de conduită a fost modificat în septembrie 2021, iar în octombrie 2021 a fost înființată comisia de etică. În dezbaterile parlamentare a continuat să fie utilizat un limbaj ofensator la adresa oponenților politici și a activiștilor civici.

În Muntenegru au continuat să se manifeste polarizarea, absența unui angajament constructiv între partidele politice și incapacitatea de a ajunge la un consens cu privire la principalele aspecte de interes național, ceea ce a determinat căderea a două guverne formate din facțiuni minoritare în urma unor moțiuni de neîncredere. Buna funcționare a instituțiilor muntenegrene a fost grav afectată de volatilitatea politică, ceea ce a dus la trenarea procesului decizional și a realizării reformelor. Funcționarea principalelor organe judiciare a fost slăbită de componența lor incompletă, cauzată de incapacitatea Parlamentului de a alege noi membri. La jumătatea lunii septembrie, Curtea Constituțională încă nu era în măsură să își îndeplinească rolul din cauza absenței cvorumului, ceea ce amplifica incertitudinea politică.

În Kosovo, guvernul ales în 2021 s-a bucurat de stabilitate politică și instituțională datorită unei majorități solide. Pentru Kosovo, acest lucru ar fi trebuit să reprezinte un bun prilej pentru a-și accelera eforturile de consolidare a democrației și a statului de drept, de combatere a corupției și de intensificare a activităților legislative, inclusiv în ceea ce privește reformele legate de UE. Totuși, neîntrunirea frecventă a cvorumului în cadrul Adunării și boicoturile partidelor de opoziție au cauzat întârzieri în adoptarea unor legi esențiale. Sunt necesare eforturi pentru a consolida rolul Adunării ca forum de dialog politic constructiv și de ajungere la un consens, în special în ceea ce privește agenda reformelor solicitate de UE. În toamna anului 2021 au avut loc alegeri locale într­un mod în general bine administrat, transparent și competitiv, cu excepția municipalităților locuite majoritar de sârbi kosovari, unde concurența politică nu a fost prea pronunțată. Unele deficiențe de lungă durată rămân încă nesoluționate.

În Albania, în urma alegerilor generale din 2021, membrii aleși ai celor mai mari partide de opoziție și-au preluat locurile în Parlament. În ceea ce privește reformele necesare pentru aderarea la UE, Adunarea a ajuns la un consens transpartinic privind modificarea Constituției în sensul prelungirii mandatului organismelor de verificare judiciară. Cu toate acestea, conflictul intern din cadrul celui mai mare partid de opoziție a afectat viața parlamentară. La nivelul guvernului, Albania a continuat să se concentreze în general asupra agendei de reforme a UE.

În Macedonia de Nord, Parlamentul a rămas principalul forum pentru dialogul politic. În urma unor dezbateri intense, Parlamentul a adoptat concluzii cu privire la propunerea care pregătește terenul pentru deschiderea negocierilor de aderare. Activitatea sa a fost însă afectată de polarizarea politică și de „blocarea activă” de către principalul partid de opoziție, ceea ce a afectat adoptarea anumitor acte legislative. Parlamentul și guvernul s-au angajat să inițieze și să realizeze cu prioritate modificările constituționale relevante, în vederea includerii în Constituție a cetățenilor care trăiesc în interiorul granițelor statului. 

În Bosnia și Herțegovina, polarizarea și obstrucționarea politică au dus la o stagnare a activității instituțiilor democratice și a reformelor menite să conducă țara către UE. Președinția, Consiliul de Miniștri și Parlamentul au rămas blocate până în primăvara anului 2022. Reuniunile de dialog politic cu UE în baza Acordului de stabilizare și de asociere nu au putut avea loc decât în iunie 2022. Entitatea Republika Srpska a urmărit inițiative de preluare unilaterală a competențelor statale. În prezent, aceste inițiative fie sunt suspendate, fie fac obiectul unui control constituțional. Înaltul Reprezentant și-a utilizat competențele executive de patru ori în perioada de raportare pentru a depăși obstrucționarea, inclusiv pentru a asigura disponibilitatea fondurilor necesare pentru organizarea alegerilor din octombrie 2022. Bugetul de stat a fost adoptat abia la sfârșitul lunii iunie. Instituțiile statului au început să își reia activitatea în primăvara anului 2022 și au fost luate măsuri inițiale pentru a se începe realizarea reformelor rămase în expectativă. Actorii politici au dat dovadă de o abordare unificată care a făcut posibilă adoptarea de către Bosnia și Herțegovina a legii privind achizițiile publice, precum și participarea statului la mecanismul de protecție civilă al Uniunii. La 2 octombrie au avut loc alegeri generale; potrivit constatărilor preliminare ale OSCE/ODIHR, acestea au fost în general competitive și bine organizate, însă marcate de neîncredere în instituțiile publice și de o retorică ce încurajează dezbinarea etnică. În aceeași zi, Înaltul Reprezentant a impus modificări ale Constituției entității federale și ale legii electorale, menite să abordeze o serie de aspecte legate de funcționalitate și de formarea în timp util a autorităților.

În Turcia, în perioada de raportare democrația a continuat să regreseze. În pofida încetării stării de urgență în iulie 2018, au rămas integrate în sistemul juridic mai multe dispoziții juridice care acordă competențe extraordinare autorităților guvernamentale și care mențin mai multe elemente restrictive ale stării de urgență, ceea ce afectează democrația și drepturile fundamentale. Deficiențele structurale ale sistemului prezidențial s-au păstrat. Parlamentul nu dispune nici acum de mijloacele necesare pentru a trage la răspundere guvernul.

Sistemul judiciar și drepturile fundamentale

Un sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și profesionist, care funcționează eficient și ale cărui decizii sunt executate efectiv, reprezintă coloana vertebrală a statului de drept. În anumite cazuri, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește reformele judiciare. Cu toate acestea, în Balcanii de Vest și în Turcia instituțiile judiciare rămân expuse multor provocări. Astfel, au continuat presiunile externe necuvenite asupra sistemului judiciar, subminând independența judecătorilor și a procurorilor, compromițând echilibrul instituțional general și afectând, în cele din urmă, separarea puterilor în stat. Rezultatul este o slăbire continuă a principiului egalității în fața legii. Este în continuare esențial să se realizeze progrese decisive în direcția realizării de reforme judiciare, bazate pe o voință politică puternică. Pentru a progresa în procesul de aderare este esențială consolidarea funcțiilor judiciare, care să conducă la obținerea de rezultate solide pe termen lung.

Albania a continuat să înregistreze progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a reformei sale cuprinzătoare a justiției, inclusiv prin asigurarea în continuare a unor rezultate concrete în procesul de verificare. Curtea Constituțională a continuat să fie pe deplin funcțională. Numirile în cadrul Înaltei Curți au dus pentru prima dată la scăderea numărului de dosare nesoluționate. Mai trebuie realizate progrese în ceea ce privește sistemul de gestionare a spețelor și sistemul de educație juridică.

Macedonia de Nord a făcut unele progrese datorită eforturilor neabătute de punere în aplicare a strategiei sale judiciare. Magistrații și-au demonstrat angajamentul față de protejarea integrității și a independenței sistemului judiciar. Instituțiile judiciare continuă să aplice consecvent noile norme privind numirea, promovarea, disciplinarea și demiterea judecătorilor și a procurorilor. Trebuie alocate resursele necesare pentru a se asigura că sistemul informatic automatizat de gestionare a spețelor este pe deplin funcțional.

În ansamblu, Serbia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește consolidarea independenței și a responsabilității sistemului judiciar, făcând un pas important prin aprobarea modificărilor relevante aduse Constituției în februarie 2022. Ca pas următor, va fi important ca legile de punere în aplicare prin care se va asigura efectul deplin al reformei să fie modificate în termenele constituționale. Serbia a instituit două grupuri de lucru formate din experți, însărcinate cu elaborarea legislației de punere în aplicare.

Kosovo a înregistrat unele progrese în ceea ce privește avansarea reformelor judiciare. Au fost luate măsuri pentru a începe punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune privind statul de drept și a fost adoptat un nou cadru legislativ care reglementează sistemul de urmărire penală. Totuși, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a spori eficiența și independența sistemului judiciar.

Muntenegru a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele judiciare esențiale. Există în continuare motive de îngrijorare cu privire la funcționarea instituțiilor și la consolidarea consiliilor independente ale judecătorilor și procurorilor, iar înregistrarea de rezultate în ceea ce privește răspunderea judiciară se află într-un stadiu incipient. Investigațiile efectuate de Parchetul Special în mai multe cazuri la nivel înalt au condus la arestarea fostului președinte al Curții Supreme și a președintelui Tribunalului Comercial, acuzați de corupție și criminalitate organizată. Cazurile investigate nu au fost încă aduse în fața justiției.

Bosnia și Herțegovina a rămas în urmă în ceea ce privește reforma justiției, fără să realizeze vreun progres în direcția consolidării acestui sector. Modificările legislative menite să ducă la instituirea unui sistem de verificare a declarațiilor de avere depuse de persoanele cu funcții judiciare au fost respinse în Parlament în mai 2022. Din cauza lipsei unui angajament politic autentic față de statul de drept și față de aderarea la UE, integritatea generală a sectorului justiției a continuat să se deterioreze.

În Turcia, regresele observate în ultimii ani au continuat. Lipsa sistemică de independență a sistemului judiciar nu a fost abordată. Presiunea politică asupra magistraților a continuat, subminând independența și calitatea generală a sistemului judiciar. Refuzul Turciei de a pune în aplicare hotărârile relevante ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a sporit și mai mult îngrijorarea cu privire la respectarea de către Turcia a standardelor internaționale și europene. Nepunerea în executare a hotărârii CEDO în cauza Kavala, care a condus la inițierea de către Consiliul Europei a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Turciei, a dat naștere unor îndoieli serioase cu privire la angajamentul țării față de obligațiile care îi revin în calitate de membru al Consiliului Europei. Suspendarea și concedierea pe scară largă a judecătorilor și a procurorilor au continuat să slăbească independența, eficiența și profesionalismul sistemului judiciar. Autoritățile turce trebuie să soluționeze urgent o serie de deficiențe grave ale sistemului, inclusiv în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil și respectarea strictă a principiului prezumției de nevinovăție.

Corupția continuă să fie larg răspândită în Balcanii de Vest și în Turcia. Progresele înregistrate în combaterea efectivă a corupției sunt inegale. În anumite țări s-au înregistrat unele progrese, în principal în domenii legate de prevenirea corupției. Este încă nevoie de o voință politică reală și de un angajament clar de a susține eforturile de reformă pentru a îmbunătăți transparența și integritatea și pentru a obține rezultate concrete, cu un bilanț convingător de investigații, urmăriri penale și condamnări definitive. Este necesară o integrare mai puternică a măsurilor anticorupție în sectoarele-cheie, în vederea promovării reformelor și a combaterii corupției la toate nivelurile, într-un mod mai semnificativ și mai eficace. Sectoarele cele mai vulnerabile la corupție necesită evaluări specifice ale riscurilor pentru a identifica riscurile de corupție și vulnerabilitățile și, în cele din urmă, pentru a determina elaborarea unor măsuri anticorupție solide. Strategiile și planurile de acțiune împotriva corupției trebuie puse în aplicare în mod sistematic și structurat, inclusiv în sectoare-cheie precum achizițiile publice, gestionarea finanțelor publice, energia, transporturile, sănătatea, apa, infrastructura, resursele naturale și educația. Corupția la nivel înalt și corupția politică trebuie combătute într-un mod mai decisiv, deoarece continuă să existe semne de întrepătrundere puternică a intereselor publice cu cele private. Achizițiile publice sunt în continuare deosebit de expuse corupției larg răspândite. Trebuie consolidate mecanismele de control pe tot parcursul procesului de achiziții și trebuie sporită în mod semnificativ transparența, prin intermediul unor măsuri solide și ambițioase.

Macedonia de Nord și-a continuat eforturile de combatere a criminalității organizate și a corupției, asigurând obținerea mai multor progrese. Comisia de Stat pentru Prevenirea Corupției și-a îndeplinit mandatul în mod proactiv. Țara a continuat să coopereze cu partenerii internaționali și să coordoneze împreună cu aceștia activitățile interne de combatere a criminalității organizate. În Albania, Structura Specializată pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (SPAK) a desfășurat proceduri penale și investigații financiare, care au condus în special la condamnări definitive în câteva spețe la nivel înalt; verificarea magistraților continuă să aducă rezultate în lupta împotriva corupției în cadrul sistemului judiciar. Serbia a realizat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei. Pregătirea unei noi strategii anticorupție, însoțită de un plan de acțiune, este așteptată de mult timp. Muntenegru și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește prevenirea corupției, dar este în continuare necesar să demonstreze un răspuns credibil al justiției penale în lupta împotriva corupției, inclusiv a corupției la nivel înalt. În Kosovo s-au înregistrat unele progrese prin adoptarea unui pachet legislativ anticorupție semnificativ, care include noua lege privind Codul de procedură penală, legea privind agenția pentru prevenirea corupției, legea privind declarația de avere și legislația care reglementează finanțarea partidelor politice. Parlamentul Bosniei și Herțegovinei a respins o lege privind conflictul de interese, iar monitorizarea judiciară în cazurile de corupție cu rezonanță publică a fost selectivă și netransparentă. Numărul condamnărilor definitive în spețele de nivel înalt a rămas foarte scăzut.

În Turcia nu s-au înregistrat progrese în perioada de raportare. Trebuie îmbunătățite cadrul juridic și arhitectura instituțională, pentru a limita influența politică și necuvenită în urmărirea penală și în judecarea cazurilor de corupție. Majoritatea recomandărilor GRECO nu au fost puse în aplicare.

În toată regiunea Balcanilor de Vest, deficitul persistent de resurse umane și financiare din cadrul instituțiilor judiciare, precum și lipsa de capacitate și de expertiză specifică privind investigațiile financiare continuă să împiedice investigarea și judecarea eficace a cazurilor de criminalitate organizată și de corupție. Deși există posibilitatea de a întreprinde activități de consolidare a capacităților pentru sectorul justiției, structurile de stimulare insuficiente, sistemele ineficiente de management al performanțelor și vulnerabilitatea sectorului justiției la presiunea politică contribuie la gestionarea defectuoasă a cauzelor, la existența unor proceduri de durată și la un grad scăzut de eficacitate a măsurilor de punere sub sechestru și de confiscare.

Drepturile fundamentale sunt în mare parte consacrate în legislația din Balcanii de Vest, dar există în continuare provocări în ceea ce privește asigurarea respectării lor efective. Cadrul politicilor ajunge treptat să fie completat, în special în ceea ce privește combaterea discriminării și a violenței bazate pe gen, dar există încă lacune sistemice în ceea ce privește finanțarea măsurilor care promovează și protejează drepturile omului și multe sectoare depind în continuare de donatori. Instituțiile Avocatului Poporului continuă să aibă un rol esențial în promovarea și protecția drepturilor omului în Balcanii de Vest, precum și în promovarea propriilor recomandări și pe cele ale altor organisme independente. Guvernele din regiune trebuie să abordeze cu consecvență toate recomandările organismelor internaționale și regionale de monitorizare a drepturilor omului, inclusiv pe cele privind condițiile din închisori și prevenirea relelor tratamente. Societatea civilă continuă să completeze sau chiar să înlocuiască acțiunile guvernelor în ceea ce privește furnizarea de servicii grupurilor defavorizate. Motivele de îngrijorare și recomandările din rapoartele de țară anterioare rămân în mare măsură valabile și trebuie abordate de urgență. În Turcia, situația drepturilor omului a continuat să se deterioreze și rămâne un motiv serios de îngrijorare.

Libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mass-mediei sunt piloni esențiali ai unei societăți democratice, care trebuie apărați. Progresele înregistrate în această privință au fost limitate în toată regiunea Balcanilor de Vest, iar în unele țări nu s-au înregistrat deloc progrese. Recomandările din rapoartele anterioare au rămas în mare parte neabordate. Cea mai mare parte a regiunii este caracterizată în continuare de pluralism, însă independența mass-mediei și dezvoltarea unui jurnalism profesionist de calitate sunt încă frânate de interesele politice și de afaceri interconectate, precum și de condițiile precare de pe piața forței de muncă, care conduc la autocenzură. Cazurile de amenințări, intimidare și violență împotriva jurnaliștilor, precum și remarcile derogatorii ale funcționarilor publici continuă să reprezinte motive serioase de îngrijorare. Acestea pot avea un efect de intimidare asupra exercitării libertății mass-mediei, iar ritmul investigațiilor și al urmăririlor penale în cazul unor astfel de incidente trebuie accelerat. Trebuie garantată independența autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei și a organismelor publice de radiodifuziune, inclusiv printr-o finanțare adecvată și prin numiri bazate pe merit în structurile de conducere. De asemenea, trebuie sprijinită în continuare funcționarea eficace a organismelor independente de autoreglementare. Toate țările din regiune trebuie să sporească transparența în ceea ce privește finanțarea mass-mediei.

În Turcia s-au înregistrat în continuare regrese majore, exercitarea libertății de exprimare și diseminarea vocilor opoziției rămânând foarte limitate. Au continuat urmărirea penală și condamnarea unor jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, avocați, scriitori, politicieni din opoziție, studenți și utilizatori ai platformelor de comunicare socială. În cea mai mare parte a Balcanilor de Vest, autoritățile și-au consolidat cadrele strategice de punere în aplicare a angajamentelor în domeniul egalității de gen și al combaterii violenței bazate pe gen, dar acest lucru trebuie transpus în îmbunătățiri practice: trebuie alocate fondurile necesare și trebuie consolidată asistența acordată victimelor tuturor formelor de violență, deoarece violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, rămâne un motiv serios de îngrijorare. În Turcia, au continuat să se înregistreze regrese în domeniul egalității de gen și al drepturilor femeilor și fetelor și s-a înregistrat o creștere a discursurilor de incitare la ură care vizează organizațiile independente de femei.

În general, există legi și politici privind nediscriminarea, dar organismele de promovare a egalității și entitățile însărcinate cu protecția împotriva discriminării trebuie să dispună de mijloace suficiente pentru a-și îndeplini mandatul. În regiune există o tendință de intensificare a discursurilor de incitare la ură și de monitorizare insuficientă a cazurilor de discriminare, a infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură. Este în curs de dezvoltare un cadru legislativ și de politici privind drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer (LGBTIQ), dar adeziunea tuturor segmentelor societății rămâne o provocare și mai multe legi rămân în impas. Legile trebuie să fie respectate în practică, deoarece sunt în continuare frecvente cazurile de discriminare și discursurile de incitare la ură. În Turcia, protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTIQ nu este garantată, iar discursurile de incitare la ură și campaniile de denigrare a comunității LGBTIQ reprezintă în continuare un motiv serios de îngrijorare.

Sunt necesare în continuare eforturi de consolidare a drepturilor copilului și de îmbunătățire a coordonării interinstituționale pentru asigurarea unor sisteme eficace de protecție și îngrijire a copiilor, în conformitate cu interesul superior al copilului. Este necesară o mai mare dezvoltare a sistemelor de justiție în interesul copilului, precum și punerea la dispoziție și utilizarea mai sistematică a alternativelor la detenție, astfel încât aceasta să fie utilizată doar ca măsură de ultimă instanță. Violența împotriva copiilor și căsătoriile timpurii rămân motive serioase de îngrijorare.

Drepturile persoanelor cu dizabilități trebuie să fie mai bine protejate și să primească atenția cuvenită. Printre aspectele care trebuie abordate se numără tranziția către îngrijirea în comunitate și către o viață independentă, în conformitate cu cerințele Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și, în general, creșterea gradului de acceptare, accesibilitate și incluziune.

Protejarea minorităților necesită o mai bună coordonare și trebuie să se asigure respectarea dreptului la autoidentificare. Cea mai defavorizată comunitate din regiune rămâne cea a romilor. Totuși, anul acesta majoritatea guvernelor (cu excepția Turciei) și-au dovedit angajamentul politic în ceea ce privește incluziunea romilor prin adoptarea de noi strategii și planuri de acțiune vizând alinierea la cadrul Uniunii Europene. În continuare, ar trebui să se acorde prioritate punerii lor în aplicare, inclusiv alocării mijloacelor financiare necesare.

Justiție, libertate și securitate

Criminalitatea organizată rămâne o amenințare importantă la adresa securității în Balcanii de Vest și în Turcia. În regiune și în jurul acesteia continuă să funcționeze rețele infracționale puternice, cu rol important în comerțul mondial cu mărfuri ilicite și în introducerea ilegală de persoane către Uniunea Europeană și în interiorul acesteia. Aceste rețele infracționale s-au dovedit a fi foarte abile în exploatarea pandemiei de COVID-19 și există riscul ca ele să profite de invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv de disponibilitatea unor stocuri mari de arme în Ucraina. Programele de dobândire a cetățeniei prin investiție și programele de acordare a dreptului de ședere investitorilor disponibile în unele țări pot fi utilizate pentru a eluda procedura UE de acordare a vizelor de scurtă ședere și evaluarea aprofundată a riscurilor individuale în materie de migrație și securitate pe care le implică această procedură, inclusiv posibila eludare a măsurilor de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și a sancțiunilor internaționale. Aceste sisteme ar trebui să înceteze neîntârziat. În cazul în care se consideră că obținerea cetățeniei prin intermediul programelor de dobândire a cetățeniei prin investiție constituie un risc crescut pentru securitatea internă și ordinea publică a statelor membre, regimul de călătorii fără viză poate fi suspendat 14 . 

Cooperarea în materie de aplicare a legii dintre UE și țările din Balcanii de Vest – inclusiv cu agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne – a continuat să se intensifice. În urma adoptării Concluziilor Consiliului din martie 2021, cooperarea în materie de asigurare a respectării legii cu țările terțe a fost integrată în toate planurile de acțiune operaționale ale Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), ceea ce a dus la stimularea participării Balcanilor de Vest la EMPACT. În 2022, au fost raportate 300 de cazuri (comparativ cu 159 în 2021) în care partenerii din Balcanii de Vest s-au angajat să participe la acțiuni operative. Albania a continuat să conducă o acțiune operativă, Muntenegru și Albania au condus împreună un alt partener patru și, respectiv, două acțiuni operative, iar Serbia și Macedonia de Nord au condus fiecare câte o acțiune operativă. Bosnia și Herțegovina este singurul partener care și-a redus participarea la EMPACT.

În contextul EMPACT, partenerii din regiune au participat, de asemenea, la mai multe zile de acțiune comună, acestea urmărind combaterea facilitării imigrației ilegale, a traficului de droguri și a traficului de arme de foc, printre altele, obținându-se rezultate imediate manifestate prin arestări și confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Cu ajutorul Europol și al Asociației șefilor de poliție din Europa de Sud-Est, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește consolidarea capacității regiunii de a efectua analize penale strategice și operaționale într-un mod armonizat la nivelul UE. De la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Serbia nu a mai participat la o serie de evenimente regionale în domeniul securității.

Strategiile naționale în materie de droguri din Serbia și Muntenegru sunt depășite și trebuie să fie revizuite. În Kosovo și Macedonia de Nord există o strategie cu planul de acțiune aferent. Bosnia și Herțegovina dispune de o strategie, dar planul de acțiune aferent nu a fost încă adoptat. În Albania, problema este abordată în cadrul strategiei naționale de combatere a criminalității organizate, existând un plan de acțiune specific. În mod clar, în toată regiunea sunt necesare eforturi de consolidare a cadrului strategic, inclusiv pe baza unei evaluări adecvate, și de intensificare a punerii în aplicare. În pofida sprijinului acordat de mult timp în această privință de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), sistemele naționale de avertizare timpurie și observatoarele naționale în materie de droguri – care contribuie în mod esențial la reducerea ofertei, a cererii și a efectelor nocive – fie nu au fost încă instituite, fie dispun de resurse total insuficiente și, prin urmare, nu sunt funcționale, cu excepția Serbiei. Sunt necesare acțiuni rapide în acest sens. Colectarea datelor la nivel național rămâne aliniată parțial la protocoalele EMCDDA, iar seturile de date naționale transmise de majoritatea partenerilor din Balcanii de Vest sunt incomplete sau întârziate. Coordonarea instituțională deficitară între organismele naționale se traduce uneori în seturi de date fragmentate și incomplete. Din acest motiv, se recomandă creșterea gradului de conștientizare și găsirea unor modalități alternative și mai eficiente de motivare a partenerilor din Balcanii de Vest să se angajeze mai mult și mai bine în acest domeniu de informare la nivel politic, instituțional și tehnic. Cu sprijinul Biroului de control pentru Europa de Sud-Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor, toți partenerii au continuat să se implice activ în punerea în aplicare a planului de acțiune al UE pentru perioada 2020-2025 privind traficul de arme de foc, care a aliniat obiectivele și indicatorii-cheie de performanță din foaia de parcurs regională din 2018 pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de arme de calibru mic și armament ușor și de muniție aferentă în Balcanii de Vest. Partenerii au continuat să înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește alinierea juridică la acquis-ul relevant al UE.

Prevenirea, urmărirea penală și cooperarea transfrontalieră în cazurile de trafic de persoane necesită în continuare o abordare mai holistică, inclusiv acordarea unei atenții speciale investigațiilor proactive și bazate pe date operative. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește identificarea timpurie și îndrumarea victimelor, în special a celor care aparțin comunităților vulnerabile, către servicii de protecție, sprijin și asistență adecvate, în conformitate cu o abordare centrată pe victime și adaptată nevoilor de gen și ale copiilor.

Totuși, nu pot fi anunțate modificări în ceea ce privește evaluarea bilanțului în general slab al condamnărilor definitive pentru criminalitatea gravă și organizată. Este nevoie de sprijin intern puternic pentru a spori capacitățile strategice și operaționale ale autorităților de aplicare a legii și ale sistemului judiciar de a investiga, urmări penal și judeca cu succes cazurile de criminalitate gravă și organizată, descurajând astfel potențialii autori ai infracțiunilor. În cazurile complexe de criminalitate gravă și organizată și în cele de corupție la nivel înalt se utilizează în mod regulat acordurile de recunoaștere a vinovăției, ceea ce conduce adesea la condamnări disproporționat de reduse. Procedurile penale nu sunt însoțite sistematic de investigații financiare încă de la început, iar eficacitatea investigațiilor respective rămâne limitată în toată regiunea. În consecință, este necesar să fie îmbunătățite în mod substanțial și rezultatele în ceea ce privește bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni care sunt puse sub sechestru și confiscate. În ultimul an, mai multe cazuri au ilustrat încă o dată vulnerabilitatea organismelor de aplicare a legii și a sistemului judiciar față de infiltrarea grupurilor infracționale. Prin urmare, este în continuare nevoie de acțiuni ferme și imediate pentru prevenirea și sancționarea corupției, atât în Balcanii de Vest, cât și în Turcia. Lipsa generală a unor rezultate semnificative în combaterea criminalității și în eradicarea corupției alimentează sentimentul de impunitate și inegalitate.

Albania a înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea sub sechestru și confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, dar trebuie să își consolideze capacitatea de a combate criminalitatea informatică și abuzul sexual (online) asupra copiilor. Bosnia și Herțegovina nu a înregistrat progrese în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și a organizațiilor criminale care își desfășoară activitatea în această țară. Lipsa cronică a progreselor la toate nivelurile crește riscul de regres. În pofida câtorva reușite recente în combaterea criminalității organizate, Kosovo trebuie să își îmbunătățească bilanțul și să asigure rezultate mai concrete, atât în ceea ce privește dezmembrarea rețelelor infracționale, cât și abordarea cazurilor de nivel înalt și realizarea unor investigații mai proactive, pronunțarea de hotărâri judecătorești definitive și confiscarea definitivă a activelor. Macedonia de Nord a înregistrat unele progrese în ceea ce privește cooperarea operațională cu partenerii internaționali, dar trebuie să își intensifice eforturile de recuperare a activelor și de combatere a criminalității informatice. În Muntenegru, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește restabilirea utilizării depline a măsurilor speciale de investigație și s-au obținut unele rezultate operaționale importante în lupta împotriva contrabandei cu droguri și țigarete. Totuși, sunt necesare o îmbunătățire substanțială a răspunsului judiciar față de corupție, față de corupția la nivel înalt și față de criminalitatea organizată, precum și rezultate mai bune în combaterea corupției și a corupției la nivel înalt, a contrabandei cu tutun, a spălării banilor, a investigațiilor financiare și a confiscării bunurilor. Muntenegru trebuie, de asemenea, să intensifice măsurile de atenuare a riscului de infiltrare a criminalității organizate în poliție și în sistemul judiciar și să ia măsuri pentru distrugerea țigaretelor confiscate. Serbia a consolidat un nivel bun de cooperare cu Eurojust, cu Interpol și cu Europol, dar trebuie să urmărească mai bine rețelele infracționale și să intensifice confiscarea activelor acestora. Turcia a înregistrat progrese limitate și trebuie încă să își modifice legislația privind criminalitatea informatică și protecția martorilor, precum și să înființeze un birou de recuperare a activelor.

Cooperarea cu Balcanii de Vest în ceea ce privește combaterea terorismului și prevenirea radicalizării continuă să aibă o importanță majoră. Deși terorismul și extremismul violent, sub toate formele lor și indiferent de originea lor, continuă să reprezinte o provocare, în perioada de raportare nu au avut loc incidente de natură extremă sau violentă. În cadrul Forumului ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne, care a avut loc în decembrie 2021, a fost confirmată valabilitatea Planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest și au fost discutate progresele și lacunele în punerea sa în aplicare. Concluziile Consiliului din iunie 2022 privind „Abordarea dimensiunii externe a unei amenințări teroriste și extremiste violente în continuă evoluție” 15 au subliniat necesitatea de a consolida în continuare cooperarea cu Balcanii de Vest, inclusiv prin continuarea punerii în aplicare a planului de acțiune comun. Partenerii din Balcanii de Vest au prezentat, în primăvara anului 2022, un al patrulea set de rapoarte privind punerea în aplicare a planului de acțiune comun în care se confirmă angajamentul și disponibilitatea regiunii de a-și îndeplini angajamentele asumate.

În general, sunt necesare mai multe eforturi pentru a preveni toate formele de radicalizare, inclusiv pe cele de natură religioasă, etno-naționalistă sau politică, precum și pentru a preveni și contracara riscurile de radicalizare online. În acest sens se asigură sprijin structurat începând din ianuarie 2021, prin intermediul proiectului „RAN în Balcanii de Vest”, acest sprijin urmând să fie prelungit pentru următoarele 30 de luni prin sprijinul politic acordat de RAN. În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, având în vedere că majoritatea acțiunilor au fost deja puse în aplicare, au început discuții la nivel tehnic în vederea actualizării modalităților de punere în aplicare respective. Scopul este de a crește gradul de cooperare și de a spori capacitățile de combatere a terorismului și a extremismului prin derularea unor acțiuni suplimentare.

Albania a înregistrat progrese substanțiale, iar cele cinci acorduri de punere în aplicare au fost îndeplinite aproape complet. Albania trebuie încă să pună în aplicare anumite acțiuni, printre care o nouă strategie de combatere a extremismului violent, care este în curs de pregătire și care va include o comunicare strategică și măsuri de combatere a conținutului online cu caracter terorist. În ceea ce privește combaterea finanțării terorismului și a spălării banilor, s-au înregistrat progrese, însă Albania rămâne inclusă pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională și trebuie să pună în aplicare celelalte elemente ale planului de acțiune al Grupului de Acțiune Financiară Internațională. Adoptarea unei amnistii fiscale și penale împotriva recomandărilor UE și ale Comitetului Moneyval ar putea periclita progresele în acest domeniu. În decembrie 2021, Muntenegru a adoptat o strategie pentru prevenirea și combaterea terorismului, a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru perioada 2022-2025, cu un plan de acțiune pentru perioada 2022­2023, care trebuie pus în aplicare. Macedonia de Nord continuă să înregistreze progrese substanțiale în ceea ce privește cadrele legislative și instituționale și prevenirea/combaterea extremismului violent. Bosnia și Herțegovina trebuie să își continue eforturile de combatere a terorismului și de prevenire a extremismului violent, precum și să adopte de urgență o nouă lege privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, în conformitate cu acquis-ul UE. Punctul de contact pentru Europol trebuie să devină pe deplin operațional pentru a facilita schimbul de informații. În Serbia este în curs de elaborare o nouă strategie de combatere a terorismului și de prevenire/combatere a extremismului violent. Serbia trebuie să își intensifice eforturile de combatere și prevenire a tuturor formelor de radicalizare și extremism violent, inclusiv a extremismului violent de dreapta și a etno-naționalismului. Kosovo a înregistrat unele progrese în combaterea terorismului și în prevenirea extremismului violent, în conformitate cu obiectivele stabilite în Acordul de punere în aplicare UE-Kosovo pentru planul de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest. Kosovo trebuie să combată mai eficient spălarea banilor. Sunt necesare mai multe eforturi pentru realizarea protecției infrastructurii critice la nivel regional, iar sprijinul va fi asigurat printr-un nou proiect regional IPA. UE sprijină revizuirea strategiilor naționale de combatere a terorismului și de prevenire și combatere a extremismului violent în regiune.

Partenerii din Balcanii de Vest continuă să repatrieze luptătorii teroriști străini din nord-estul Siriei și membrii familiilor acestora. Ei s-au angajat să urmărească penal luptătorii teroriști străini și să promoveze reintegrarea sistemică și resocializarea acestora, în special a femeilor și a copiilor. Trebuie îmbunătățită monitorizarea măsurilor de reintegrare și de resocializare, în special în închisori, inclusiv cooperarea între instituțiile de la nivel național și local. Schimbul de informații prin intermediul aplicației de rețea a Europol pentru schimbul securizat de informații s-a îmbunătățit semnificativ. Partenerii din Balcanii de Vest ar trebui să comunice în continuare în mod proactiv, prin canalele adecvate, informații privind întoarcerea luptătorilor teroriști străini și a familiilor acestora.

În întreaga regiune sunt în vigoare dispoziții legale privind urmărirea penală a luptătorilor teroriști străini la întoarcerea acestora. În Kosovo, eliberarea condiționată anticipată din închisoare a infractorilor extremiști violenți rămâne un motiv de îngrijorare și ar trebui depuse mai multe eforturi pentru reabilitarea și reintegrarea acestora. În Bosnia și Herțegovina este foarte limitată asistența disponibilă, în închisoare sau după eliberare, pentru depărtarea de extremismul violent. Sunt necesare eforturi suplimentare semnificative pentru a pregăti deținuții, inclusiv foștii luptători teroriști străini, pentru eliberare. Muntenegru a urmărit penal resortisanții care s-au întors din conflictul din Ucraina din 2014 și din nord-estul Siriei, unde sunt încă prezenți resortisanți din Muntenegru.

Turcia s-a confruntat în continuare cu amenințări din partea a diverse grupări teroriste. Țara și-a continuat eforturile de combatere a terorismului, ceea ce a dus la o reducere susținută a activităților teroriste și la îmbunătățirea situației în materie de securitate. Turcia a tratat cu prioritate lupta împotriva PKK și desființarea mișcării Gülen. PKK rămâne pe lista UE a persoanelor, grupărilor și entităților implicate în acte de terorism. Turcia are dreptul legitim de a combate terorismul. Totuși, eforturile de combatere a terorismului ar trebui să respecte statul de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale. Modificarea legislației și a practicilor Turciei în materie de combatere a terorismului în conformitate cu standardele UE rămâne o reformă esențială încă nerealizată. În octombrie 2021, Turcia a fost inclusă pe lista jurisdicțiilor care fac obiectul unei monitorizări sporite (pe „lista gri”) de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI). În urma acestei decizii, Turcia nu a fost adăugată pe lista UE a țărilor terțe cu grad înalt de risc datorită statutului său de țară candidată, angajamentului său politic la nivel înalt față de UE privind abordarea deficiențelor nesoluționate identificate de GAFI și obiectivului său de aliniere deplină la acquis-ul UE. Pentru a fi eliminată de pe lista gri a GAFI, Turcia trebuie să dea curs în continuare recomandărilor restante.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, amenințările hibride au devenit o problemă mai gravă și mai amenințătoare decât până acum în țările implicate în procesul de aderare. În regiunea Balcanilor de Vest, diverși operatori statali și nestatali, inclusiv din afara regiunii, au continuat să se implice în activități de manipulare a informațiilor, inclusiv de dezinformare, cu scopul de a pune sub semnul îndoielii credibilitatea UE, de a submina încrederea publicului în instituțiile democratice și de a adânci polarizarea și diviziunile etnice. Activitățile de manipulare a informațiilor, inclusiv campaniile de dezinformare, au fost deosebit de intense începând cu 24 februarie 2022, iar discursurile anti-UE s-au răspândit în Balcanii de Vest. Serbia trebuie să ia măsuri urgente pentru a-și proteja cetățenii împotriva manipulării informațiilor de către străini și a ingerințelor din partea străinilor, precum și împotriva discursurilor anti-UE, inclusiv în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, care are efecte colaterale evidente în toată regiunea. Mai multe canale mass-media sponsorizate de statul rus și aflate pe lista de sancțiuni a UE difuzează programe de radio și multimedia, printre care Sputnik Srbija – canalul de dezinformare al Kremlinului –, precum și Russia Today, care a deschis un birou la Belgrad în vara anului 2022. Totuși, majoritatea informațiilor manipulate, inclusiv a dezinformărilor, sunt produse și răspândite de actori interni care urmăresc scopuri interne și/sau acționează în interesul unor state terțe cu scopul de a influența discursul public, utilizând manipularea informațiilor pentru a întoarce publicul împotriva UE și împotriva democrațiilor occidentale în general.

Având în vedere situația geopolitică actuală și în conformitate cu prioritățile UE stabilite în Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, în Strategia privind Balcanii de Vest și în Declarația de la Zagreb, Comisia și Înaltul Reprezentant au intensificat dialogul în materie de politici și asistența oferită partenerilor implicați în procesul de aderare cu privire la contracararea amenințărilor hibride, în special în ceea ce privește reziliența cibernetică și securitatea cibernetică, inclusiv protecția infrastructurilor critice și securitatea energetică și alimentară. În cea de a doua jumătate a anului 2022, Albania, Kosovo și Muntenegru au fost ținta unor atacuri cibernetice. Este imperativ ca regiunea să adopte cadrul UE privind securitatea cibernetică. De asemenea, este esențial ca Balcanii de Vest să își îndeplinească angajamentul de a pune în aplicare memorandumul de înțelegere privind 5G semnat la Tirana cu ocazia summitului digital al Balcanilor de Vest din 2020. În ceea ce privește comunicările strategice și combaterea manipulării informațiilor și a dezinformării, a fost inițiată o acțiune de consolidare a rezilienței mai riguroasă și bazată mai mult pe obiective, axată pe creșterea gradului de conștientizare, pe activități de alfabetizare mediatică și pe colaborarea cu instituțiile locale, cu actorii societății civile și cu mass-media pentru a contracara acest tip de amenințare hibridă la adresa societăților din Balcanii de Vest și a avansării acestora pe calea către UE.

Macedonia de Nord a adoptat strategia națională privind consolidarea rezilienței și combaterea amenințărilor hibride (2021-2025), împreună cu un plan de acțiune, în octombrie 2021. Cu sprijinul UE, sunt luate în considerare recomandările formulate în urma anchetelor privind riscurile hibride 16 . Se preconizează că în anumite țări vor avea loc acțiuni de urmărire a anchetelor referitoare la riscuri.

Migrația ilegală a continuat să fie o provocare majoră pentru Balcanii de Vest și pentru Turcia. S-a intensificat cooperarea de-a lungul rutelor de migrație din estul Mării Mediterane/Balcanii de Vest. Introducerea ilegală de migranți, minorii neînsoțiți, traficul de persoane și capacitatea insuficientă a sistemelor naționale de azil rămân motive de îngrijorare. Războiul din Ucraina și criza din Afganistan au dus la creșterea numărului de refugiați ucraineni și afgani, necesitând o cooperare strânsă permanentă între UE și țările partenere. În acest context, refugiații au fost găzduiți de toți partenerii din regiune, în special de către Muntenegru, Kosovo, Albania și Macedonia de Nord.

În 2022, numărul total al sosirilor ilegale în UE din Balcanii de Vest este în creștere față de 2021, fiind depistate 70 770 de intrări ilegale la frontierele externe ale UE în primele 7 luni ale anului 2022, de aproape trei ori mai multe decât totalul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Numărul total al sosirilor ilegale la frontierele externe ale UE din Balcanii de Vest a fost de aproximativ 62 000 în 2021, față de 27 000 în 2020. La sfârșitul lunii iulie 2022, în centrele de primire din regiune se aflau aproximativ 9 800 de migranți și refugiați, iar numărul celor din afara centrelor de primire era estimat la 2 900. Capacitatea totală de primire este de aproximativ 14 500 de persoane. Numărul mare de fluxuri este influențat de factori precum deplasările migranților deja prezenți în regiune sau sosirile în Serbia pe calea aerului datorită regimurilor de călătorii fără viză. Având în vedere creșterea bruscă a numărului de sosiri, Comisia monitorizează situația cu o vigilență sporită și și-a intensificat colaborarea cu partenerii din Balcanii de Vest. Se înregistrează progrese, dar în Balcanii de Vest sunt necesare eforturi suplimentare pentru crearea unor instituții, legi și proceduri mai riguroase în domeniul azilului, al returnării, al migrației legale și al gestionării frontierelor, având în vedere și transpunerea acquis-ului complex și exigent al Uniunii Europene. Partenerii din Balcanii de Vest ar trebui să își asume responsabilitatea și răspunderea cu privire la toate aspectele migrației. Este necesar să se consolideze sistemele de azil, să se accelereze returnările voluntare și nevoluntare și să se intensifice cooperarea în materie de readmisie cu țările de origine, în conformitate cu standardele internaționale și ale UE. Este nevoie de sporirea cooperării regionale și internaționale pentru a combate grupurile infracționale organizate implicate în introducerea ilegală de migranți și în traficul de persoane. Cooperarea regională și coordonarea cu UE rămân esențiale.

Au fost încheiate și operaționalizate o serie de acorduri privind statutul cu Albania, Muntenegru și Serbia, care permit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) să trimită echipe europene de poliție de frontieră și gardă de coastă cu competențe executive în zonele limitrofe frontierelor externe ale UE, în sprijinul autorităților naționale de frontieră. Acorduri similare privind statutul au fost negociate între UE și Bosnia și Herțegovina și, respectiv, între UE și Macedonia de Nord, dar nu au fost încă semnate. Acestea vor trebui să fie renegociate pentru a ține seama de schimbările intervenite în peisajul legislativ de la negocierea lor și până în prezent. Pentru a ține seama de schimbările intervenite în peisajul legislativ, în special de adoptarea în 2019 a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, Comisia a negociat în 2022 un nou text al Acordului privind statutul cu Macedonia de Nord, care se preconizează că va fi semnat până la sfârșitul anului.

După cum confirmă raportul din 2021 din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor 17 , Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia trebuie să asigure o aliniere sporită a politicii în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă risc de migrație ilegală sau riscuri de securitate pentru UE. Alinierea la UE a politicii în domeniul vizelor este esențială pentru buna funcționare a regimului de călătorii fără viză dintre acești parteneri și UE. Turcia continuă să găzduiască una dintre cele mai mari populații de refugiați, pe teritoriul său fiind prezenți aproximativ 4 milioane de refugiați din Siria și din alte țări. În primele șapte luni ale anului 2022, numărul total de sosiri din Turcia în UE a fost de 13 163, față de 7 481 în aceeași perioadă a anului 2021 (o creștere cu 76 %). Dintre acești migranți, 6 225 au ajuns în Italia, ceea ce reprezintă o creștere substanțială în comparație cu anul precedent, 6 257 au ajuns în Grecia, 601 în Bulgaria și 80 în România. În aceeași perioadă din 2022 au fost raportate 11 137 de sosiri în zonele controlate de guvern din Cipru (10 771 prin linia verde și 366 pe mare), față de 5 118 sosiri prin linia verde și pe mare în aceeași perioadă a anului trecut (o creștere cu 115 %). De asemenea, Turcia trebuie să își armonizeze în continuare politica în domeniul vizelor cu politica UE în domeniu, în special printr-o aliniere sporită a cerințelor sale în materie de vize la listele UE ale țărilor care beneficiază de un regim de călătorii fără viză și ale țărilor care au nevoie de viză.

Având în vedere preluarea puterii de către talibani în Afganistan și percepția asupra migranților în rândul populației turce, autoritățile turce cresc numărul returnărilor în Afganistan și își consolidează infrastructura de frontieră de-a lungul graniței cu Iranul. De asemenea, autoritățile turce dedică mai multe resurse pentru prevenirea și combaterea introducerii ilegale de migranți, dar este nevoie de o cooperare internațională mai intensă în materie de aplicare a legii de-a lungul întregii rute de migrație, din țările de origine până în Turcia (inclusiv Iran), Balcanii de Vest și UE, pentru a combate rețelele de introducere ilegală de migranți. Continuarea cooperării strânse în domeniul gestionării frontierelor și al combaterii introducerii ilegale de migranți rămâne o prioritate-cheie.

Reforma administrației publice

Raportul de analiză prospectivă strategică 18 al Comisiei Europene menționează „consolidarea rezilienței instituțiilor” ca fiind una dintre principalele provocări pentru viitorul Europei. Instituțiile și administrațiile publice trebuie să fie receptive la preocupările societale și să pună în aplicare cu eficacitate politicile. Modernizarea administrațiilor publice rămâne o preocupare majoră în toate țările implicate în procesul de aderare. Politizarea continuă să erodeze capacitățile și atractivitatea administrațiilor publice în calitate de angajator. Deși există conștientizare privind principalele reforme necesare pentru crearea unor administrații mai profesioniste și bazate în general pe merit, vor fi necesare mai mult spirit de inițiativă și mai multe eforturi pentru a îmbunătăți planificarea politicilor, a finanțelor publice, a gestionării persoanelor și a responsabilității. Există exemple de reforme pozitive, de exemplu în ceea ce privește furnizarea de servicii digitale. Îmbunătățirea capacității administrative va fi esențială pentru îndeplinirea funcțiilor statului, pentru planificarea și executarea investițiilor esențiale în infrastructura strategică și pentru consolidarea alinierii la acquis-ul UE.

Calitatea procesului de elaborare a politicilor este de o importanță capitală pentru a da o direcție dezvoltării economice și sociale a unei țări și pentru a găsi calea de ieșire din crizele fără sfârșit. Elaborarea politicilor ar trebui să fie cât mai previzibilă posibil. Acestea ar trebui să fie planificate pe termen mediu și corelate cu perspectiva bugetară, să se bazeze pe dovezi și să fie adoptate în urma consultării cu părțile interesate relevante. Totuși, în rândul partenerilor din Balcanii de Vest, o mare parte din legile propuse de guvern nu fac parte din programele de lucru guvernamentale. S-ar putea aduce mai multe îmbunătățiri în ceea ce privește planificarea coerentă a politicilor și coordonarea între guvern și parlamente. Utilizarea excesivă a procedurilor simplificate afectează calitatea legislativă și responsabilitatea democratică. O mai bună monitorizare a politicilor ar spori și mai mult eficacitatea administrației în întreaga regiune.

Administrațiile publice responsabile sunt organizate în mod rațional, sunt eficace, eficiente și transparente și acționează cu integritate. Acest lucru consolidează încrederea societății, care este esențială pentru cooperare și dezvoltare. În Balcanii de Vest, structurile guvernamentale nu respectă întotdeauna aceste principii. Agențiile guvernamentale nu sunt întotdeauna create și organizate în mod rațional sau eficace (de exemplu, în Albania și Kosovo). În mai multe locuri s­au îmbunătățit cadrele instituționale și de reglementare în materie de responsabilitate, dar nu și practica reală a responsabilității (Albania, Macedonia de Nord și Serbia). Macedonia de Nord trebuie încă să aprobe o nouă lege privind organizarea statului, iar Bosnia și Herțegovina nu a început să elaboreze un cadru juridic care să asigure o mai mare responsabilitate. Muntenegru trebuie să îmbunătățească responsabilitatea și accesul la informațiile publice. În Turcia, politizarea administrației a continuat, cu o responsabilitate limitată față de public și o lipsă constantă de voință politică în ceea ce privește reformele.

Pentru ca sectorul public să poată atrage, dezvolta și păstra talentele, este esențial să existe un management strategic și profesional al resurselor umane și al funcției publice. Acest lucru presupune o remunerare echitabilă și competitivă, precum și efectuarea recrutărilor, a promovărilor și a concedierilor pe bază de merit. Lipsa de personal cu calificări potrivite este unul dintre principalele motive ale capacității administrative scăzute și ale performanței slabe a autorităților publice din întreaga regiune. Toate țările se confruntă în continuare cu dificultăți în a controla clientelismul politic astfel încât să construiască o administrație publică mai profesionistă și mai stabilă.

Îmbunătățirea serviciilor publice pentru întreprinderi și publicul larg este o prioritate pe ordinea de zi în întreaga regiune și este domeniul în care s-au observat cele mai multe îmbunătățiri. Totuși, în toată regiunea este nevoie de îmbunătățiri ale securității juridice pentru întreprinderi și cetățeni, prin promovarea armonizării efective a legislației sectoriale cu standardele legislației privind procedurile administrative generale. Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord au lansat inițiative și servicii de e-guvernare. Albania a lansat o platformă cuprinzătoare pentru serviciile digitale, însă trebuie să asigure un acces echitabil pentru cetățenii cu competențe digitale reduse. Bosnia și Herțegovina și Kosovo trebuie să accelereze eforturile de elaborare a unei politici cuprinzătoare de e-guvernare și să clarifice responsabilitățile instituționale.

Îmbunătățirea sistemelor de achiziții publice și de gestionare a finanțelor publice rămân priorități importante pentru asigurarea eficacității și a integrității statului în întreaga regiune. Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord au înregistrat progrese în ceea ce privește digitalizarea sistemelor de achiziții publice. Albania a lansat un sistem electronic de contestații și plângeri. În Serbia s-au înmulțit puternic derogările de la aplicarea legii privind achizițiile publice, existând motive de îngrijorare foarte serioase cu privire la această tendință, care trebuie inversată, și cu privire la transparență în general. Turcia continuă să aibă lacune mari în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE, deoarece domeniul de aplicare al normelor privind achizițiile publice este diminuat în mod semnificativ.

Pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor statului, este esențială reformarea sistemelor naționale de guvernanță în vederea asigurării unei bune gestiuni financiare, a responsabilității manageriale și a auditului extern. S-au înregistrat unele progrese, întrucât Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord au elaborat sau adoptat noi programe de gestionare a finanțelor publice. Albania a luat măsuri pentru a pregăti o nouă strategie pe termen mediu privind veniturile. În continuare, trebuie să se asigure o bună punere în aplicare a acestor programe. În Bosnia și Herțegovina, prima strategie cuprinzătoare de gestionare a finanțelor publice este în așteptarea adoptării de către Consiliul de Miniștri. În Turcia nu s-au înregistrat evoluții majore în domeniul gestionării finanțelor publice.

Consolidarea sistemelor și a capacităților de gestionare a investițiilor publice trebuie să fie o prioritate clară pentru toate țările implicate în procesul de aderare, în special în contextul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest. Totuși, în ultimul an s-au înregistrat puține progrese. Muntenegru a efectuat o evaluare a gestionării investițiilor publice. În continuare este esențială sporirea capacităților. În Macedonia de Nord, punerea în aplicare a planului de acțiune pentru gestionarea investițiilor publice este în întârziere și nu a fost încă instituită o unitate de gestionare a investițiilor publice. Serbia trebuie să aplice integral metodologia Decretului privind gestionarea proiectelor de capital, în cazul tuturor investițiilor de capital. În toate aceste țări trebuie instituit un sistem unificat, cuprinzător, eficace și transparent de planificare și gestionare a investițiilor de capital.

Progresele înregistrate în ceea ce privește controalele interne publice și responsabilitatea managerială au fost în general lente, dar trei țări au înregistrat unele progrese: Albania a adoptat orientări pentru auditarea arieratelor și a aprobat o metodologie revizuită pentru auditul performanței. În Bosnia și Herțegovina, reglementările secundare și metodologiile aferente au fost actualizate la toate nivelurile și încorporate în aplicația informatică pentru controlul financiar intern public, generându-se rapoarte anuale consolidate la toate nivelurile. Serbia a pus în aplicare două evaluări inter pares pilot privind mecanismele de audit intern și a îmbunătățit recent orientările privind răspunderea managerială.

Toate țările implicate în procesul de aderare trebuie să își consolideze capacitatea de a produce statistici de bună calitate, în conformitate cu principiile stabilite în legislația UE și detaliate în Codul de bune practici al statisticilor europene, bazate pe independență profesională, imparțialitate, fiabilitate, transparență și confidențialitate. De asemenea, este esențial să transmită mai multe date către Eurostat. Macedonia de Nord și Turcia au efectuat recensământul populației și al locuințelor în runda din 2021. Restul Balcanilor de Vest ar trebui, de asemenea, să efectueze un recensământ și să aloce suficiente resurse birourilor de statistică. Un sector specific în care trebuie realizate progrese este reprezentat de statisticile macroeconomice, care cuprind și statistici privind finanțele publice. Este necesar să se consolideze coordonarea sistemului statistic în fiecare țară.

Autoritățile regionale și locale au un rol esențial în procesul de aliniere la UE și în viitoarea aplicare a normelor UE. Administrațiile regionale și locale sunt cele mai apropiate de cetățeni și au un rol esențial în furnizarea de servicii publice, precum și în consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Guvernele trebuie să asigure echilibrul între administrațiile centrale, regionale și locale, precum și aplicarea coerentă a normelor, a procedurilor, a standardelor și a managementului resurselor umane în cadrul administrației publice la toate nivelurile. Acest lucru are un impact direct asupra calității politicilor sectoriale, a serviciilor publice și, în cele din urmă, asupra competitivității și creșterii economice, motiv pentru care ar trebui să beneficieze de mai multă atenție în țările implicate în procesul de aderare.

Societatea civilă

Societatea civilă din Balcanii de Vest continuă să fie în mare măsură activă și dinamică, aceasta monitorizând acțiunile guvernamentale și contribuind la elaborarea politicilor. Adoptarea de măsuri juridice a condus la îmbunătățiri în unele țări din Balcanii de Vest; totuși, cadrul juridic mai necesită îmbunătățiri și trebuie să fie pus în aplicare în mod consecvent pentru a asigura un mediu propice pentru societatea civilă, inclusiv în ceea ce privește procesele de înregistrare, îmbunătățirea disponibilității și a transparenței fondurilor publice (Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia) și a condițiilor pentru voluntariat (Albania, Kosovo). Este esențial ca măsurile de securitate să nu fie utilizate în mod abuziv, de exemplu prin intermediul legislației de combatere a terorismului sau al legislației privind prevenirea finanțării proliferării armelor de distrugere în masă (Turcia), al prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului (Kosovo) sau al restricțiilor privind accesul liber la informații (Muntenegru) sau privind libertatea de întrunire (Bosnia și Herțegovina).

Există în continuare deficiențe în ceea ce privește mecanismele instituționalizate de cooperare între societatea civilă și guvern. Este esențial ca guvernele să asigure condiții pentru o participare semnificativă și incluzivă a organizațiilor societății civile la procesele de elaborare a politicilor.

Societatea civilă se află sub presiune în Serbia și în entitatea Republika Srpska din Bosnia și Herțegovina. În Serbia au continuat atacurile verbale și campaniile de denigrare împotriva organizațiilor societății civile și a finanțării acestora, iar în entitatea Republika Srpska din Bosnia și Herțegovina exercitarea libertății de întrunire rămâne restricționată. În Turcia s-au înregistrat în continuare regrese grave. Societatea civilă s-a confruntat cu presiuni continue, iar spațiul său de acțiune liberă a continuat să se diminueze, existând restricții asupra activităților apărătorilor drepturilor omului și ale societății civile. De asemenea, organizațiile societății civile din regiunea vizată de procesul de extindere continuă să furnizeze servicii grupurilor defavorizate, completând sau înlocuind activitatea autorităților publice.

Economia

Ulterior impactului negativ puternic al pandemiei de COVID-19 din 2020, economiile din Balcanii de Vest și Turcia s-au redresat rapid în 2021. Forța redresării a variat foarte mult de la o economie la alta, cu o creștere de două cifre a PIB-ului real în Muntenegru (12,4 %), Turcia (11 %) și Kosovo (10,5 %), un ritm de expansiune oarecum mai lent, dar totuși susținut în Albania (8,3 %), Serbia (7,4 %) și Bosnia și Herțegovina (7,1 %) și o creștere mai moderată a producției în Macedonia de Nord (4 %). Eliminarea treptată a măsurilor de izolare legate de COVID-19 și efectul de bază al recesiunilor puternice din 2020 (cauzate în special de ponderea sectorială a turismului) au avut un rol semnificativ în redresarea economică din unele țări, explicând în special expansiunea foarte puternică din Muntenegru. Principalii factori determinanți ai unei redresări susținute au fost: consumul privat înfloritor, alimentat de creșterea puternică a cererii și de continuarea măsurilor de sprijin adoptate pentru atenuarea crizei în unele țări; creșterea investițiilor, în special a cheltuielilor cu capitalul public în Serbia și Macedonia de Nord; și creșterea puternică a exporturilor, în special în cazul Turciei.

Perspectivele economice sunt marcate de un grad foarte ridicat de incertitudine, în principal din cauza consecințelor economice ale invadării Ucrainei de către Rusia, care se preconizează că vor avea un impact negativ asupra economiilor, deși într-o măsură diferită, reflectând diferențe în ceea ce privește: legăturile comerciale directe și indirecte ale fiecărei țări; intensitatea energetică a fiecărei țări; importanța inflației prețurilor la produsele alimentare; și rolul turismului.

În toate țările, măsurile fiscale care au fost adoptate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie și alimente, combinate cu efectul de contracție a economiei exercitat de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, au potențialul de a afecta sau încetini consolidarea fiscală. Inflația s-a accelerat substanțial în Balcanii de Vest, în timp ce în Turcia efectul presiunilor globale asupra prețurilor a fost agravat de deciziile neortodoxe în materie de politică monetară, care au declanșat o depreciere importantă a lirei și au crescut inflația până la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii (peste 80 % în iulie 2022).

Nevoia de a accelera reformele structurale a devenit și mai importantă pentru sprijinirea unei redresări durabile pe termen mediu și pentru a realiza progrese suplimentare în direcția îndeplinirii a două criterii economice pentru aderarea la UE: asigurarea unor economii de piață funcționale și demonstrarea capacității de a face față presiunii concurențiale și forțelor de piață din cadrul UE.

Majoritatea țărilor din Balcanii de Vest au înregistrat unele progrese sau chiar progrese satisfăcătoare în ceea ce privește promovarea unor economii de piață funcționale, cu excepția Bosniei și Herțegovinei, care a înregistrat unele regrese. Turcia nu a înregistrat niciun progres în această privință. În prezent, niciunul dintre partenerii din Balcanii de Vest nu poate fi considerat o economie de piață pe deplin funcțională, iar nivelul de conformitate variază. Dacă Bosnia și Herțegovina și Kosovo se află încă într-un stadiu incipient, în schimb Macedonia de Nord a atins deja un nivel bun de pregătire. Se consideră că Albania și Muntenegru au atins un nivel de pregătire moderat, în timp ce Serbia se află între un nivel moderat și un nivel bun de pregătire. Economia de piață a Turciei este foarte avansată, dar au apărut motive de îngrijorare serioase cu privire la funcționarea sa, deoarece s-au înregistrat regrese la nivelul unor elemente importante precum aplicarea politicii monetare, mediul instituțional și de reglementare, intervenția în stabilirea prețurilor și lipsa de transparență a ajutorului de stat. În ceea ce privește capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței, numai Turcia este foarte avansată, Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord fiind la un nivel moderat de pregătire, iar Albania având un anumit nivel de pregătire, în timp ce Bosnia și Herțegovina și Kosovo se află încă într-un stadiu incipient.

Dialogul economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia a devenit, de-a lungul anilor, o platformă importantă pentru a discuta și a conveni asupra planurilor bugetare pe termen mediu și asupra strategiilor și priorităților de politică economică pe baza programelor de reformă economică prezentate anual de parteneri. Procesul culminează cu concluziile ministeriale convenite de comun acord, care conțin orientări de politică specifice fiecărei țări cu scopul de a da o direcție politicilor bugetare și structurale în Balcanii de Vest și în Turcia.

Nivelul de punere în aplicare a orientărilor de politică agreate s-a înrăutățit în Balcanii de Vest și în Turcia, scăzând de la 50,8 % în 2020 la 42,9 % în 2021. Această deteriorare este parțial legată de revenirea, în 2021, la orientări de politică privind reforme mai dificile, după ce în 2020 s-a pus accentul pe măsurile pe termen scurt legate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Ar trebui continuate eforturile de consolidare a stabilității fiscale și de reorientare a bugetelor către o componență axată mai mult pe creștere, inclusiv prin promovarea tranziției digitale și verzi și a dezvoltării capitalului uman. A devenit esențial să se reducă vulnerabilitatea la șocurile externe și să crească securitatea alimentară și energetică. De asemenea, îmbunătățirea mediului de afaceri și intensificarea integrării economice regionale pe baza normelor și standardelor UE ar spori în mod semnificativ atractivitatea regiunii Balcanilor de Vest ca destinație de investiții și ar contribui suplimentar la creșterea sa economică. În Turcia, restabilirea independenței funcționale a autorităților de reglementare economică și financiară reprezintă o provocare majoră.

Piețele forței de muncă din Balcanii de Vest și din Turcia continuă să fie caracterizate de o activitate și o ocupare a forței de muncă în general scăzute (mai ales în rândul femeilor și al tinerilor), precum și de un nivel ridicat de muncă informală și șomaj. Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în 2020 în țările implicate în procesul de aderare a variat de la aproximativ 13-15 puncte procentuale în Muntenegru, Serbia și Albania la aproximativ 33 de puncte procentuale în Kosovo și la 38 de puncte procentuale în Turcia, cu mult peste media UE­27 de 11 puncte procentuale. Este clară nevoia de îmbunătățire a politicilor active pe piața forței de muncă, care sunt în prezent nespecifice, pentru a ajuta oamenii să își găsească un loc de muncă sau de formare profesională. În acest context, partenerii din Balcanii de Vest s-au angajat, în iulie 2021, să instituie, să pună în aplicare și să consolideze treptat Garanția pentru tineret, urmând modelul UE, iar majoritatea au înființat grupuri interministeriale de experți pentru a elabora planuri de punere în aplicare a Garanției pentru tineret.

Persistă neconcordanțele structurale în materie de competențe, din cauza sistemelor de învățământ slabe și a investițiilor insuficiente în capitalul uman. Reformele și investițiile în sistemele de învățământ și în perfecționarea și recalificarea profesională sunt esențiale pentru a îmbunătăți situația de pe piața forței de muncă și pentru a aborda deficitele emergente de forță de muncă calificată. Digitalizarea economiei și dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor segmentelor societății sunt esențiale pentru stimularea capacității de inserție profesională și promovarea economiei digitale. Nivelurile ridicate ale sărăciei rămân o problemă în toate economiile partenere, fiind agravate de pandemia de COVID-19 și de cheltuielile private mari cu asistența medicală; în plus, se preconizează că nivelurile sărăciei vor fi exacerbate și mai mult de recenta creștere a prețurilor la alimente și energie. Prin urmare, au devenit și mai important să se îmbunătățească eficacitatea sistemelor de protecție socială și să se direcționeze cheltuielile sociale către cele mai sărace segmente ale populației.

III. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAȚIILOR CARE DECURG DIN ADERARE        

Alinierea în domeniul pieței interne 19 va ajuta țările să beneficieze pe deplin de acordurile de stabilizare și de asociere și va spori și mai mult integrarea lor comercială în UE – care este de departe principalul partener comercial al regiunii. De asemenea, alinierea va spori atractivitatea investițiilor din partea UE și va facilita sinergiile dintre lanțurile de aprovizionare, crearea de locuri de muncă și accesul la capital.

Balcanii de Vest prezintă, în general, un nivel moderat de pregătire în multe domenii ale pieței interne. În ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, Kosovo, Muntenegru și Serbia au înregistrat unele progrese, Albania a înregistrat progrese limitate, iar Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord nu au înregistrat niciun progres. Albania și Kosovo au înregistrat unele progrese în ceea ce privește libera circulație a serviciilor, în timp ce Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia au înregistrat doar progrese limitate. Macedonia de Nord a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor, iar Albania, Kosovo și Muntenegru au înregistrat unele progrese. În ceea ce privește politica în domeniul concurenței, Kosovo și Muntenegru au înregistrat unele progrese, Albania și Serbia au înregistrat progrese limitate, iar Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord nu au înregistrat niciun progres. Albania a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește dreptul proprietății intelectuale, domeniu în care și Kosovo, Muntenegru și Serbia au înregistrat unele progrese. Albania a înregistrat de asemenea progrese satisfăcătoare în domeniul serviciilor financiare, domeniu în care și Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru au înregistrat progrese. Cooperarea regională și cadrele de cooperare regională incluzive, cum ar fi Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice sau Strategia UE pentru regiunea Dunării au continuat să faciliteze pregătirile pentru participarea în final la piața internă a UE. Cadrele de acest tip promovează capacitatea administrativă cu privire la diferite politici ale UE, printre care politica de coeziune, și oferă o platformă de cooperare pentru diferite niveluri de guvernanță. Piața regională comună a Balcanilor de Vest, care se bazează pe normele și standardele UE, reprezintă un pas înainte în vederea integrării mai strânse a regiunii în piața unică a UE înainte de aderare. Turcia a înregistrat unele progrese în domeniul serviciilor financiare și progrese limitate în domeniul liberei circulații a mărfurilor, al dreptului proprietății intelectuale și al protecției consumatorilor și a sănătății. Turcia este foarte avansată în domeniul dreptului societăților comerciale și are un nivel bun de pregătire în domeniul liberei circulații a mărfurilor, al serviciilor financiare, al protecției consumatorilor și sănătății, precum și al dreptului proprietății intelectuale. Totuși, cantitatea de mărfuri contrafăcute rămâne un motiv de îngrijorare și este necesară o mai bună asigurare a respectării legislației. Turcia se află însă în continuare într-un stadiu incipient de pregătire în ceea ce privește libera circulație a serviciilor și libera circulație a lucrătorilor, domenii în care nu s-a făcut niciun progres.

Reformele din domeniul competitivității și al creșterii favorabile incluziunii 20 sunt extrem de relevante pentru programele de reformă economică ale Balcanilor de Vest și beneficiază de sprijin prin intermediul Planului economic și de investiții, deoarece vor contribui la creșterea competitivității și a atractivității regiunii pentru întreprinderi și la reducerea decalajului existent față de economia UE. Pentru a sprijini competitivitatea sectorului privat, în februarie 2022 a fost lansată prima cerere de propuneri pentru finanțare mixtă în sectorul privat, în temeiul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV). În cadrul reuniunii Comitetului operațional de la Roma din iunie 2022, primele două operațiuni de finanțare mixtă și două proiecte de asistență tehnică în valoare de 47 de milioane EUR pentru sectorul privat au primit aviz pozitiv din partea comitetului. De asemenea, Comisia a prezentat trei propuneri de garanții în valoare de 125 de milioane EUR în cadrul primului Comitet operațional al FEDD+ din aprilie 2022. Schemele de garantare care sprijină microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, întreprinzătorii din agricultură și măsurile privind eficiența energetică și tranziția digitală vor începe să fie puse în aplicare până la începutul anului 2023.

Majoritatea partenerilor din Balcanii de Vest au un nivel moderat de pregătire în domeniile din acest cluster. Totuși, Bosnia și Herțegovina se află într-un stadiu incipient în mai multe domenii. În domeniul fiscalității, Muntenegru și Macedonia de Nord au înregistrat unele progrese, în timp ce Albania, Kosovo și Serbia au înregistrat progrese limitate, iar în Bosnia și Herțegovina nu s-a evidențiat niciun progres. În domeniul uniunii vamale, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord au înregistrat unele progrese, în timp ce Albania, Kosovo, Muntenegru și Serbia au realizat progrese limitate. În domeniul educației și culturii, Albania, Kosovo, Muntenegru și Serbia au înregistrat unele progrese. În domeniul științei și cercetării, Muntenegru și Serbia au înregistrat unele progrese. Kosovo a înregistrat unele progrese în domeniul transformării digitale și al mass-mediei. De asemenea, Kosovo și Macedonia de Nord au înregistrat câteva progrese în domeniul politicii economice și monetare, iar Albania, Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru – în domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă. În domeniul întreprinderilor și al politicii industriale s-au înregistrat unele progrese în Albania, Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru. În general, regiunea trebuie să întreprindă reforme socioeconomice pentru a aborda deficiențele structurale, competitivitatea scăzută, rata ridicată a șomajului și impactul pandemiei de COVID­19. Progresele în ceea ce privește alinierea la normele UE în domeniul TVA-ului, al accizelor și al impozitării directe ar contribui la stimularea comerțului intraregional și internațional. De asemenea, regiunea trebuie să își consolideze în mod semnificativ ecosistemul de cercetare și inovare pentru ca economiile să poată ține pasul cu evoluțiile din domeniu, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile digitale și verzi. Turcia a continuat să se alinieze la acquis-ul UE într-o măsură limitată și a înregistrat regrese în ceea ce privește transformarea digitală și mass­media, politica economică și monetară, politica socială și ocuparea forței de muncă și politica industrială. Turcia a făcute progrese reale în domeniul științei și cercetării și unele progrese în domeniul educației și culturii, dar trebuie să continue să facă educația mai incluzivă, în special pentru fete. Pregătirile Turciei în domeniul științei și cercetării sunt foarte avansate. Turcia prezintă un nivel ridicat de integrare comercială în UE și este în continuare bine pregătită pentru uniunea vamală, dar a făcut progrese limitate, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare. Turcia continuă să se abată de la obligațiile care îi revin în baza uniunii vamale UE-Turcia, cauzând un număr mare de bariere în calea comerțului.

Agenda verde și conectivitatea durabilă 21 sunt esențiale pentru o redresare durabilă și adaptată exigențelor viitorului, precum și pentru integrarea economică în regiune și în UE, de care vor beneficia atât întreprinderile, cât și publicul larg. Aceste obiective sunt strâns legate și de Planul economic și de investiții.

Albania, Macedonia de Nord și Serbia au un nivel moderat de pregătire în domeniul energiei, în timp ce Muntenegru are un nivel bun de pregătire. În domeniul rețelelor transeuropene, Albania, Bosnia și Herțegovina și Kosovo au un anumit nivel de pregătire, Serbia are un nivel de pregătire moderat, Muntenegru are un nivel de pregătire moderat/bun, iar Macedonia de Nord are un nivel bun de pregătire. Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia au un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește mediul și schimbările climatice. Bosnia și Herțegovina și-a îmbunătățit în mod semnificativ sistemul de protecție civilă și demonstrează un angajament clar în domeniul gestionării dezastrelor; în septembrie 2022, țara a aderat la mecanismul de protecție civilă al Uniunii în calitate de membru cu drepturi depline. Și Albania a luat măsurile necesare pentru a se putea alătura acestui mecanism. Kosovo și Muntenegru au înregistrat unele progrese în domeniul politicii transporturilor, în timp ce Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia au înregistrat progrese limitate. În ceea ce privește energia, Kosovo și Muntenegru au înregistrat unele progrese, iar restul partenerilor din Balcanii de Vest au înregistrat progrese limitate. În ceea ce privește rețelele transeuropene, Albania, Kosovo și Serbia au realizat unele progrese, în timp ce Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Muntenegru au înregistrat doar progrese limitate. În ceea ce privește mediul și schimbările climatice, în întreaga regiune a Balcanilor de Vest s-au înregistrat doar progrese limitate pentru al doilea an la rând. Prin urmare, sunt necesare acțiuni urgente în întreaga regiune pentru a accelera alinierea la acquis-ul UE și pentru a consolida punerea în aplicare, asigurarea respectării legii și investițiile. Capacitățile administrative din acest sector trebuie să fie consolidate în mod semnificativ și trebuie să se efectueze reforme structurale.

Criza energetică a afectat țările din Balcanii de Vest și Turcia în mod diferit, în funcție de gradul lor de dependență de combustibilii fosili rusești. Țările care nu importă petrol sau gaze din Rusia au fost afectate indirect de criza energetică și de agresiunea Rusiei. Țările fac față crizei energetice intensificând eficiența energetică, producând mai multă energie din resurse locale, acționând în sensul diversificării surselor de aprovizionare, mărind stocurile sau accelerând adoptarea surselor regenerabile de energie. De exemplu, în ianuarie 2022 au început lucrările de construcție a interconexiunii de gaze Serbia-Bulgaria. Datorită acestui proiect, finanțat în mare parte de către UE, Serbia își va putea diversifica sursele de aprovizionare cu gaze până anul viitor. Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest a oferit un sprijin puternic inițiativelor emblematice din întreaga regiune, cum ar fi gazoductul transadriatic, dezvoltarea producției fotovoltaice cu panouri plutitoare pe lacurile de acumulare ale hidrocentralelor sau reabilitarea grădinițelor, școlilor și a altor clădiri pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic. Turcia a accelerat importurile de gaze din Azerbaidjan și din alte țări, deși rămâne dependentă de gazul rusesc. De asemenea, Turcia continuă să se bazeze pe Rusia pentru construirea și apoi exploatarea primei sale centrale nucleare. În general, vor fi necesare mai multe eforturi pentru a diversifica și mai mult sursele de aprovizionare cu energie, în special în cazul gazelor naturale și al surselor regenerabile de energie, și pentru a spori securitatea energetică, inclusiv printr-o mai mare eficiență energetică. Va fi necesară o coordonare mai bună a acțiunilor și o cooperare mai strânsă între țări și cu Uniunea Europeană pentru a face față crizei energetice.

Agenda verde pentru Balcanii de Vest a fost aprobată de liderii Balcanilor de Vest în cadrul summitului de la Sofia din noiembrie 2020, cu un plan de acțiune mai specific aprobat la Brdo, Slovenia, în octombrie 2021. În conformitate cu Pactul verde european 22 , agenda este un factor de stimulare pentru tranziția către economii moderne, neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, reziliente la schimbările climatice și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și pentru deblocarea potențialului economiei circulare, realizarea de sisteme alimentare durabile, combaterea poluării și îmbunătățirea gestionării deșeurilor, ca pași către un viitor mai curat, mai sigur și mai sănătos.

Turcia are un nivel moderat de pregătire în ceea ce privește politica sa în domeniul transporturilor și al energiei. Această țară trebuie să lucreze în continuare la liberalizarea pieței gazelor și să dezvolte cooperarea în materie de securitate și siguranță nucleară. Turcia a făcut unele progrese în ceea ce privește rețelele energetice și de transport, prin construirea liniei de cale ferată Halkali-Kapikule, care leagă frontiera bulgară de Istanbul și care este încă în construcție. Turcia are un anumit nivel de pregătire în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, dar se confruntă cu provocări critice în aceste domenii, atât în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la acestea. Turcia a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climatice (instrumentul său de ratificare urmează să fie depus la ONU). De asemenea, Turcia și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu UE în ceea ce privește obiectivele Pactului verde european. Acestea constituie evoluții binevenite, însă au fost întreprinse foarte puține acțiuni concrete pentru a transpune aceste obiective în legislația națională, iar integrarea acțiunilor climatice în alte politici rămâne încă limitată.

Pregătirile stagnează în domeniul resurselor, al agriculturii și al coeziunii 23 . Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia au un nivel moderat de pregătire în majoritatea capitolelor din acest cluster. Albania și Kosovo au, în cea mai mare parte, un anumit nivel de pregătire, în timp ce Bosnia și Herțegovina se află încă într-un stadiu incipient în majoritatea capitolelor. În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia au înregistrat unele progrese, iar Kosovo a înregistrat progrese limitate. În domeniul siguranței alimentare și al politicii veterinare și fitosanitare, Kosovo și Macedonia de Nord au înregistrat unele progrese, iar Albania și Serbia au înregistrat progrese limitate. În domeniul pescuitului, numai Albania a înregistrat progrese satisfăcătoare. În ceea ce privește politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia nu au înregistrat niciun progres, iar ceilalți parteneri din Balcanii de Vest au înregistrat progrese limitate.

Politica de sprijin agricol a Turciei s-a îndepărtat de principiile politicii agricole comune a Uniunii Europene. Țara a înregistrat progrese satisfăcătoare în domeniul pescuitului și unele progrese în ceea ce privește politica regională și coordonarea instrumentelor structurale. Turcia a înregistrat progrese limitate în domeniul siguranței alimentare și al politicii veterinare și fitosanitare, unde există motive de îngrijorare privind nivelul reziduurilor de pesticide din exporturile de produse alimentare către UE.

Clusterul „relații externe” cuprinde relațiile externe (capitolul 30) și politica externă, de securitate și apărare (capitolul 31). Toți partenerii din Balcanii de Vest au fie un nivel bun, fie un nivel moderat de pregătire în domeniul relațiilor externe, cu excepția Bosniei și Herțegovinei, care are un anumit nivel de pregătire. În domeniul politicii externe, de securitate și apărare, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord au un nivel bun de pregătire, Serbia are un nivel moderat, iar Bosnia și Herțegovina are un anumit nivel de pregătire. În domeniul relațiilor externe, Muntenegru a înregistrat progrese satisfăcătoare, Albania a înregistrat unele progrese, Kosovo și Macedonia de Nord au înregistrat progrese limitate, Serbia și Bosnia și Herțegovina nu au înregistrat niciun progres. În ceea ce privește politica externă, de securitate și apărare, Macedonia de Nord a înregistrat progrese foarte satisfăcătoare, Albania și Muntenegru au înregistrat progrese satisfăcătoare, Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese, iar Serbia a înregistrat regrese. A continuat cooperarea strânsă dintre UE și partenerii din Balcanii de Vest în chestiuni legate de politica externă și de securitate comună/politica de securitate și apărare comună (PESC/PSAC), în special prin contribuțiile importante ale partenerilor la misiunile și operațiunile UE din cadrul PSAC. Importanța alinierii la PESC a UE ca parte a procesului de integrare în UE a crescut și mai mult în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Albania și Muntenegru și-au menținut bilanțul alinierii depline; li s-a alăturat Macedonia de Nord, care s-a aliniat retroactiv pe deplin la toate declarațiile date de Înaltul Reprezentant în numele UE și la toate măsurile restrictive ale UE și care a continuat să mențină o rată de aliniere de 100 % în urma agresiunii Rusiei. Bosnia și Herțegovina și-a îmbunătățit rata de aliniere prin aderarea oficială la declarațiile Înaltului Reprezentant și la măsurile restrictive adoptate în urma agresiunii Rusiei, deși există în continuare provocări semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare. Kosovo s-a aliniat de asemenea la aceste măsuri, în mod unilateral. Până în prezent, Serbia a refuzat să se alinieze la toate măsurile restrictive ale UE referitoare la Rusia și la majoritatea declarațiilor date de Înaltul Reprezentant, în numele UE, cu privire la Federația Rusă. În plus, Serbia a continuat să mențină relații strânse cu Rusia. Partenerii din Balcanii de Vest și Turcia s-au alăturat marii majorități a comunității internaționale, inclusiv Uniunii Europene, la votul pentru cele două rezoluții ale Adunării Generale a ONU în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului.

Turcia are un nivel moderat de pregătire în domeniul relațiilor externe și un anumit nivel de pregătire în domeniul politicii externe, de securitate și apărare. Turcia a făcut progrese limitate în ceea ce privește relațiile externe. Rata de aliniere a Turciei la PESC s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 7 % în august 2022 (față de 11 % în 2021 și în 2020 și de 21 % în 2019). În ansamblu, politica externă din ce în ce mai asertivă a Turciei a continuat să fie în contradicție cu prioritățile PESC ale UE. Deși Turcia și UE au reluat dialogul referitor la politica externă și de securitate și la chestiunile regionale, Turcia ar trebui totuși să ia măsuri ferme pentru a îmbunătăți în mod semnificativ alinierea la declarațiile UE și la deciziile Consiliului.

IV. COOPERAREA REGIONALĂ ȘI RELAȚIILE DE BUNĂ VECINĂTATE

În Balcanii de Vest, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională sunt elemente esențiale ale procesului de stabilizare și de asociere, precum și ale procesului de extindere.

După introducerea cu succes a „roamingului la prețurile de pe piața națională” în cadrul celor șase economii din Balcanii de Vest începând cu 1 iulie 2021, au fost luate măsuri pregătitoare suplimentare în vederea reducerii tarifelor de roaming între Balcanii de Vest și UE. A fost elaborată o foaie de parcurs pentru reducerea costurilor de roaming între UE și Balcanii de Vest, pe baza unei combinații de acorduri comerciale voluntare și de reforme suplimentare în domeniul digital în Balcanii de Vest. Obiectivul final al procesului este de a reduce tarifele de roaming practicate cu UE până la un nivel apropiat de prețurile naționale până în 2027. În acest proces există două direcții paralele: punerea în aplicare de către guvernele din Balcanii de Vest a unui set de reforme de politică menite să îmbunătățească mediul de afaceri din regiune și, respectiv, derularea unor activități de pregătire cu operatorii de telefonie mobilă din Balcanii de Vest și din UE pentru a facilita punerea în aplicare a planului de tranziție propus începând din ianuarie 2023.

În octombrie 2021, cele șase au convenit asupra unui „cadru regional pentru libera circulație a datelor în regiunea Balcanilor de Vest” și vor colabora la armonizarea legislației, în special prin alinierea la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), prin decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție conferit de RGPD în diversele țări, prin libera circulație a datelor fără caracter personal și a datelor deschise și prin reutilizarea informațiilor din sectorul public. Balcanii de Vest trebuie să asigure alinierea legislației naționale la Regulamentul UE privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. În acest sens, toți cei șase parteneri au semnat la 13 octombrie 2021 o declarație comună privind interoperabilitatea Balcanilor de Vest.

S-au desfășurat lucrări tehnice substanțiale în toate domeniile vizate de inițiativa privind piața regională comună. Această activitate, desfășurată sub auspiciile Consiliului de Cooperare Regională, ale CEFTA și ale Forumului de investiții al celor șase camere din Balcanii de Vest, urmărește să înlesnească libera circulație a persoanelor, a profesioniștilor și a furnizării de servicii electronice, să faciliteze schimburile comerciale și să simplifice procedurile vamale în regiune. De exemplu, au fost create culoare verzi atât la punctele de trecere a frontierei rutiere, cât și la cele feroviare din regiune, facilitând tranzitul mărfurilor prioritare, iar în luna iulie a acestui an a început un proiect-pilot între Grecia și Macedonia de Nord menit să extindă inițiativa privind culoarele verzi între Balcanii de Vest și UE. Totuși, dezacordurile dintre Belgrad și Pristina cu privire la aspectele legate de statut au continuat să împiedice adoptarea oficială a acordurilor 24 . În prezent, regiunea trebuie să dea dovadă de spirit de inițiativă politică pentru a finaliza aceste lucrări și a adopta acorduri sau decizii obligatorii din punct de vedere juridic pentru toți partenerii din Balcanii de Vest, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor acestora. În acest scop, este necesar ca toți să se concentreze pe instituirea pieței regionale comune, bazându-se pe normele și standardele UE și evitând să ia măsuri unilaterale care ar pune în pericol demersul. Lipsa progreselor în ceea ce privește realizarea pieței regionale comune a condus la inițiativa „Open Balkan”, care a făcut primii pași pentru punerea în aplicare a celor patru libertăți între Albania, Macedonia de Nord și Serbia. Atât timp cât inițiativa „Open Balkan” este în conformitate cu cadrul pieței regionale comune, respectă standardele UE și este pe deplin deschisă și favorabilă incluziunii, aceasta reprezintă un pas util în direcția dezvoltării unei piețe comune între cele șase economii din regiune.

Punerea în aplicare a Agendei pentru Balcanii de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul a continuat să sprijine dezvoltarea socioeconomică durabilă a regiunii și să creeze noi oportunități pentru ca studenții, cercetătorii, inovatorii și antreprenorii să își dezvolte competențele și să aibă acces la noi piețe. A fost finalizată asocierea partenerilor din Balcanii de Vest la programele Orizont Europa și Europa creativă și au continuat activitățile privind dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă. Atât Serbia, cât și Macedonia de Nord sunt asociate la Erasmus+, Macedonia de Nord fiind asociată și Corpului european de solidaritate. Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Muntenegru nu sunt deocamdată asociate, dar beneficiază de dimensiunea internațională a programului Erasmus+ finanțat prin Instrumentul de asistență pentru preaderare III (IPA III), cu o sumă specifică de 374 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027.

În plus, a fost creat un nou parteneriat consolidat cu organizațiile și instituțiile de învățământ din Balcanii de Vest care nu sunt asociate programului Erasmus+. Acest parteneriat le oferă posibilitatea de a participa la acțiuni strategice importante, începând cu inițiativa privind universitățile europene. Extinderea unor astfel de acțiuni emblematice și accesul tuturor partenerilor din Balcanii de Vest la acestea consolidează și mai mult cooperarea cu regiunea.

Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret a continuat să aibă un rol important în dezvoltarea mai puternică a cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate, oferind oportunități de cooperare și de schimburi pentru tinerii din Balcanii de Vest.

Reuniunea liderilor din UE și din Balcanii de Vest din 23 iunie a reprezentat o ocazie de a reafirma perspectiva UE a partenerilor din regiune și de a intensifica agenda de cooperare și integrare. S-a pus un accent deosebit pe integrarea Balcanilor de Vest în măsurile UE de reducere a impactului negativ al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente și energie și independența alimentară și energetică, precum și pe sprijinul pentru consolidarea capacităților în materie de securitate cibernetică și pentru agenda socială, în special prin implicarea tinerilor în economie. Reuniunea a reprezentat, de asemenea, o ocazie de a discuta despre o cooperare politică mai strânsă, despre alinierea Balcanilor de Vest la pozițiile și măsurile UE, precum și despre posibila concepere și funcționare a unei comunități geopolitice europene.

Normalizarea cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo prin intermediul dialogului facilitat de UE rămâne esențială pentru viitorul lor european și pentru stabilitatea întregii regiuni. Procesul a continuat pe tot parcursul perioadei de raportare, cu reuniuni lunare periodice la nivel de negociatori-șefi și cu o reuniune la nivel înalt în data de 18 august 2022. Deși s-au înregistrat unele progrese în domeniul energiei, al gestionării integrate a frontierelor și al libertății de circulație, relațiile dintre Kosovo și Serbia rămân tensionate. Ambele părți trebuie să se angajeze în mod mai constructiv în eforturile de realizare a obiectivului privind încheierea unui acord de normalizare cuprinzător, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să abordeze toate chestiunile nesoluționate dintre ele și să pună în aplicare pe deplin toate acordurile încheiate în urma dialogurilor anterioare.

Acordurile bilaterale existente, printre care Acordul de la Prespa dintre Macedonia de Nord și Grecia, precum și Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria, trebuie să fie puse în aplicare cu bună-credință de către toate părțile.

Depășirea moștenirii trecutului și soluționarea disputelor generate de conflictele din anii 1990 rămân esențiale. Rămân de soluționat probleme bilaterale importante, printre care chestiuni legate de frontiere și înfăptuirea justiției pentru victimele crimelor de război, identificarea persoanelor care sunt încă dispărute și stabilirea unei evidențe exacte a atrocităților comise în trecut la nivel regional. UE nu acceptă retorica instigatoare sau glorificarea criminalilor de război de către niciuna dintre părți.

Cooperarea teritorială permite țărilor din Balcanii de Vest să colaboreze între ele și cu statele membre învecinate în sectoare sociale și economice esențiale. Mai precis, programele de cooperare transfrontalieră creează oportunități de dialog și de cooperare la nivelul administrațiilor locale, cu implicarea comunităților, a sectorului privat și a organizațiilor societății civile. Ca atare, ele reprezintă instrumente-cheie pentru relații de bună vecinătate și reconciliere în zonele de frontieră. De asemenea, având în vedere accentul pus pe dezvoltarea locală, programele de cooperare transfrontalieră aduc la nivel local Planul economic și de investiții și Agenda verde și contribuie la redresarea economică a zonelor izolate.

Situația din estul Mării Mediterane a devenit din nou mai tensionată. Turcia nu a desfășurat activități de foraj neautorizate în perioada de raportare, însă au fost raportate incidente privind activități de recunoaștere în zona economică exclusivă (ZEE) a Ciprului și încălcări ale spațiului aerian național al Republicii Cipru. Exercițiile militare ale Turciei în zonele maritime ale Ciprului au continuat. Relațiile cu Grecia s-au deteriorat în aprilie 2022, ca urmare a încălcărilor repetate ale spațiului aerian grec de către avioane de luptă turce și vehicule aeriene fără pilot în Marea Egee, dintre care un număr mare au zburat deasupra unor zone locuite, precum și în urma declarațiilor amenințătoare ale Turciei cu privire la suveranitatea insulelor grecești. Trebuie susținută detensionarea situației în estul Mării Mediterane. Uniunea Europeană a solicitat ferm Turciei, în mod repetat – cel mai recent cu ocazia Consiliului European din iunie 2022 – să evite amenințările, să nu creeze surse de fricțiune și să nu întreprindă acțiuni care dăunează relațiilor de bună vecinătate și soluționării pașnice a diferendelor.

UE rămâne hotărâtă să își apere propriile interese și pe cele ale statelor sale membre, precum și să susțină stabilitatea regională. În noiembrie 2021, în urma celei de a doua revizuiri a cadrului de măsuri restrictive, Consiliul a prelungit regimul cu încă un an. În prezent, sancțiunile vizează două persoane.

Drepturile suverane ale statelor membre ale UE cuprind, printre altele, dreptul de a semna acorduri bilaterale și dreptul de a explora și de a exploata resursele naturale în conformitate cu acquis-ul UE și cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării. Trebuie respectate suveranitatea și drepturile suverane asupra spațiului aerian și asupra zonelor maritime ale tuturor statelor costiere învecinate, inclusiv ale celor la care sunt îndreptățite insulele acestora, iar delimitarea zonelor economice exclusive și a platformei continentale ar trebui abordată în conformitate cu dreptul internațional, printr-un dialog purtat cu bună-credință care să urmărească stabilirea unor relații de bună vecinătate. Continuarea dialogului cu bună-credință și abținerea de la acțiuni unilaterale care contravin intereselor UE și încalcă dreptul internațional și drepturile suverane ale statelor membre ale UE reprezintă o cerință absolută pentru a asigura un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și a cultiva o relație de cooperare reciproc avantajoasă între UE și Turcia. Turcia trebuie să își asume fără echivoc angajamentul de a întreține relații de bună vecinătate, de a respecta acordurile internaționale și de a soluționa pașnic diferendele, în conformitate cu dispozițiile Cartei Națiunilor Unite, inclusiv, dacă este necesar, prin sesizarea Curții Internaționale de Justiție.

O importanță capitală îl au angajamentul continuu și contribuția concretă a Turciei la negocierile privind o soluționare echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote, în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, precum și în conformitate cu acquis-ul UE și cu principiile pe care se întemeiază Uniunea. Este important ca Turcia să își reafirme angajamentul față de discuțiile privind soluționarea problemei cipriote desfășurate sub egida Organizației Națiunilor Unite și implicarea constructivă în aceste discuții, în concordanță cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv cu aspectele lor externe. Nu ar trebui luate măsuri unilaterale care ar putea să creeze tensiuni pe insulă și să submineze reluarea discuțiilor. În ceea ce privește Varosha, Turcia trebuie să anuleze imediat toate acțiunile și măsurile luate cu privire la Varosha începând din octombrie 2020, care contravin rezoluțiilor și declarațiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. Turcia trebuie să își îndeplinească urgent obligația de a pune pe deplin în aplicare Protocolul adițional la Acordul de asociere UE-Turcia și să realizeze progrese în vederea normalizării relațiilor cu Republica Cipru.

Relațiile de bună vecinătate și reconcilierea sunt legate intrinsec de statul de drept, de guvernanța economică și de cooperarea regională. Obiectivul specific al IPA III în acest domeniu este de a contribui la coeziunea și reziliența societală prin abordarea moștenirii conflictelor din trecut și prin înfăptuirea justiției pentru toate victimele conflictelor. Totodată, îmbunătățirea relațiilor de bună vecinătate sporește încrederea cetățenilor și contribuie la înlăturarea obstacolelor din calea schimburilor și a cooperării politice, economice și sociale. Comisia a adoptat deja primele decizii de finanțare prin IPA III pentru: (a) a sprijini urmărirea penală a crimelor de război la nivel național, prin furnizarea de expertiză autorităților judiciare, și (b) a sensibiliza publicul cu privire la crimele trecutului, inclusiv prin dialog și schimburi între o diversitate cât mai mare de părți interesate.

V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pe baza analizei de mai sus și a evaluărilor cuprinse în rezumatele de țară prezentate în anexă, Comisia formulează următoarele concluzii și recomandări:

I

1.Invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a schimbat în mod fundamental peisajul geopolitic și pune la încercare ordinea bazată pe reguli. În acest context, politica de extindere a UE este, mai mult ca niciodată, o investiție geostrategică în pacea, stabilitatea și securitatea pe termen lung a întregului nostru continent, motiv pentru care ocupă un loc important pe agenda politică a UE. Fiind bazată pe o condiționalitate strictă, dar echitabilă și pe principiul meritelor proprii, aceasta continuă să producă schimbări și să ducă la modernizare în țările partenere, aducându-le tot mai aproape de UE. Balcanii de Vest fac parte din familia europeană. Este în interesul strategic al Uniunii Europene și esențial pentru propria lor stabilitate și prosperitate ca toți partenerii din Balcanii de Vest să avanseze pe calea aderării depline la UE, adoptând și apărând pe deplin democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care se află în centrul valorilor UE. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în Uniunea Europeană.

2.În ultimul an, au avut loc evoluții majore pe agenda de extindere a UE. La 19 iulie 2022 au avut loc prima conferință interguvernamentală cu Albania și o conferință interguvernamentală politică cu Macedonia de Nord, la care s-au prezentat următoarele etape ale procesului de extindere după adoptarea cadrului de negociere. S-a deschis astfel un nou capitol în politica de extindere a UE.

Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Liderii UE au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, urmând ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în Avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei.

3.Turcia rămâne un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun precum migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia, securitatea alimentară și transporturile. În aceste domenii au continuat să existe dialoguri la nivel înalt, iar angajamentul s-a intensificat. În iunie 2019, Consiliul a reiterat faptul că Turcia se distanțează în continuare tot mai mult de Uniunea Europeană, că negocierile de aderare cu Turcia au ajuns practic într-un punct mort și că nu mai poate fi luată în considerare deschiderea sau închiderea altor capitole. Faptele pe care s-a bazat această evaluare rămân de actualitate. Tensiunile bilaterale cu unele state membre au crescut. Turcia a facilitat dialogul dintre Rusia și Ucraina și a avut un rol esențial în acordul privind exportul de cereale, dar a decis, de asemenea, să intensifice relațiile comerciale și financiare cu Rusia și nu s-a aliniat la măsurile restrictive ale UE. Aceste aspecte generează motive de îngrijorare tot mai mari, care necesită o monitorizare atentă din partea UE.

4.Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat și mai mult importanța alinierii la PESC ca aspect esențial al procesului de integrare în UE. Alinierea în proporție de 100 % a Albaniei, a Muntenegrului și a Macedoniei de Nord la PESC a UE continuă să fie un semnal puternic al angajamentului lor și al alegerii strategice privind integrarea în UE, iar îmbunătățirea semnificativă a alinierii Bosniei și Herțegovinei la PESC și alinierea unilaterală a Kosovo sunt lăudabile și trebuie recunoscute. Serbia și Turcia și-au continuat politica de a nu se alinia la măsurile restrictive împotriva Rusiei. Ambele trebuie să ia măsuri decisive pentru a se alinia mai mult la PESC a UE, inclusiv la măsurile restrictive ale UE, și să evite acțiunile care contravin obiectivului declarat al ambelor țări de a adera la UE.

5.Actuala criză energetică cu care se confruntă Europa reprezintă o provocare pentru Balcanii de Vest și Turcia, precum și pentru UE. UE a invitat Balcanii de Vest să se alăture platformei comune a UE pentru achizițiile de energie. Serbia și Macedonia de Nord s-au alăturat primei reuniuni a grupului operativ regional pentru Europa de Sud-Est. Grupul operativ regional a convenit deja asupra unui plan de acțiune, inclusiv pentru îmbunătățirea fluxurilor transfrontaliere de energie. UE sprijină Balcanii de Vest în direcționarea sprijinului financiar către investiții în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, pentru a reduce consumul de energie și costurile aferente. În același timp, UE se așteaptă ca toți partenerii din regiune să se alinieze pe deplin la legislația și prioritățile de politică ale UE în domeniul energiei, inclusiv la cele din planul REPowerEU, și să își reducă dependența de combustibilii fosili rusești cât mai curând posibil. Sub rezerva unor reforme în materie de reglementare, UE își deschide piața energiei electrice către Balcanii de Vest prin intermediul Comunității Energiei.

6.Decarbonizarea este unul dintre pilonii principali ai Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, fiind integrată în Planul economic și de investiții. În urma adoptării, în octombrie 2021, a Planului de acțiune de la Brdo pentru punerea în aplicare a Agendei verzi, sunt preconizate progrese suplimentare. UE sprijină regiunea în punerea în aplicare a Agendei verzi, de exemplu prin promovarea dezvoltării unor abordări regionale; cooperarea regională este o premisă esențială pentru a face față provocărilor și oportunităților asociate schimbărilor climatice și mediului.

7.2021 a fost primul an complet de punere în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest (PEI), menit să ducă la o mai mare integrare și la reducerea decalajului socioeconomic dintre regiune și UE, contribuind la redresarea în urma pandemiei de COVID­19 și aducând Balcanii de Vest mai aproape de piața unică a UE. Planul este sprijinit de un pachet de granturi ale UE în valoare de 9 miliarde EUR și de mecanismul de garantare pentru Balcanii de Vest, urmând să atragă investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR. De la lansarea sa, a fost aprobată o sumă totală de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi pentru investiții legate de PEI prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, cu scopul de a finanța 24 de proiecte emblematice cu o valoare totală a investițiilor de 3,3 miliarde EUR. PEI este esențial pentru a ajuta regiunea să reacționeze la impactul războiului purtat de Rusia în Ucraina, în special prin accelerarea tranziției energetice către surse regenerabile, prin diversificarea surselor de aprovizionare și prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private. Cu un buget de 500 de milioane EUR adoptat în 2021 pentru punerea în aplicare a măsurilor în sectorul agricol în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare pentru dezvoltare rurală (IPARD), partenerii din regiune sunt mai bine pregătiți să facă față posibilului impact al crizelor în materie de securitate alimentară și aprovizionare.

8.În urma adoptării cadrului juridic al IPA III în 2021, programarea asistenței IPA a urmat o abordare solidă bazată pe politici, cu un accent deosebit pe cerințele fundamentale pentru aderare.

9.Liderii din Balcanii de Vest continuă să își reafirme angajamentul față de Procesul de la Berlin. Viitorul summit dedicat Procesului de la Berlin, care va avea loc în noiembrie, ar trebui să reprezinte o ocazie propice pentru eliminarea obstacolelor rămase în calea integrării economice favorabile incluziunii în regiune și pentru asigurarea realizării depline a obiectivelor la summiturile anterioare.

10.În prezent, incapacitatea părților la piața regională comună de a conveni și de a pune în aplicare decizii și acorduri finalizate din punct de vedere tehnic care vor avea un impact concret asupra producătorilor și consumatorilor din întreaga regiune reprezintă un obstacol în calea potențialelor beneficii pe care le-ar putea aduce piața. Va fi important ca toți să depună eforturi constructive pentru a debloca procesul decizional și a face posibilă intrarea în vigoare a măsurilor. Inițiativa „Open Balkan”, lansată de Albania, Macedonia de Nord și Serbia, poate avea un rol pozitiv în acest proces, cu condiția să fie în conformitate cu cadrul pieței regionale comune, să se bazeze pe normele UE și să fie favorabilă incluziunii tuturor partenerilor din Balcanii de Vest.

11.Provocările geopolitice actuale necesită consolidarea cooperării noastre cu regiunea, a cărei securitate este, în fond, legată de cea a Uniunii Europene. UE este de mult timp cel mai important partener economic al Balcanilor de Vest. Odată cu adoptarea Busolei strategice a UE, s-a pus o bază pe care UE și statele sale membre își pot consolida și mai mult rolul de parteneri principali ai regiunii în materie de securitate și apărare, acționând de asemenea în strânsă cooperare cu actorii din domeniul securității internaționale care împărtășesc aceeași viziune. Consolidarea capacităților împotriva amenințărilor hibride precum cele privind securitatea cibernetică, sporirea rezilienței infrastructurii critice și combaterea dezinformării sunt priorități-cheie.

II.

12.În Muntenegru, angajamentul politic al autorităților față de procesul de aderare la UE este declarat în mod regulat și consecvent o prioritate-cheie pentru țară și, în general, se reflectă în deciziile politice relevante. Țara și-a păstrat rata de aliniere de 100 % la politica externă și de securitate a UE. Totuși, volatilitatea politică, instabilitatea și tensiunile guvernamentale au făcut să treneze procesele decizionale și punerea în aplicare a reformelor, ceea ce a dus la o încetinire a negocierilor.

Evaluarea Comisiei arată că, în conformitate cu cadrul de negociere, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare referitoare la toate capitolele, pe de altă parte.

Prioritatea pentru avansarea generală a negocierilor de aderare – și înainte de a trece la închiderea provizorie a altor capitole sau clustere – rămâne îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept stabilite la capitolele 23 și 24. Pentru a atinge acest obiectiv intermediar, Muntenegru trebuie să își intensifice eforturile de soluționare a problemelor restante, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare, libertății mass-mediei și combaterii corupției și a criminalității organizate, precum și să asigure funcționarea și credibilitatea sistemului judiciar.

Acest lucru presupune stabilitate politică și un angajament constructiv din partea tuturor părților interesate, care să conducă la instituirea unui guvern stabil, ferm angajat să urmeze direcția strategică a UE, precum și la un consens politic larg în Parlament cu privire la reformele-cheie, menținând funcționalitatea instituțională și punând mai mult accentul pe rezultatele de bază care pot promova în practică agenda de integrare a UE.

13.Autoritățile sârbe, deși au continuat să declare că integrarea europeană este obiectivul lor strategic, au menținut totodată relații strânse cu Rusia.

Serbia a înregistrat un progres important pe calea aderării la UE, prin deschiderea negocierilor în cadrul clusterului 4 (Agenda verde și conectivitatea durabilă) în decembrie 2021, în urma avansării reformelor, inclusiv a reformei constituționale în domeniul sistemului judiciar. Serbia a făcut un pas important în ceea ce privește independența și responsabilitatea sistemului judiciar prin aprobarea unor modificări ale Constituției în acest sens. Dizolvarea Parlamentului în februarie 2022 și organizarea de alegeri parlamentare anticipate au condus la un act legislativ mai pluralist. Totuși, rezultatele electorale au fost anunțate cu întârzieri semnificative, formarea noului guvern nu este încă finalizată, iar ritmul reformelor legate de aderarea la UE a încetinit, neînregistrându-se deloc progrese în ceea ce privește libertatea de exprimare. Serbia ar trebui să instituie cu prioritate un guvern angajat ferm să urmeze direcția strategică a UE și calea reformelor.

Alinierea Serbiei la politica externă și de securitate comună a UE a scăzut semnificativ. Până în prezent, țara a refuzat să se alinieze la măsurile restrictive ale UE împotriva Federației Ruse. Unele declarații și acțiuni ale unor înalți funcționari sârbi contravin în mod direct pozițiilor UE privind politica externă – de exemplu, cele din septembrie 2022, când s-a semnat actul care stabilește priorități comune de politică externă între Serbia și Rusia pentru perioada 2023-2024. UE are așteptarea ca Serbia să apere principiile și valorile comune, precum și securitatea comună, intensificându-și eforturile de aliniere progresivă la pozițiile UE privind politica externă, inclusiv la declarațiile și măsurile restrictive, în conformitate cu cadrul de negociere.

În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo, Serbia a continuat să participe la dialog, însă guvernul sârb trebuie să își respecte angajamentele anterioare și să se angajeze să pună în aplicare pe deplin toate acordurile încheiate în urma dialogurilor anterioare. De asemenea, Serbia trebuie să depună în continuare eforturi substanțiale pentru a evita acțiunile care subminează stabilitatea și retorica nefavorabilă dialogului. Țara ar trebui să contribuie la crearea unui mediu propice pentru încheierea unui acord de normalizare obligatoriu din punct de vedere juridic cu Kosovo, inclusiv în relațiile sale internaționale. Trebuie ca Serbia să se implice mai constructiv în negocierile privind acordul de normalizare obligatoriu din punct de vedere juridic în perioada următoare și să demonstreze disponibilitatea de a ajunge la un compromis pentru a realiza progrese rapide și concrete.

În ceea ce privește statul de drept, sunt necesare eforturi și angajamente politice suplimentare pentru a continua și a aprofunda reformele și pentru a aborda deficiențele, în special în domeniile-cheie privind sistemul judiciar, combaterea corupției și a criminalității organizate, libertatea mass-mediei, libertatea de întrunire și gestionarea internă a crimelor de război. În special, Serbia ar trebui să adopte legislația necesară pentru a aplica în practică modificările constituționale în termenele prevăzute, pentru a consolida în mod real independența sistemului judiciar și autonomia organelor de urmărire penală și pentru a combate influența necuvenită.

Pe lângă reforme, autoritățile sârbe trebuie să își asume responsabilitatea pentru comunicarea proactivă și obiectivă cu privire la UE, care este principalul partener politic și economic al Serbiei, în conformitate cu obiectivul lor strategic declarat de integrare europeană. De asemenea, Serbia trebuie să combată cu fermitate toate formele de dezinformare și de manipulare a informațiilor de către străini.

Progresele realizate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo vor continua să determine ritmul general al negocierilor de aderare. Evaluarea Comisiei arată că, în conformitate cu cadrul de negociere, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare referitoare la toate capitolele, pe de altă parte.

Evaluarea Comisiei potrivit căreia Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referință pentru deschiderea clusterului 3 (Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii) rămâne valabilă. Este esențial ca Serbia să demonstreze fără echivoc angajamentul său față de obiectivul său strategic de integrare europeană, astfel cum este stabilit în cadrul de negociere.

14.Lansarea, anul acesta, a procesului de negociere în vederea aderării la UE cu Macedonia de Nord a reprezentat un progres major și a marcat începutul unei noi etape a relațiilor între UE și Macedonia de Nord. Prima conferință interguvernamentală politică cu Macedonia de Nord a avut loc la 19 iulie, în urma aprobării de către Consiliu a cadrului de negociere. Aceasta a reprezentat o recunoaștere clară a progreselor înregistrate de Macedonia de Nord pe calea agendei de reforme legate de UE, țara obținând rezultate concrete și susținute, inclusiv în cadrul clusterului privind elementele fundamentale. În urma invadării Ucrainei de către Rusia, Macedonia de Nord și-a confirmat orientarea strategică fermă și clară față de UE prin alinierea deplină la toate deciziile și declarațiile UE în domeniul politicii externe și de securitate comune și, de atunci, a menținut o rată de aliniere de 100 %. Procedând astfel, Macedonia de Nord și­a demonstrat hotărârea de a avansa pe calea către UE ca partener de încredere.

Pentru a accelera ritmul procesului de negociere a aderării Macedoniei de Nord, în conformitate cu cadrul de negociere, Comisia a început imediat procesul de examinare analitică, care reprezintă prima etapă a procesului de negociere. Macedonia de Nord a demonstrat un nivel ridicat de angajament, iar procesul de examinare analitică se desfășoară fără probleme. Pe parcursul întregului proces, este important să se asigure coordonarea între toate instituțiile, precum și o abordare incluzivă, prin colaborarea cu toate părțile interesate și cu societatea civilă și prin comunicarea regulată cu publicul larg.

În calitate de țară angajată în negocierile de aderare, Macedonia de Nord are atât responsabilități, cât și oportunități noi. Această etapă nouă și solicitantă necesită un angajament constructiv atât din partea guvernului, cât și din partea opoziției, precum și a altor părți ale societății, favorizând un consens larg cu privire la reformele legate de UE. Țara trebuie să își îndeplinească în continuare prioritățile în materie de reformă, inclusiv în domeniile-cheie privind statul de drept și combaterea corupției și a criminalității organizate. Această țară oferă un bun exemplu de societate multietnică. Modificarea Constituției, în conformitate cu angajamentul Macedoniei de Nord, va proteja și mai mult drepturile fundamentale.

15.Lansarea, anul acesta, a procesului de negociere în vederea aderării la UE cu Albania a reprezentat un progres major și a marcat începutul unei noi etape a relațiilor între UE și Albania. Prima conferință interguvernamentală privind negocierile de aderare cu Albania, care a avut loc la 19 iulie, a reprezentat o recunoaștere clară a progreselor înregistrate de Albania pe calea agendei de reforme legate de UE, țara obținând rezultate concrete și susținute.

Albania a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește reformele în cadrul clusterului privind elementele fundamentale. Reforma cuprinzătoare a justiției a continuat să fie pusă în aplicare. Angajamentul țării de a consolida statul de drept și de a combate corupția și criminalitatea organizată este lăudabil. În calitate de membru nepermanent, Albania s-a implicat activ în Consiliul de Securitate al ONU, având inclusiv rolul de coautor al rezoluțiilor de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Alinierea deplină a Albaniei la politica externă și de securitate comună a UE reprezintă un semnal puternic al alegerii sale strategice de a adera la UE, precum și al rolului săi de partener de încredere.

Pentru a avansa în procesul negocierilor de aderare cu Albania, în conformitate cu cadrul de negociere, Comisia a început imediat procesul de examinare analitică, care reprezintă prima etapă a procesului de negociere. Albania a demonstrat un nivel ridicat de angajament, iar procesul de examinare analitică se desfășoară fără probleme.

În calitate de țară angajată în negocierile de aderare, Albania are atât responsabilități, cât și oportunități noi. Au fost deja întreprinse activități pregătitoare solide, însă această etapă nouă și solicitantă necesită angajamentul susținut al Albaniei și o coordonare efectivă între toate instituțiile sale, precum și un angajament permanent atât din partea guvernului, cât și din partea opoziției, precum și a altor părți ale societății. Țara trebuie să evite măsurile care contravin statului de drept. Albania ar trebui să își intensifice în continuare eforturile în domenii-cheie precum reforma sistemului judiciar și combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și în ceea ce privește libertatea de exprimare, drepturile de proprietate și problemele minorităților.

16.În iunie 2022, Consiliul European și-a exprimat disponibilitatea de a acorda Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată și, în acest scop, a invitat Comisia să raporteze fără întârziere cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorități-cheie stabilite în avizul său, acordând o atenție deosebită celor care constituie un set substanțial de reforme pentru ca Consiliul European să revină pentru a lua o decizie în această chestiune.

În pofida tulburărilor politice și a viitoarelor alegeri generale, liderii partidelor politice reprezentate în Adunarea Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei s-au angajat în iunie 2022 să respecte principiile de asigurare a unei Bosnii și Herțegovine funcționale, care să avanseze pe calea europeană. Părțile au convenit să pună în aplicare aceste angajamente urgent și nu mai târziu de șase luni de la constituirea tuturor autorităților, în urma alegerilor care au avut loc la 2 octombrie.

Ulterior, în conformitate cu cele 14 priorități-cheie, Bosnia și Herțegovina a adoptat modificări ale legii privind achizițiile publice în august și modificări ale strategiei cuprinzătoare privind gestionarea finanțelor publice de către toate nivelurile de guvernare în perioada iunie-iulie. A fost, de asemenea, reluat dialogul politic cu UE în temeiul Acordului de stabilizare și de asociere, după mai multe luni de stagnare din cauza blocării de către partidele politice cu sediul în entitatea Republika Srpska a instituțiilor legislative și executive la nivel de stat. Președinția a ratificat mai multe acorduri internaționale, printre care pe cele privind programele Orizont și Europa creativă, precum și mecanismul de protecție civilă al Uniunii. Au fost luate măsuri semnificative pentru îmbunătățirea gestionării migrației. Bosnia și Herțegovina a făcut un pas important în direcția unei mai bune alinieri la politica externă și de securitate a UE, ajungând până la 81 % la sfârșitul lunii august 2022. Totuși, alinierea nu s-a realizat încă integral.

În ceea ce privește combaterea corupției și a criminalității organizate, Bosnia și Herțegovina a înregistrat progrese importante. Operaționalizarea punctului de contact al Europol este aproape finalizată; în plus, au avansat pregătirile pentru oficializarea cooperării dintre Bosnia și Herțegovina și Eurojust.

Guvernul entității federale a rămas în funcție pentru întregul mandat 2018-2022, în regim de interimat. Partidele politice nu s-au putut pune de acord asupra reformelor constituționale și electorale, iar Înaltul Reprezentant a utilizat de patru ori competențele de la Bonn, din proprie inițiativă, inclusiv în ceea ce privește standardele electorale, finanțarea alegerilor și modificările aduse constituției entității federale. Adoptarea reformelor privind statul de drept a fost întârziată și a depășit termenul stabilit. Consiliul European din iunie 2022 a invitat liderii Bosniei și Herțegovinei să finalizeze urgent reformele constituționale și electorale în curs. Avansarea acestor reforme ar trebui să reprezinte o prioritate absolută.

Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să acorde Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată, cu condiția ca aceasta să ia următoarele măsuri:

-să introducă în legea existentă a Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, cu prioritate, modificări referitoare la integritate;

-să adopte o nouă unei lege privind Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor și să adopte legea privind instanțele Bosniei și Herțegovinei;

-să adopte o lege privind prevenirea conflictelor de interese;

-să ia măsuri decisive pentru a consolida prevenirea și combaterea corupției și a criminalității organizate;

-să facă progrese ferme înspre asigurarea unei coordonări eficace, la toate nivelurile, a capacității de gestionare a frontierelor și a migrației, precum și să asigure funcționarea sistemului de azil;

-să asigure interzicerea torturii, în special prin instituirea unui mecanism național de prevenire a torturii și a relelor tratamente;

-să garanteze libertatea de exprimare și a mass-mediei și protecția jurnaliștilor, în special prin asigurarea unei monitorizări judiciare adecvate a cazurilor de amenințări și de violență împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media;

-să asigure obținerea de rezultate în funcționarea la toate nivelurile a mecanismului de coordonare privind chestiunile legate de UE, inclusiv prin elaborarea și adoptarea unui program național pentru adoptarea acquis-ului UE.

Comisia este pregătită să sprijine în continuare eforturile Bosniei și Herțegovinei de urmare a drumului european, implicându-se în continuare în dialogul politic și instituind un forum politic la nivel înalt care să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor menționate anterior și să raporteze cu privire la progresele înregistrate pe teren. În urma îndeplinirii celor 14 priorități-cheie, Comisia va putea să recomande deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina.

17.Kosovo s-a bucurat de stabilitate politică, iar autoritățile au continuat să demonstreze în mod vizibil angajamentul lor față de calea sa europeană. Acest mediu politic a favorizat intensificarea de către Kosovo a activității sale de punere în aplicare a reformelor legate de UE și a ASA. Alegerile locale desfășurate în octombrie și noiembrie 2021 au fost în general bine organizate, transparente și competitive. Kosovo trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a democrației, a administrației publice și a statului de drept, precum și de combatere a corupției. De asemenea, Kosovo ar trebui să facă progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a noii sale strategii energetice, pentru a consolida reziliența energetică.

În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Serbia, în general Kosovo a continuat să participe la dialog, însă guvernul kosovar trebuie să își respecte angajamentele anterioare și să se angajeze să pună în aplicare pe deplin toate acordurile încheiate în urma dialogurilor anterioare. De asemenea, Kosovo trebuie să depună în continuare eforturi substanțiale pentru a evita acțiunile care subminează stabilitatea și retorica nefavorabilă dialogului. Țara ar trebui să contribuie la crearea unui mediu propice pentru încheierea unui acord de normalizare obligatoriu din punct de vedere juridic cu Serbia, inclusiv în relațiile sale internaționale. Trebuie ca Kosovo să se implice mai constructiv în negocierile privind acordul de normalizare obligatoriu din punct de vedere juridic în perioada următoare și să demonstreze disponibilitatea de a ajunge la un compromis pentru a realiza progrese rapide și concrete.

Propunerea Comisiei privind liberalizarea vizelor este încă pendinte în cadrul Consiliului și ar trebui abordată de urgență. Comisia își susține evaluarea din iulie 2018 conform căreia Kosovo a îndeplinit toate criteriile de referință privind liberalizarea vizelor și salută faptul că discuțiile din cadrul Consiliului sunt pe punctul de a fi reluate.

18.Consiliul European și-a reafirmat în mod repetat interesul strategic față de un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și față de cultivarea unei relații de cooperare reciproc avantajoase cu Turcia. În iunie 2022, Consiliul European și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la anumite acțiuni și declarații repetate ale Turciei din ultimul timp. Turcia trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE. Reamintind concluziile sale anterioare și declarația sa din 25 martie 2021, Consiliul European a subliniat că se așteaptă ca Turcia să respecte pe deplin dreptul internațional, să dezamorseze tensiunile în interesul stabilității regionale în estul Mării Mediterane și să promoveze relații de bună vecinătate într-un mod durabil. Implicarea în domeniile-cheie de interes comun a continuat să se intensifice.

În ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Turcia a căutat să faciliteze discuțiile directe, făcând demersuri pentru detensionare și încetarea focului. De asemenea, a întreprins o inițiativă diplomatică importantă pentru a facilita, împreună cu Organizația Națiunilor Unite, exportul de cereale ucrainene. Acordul la care s-a ajuns în iulie 2022 la Istanbul a deschis calea exporturilor comerciale de alimente din principalele porturi ucrainene și ar trebui să contribuie la prevenirea penuriei de alimente pentru milioane de oameni din întreaga lume.

Nealinierea Turciei la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei este îngrijorătoare din cauza liberei circulații a produselor, inclusiv a mărfurilor cu dublă utilizare, în cadrul uniunii vamale UE-Turcia. Aceste aspecte generează motive de îngrijorare tot mai mari, care necesită o monitorizare atentă din partea UE. În plus, Turcia a semnat un memorandum de înțelegere privind dezvoltarea în continuare a relațiilor sale economice și comerciale cu Rusia. UE este hotărâtă să asigure eficacitatea măsurilor restrictive adoptate ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Turcia trebuie să sprijine în mod activ negocierile în vederea unei soluționări echitabile, cuprinzătoare și viabile a problemei cipriote în cadrul ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și în concordanță cu principiile pe care se întemeiază UE. În ceea ce privește Varosha, Turcia trebuie să anuleze imediat măsurile unilaterale anunțate și toate măsurile luate începând din octombrie 2020 care contravin rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. În plus, este imperativ ca Turcia să își îndeplinească obligația de a asigura punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a Protocolului adițional la Acordul de asociere UE-Turcia și să elimine toate obstacolele din calea liberei circulații a mărfurilor, inclusiv restricțiile privind legăturile directe de transport cu Republica Cipru.

Există deficiențe grave în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice din Turcia. Preocupările majore ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar nu au fost abordate de către Turcia. Turcia trebuie să inverseze cu prioritate această tendință negativă, contracarând slăbirea mecanismului de echilibru real al puterilor din sistemul politic. Dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației dintre UE și Turcia.

Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să dea rezultate, iar Turcia a avut în continuare un rol esențial în abordarea migrației pe ruta est-mediteraneeană. Totuși, returnările din insulele grecești nu au fost încă reluate, iar migrația ilegală către Cipru și Italia a crescut substanțial. Turcia a continuat să depună eforturi uriașe pentru a găzdui o populație foarte numeroasă de refugiați, iar UE a continuat să dea dovadă de solidaritate, în special prin contribuții financiare suplimentare pentru refugiați și comunitățile-gazdă din Turcia (aproape 10 miliarde EUR din 2016).

În ceea ce privește economia, au crescut și mai mult îngrijorările referitoare la acumularea dezechilibrelor macroeconomice, buna funcționare a economiei de piață a Turciei și lipsa de independență a autorităților de reglementare. UE și Turcia continuă să beneficieze de pe urma uniunii vamale UE-Turcia. În pofida evoluțiilor pozitive limitate, Turcia ar trebui să colaboreze în continuare tot mai intens cu Comisia pentru a aborda barierele în calea comerțului care împiedică buna funcționare a uniunii vamale.

VI. ANEXE

1.Rezumate ale constatărilor rapoartelor

2.Punerea în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest

3.Date statistice

4.Indicatori ai unor părți terțe referitori la situația democrației, a bunei guvernanțe și a statului de drept în țările candidate și potențial candidate

(1)

  COM(2022) 405 final , COM(2022) 406 final , COM(2022) 407 final .

(2)

  https://www.consilium.europa.eu/media/57442/2022-06-2324-euco-conclusions-en.pdf . 

(3)

* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(4)

În conformitate cu solicitarea Republicii Turcia privind utilizarea noii denumiri oficiale a țării în limba engleză, versiunea în limba engleză a prezentului document utilizează denumirea „Türkiye” în loc de „Turkey”. Această modificare administrativă se limitează la nomenclatura utilizată în documentele UE, nu are efect retroactiv și nu are consecințe juridice. Această abordare nu aduce atingere nomenclaturii utilizate de statele membre.

(5)

  COM(2020) 641 final .

(6)

COM(2022) 230 final . 

(7)

JOIN/2022/23 final.

(8)

  SWD(2020) 223 final .

(9)

  Concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia . 

(10)

Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) .

(11)

  COM(2020) 57 final .

(12)

COM(2019) 261 final .

(13)

JOIN(2021) 8 final/2.

(14)

A se vedea, în acest sens, Decizia (UE) 2022/366 a Consiliului din 3 martie 2022 privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (JO L 69, 4.3.2022, p. 105).

(15)

  https://www.consilium.europa.eu/media/57229/st10179-en22.pdf . 

(16)

În baza acțiunii 18 din Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, au fost lansate anchete privind riscurile hibride la care participă șapte parteneri, printre care patru parteneri din Balcanii de Vest (Albania, Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru).

(17)

  COM/2021/602 final .

(18)

  Comisia Europeană, Raportul de analiză prospectivă strategică (2021). Capacitatea și libertatea UE de a acționa .

(19)

Clusterul „piața internă” cuprinde: libera circulație a mărfurilor (capitolul 1); libera circulație a lucrătorilor (capitolul 2); dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii (capitolul 3); libera circulație a capitalurilor (capitolul 4); dreptul societăților comerciale (capitolul 6); dreptul proprietății intelectuale (capitolul 7); politica în domeniul concurenței (capitolul 8); serviciile financiare (capitolul 9); protecția consumatorilor și a sănătății (capitolul 28).

(20)

Clusterul „competitivitate și creștere favorabilă incluziunii” cuprinde: transformarea digitală și mass-media (capitolul 10); fiscalitatea (capitolul 16); politica economică și monetară (capitolul 17); politica socială și ocuparea forței de muncă (capitolul 19); politica industrială (capitolul 20); știința și cercetarea (capitolul 25); educația și cultura (capitolul 26); și domeniul vamal (capitolul 29).

(21)

Clusterul „Agenda verde și conectivitatea durabilă” cuprinde: politica în domeniul transporturilor (capitolul 14); energia (capitolul 15); rețelele transeuropene (capitolul 21); și mediul și schimbările climatice (capitolul 27).

(22)

  COM(2019) 640 final/3 .

(23)

Clusterul „resurse, agricultură și coeziune” cuprinde: agricultura și dezvoltarea rurală (capitolul 11); siguranța alimentelor, politica veterinară și fitosanitară (capitolul 12); pescuitul (capitolul 13); politica regională și coordonarea instrumentelor structurale (capitolul 22); și dispozițiile financiare și bugetare (capitolul 33).

(24)

Cele patru acorduri emblematice care urmează să fie adoptate sunt (1) Acordul cu Balcanii de Vest privind libera circulație și ședere (ID Travel); (2) Acordul cu Balcanii de Vest privind libera circulație a resortisanților țărilor terțe; (3) Acordul cu Balcanii de Vest privind recunoașterea diplomelor universitare; (4) Acordul cu Balcanii de Vest privind recunoașterea unei serii de calificări profesionale.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.10.2022

COM(2022) 528 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Comunicarea din 2022 privind politica de extindere a UE

{SWD(2022) 332 final} - {SWD(2022) 333 final} - {SWD(2022) 334 final} - {SWD(2022) 335 final} - {SWD(2022) 336 final} - {SWD(2022) 337 final} - {SWD(2022) 338 final}

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Comunicarea din 2022 privind politica de extindere a UE

Anexa 1 – Rezumate ale constatărilor rapoartelor

Muntenegru

În ceea ce privește criteriile politice, au continuat să existe tensiuni politice, polarizare, absența unui angajament constructiv între partidele politice și incapacitatea de a ajunge la un consens cu privire la aspectele-cheie de interes național, ceea ce a determinat căderea a două guverne formate din facțiuni minoritare în urma unor moțiuni de neîncredere. Buna funcționare a instituțiilor muntenegrene a fost afectată de volatilitatea politică, de instabilitatea guvernului și de tensiunile din cadrul majorităților aflate la guvernare, ceea ce a dus la blocarea proceselor decizionale și a realizării reformelor. Principalele organisme judiciare, printre care și Curtea Constituțională, au funcționat cu o componență incompletă din cauza incapacității Parlamentului de a alege noi membri, ceea ce a subminat buna funcționare a acestora. La jumătatea lunii septembrie, Curtea Constituțională încă nu era în măsură să își îndeplinească rolul din cauza absenței cvorumului, ceea ce amplifica incertitudinea politică.

Încheierea Acordului fundamental cu Biserica Ortodoxă Sârbă a avut un impact asupra atmosferei politice și a generat noi tensiuni. În general, guvernele și Parlamentul nu au reușit să își demonstreze în practică angajamentul în ceea ce privește agenda de reforme legate de aderarea la UE.

Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reformarea cuprinzătoare a cadrului juridic și instituțional electoral, inclusiv în ceea ce privește recomandările formulate de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în urma misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 2020. Comisia parlamentară pentru o reformă electorală cuprinzătoare nu a fost operațională din iunie până în noiembrie 2021 și s-a reunit doar de două ori în 2022, înainte ca mandatul său să se încheie în iulie 2022. Au avut loc alegeri locale în cinci municipalități. În mai 2022, Parlamentul a adoptat modificări la Legea privind autonomia locală, pentru a permite organizarea în aceeași zi a tuturor alegerilor locale din 2022 rămase nefinalizate. În iulie, Curtea Constituțională a considerat aceste modificări ca fiind neconstituționale. Trebuie să se asigure un răspuns instituțional credibil, independent și eficace la așa-numitul „scandal al plicurilor”.

Activitatea Parlamentului a fost marcată de boicoturi ale majorității aflate la guvernare și ale opoziției, de schimbări de guvern și de schimbarea a doi președinți consecutivi în acest proces. Procesul legislativ a fost afectat în mod semnificativ. Nu a existat un dialog politic credibil și nici un angajament constructiv din partea partidelor politice în vederea consolidării responsabilității parlamentare și a supravegherii guvernamentale. Cooperarea dintre guvern și Parlament ar trebui reglementată mai mult, pentru a consolida participarea Parlamentului la procesul de aderare și la supravegherea acestuia.

Parlamentul a continuat să își consolideze transparența, prin crearea mai multor servicii orientate către cetățeni. Trebuie consolidată capacitatea Parlamentului de a integra și supraveghea aspectele legate de egalitatea de gen.

Rolul societății civile este recunoscut și promovat, deși cadrul juridic și instituțional actual are nevoie de mai multe îmbunătățiri pentru a consolida mecanismele de consultare și cooperare dintre instituțiile statului și societatea civilă în contextul procesului de aderare la UE.

Muntenegru este pregătit într-o măsură moderată în ceea ce privește reforma administrației publice. În ansamblu, s-au înregistrat progrese limitate, unul dintre ele fiind adoptarea noii strategii pentru perioada 2022-2026 privind reforma administrației publice. Pe de altă parte, au continuat să se facă simțite efectele reorganizării administrației publice și ale modificărilor aduse Legii privind funcționarii publici și angajații de stat, adoptate în 2021, constând în modificări de personal, o pierdere de know-how cu privire la aspectele legate de procesul de aderare la UE și o încetinire generală a ritmului reformelor. Cerințele mai puțin stricte introduse prin aceste modificări reprezintă o sursă de îngrijorare continuă în ceea ce privește recrutarea pe bază de merit, competența și independența funcționarilor publici. În plus, proiectele de modificare a Legii privind autonomia locală ar relaxa în mod similar aceste cerințe și la nivel local. Modificările Legii privind accesul la informații nu au fost încă adoptate de Parlament. Nu au fost încă stabilite linii eficiente de responsabilitate în cadrul administrației. Este necesară o voință politică puternică pentru a aborda în mod eficace aspectele legate de recrutările pe bază de merit, de optimizarea administrației de stat și de punerea în aplicare a responsabilității manageriale.

Muntenegru rămâne pregătit într-o măsură moderată în ceea ce privește sistemul judiciar. În ansamblu, în cursul perioadei de raportare s-au înregistrat progrese limitate. Punerea în aplicare a principalelor reforme judiciare rămâne blocată. Au avut loc unele numiri judiciare la nivel înalt care erau așteptate de mult timp, în timp ce alte câteva, inclusiv la Curtea Constituțională (pentru care este necesară o majoritate calificată în Parlament) sunt încă în așteptare. Există în continuare preocupări cu privire la performanța instituțională și la consolidarea independenței Consiliului Judiciar și a Consiliului Procurorilor. Rezultatele în ceea ce privește răspunderea judiciară rămân limitate. Independența, integritatea, responsabilitatea și profesionalismul efectiv al sistemului judiciar trebuie consolidate în continuare, inclusiv prin punerea în aplicare a cadrului constituțional și juridic relevant și prin adoptarea de modificări legislative în conformitate cu standardele europene. De asemenea, trebuie consolidată eficiența sistemului judiciar. Adoptarea unei noi strategii de raționalizare a rețelei judiciare nu a fost încă finalizată, la fel cum nu s-a finalizat punerea în aplicare a strategiei TIC pentru sistemul judiciar. Muntenegru continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește gestionarea pe plan intern a crimelor de război.

Muntenegru a atins un anumit nivel de pregătire în combaterea corupției. În cursul perioadei de raportare s-au înregistrat progrese limitate, recomandările de anul trecut fiind urmate doar parțial. Rezultatele în materie de prevenire a corupției s-au îmbunătățit și mai mult, în special datorită tendinței pozitive înregistrate în activitatea Agenției Anticorupție. Trebuie depuse însă mai multe eforturi pentru a asigura integritatea, imparțialitatea și responsabilitatea agenției și pentru a îmbunătăți rezultatele concrete ale acesteia și încrederea publicului, în conformitate cu recomandările misiunii de evaluare inter pares desfășurate în 2021. Pentru a demonstra un răspuns credibil în materie de justiție penală, Muntenegru trebuie să își îmbunătățească în continuare rezultatele în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și condamnările definitive în lupta împotriva corupției, inclusiv a corupției la nivel înalt. În plus, cadrul juridic și instituțional trebuie îmbunătățit în conformitate cu acquis-ul UE și cu standardele europene, inclusiv pentru utilizarea eficace a investigațiilor financiare și a sechestrării și confiscării activelor în astfel de cazuri. Sectoarele cele mai vulnerabile la corupție necesită evaluări specifice ale riscurilor și acțiuni speciale în acest sens.

În ceea ce privește combaterea criminalității organizate, Muntenegru are un anumit nivel de pregătire/este pregătit într-o măsură moderată. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut, în special cu privire la eficiența investigațiilor penale. A fost restabilită utilizarea deplină a măsurilor speciale de investigare. Modificările legislative au introdus garanții împotriva influenței politice asupra numirii sau demiterii șefului poliției. A fost creat un registru al beneficiarilor reali. Cadrul administrativ privind armele de foc a fost îmbunătățit și a fost adoptată o nouă strategie privind prevenirea terorismului, a spălării banilor și a finanțării terorismului. Au fost arestați câțiva membri importanți ai grupurilor infracționale organizate și s-a atins un nou record al capturilor de droguri. A fost inițiată prima echipă comună de anchetă cu o țară terță. Numărul condamnărilor definitive în cazuri de criminalitate organizată este în creștere. Totuși, trebuie consolidate rezultatele în materie de hotărâri judecătorești privind contrabanda cu tutun și spălarea de bani, utilizarea investigațiilor financiare și capacitatea de confiscare a produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni. Muntenegru are încă de rezolvat anumite deficiențe sistemice care există la toate nivelurile în sistemul său de justiție penală, inclusiv modul în care se soluționează în instanță cauzele de criminalitate organizată. Acest lucru va necesita o politică de condamnare mai disuasivă și o revizuire a utilizării acordurilor de recunoaștere a vinovăției în cazurile de criminalitate organizată și gravă.

Muntenegru este pregătit într-o măsură moderată în domeniul drepturilor fundamentale. Cadrul legislativ și instituțional este în mare parte instituit, iar Muntenegru continuă să își îndeplinească obligațiile internaționale privind drepturile omului. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin cadrul respectiv. În ceea ce privește libertatea de exprimare, Muntenegru beneficiază de un peisaj mediatic pluralist și a atins un anumit nivel de pregătire. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește recomandările de anul trecut. Cadrul juridic privind protecția jurnaliștilor și a altor lucrători din domeniul mass-mediei a fost îmbunătățit datorită adoptării unor modificări la Codul penal, prin care se prevăd sancțiuni mai severe în caz de atacuri și amenințări la adresa jurnaliștilor, precum și în caz de obstrucționare sau împiedicare a desfășurării activității lor. Totuși, lipsa unor acțiuni judiciare eficace în cazurile vechi importante rămâne un motiv serios de îngrijorare. Sunt încă în curs revizuirea cadrului juridic și elaborarea unei noi strategii privind mass-media, menite să asigure coerența reciprocă a acestora și alinierea deplină la acquis-ul UE și la standardele europene relevante. Sunt necesare eforturi susținute pentru a combate dezinformarea și a limita efectele hărțuirii online și ale discursurilor de incitare la ură, fără a limita în mod disproporționat libertatea de exprimare. Organismul public de radiodifuziune RTCG a continuat să producă un conținut divers și echilibrat din punct de vedere politic. Polarizarea politică profundă a peisajului mediatic a persistat, iar concurența tot mai mare din partea marilor trusturi de presă regionale a exercitat o presiune suplimentară pe piața mass-mediei locale.

În ceea ce privește criteriile economice, Muntenegru a realizat progrese satisfăcătoare și este pregătit într-o măsură moderată să dezvolte o economie de piață funcțională. După ce s-a confruntat cu o recesiune acută în 2020, economia a înregistrat o revenire puternică în 2021 și a continuat să crească într-un ritm constant în prima jumătate a anului 2022, deoarece eliminarea restricțiilor legate de COVID-19 a stimulat atât cererea internă, cât și pe cea externă. Redresarea a condus la creșterea veniturilor și la îmbunătățirea semnificativă a soldului bugetar. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost până în prezent limitate, în pofida contribuției foarte semnificative pe care au avut-o aceste două țări la turismul Muntenegrului în trecut. Ca urmare a creșterii prețului mărfurilor de bază la nivel mondial, inflația a crescut semnificativ. Guvernul a adoptat un program ambițios de reformă fiscală (denumit „Europa acum”) pentru a sprijini redresarea post-pandemie și a oferit măsuri de stimulare fiscală care reduc povara asupra gospodăriilor cauzată de creșterea prețurilor la energie și la alimente. Dezechilibrele externe au scăzut semnificativ datorită relansării turismului, iar situația pieței muncii a început să se îmbunătățească, chiar dacă persistă probleme structurale. Sistemul bancar a rămas stabil, iar creditele neperformante nu au crescut semnificativ în 2022 după expirarea, în 2021, a moratoriului privind împrumuturile adoptat în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Muntenegru a înregistrat unele progrese și este pregătit într-o măsură moderată să facă față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE. Ultimele două guverne au depus eforturi pentru a îmbunătăți capacitățile de inovare și pentru a pune bazele unei tranziții verzi și digitale, într-un efort de diversificare a producției restrânse a țării. În special, sunt în desfășurare proiecte moderne de telecomunicații și proiecte ambițioase în domeniul energiei verzi. Totuși, există în continuare lacune în ceea ce privește infrastructura, întrucât capacitățile administrative și financiare ale țării de a realiza investiții publice majore rămân limitate. Sistemul de învățământ se confruntă în continuare cu numeroase provocări din cauza unui deficit cronic de absolvenți în domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM). În plus, valoarea adăugată mică a produselor naționale, dimensiunea redusă a întreprinderilor locale și nivelul scăzut de participare la exporturi reprezintă obstacole în calea creșterii productivității și a competitivității întreprinderilor locale.

În ceea ce privește relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, Muntenegru menține, în general, relații bilaterale bune cu alte țări implicate în procesul de aderare din regiune și cu statele membre ale UE din vecinătate, caracterizate printr-o cooperare continuă și mai multe vizite la nivel înalt. Relațiile cu Serbia rămân dificile, dar ambele părți arată o mai mare disponibilitate de a relansa relațiile și de a depune eforturi în vederea abordării problemelor nesoluționate. În general, Muntenegru participă activ la cooperarea regională.

În ceea ce privește capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru al UE, Muntenegru a continuat demersurile de aliniere la acquis-ul UE în numeroase domenii, însă progresele înregistrate au fost în general limitate.

Clusterul „piața internă” este esențial pentru pregătirile efectuate de Muntenegru în vederea îndeplinirii cerințelor UE în acest domeniu și are o relevanță deosebită pentru integrarea timpurie și dezvoltarea pieței regionale comune. Toate cele nouă capitole sunt deschise, în fiecare capitol rămânând de îndeplinit anumite criterii de închidere. S-au înregistrat progrese în mai multe domenii din cadrul clusterului, în special în ceea ce privește: (i) supravegherea pieței, acreditarea și standardizarea; (ii) consolidarea capacității Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă în cadrul rețelei de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă; (iii) continuarea alinierii la Directiva privind serviciile; (iv) legislația în domeniul contabilității; (v) alinierea la acquis în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și (vi) transparența ajutoarelor de stat și dispunerea recuperării ajutoarelor de stat ilegale. Au avansat și stabilitatea sectorului bancar din Muntenegru, precum și alinierea legislativă privind protecția consumatorilor și adoptarea legislației de punere în aplicare privind protecția sănătății.

Clusterul „competitivitate și creștere favorabilă incluziunii” și reformele aferente au legături semnificative cu Programul de reformă economică al Muntenegrului. Toate cele opt capitole sunt deschise, fiind stabilite criterii de închidere pentru toate capitolele, cu excepția a două, și anume capitolele 25 (știință și cercetare) și 26 (educație și cultură), care sunt închise provizoriu. În fiecare dintre celelalte șase capitole rămân de îndeplinit criterii de închidere. S-au înregistrat unele progrese în diferite domenii, și anume în ceea ce privește alinierea la Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă, legislația fiscală și cooperarea administrativă și asistența reciprocă. De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare în continuare a politicii industriale revizuite. În schimb, progresele au fost lente în ceea ce privește pregătirile pentru aderarea la Convenția privind un regim de tranzit comun, acțiunile de punere în aplicare prevăzute în strategia de facilitare a comerțului pentru perioada 2018-2022 și punerea în practică a planului de acțiune pentru alinierea la acquis-ul UE privind politicile economice și monetare.

Clusterul „Agenda verde și conectivitate durabilă” se află în centrul Agendei verzi pentru Balcanii de Vest și este strâns legat de Programul de reformă economică al Muntenegrului și de Planul economic și de investiții al Comisiei. Toate cele patru capitole sunt deschise, în fiecare capitol rămânând de îndeplinit anumite criterii de închidere. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește crearea unei piețe funcționale a energiei pentru ziua următoare și pregătirea pentru aderarea la Memorandumul de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului. S­au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește revizuirea și punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare a transporturilor, în ceea ce privește gestionarea apelor și îmbunătățirea raportării referitoare la schimbările climatice.

Clusterul „resurse, agricultură și coeziune” cuprinde politici legate de fondurile structurale ale UE și de dezvoltarea capacității pentru asumarea responsabilităților aferente unui viitor stat membru al UE. Acesta cuprinde, de asemenea, unele dintre principalele domenii de politică esențiale pentru a asigura sisteme alimentare durabile și a ajuta comunitățile rurale să se dezvolte și să se diversifice din punct de vedere economic. Toate cele cinci capitole sunt deschise, în fiecare capitol rămânând de îndeplinit anumite criterii de închidere. S-au înregistrat progrese în diferite domenii, în special în agricultură, alimentație și pescuit, unde a existat un sprijin suplimentar pentru ca unitățile agricole și întreprinderile alimentare rurale să se alinieze la standardele UE, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a IPARD. În ceea ce privește dispozițiile financiare și bugetare, s-au înregistrat progrese prin îmbunătățirea coordonării și a gestionării resurselor proprii.

În ceea ce privește clusterul „relații externe”, Muntenegru a închis provizoriu capitolul 30 și trebuie să îndeplinească criteriul unic de închidere pentru capitolul 31. Muntenegru continuă să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive adoptate de UE în urma agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, țara își coordonează pozițiile cu cele ale UE, inclusiv în cadrul OMC, și menține o bună cooperare cu organizațiile internaționale. Se observă progrese în ceea ce privește adoptarea Legii privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, în conformitate cu acquis-ul UE, și ratificarea Protocolului adițional 6 la Acordul central european de comerț liber (CEFTA). Modelele de vot ale Muntenegrului privind criminalitatea informatică în cadrul Organizației Națiunilor Unite sunt pe deplin convergente cu poziția adoptată de UE și de statele sale membre. În domeniul migrației, Muntenegru a semnat o foaie de parcurs privind cooperarea cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (în prezent Agenția UE pentru Azil) și s-a alăturat, în calitate de membru observator, Rețelei europene de migrație, o rețea a UE de experți în materie de migrație și azil. Timpul de prelucrare a cererilor de azil a fost redus. Politica Muntenegrului în materie de vize nu este aliniată pe deplin aliniată la cea a UE, iar țara nu și-a încheiat încă programul de dobândire a cetățeniei prin investiție, în pofida recomandărilor anterioare și a angajamentelor luate în acest sens. Muntenegru este partenerul din Balcanii de Vest care găzduiește proporțional cel mai mare număr de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Țara a adoptat o decizie de acordare a unei protecții temporare de un an persoanelor care fug din Ucraina, în temeiul căreia s-au înregistrat până în prezent peste 5 552 de ucraineni, majoritatea femei și copii.

Serbia

În ceea ce privește criteriile politice, toți actorii politici relevanți au participat la alegerile parlamentare anticipate din 3 aprilie 2022, care au avut drept rezultat un Parlament mai pluralist. Totuși, peisajul politic și cel mediatic au rămas polarizate și au continuat să fie dominate de Partidul Progresist Sârb (SNS) și de președintele în exercițiu. Atât în Parlament, cât și în timpul campaniei electorale a continuat să fie utilizat un limbaj ofensator la adresa oponenților politici. Înainte de alegeri, o gamă largă de actori politici s-au angajat în dialogul dintre partide facilitat de Parlamentul European.

Alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate din aprilie 2022 s-au desfășurat într-o atmosferă în general calmă și pașnică, iar libertățile fundamentale au fost în mare parte respectate. Totuși, observatorii internaționali au constatat o serie de deficiențe. Potrivit raportului final al misiunii internaționale de observare a alegerilor, aceste deficiențe au condus la condiții de concurență inechitabile, fiind favorizați exponenții anteriori ai puterii. Este esențial să se dea curs pe deplin recomandărilor din partea Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și a organismelor Consiliului Europei – atât celor noi, cât și celor restante –, printr-un proces transparent, cu mult înainte de orice noi alegeri și cu implicarea și consultarea organizațiilor specializate ale societății civile.

La 1 august 2022 a fost constituit un nou Parlament, mai pluralist. Din cauza întârzierilor semnificative în finalizarea rezultatelor alegerilor, timp de peste cinci luni nu a existat activitate parlamentară, cu excepția învestirii președintelui. Parlamentul anterior s-a angajat în mod constructiv în dialogul dintre partide și în punerea în aplicare a măsurilor identificate în cadrul acestuia. Utilizarea procedurilor de urgență a rămas la aproximativ 9 %. Codul de conduită trebuie să fie utilizat mai eficient în prevenirea și sancționarea utilizării unui limbaj ofensator și inadecvat în Parlament.

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura o cooperare sistematică între guvern și societatea civilă. Pe teren trebuie să se creeze un mediu propice pentru dezvoltarea și finanțarea organizațiilor societății civile, întrucât au continuat atacurile verbale și campaniile de denigrare împotriva acestora.

Serbia este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește reforma administrației publice. În ansamblu, s-au înregistrat progrese limitate în acest domeniu în cursul perioadei de raportare, când a început punerea în aplicare a noului cadru strategic. În ceea ce privește managementul resurselor umane, aproximativ jumătate dintre posturile de conducere de nivel superior sunt în continuare ocupate pe bază ad-interim. În ceea ce privește elaborarea și coordonarea politicilor, nu există încă niciun mecanism care să verifice dacă observațiile Secretariatului pentru politici publice au fost incluse în versiunile finale ale proiectelor de legi și ale documentelor de politică prezentate spre aprobare guvernului. În ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, sunt necesare în continuare acțiuni prin care să se dea curs pe deplin recomandării privind un mecanism unic de stabilire a priorității tuturor investițiilor, indiferent de tipul și sursa lor de finanțare.

Serbia are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește sistemul judiciar. În ansamblu, în cursul perioadei de raportare s-au înregistrat unele progrese. Serbia a făcut un pas important în direcția consolidării independenței și responsabilității sistemului judiciar prin aprobarea unor modificări ale Constituției în acest sens în februarie 2022, împreună cu legea constituțională care stabilește etapele și termenele pentru punerea lor în aplicare. Comisia de la Veneția a fost consultată de două ori în cursul procesului de elaborare. Aceasta a constatat că procesul consultărilor publice a fost suficient de incluziv și de transparent. S-a dat curs majorității recomandărilor specifice ale Comisiei de la Veneția. Modificările prevăd că toate numirile judiciare (cu excepția viitorului procuror suprem) vor fi de competența viitorului Consiliu Superior al Magistraturii sau a Consiliului Superior al Procurorilor, ceea ce sporește garanțiile împotriva unei potențiale influențe politice. Pentru a asigura efectul practic al modificărilor constituționale, etapa următoare constă în adoptarea legislației de punere în aplicare relevante. În conformitate cu dreptul constituțional, această legislație ar trebui adoptată în termen de un an pentru legile judiciare și în termen de doi ani pentru alinierea tuturor celorlalte acte legislative relevante. În aprilie 2022 au fost înființate două grupuri de lucru la nivel de experți (unul pentru procurori, unul pentru instanțe), care au sarcina de a elabora legislația de punere în aplicare. Un prim set de proiecte de legi judiciare a fost finalizat în septembrie 2022 și a fost transmis Comisiei de la Veneția spre avizare. În decembrie 2021 au fost adoptate noua strategie privind resursele umane și planul de acțiune pentru punerea în aplicare. Acestea sunt în curs de implementare.

Serbia are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește combaterea corupției. În ansamblu, în cursul perioadei de raportare s-au înregistrat unele progrese, inclusiv în ceea ce privește recomandările de anul trecut. Recomandarea privind prevenirea corupției a fost pusă mai mult în aplicare, iar Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a concluzionat în martie 2022 că adoptarea modificărilor la Legea privind prevenirea corupției a eliminat deficiențele identificate anterior și este suficientă pentru a consolida cadrul care vizează prevenirea și combaterea conflictelor de interese ale membrilor Parlamentului, ale judecătorilor și ale procurorilor. Serbia trebuie să pregătească o nouă strategie anticorupție, însoțită de un plan de acțiune, și să instituie un mecanism de coordonare eficace pentru a îndeplini obiectivele de politică în materie de prevenire și de reprimare și pentru a combate în mod temeinic corupția. Numărul de trimiteri în judecată și de condamnări în primă instanță în cauzele de corupție la nivel înalt a crescut ușor. Serbia ar trebui să intensifice și mai mult acțiunile de prevenire și de reprimare a corupției. În special, ar trebui să sporească confiscarea definitivă a activelor legate de aceste cazuri. Sectoarele cele mai vulnerabile la corupție necesită evaluări specifice ale riscurilor și acțiuni speciale în acest sens.

În ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate, Serbia are un anumit nivel de pregătire. În cursul perioadei de raportare s-au înregistrat progrese limitate. Numărul de investigații noi și de condamnări definitive a crescut în 2021 comparativ cu 2020, însă numărul de trimiteri în judecată și de condamnări în primă instanță a scăzut. Numărul de spețe în care au loc sechestrări și confiscări definitive de active este încă redus. Confiscarea extinsă nu este aplicată în mod sistematic. S-au îmbunătățit totuși nivelul de înțelegere și abordarea investigațiilor, ceea ce ar trebui să conducă la rezultate mai bune în viitor. Serbia ar trebui să treacă de la o abordare centrată pe cazuri individuale la o strategie împotriva organizațiilor criminale și de la concentrarea pe cazuri de importanță scăzută sau medie la cazuri de anvergură, care să vizeze desființarea organizațiilor mari răspândite la nivel internațional și confiscarea activelor.

Cadrul legislativ și instituțional pentru respectarea drepturilor fundamentale este în mare măsură instituit în Serbia. Țara a adoptat noi strategii privind combaterea discriminării și incluziunea romilor, precum și planuri de acțiune privind egalitatea de gen și incluziunea romilor. Planurile de acțiune și finanțarea aferentă în alte domenii trebuiau să fie instituite în iulie 2021 (violența împotriva femeilor) și aprilie 2022 (combaterea discriminării; dezinstituționalizarea), fiind în prezent întârziate. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a respecta Legea privind sistemul de planificare, care impune ca planurile de acțiune să fie adoptate în termen de trei luni de la adoptarea strategiilor aferente. Serbia trebuie să consolideze instituțiile din domeniul drepturilor omului prin alocarea resurselor financiare și umane necesare și prin instituirea unor proceduri care să asigure respectarea măsurilor Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv a măsurilor provizorii. În septembrie 2022, marșul Europride a fost găzduit pentru prima dată în Balcanii de Vest, la Belgrad. Ruta Europride a fost interzisă, iar desfășurarea marșului a fost incertă până în ultimul moment. Ca motivație a deciziei lor, autoritățile au invocat preocupări în materie de siguranță legate de amenințările din partea grupurilor de extremă dreaptă. De asemenea, a fost interzisă o demonstrație anti-Europride și antioccidentală. În cele din urmă, la 17 septembrie 2022 a avut loc un marș pe o rută mai scurtă, fără incidente majore. Un număr mare de agenți de aplicare a legii i-au asigurat protecția, dar cu toate acestea au fost raportate unele cazuri de violență împotriva participanților. Perioada anterioară marșului a fost marcată de incertitudine juridică și politică. Comunicările autorităților au fost contradictorii, existând anunțuri la nivel înalt conform cărora marșul va fi interzis în totalitate, urmate de o interdicție privind ruta marșului emisă de Ministerul de Interne. Alți politicieni de nivel înalt s-au adresat Conferinței Europride privind drepturile omului și au organizat o recepție înaintea marșului. Deși autoritățile au ținut legătura cu organizatorii pentru a găsi o soluție, acestea nu și-au asumat angajamente cu privire la acordarea unei autorizații oficiale pentru desfășurarea paradei.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, nu s-au înregistrat progrese în cursul perioadei de raportare. Cele două grupuri de lucru privind siguranța jurnaliștilor au continuat să se reunească. În mai multe cazuri de atacuri și amenințări, polițiștii și procurorii au reacționat rapid, inclusiv datorită coordonării facilitate prin intermediul grupurilor respective. Totuși, cazurile de amenințări și violență împotriva jurnaliștilor rămân un motiv de îngrijorare și este necesar ca mediul general pentru exercitarea libertății de exprimare fără obstacole să fie consolidat în continuare în practică. Punerea în aplicare a strategiei privind mass-media a înregistrat întârzieri din ce în ce mai mari, afectând chiar și cele mai importante măsuri, cum ar fi modificarea Legii privind informarea publică și mass-media și a Legii privind mass-media electronică. În iulie 2022, organismul de reglementare a mass-mediei electronice (Regulatory Body for Electronic Media – REM) a atribuit toate cele patru frecvențe naționale, pentru o perioadă de opt ani, acelorași canale de televiziune ca în perioada anterioară, în cursul căreia toate canalele respective au primit avertismente din partea REM ca urmare a încălcării obligațiilor legale. În august 2022 a fost publicată o cerere de acordare a unei a cincea licențe; procesul ar trebui să fie gestionat în mod transparent, respectând principiul pluralismului mass-mediei prevăzut în Directiva serviciilor mass-media audiovizuale. În raportul său final din 19 august 2022 privind alegerile din aprilie, ODIHR a constatat că „radiodifuzorii publici naționali au acoperit în mod echitabil activitățile de campanie ale tuturor concurenților, dar au oferit o amplă acoperire de știri necritice funcționarilor publici care erau și candidați. Mijloacele de radiodifuziune private cu acoperire națională au prezentat campania electorală fără o contribuție editorială semnificativă și și-au concentrat știrile asupra oficialilor de stat.” ODIHR a constatat, de asemenea, că „în ciuda mandatului său de a supraveghea mass-media, REM a rămas în general pasiv în perioada campaniei”.

În ceea ce privește criteriile economice, Serbia se află între un nivel de pregătire bun și unul moderat și a înregistrat unele progrese în dezvoltarea unei economii de piață funcționale. După o contracție relativ ușoară în 2020, economia Serbiei s-a redresat puternic în 2021, urmând o oarecare încetinire în prima jumătate a anului 2022. După ce au scăzut în 2020, dezechilibrele externe au început să se accentueze în a doua jumătate a anului 2021, în special din cauza importurilor mari de energie. Inflația prețurilor de consum a crescut în a doua jumătate a anului 2021, fiind cauzată în principal de prețurile energiei și alimentelor, ceea ce a determinat banca centrală să înceapă să își înăsprească politicile. Stabilitatea sectorului bancar a fost menținută, iar creșterea creditării a rămas robustă, în pofida eliminării treptate a măsurilor de creștere a lichidităților. Redresarea economică și reducerea măsurilor de sprijin bugetar au contribuit la îmbunătățirea substanțială a soldului bugetar în 2021, în pofida unei creșteri suplimentare a cheltuielilor de capital. Ușoara creștere a ratei șomajului în 2021 a reflectat în special o creștere a participării pe piața forței de muncă ca parte a redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește reformele administrației fiscale și privatizarea întreprinderilor deținute de stat, însă alte reforme structurale majore ale administrației publice și ale guvernanței întreprinderilor deținute de stat au continuat să avanseze lent, prelungind ineficiențele de lungă durată și sporind presiunea fiscală. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea regulilor politicii fiscal-bugetare în vederea ancorării acestei politici. Statul păstrează un rol puternic în economie, iar sectorul privat este subdezvoltat și afectat de deficiențele legate de statul de drept, în special de corupția și ineficiența sistemului judiciar, precum și de asigurarea unei concurențe loiale. Recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare parțial.

Serbia a înregistrat unele progrese în pregătirea pentru a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE. Structura economiei s-a îmbunătățit și mai mult, iar integrarea economică în UE a rămas la un nivel ridicat. Totuși, în pofida câtorva progrese, calitatea și relevanța educației și a formării nu corespund pe deplin nevoilor de pe piața muncii. Investițiile publice au continuat să crească cu scopul de a remedia lacunele grave în materie de infrastructură după mulți ani de investiții insuficiente. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) se confruntă în continuare cu o serie de provocări, inclusiv cu condiții de concurență inechitabile în comparație cu întreprinderile mari și cu investitorii străini. Recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare parțial.

În ceea ce privește relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, în ansamblu Serbia și­a menținut angajamentul de a îmbunătăți relațiile bilaterale cu alte țări candidate și potențial candidate și cu statele membre ale UE din vecinătate. Totuși, în relațiile cu Croația se înregistrează tensiuni din ce în ce mai mari, cu altercații politice ocazionale. Relațiile cu Muntenegru rămân dificile, dar ambele părți au arătat o mai mare disponibilitate de a relansa relațiile și de a depune eforturi în vederea abordării problemelor nesoluționate. În general, Serbia participă activ la cooperarea regională.

Dialogul facilitat de UE privind normalizarea relațiilor cu Kosovo a continuat pe tot parcursul perioadei de raportare, vând loc cu regularitate reuniuni lunare la nivel de negociatori-șefi și o reuniune la nivel înalt la Bruxelles în data de 18 august 2022. Nu s-au înregistrat încă progrese concrete în negocierile privind acordul de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic, însă în cadrul reuniunii la nivel înalt președintele Vučić și prim-ministrul Kurti au convenit asupra unor reuniuni regulate la nivelul liderilor în vederea avansării negocierilor. Kosovo și Serbia sunt acum îndemnate să se angajeze în mod constructiv și să progreseze în negocierile privind acordul de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic, fără alte întârzieri. Încheierea unui astfel de acord este urgentă și esențială pentru ca Serbia și Kosovo să poată avansa fiecare pe calea sa europeană.

În ceea ce privește capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru al UE, Serbia a continuat activitățile de aliniere la acquis-ul UE în numeroase domenii, în special în ceea ce privește dreptul societăților comerciale, drepturile de proprietate intelectuală, cercetarea și inovarea și controlul financiar.

Clusterul „piața internă” este esențial pentru pregătirile efectuate de Serbia în vederea îndeplinirii cerințelor pieței interne a UE și are o relevanță deosebită pentru integrarea timpurie și pentru dezvoltarea pieței regionale comune. S-au înregistrat progrese în mai multe domenii din cadrul clusterului, în special în ceea ce privește: alinierea legislativă în domeniul dreptului societăților comerciale; libera circulație a lucrătorilor, prin coordonarea sistemelor de securitate socială; și alinierea legislativă privind libera circulație a mărfurilor.

Clusterul „competitivitate și creștere favorabilă incluziunii” are legături semnificative cu Programul de reformă economică al Serbiei. S-au înregistrat progrese în unele domenii din cadrul acestui cluster, în special: politica socială și ocuparea forței de muncă, prin măsuri în direcția instituirii Garanției pentru tineret; politica economică și monetară, prin îmbunătățirea procesului bugetar; politica industrială a întreprinderilor, prin intermediul unui plan de acțiune pentru strategia privind proprietatea statului și gestionarea entităților comerciale deținute de Republica Serbia, precum și prin crearea portalului de consultare electronică; dezvoltarea științifică și tehnologică, prin intermediul noii strategii de dezvoltare a ecosistemului de întreprinderi nou-înființate; și educația, prin măsuri menite să asigure conformitatea sistemului de asigurare a calității în învățământul superior cu recomandările Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA).

Clusterul „Agenda verde și conectivitatea durabilă” se află în centrul Agendei verzi pentru Balcanii de Vest 1 și este strâns legat de Programul de reformă economică al Serbiei și de Planul economic și de investiții al Comisiei 2 . Clusterul și toate capitolele conexe au fost deschise în decembrie 2021, după ce Serbia a îndeplinit celelalte cerințe, și anume adoptarea unor planuri de acțiune privind stocurile de petrol și separarea dreptului de proprietate în sectorul gazelor. În ansamblu, s-au înregistrat progrese limitate, cu excepția rețelelor transeuropene, în cazul cărora Serbia a avansat în ceea ce privește modernizarea infrastructurii sale, demarând lucrările la interconexiunea de gaze Serbia-Bulgaria, un proiect foarte important din punct de vedere strategic pentru Serbia și Europa. 

Clusterul „resurse, agricultură și coeziune” cuprinde politici legate de fondurile structurale ale UE și de dezvoltarea capacității pentru asumarea responsabilităților aferente unui viitor stat membru al UE. Acesta cuprinde, de asemenea, unele dintre principalele domenii de politică esențiale pentru a asigura sisteme alimentare durabile și a ajuta comunitățile rurale să se dezvolte și să se diversifice din punct de vedere economic. Două din cinci capitole sunt deschise (capitolele 13 și 33), în fiecare capitol rămânând de îndeplinit anumite criterii de închidere. Comisia a apreciat că au fost îndeplinite criteriile de deschidere pentru capitolele 11 și 22, dar Serbia nu a îndeplinit încă toate cele trei criterii de deschidere pentru capitolul 12. S-au înregistrat progrese limitate în anumite domenii, de exemplu: prezentarea programului IPARD III pentru perioada 2021-2027; adoptarea și punerea în aplicare a legii privind produsele de protecție a plantelor; clasificarea unităților din sectorul alimentar și a unităților care manipulează subproduse de origine animală; dispoziții financiare și bugetare în ceea ce privește domeniile de politică subiacente care afectează funcționarea corectă a sistemului de resurse proprii; și politica regională în ceea ce privește gestiunea financiară.

În ceea ce privește clusterul „relații externe”, Serbia nu a finalizat încă procesul de aderare la Organizația Mondială a Comerțului, care este unul dintre criteriile de deschidere pentru capitolul 30. De asemenea, Serbia ar trebui să se abțină de la introducerea unor măsuri unilaterale de restricționare a comerțului fără consultarea prealabilă a Comisiei, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul ASA. În urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, Serbia nu s-a aliniat la măsurile restrictive adoptate de UE împotriva Rusiei și nici la majoritatea declarațiilor Înaltului Reprezentant în numele UE cu privire la această chestiune. Prin urmare, rata de aliniere a Serbiei la declarațiile relevante făcute de Înaltul Reprezentant în numele UE și la deciziile Consiliului a scăzut de la 64 % în 2021 la 45 % în august 2022. O serie de acțiuni și declarații ale Serbiei contravin pozițiilor de politică externă ale UE. Ar trebui ca Serbia să își îndeplinească cu prioritate angajamentul de a se alinia progresiv la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive ale Uniunii, în conformitate cu cadrul de negociere UE-Serbia.

Serbia a continuat să contribuie la gestionarea fluxurilor de migrație mixtă către UE, cooperând în mod eficace cu vecinii săi și cu statele membre ale UE. Au continuat eforturile de a găzdui și de a integra un număr semnificativ de resortisanți ai țărilor terțe, cu sprijinul UE. La 17 martie 2022, Serbia a decis să acorde protecție temporară timp de un an cetățenilor ucraineni care au fugit din calea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, țara a continuat să pună în aplicare în mod eficace strategia privind gestionarea integrată a frontierelor și planul de acțiune aferent. Serbia nu a luat măsuri pentru a se alinia la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau de securitate pentru UE, astfel cum se recomandă în Raportul Comisiei din august 2021 din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Macedonia de Nord

Perioada de raportare a fost caracterizată de eforturi intense, care au condus la începerea procesului de negociere a aderării. Organizarea primei Conferințe interguvernamentale în iulie 2022 a reprezentat un moment istoric și a marcat o nouă etapă a procesului de aderare a Macedoniei de Nord la UE. Aceasta a constituit o recunoaștere clară a hotărârii Macedoniei de Nord de a pune în aplicare reformele legate de aderarea la UE.

În ceea ce privește criteriile politice, Macedonia de Nord și-a continuat eforturile de consolidare a democrației și a statului de drept, în pofida unor provocări. Țara și-a demonstrat angajamentul de a continua să obțină rezultate în domenii-cheie legate de elementele fundamentale. În octombrie 2021 au avut loc alegeri locale. Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) a apreciat că acestea au fost competitive și că libertățile fundamentale au fost respectate pe scară largă. Totuși, în perioada de raportare s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește abordarea recomandărilor restante formulate de OSCE/ODIHR și de Comisia de la Veneția. Astfel cum s-a menționat în rapoartele anterioare, legislația electorală ar trebui revizuită în mod cuprinzător pentru a elimina inconsecvențele existente, iar legile relevante trebuie adoptate în timp util, în mod incluziv și transparent, cu mult înainte de următoarele alegeri. În acest sens, autoritățile trebuie să își intensifice eforturile și să dea dovadă de voință politică pentru a îmbunătăți în continuare procesul electoral.

Activitatea Parlamentului a fost afectată de polarizarea politică, care a întârziat adoptarea multor acte legislative. În urma unor dezbateri intense, Parlamentul a adoptat concluzii cu privire la propunerea care pregătește terenul pentru deschiderea negocierilor de aderare. Parlamentul trebuie să aibă un rol activ și pozitiv în procesul de negociere a aderării la UE. Sunt necesare cu prioritate eforturi comune și prompte din partea tuturor părților pentru a consolida rolul Parlamentului ca forum de dialog politic constructiv, în special în ceea ce privește agenda de reforme în vederea aderării la UE. Parlamentul și guvernul s-au angajat să inițieze și să realizeze cu prioritate modificările constituționale relevante, în vederea includerii în Constituție a cetățenilor care trăiesc în interiorul granițelor statului. Sunt necesare o planificare corespunzătoare și consultări adecvate pentru a limita utilizarea procedurilor accelerate, astfel încât să se obțină un control și o consultare eficace cu privire la legislație. Supravegherea executivului prin intermediul întrebărilor parlamentare adresate miniștrilor ar trebui să se desfășoare cu mai multă regularitate. Propunerile de reformă internă a Parlamentului, convenite în cadrul celei de a treia runde a „Dialogului Jean Monnet” de la începutul anului 2020, ar trebui să fie puse în aplicare fără întârziere. A continuat să fie stabilită răspunderea penală a celor care au orchestrat sau au comis violențe în atacul asupra Parlamentului din 27 aprilie 2017, inclusiv prin hotărâri pronunțate în a doua instanță. Guvernul a continuat să lucreze la agenda de reforme legate de aderarea la UE și la abordarea consecințelor pandemiei de COVID-19 și ale războiului din Ucraina. Sunt necesare eforturi decisive pentru a impulsiona reformele și pentru a avansa în procesul de negociere a aderării la UE. Este necesar să se pună un accent deosebit pe asigurarea punerii în aplicare efective a legislației existente, mai degrabă decât pe lansarea unor inițiative ad-hoc. Relațiile interetnice au rămas stabile, iar Acordul-cadru de la Ohrid a continuat să fie pus în aplicare.

Organizațiile societății civile continuă să își desfășoare activitatea într-un mediu favorabil, inclusiv prin adoptarea strategiei de cooperare cu societatea civilă și de dezvoltare a acesteia pentru perioada 2022-2024. Societatea civilă a continuat să joace un rol important în procesele decizionale și în monitorizarea activităților statului. Totuși, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți transparența procesului de elaborare a politicilor și caracterul incluziv al proceselor de consultare. Cadrul juridic și cel financiar trebuie îmbunătățite în continuare și puse în practică.

Macedonia de Nord a pus în aplicare o reformă cuprinzătoare a serviciilor sale de informații. Cu toate acestea, țara trebuie să consolideze capacitatea de supraveghere a serviciilor de informații de către Parlament.

Macedonia de Nord rămâne pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește reforma administrației publice. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut. A fost adoptat noul program de reformă a gestiunii finanțelor publice pentru perioada 2022-2025. Totuși, a fost amânată adoptarea legislației privind organizarea și funcționarea organismelor administrative de stat și a noului cadru juridic pentru managementul resurselor umane (revizuirea Legii privind funcționarii din administrație și a Legii privind angajații din administrația publică, precum și o nouă lege privind funcțiile de conducere de nivel superior). Noul cadru urmărește să îmbunătățească managementul resurselor umane în întreaga administrație și să ofere asigurări mai puternice privind recrutarea, promovarea și concedierea pe bază de merit, inclusiv în cazul personalului de conducere de nivel superior. În septembrie 2022 a fost adoptată noua lege organică a bugetului. Comisia de Stat pentru Prevenirea Corupției a fost proactivă în abordarea cazurilor de presupus nepotism și influență politică în procesul de recrutare a angajaților din sectorul public și în numirea membrilor consiliilor de supraveghere și de administrație.

Sistemul judiciar al Macedoniei de Nord a atins un anumit nivel de pregătire/este pregătit într-o măsură moderată. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește sistemul judiciar, prin punerea în aplicare constantă a strategiei de reformă judiciară, dându-se curs astfel recomandărilor formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de experți la nivel înalt pentru problemele sistemice din domeniul statului de drept. A început pregătirea unei noi strategii de reformă judiciară, într-o manieră incluzivă, pe baza lecțiilor învățate din experiența anterioară. A continuat punerea în aplicare a planului de acțiune actualizat privind strategia de reformă judiciară, dar trebuie să devină mai sistematică. Magistrații și-au demonstrat angajamentul față de protejarea integrității și a independenței sistemului judiciar. Ritmul de punere în aplicare a strategiilor privind resursele umane pentru sistemul judiciar și parchet trebuie accelerat. Instituțiile judiciare continuă să aplice consecvent noile norme privind numirea, promovarea, disciplinarea și demiterea judecătorilor și a procurorilor. La instanțele superioare, promovările s­au confruntat cu întârzieri, iar pensionările programate au scăzut și mai mult numărul judecătorilor și procurorilor. Consiliul Judiciar și Consiliul Procurorilor au continuat punerea în aplicare a planurilor strategice. Orice nou proiect de lege privind Academia pentru Judecători și Procurori ar trebui să mențină academia ca punct de intrare unic în sistemul judiciar și în procuratură și ar trebui să asigure un acces echitabil și transparent la aceste profesii. Au fost întreprinse lucrări de modernizare a sistemului informatic prin care vor fi puse în practică dispozițiile Legii privind gestionarea fluxului de cauze, pentru distribuirea automată și aleatorie a cauzelor în instanțe, prin intermediul sistemului informatic automatizat de gestionare a cauzelor de pe rolul instanțelor (ACCMIS).

Macedonia de Nord a atins un anumit nivel de pregătire/este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției. S-au înregistrat unele progrese, pe măsură ce țara a continuat să își îmbunătățească performanța în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și judecarea mai multor cazuri de corupție, inclusiv la nivel înalt. Cazurile deschise de fostul Parchet Special au continuat să avanseze, stabilindu-se răspunderea pentru interceptările ilegale ale comunicațiilor. Într-o serie de cauze au fost pronunțate hotărâri în primă instanță. În conformitate cu recomandările din anii anteriori, Comisia de Stat pentru Prevenirea Corupției (SCPC) a fost proactivă în ceea ce privește furnizarea de orientări de politică instituțiilor publice în legătură cu prevenirea corupției și a deschis mai multe cazuri, inclusiv împotriva unor înalți funcționari. Ar trebui să se dea curs în totalitate concluziilor rapoartelor sale periodice. Eforturile de îmbunătățire a funcționării SCPC ar trebui să continue cu o alocare suplimentară de resurse financiare și umane. Ar trebui să fie puse resurse umane și financiare suplimentare la dispoziția parchetului, a centrelor de investigație și a unităților de aplicare a legii responsabile cu investigarea cazurilor de corupție. Sectoarele cele mai vulnerabile la corupție necesită evaluări specifice ale riscurilor și acțiuni speciale în acest sens.

Macedonia de Nord are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește combaterea criminalității organizate. Țara a înregistrat unele progrese, în principal în ceea ce privește cooperarea operațională cu partenerii internaționali, precum și în ceea ce privește îmbunătățirea coordonării activităților de combatere a criminalității organizate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți eficacitatea autorităților de asigurare a respectării legii în combaterea anumitor forme de infracționalitate, precum spălarea banilor și infracțiunile economice. Trebuie consolidate centrele de investigație din cadrul Parchetului de instanță, pentru a-și atinge obiectivele de creștere a eficienței investigațiilor și de îmbunătățire a coordonării între procurori, poliție și alte organisme relevante.

S-au făcut unele progrese în ceea ce privește combaterea terorismului și prevenirea/combaterea extremismului violent, în conformitate cu obiectivele stabilite în planul de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest și în acordul bilateral de punere în aplicare. În 2021 a fost adoptată o strategie națională de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (2021-2023). Ar trebui continuate acțiunile de reintegrare și resocializare a persoanelor returnate, precum și cele privind deradicalizarea în închisori.

Cadrul juridic privind protecția drepturilor fundamentale este în mare măsură conform cu standardele europene. Procesul de dezinstituționalizare înregistrează progrese în ceea ce privește relocarea persoanelor cu handicap în cadrul îngrijirii în comunitate. Ministerul Muncii și Politicii Sociale continuă să investească în servicii comunitare, inclusiv pentru sprijinirea victimelor violenței de gen. Este deosebit de important să se pună în aplicare toate dispozițiile Legii privind prevenirea și protecția împotriva violenței contra femeilor și a violenței domestice. Se pot observa îmbunătățiri continue în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen și respectarea drepturilor femeilor. Recomandărilor formulate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii în ceea ce privește tratamentul deținuților și al persoanelor condamnate nu li s-a dat curs în mod adecvat. Trebuie îmbunătățită punerea în aplicare a legislației privind discursurile de incitare la ură și a planului național de acțiune pentru dispozițiile Convenției de la Istanbul. Mecanismul de supraveghere externă civilă asupra poliției nu este încă pe deplin funcțional și nu include reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

Macedonia de Nord a atins un anumit nivel de pregătire/este pregătită într-o măsură moderată în domeniul libertății de exprimare. În ansamblu, țara a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare în ceea ce privește abordarea recomandărilor anterioare. Contextul general este favorabil libertății mass-mediei și permite prezentarea în mod critic a evenimentelor de către mass-media, însă au existat unele tensiuni în timpul alegerilor locale din 2021. Acțiunile de autoreglementare a mass-mediei ar trebui să fie reluate și să producă rezultate practice în ceea ce privește promovarea standardelor profesionale în domeniul jurnalismului. Este necesară o mai mare transparență cu privire la publicitatea în mass-media a instituțiilor de stat și a partidelor politice. Autoritățile trebuie să își intensifice eforturile de reformare a serviciului public de radiodifuziune, asigurând independența, standardele profesionale și sustenabilitatea financiară a acestuia. Procesul de reformă a serviciului public de radiodifuziune, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare pe cinci ani, este limitat de întârzierile înregistrate în numirea membrilor consiliului său de programare. Consiliul Agenției pentru servicii mass-media audio și audiovizuale nu a fost încă numit. Nici drepturile jurnaliștilor în materie de muncă nu au fost încă abordate.

În ceea ce privește cooperarea regională, Macedonia de Nord a menținut relații bune cu alte țări implicate în procesul de aderare și a continuat să se implice în inițiative regionale. Acordurile bilaterale existente, printre care Acordul de la Prespa dintre Macedonia de Nord și Grecia, precum și Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria, trebuie să fie puse în aplicare cu bună-credință de către toate părțile.

În ceea ce privește criteriile economice, Macedonia de Nord a înregistrat unele progrese și a atins un bun nivel de pregătire pe planul dezvoltării unei economii de piață funcționale. În 2021, economia s-a redresat în mare măsură în urma pandemiei de COVID-19. Guvernul a continuat să pună în aplicare măsuri de sprijin bugetar pentru a contribui la redresare. Datorită creșterii veniturilor fiscale, deficitul bugetar a scăzut la 5,4 % din PIB în 2021, iar nivelurile datoriei s-au stabilizat după o creștere semnificativă în 2020. Odată cu accelerarea creșterii prețurilor la alimente și energie la începutul anului 2022, guvernul a adoptat un nou set de măsuri fiscale pentru a limita impactul negativ asupra economiei, deși măsurile fiscale ar fi putut fi mai bine direcționate. Banca centrală și-a înăsprit politicile, având în vedere creșterea presiunilor inflaționiste. Reformele importante de politică menite să îmbunătățească guvernanța fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice au stagnat. După mari întârzieri, noua lege organică a bugetului, care prevede norme fiscale și un consiliu fiscal, a fost adoptată de Parlament la jumătatea lunii septembrie. Gestionarea investițiilor publice necesită îmbunătățiri suplimentare. Sectorul bancar a rămas solid. Măsurile de reglementare menite să reducă cerințele în materie de împrumuturi au fost eliminate treptat în 2021. Mediul de afaceri continuă să fie înfrânat de amploarea economiei informale și de progresele lente în ceea ce privește raționalizarea taxelor parafiscale.

Macedonia de Nord a înregistrat unele progrese și este pregătită într-o măsură moderată să facă față presiunii concurențiale și forțelor de piață din UE. Integrarea cu UE în domeniul comerțului și al investițiilor a rămas la un nivel ridicat în 2021, în pofida restricțiilor de deplasare a persoanelor și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare pe plan intern și în țările care sunt parteneri comerciali. A crescut și mai mult ponderea produselor cu valoare ridicată în cadrul exporturilor. S-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește îmbunătățirea educației și formării profesionale, dar persistă deficite majore la nivelul competențelor necesare pentru a satisface nevoile pieței forței de muncă, ceea ce determină o tranziție îndelungată de la școală la muncă. Aceste aspecte, precum și lacunele mari în ceea ce privește infrastructura din sectorul transporturilor și al energiei, investițiile și cheltuielile pentru inovare scăzute frânează potențialul de creștere al țării. Digitalizarea economiei avansează, dar competitivitatea întreprinderilor naționale ar putea fi îmbunătățită printr-o ofertă mai largă de servicii publice electronice.

În ceea ce privește capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de stat membru, Macedonia de Nord este pregătită într-o măsură moderată în majoritatea domeniilor incluse în clusterul 2 „piața internă”, și anume libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor, proprietatea intelectuală, politica în domeniul concurenței, serviciile financiare și protecția consumatorilor și a sănătății. Țara a atins un nivel bun de pregătire în ceea ce privește dreptul societăților comerciale, deși se află încă într-un stadiu incipient în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor. În cursul perioadei de raportare, Macedonia de Nord a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor și unele progrese în ceea ce privește dreptul societăților comerciale și serviciile financiare. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește politica în domeniul concurenței. În general, în anul următor vor fi necesare mai multe progrese în domeniile incluse în acest cluster, care va contribui la pregătirile efectuate de Macedonia de Nord în vederea îndeplinirii cerințelor pieței interne a UE. Demersurile din cadrul acestui cluster sunt extrem de relevante pentru dezvoltarea pieței regionale comune.

În ansamblu, Macedonia de Nord este pregătită într-o măsură moderată în majoritatea domeniilor incluse în clusterul 3 privind competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, mai precis în următoarele domenii: transformarea digitală și mass-media, fiscalitatea, politica privind întreprinderile și industria, educația și cultura și politica economică și monetară. Țara a atins un nivel bun de pregătire în domeniul științei și cercetării și în cel al uniunii vamale. S-au înregistrat unele progrese în majoritatea domeniilor acoperite de acest cluster. S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în domeniul politicii economice și monetare, în urma adoptării Legii organice a bugetului în septembrie 2022. Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special în domeniile în care s-au înregistrat progrese limitate, cum ar fi transformarea digitală și mass-media, precum și educația și cultura.

În cazul clusterului 4 „Agenda verde și conectivitatea durabilă”, Macedonia de Nord a atins un nivel bun de pregătire în ceea ce privește rețelele transeuropene. Țara are un nivel moderat de pregătire în ceea ce privește energia și politica în domeniul transporturilor și a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul mediului și al schimbărilor climatice. În domeniul mediului și al schimbărilor climatice s-au înregistrat unele progrese. Sunt necesare eforturi substanțiale în domeniile în care s-au înregistrat progrese limitate, cum ar fi în ceea ce privește energia, politica în domeniul transporturilor și rețelele transeuropene. În perioada următoare, țara trebuie să accelereze punerea în aplicare a Planului economic și de investiții și a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest.

Macedonia de Nord este pregătită într-o măsură moderată în majoritatea domeniilor incluse în clusterul 5 privind resursele, agricultura și coeziunea. Țara a atins un nivel bun de pregătire în domeniul siguranței alimentare și în cel al politicii veterinare și fitosanitare și se află într-un stadiu incipient de pregătire în ceea ce privește dispozițiile financiare și bugetare. În cursul perioadei de raportare, s-au înregistrat unele progrese în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, precum și în ceea ce privește siguranța alimentară și politica veterinară și fitosanitară. Totuși, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniile în care progresele înregistrate au fost limitate sau inexistente, cum ar fi pescuitul, dispozițiile financiare și bugetare, precum și politica regională și coordonarea instrumentelor structurale.

În ceea ce privește clusterul 6 privind relațiile externe, Macedonia de Nord este pregătită într-o măsură moderată în domeniul relațiilor externe și a atins un nivel bun de pregătire în ceea ce privește politica externă și de securitate comună. În cursul perioadei de raportare, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește politica comercială comună. Macedonia de Nord a înregistrat progrese foarte bune prin alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a UE, în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Procedând astfel, Macedonia de Nord a demonstrat că poate fi un partener de încredere.

Macedonia de Nord este în continuare una dintre principalele rute de tranzit pentru mișcarea migratorie și continuă să joace un rol constructiv în gestionarea fluxurilor de migrație mixtă. Țara cooperează în mod eficace cu țările vecine și cu statele membre ale UE, inclusiv cu agenții invitați din statele membre ale UE pe teren. Au continuat eforturile de a asigura servicii și condiții de viață de bază pentru toți migranții aflați pe teritoriul țării. Înregistrarea migranților și stabilirea adecvată de profiluri axate pe protecție rămân prioritare și trebuie efectuate într-un mod mai sistematic. În august 2022, Comisia a negociat cu Macedonia de Nord un acord privind statutul care ar permite Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) să trimită în această țară corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european. Se preconizează că acordul va fi semnat înainte de sfârșitul anului. Macedonia de Nord ar trebui să adopte o abordare mai sistematică în ceea ce privește combaterea introducerii ilegale de migranți.

Albania

În ceea ce privește criteriile politice, în noua legislatură, rezultată în urma alegerilor din 2021 care au avut loc ca urmare a acordului transpartinic din 5 iunie 2020, membrii aleși ai celor mai mari partide de opoziție și-au preluat locurile în parlament. Parlamentul a ales noul președinte al republicii. Conflictul intern din cadrul celui mai mare partid de opoziție (DP) a afectat viața parlamentară. În ceea ce privește reformele orientate către aderarea la UE, Parlamentul a adoptat o prelungire constituțională limitată în timp a mandatului organismelor de verificare și nouă legi care vizează alinierea la acquis-ul UE. Guvernul a pus în continuare accentul pe reformele legate de parcursul țării către aderarea la UE și și-a consolidat structura de coordonare pentru integrarea în UE, dar trebuie să înregistreze mai multe progrese în ceea ce privește agenda de reforme legate de aderarea la UE, împreună cu opoziția și cu toate segmentele societății. Înființarea mai multor agenții guvernamentale în jurul cabinetului prim-ministrului, fără un cadru de coordonare cuprinzător și fără o atenție sistematică acordată liniilor de supraveghere și de raportare, ridică semne de întrebare în ceea ce privește standardele administrației publice. Urmează să fie adoptată o nouă strategie de descentralizare pentru perioada de după 2022, iar consultarea în amonte la nivel local va fi esențială. În pofida unor îmbunătățiri legate de finanțare, s­au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a foii de parcurs privind crearea unui mediu propice pentru societatea civilă.

Albania este pregătită într-o măsură moderată în domeniul reformei administrației publice. Țara a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea capacității ministerelor de resort de a pune în aplicare evaluări ale impactului reglementărilor și de a organiza consultări publice. Au început pregătirile pentru reforma salarială și a fost extinsă automatizarea sistemului de salarii. A continuat punerea în aplicare a strategiei de reformă a administrației publice pentru perioada 2015-2022 și a strategiilor de reformă a gestiunii finanțelor publice pentru perioada 2014-2022. Sistemele informatice pentru planificarea integrată nu sunt încă pe deplin funcționale. Cu toate acestea, au continuat să fie create organisme subordonate ministerelor (agenții) fără un cadru de coordonare cuprinzător, fără o atenție sistematică acordată supravegherii sau fără linii clare de raportare. Acest lucru a agravat suplimentar și problema sarcinilor încredințate personalului angajat în temeiul Codului muncii, în locul funcționarilor publici. Dispozițiile privind recrutarea pe bază de merit din legislația privind funcția publică nu au fost încă puse în aplicare pe deplin, în special pentru posturile de conducere. Numărul serviciilor furnizate online a continuat să crească, dar acest lucru ridică și semne de întrebare cu privire la accesul echitabil pentru cetățenii cu competențe digitale limitate.

Sistemul judiciar din Albania a atins un nivel moderat de pregătire. A continuat reforma cuprinzătoare a justiției, ceea ce a dus la progrese satisfăcătoare în ansamblu. La Curtea Constituțională au fost numiți doi noi judecători, în martie și septembrie 2022, ceea ce a îmbunătățit și mai mult capacitatea instanței de a-și îndeplini mandatul. De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește Înalta Curte, care are în prezent 15 judecători în funcție, ceea ce a făcut posibile reducerea numărului de cauze pendinte pentru prima dată în șase ani, începerea unui proces de unificare a jurisprudenței și numirea de judecători la Curtea Constituțională. În cadrul Înaltei Curți sunt prevăzute și alte numiri. Totuși, procedurile îndelungate, rata scăzută de soluționare a cauzelor și numărul mare de cauze nesoluționate continuă să aibă un impact negativ asupra eficienței sistemului judiciar. Pentru a remedia aceste probleme, în urma consultărilor a fost adoptată o nouă hartă judiciară. Sunt necesare în continuare eforturi suplimentare pentru punerea sa în aplicare, precum și pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a cauzelor și a sistemului de formare pentru magistrați.

Reevaluarea temporară a tuturor judecătorilor și procurorilor (procesul de verificare) a continuat să avanseze într-un ritm susținut. Sub egida Comisiei Europene, Operațiunea internațională de monitorizare a continuat să supravegheze acest proces în mod independent. Până la 12 septembrie, instituțiile de verificare finalizaseră 554 de cauze în primă instanță. Aproximativ 64 % dintre dosarele de verificare prelucrate până în prezent au dus la concedieri, demisii sau încetarea mandatului magistraților verificați. Instituțiile de verificare trebuie să continue să sesizeze Ministerul Public cu privire la cazurile în care există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni.

Structura specializată pentru combaterea corupției și a criminalității organizate (SPAK), formată din Parchetul Special (SPO) și Biroul Național de Investigații (NBI), și-a continuat activitatea. După o creștere bugetară în 2021, SPO cuprinde în prezent 17 procurori și este în proces de recrutare a opt investigatori financiari, iar NBI și-a atins capacitatea operațională deplină, având 60 de investigatori după o a doua rundă de recrutare.

Albania are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește combaterea corupției. Țara și-a continuat eforturile de valorificare a palmaresului de investigații, urmăriri penale și condamnări în lupta împotriva corupției și a obținut unele rezultate. Aceste eforturi trebuie să continue. Totuși, sunt necesare în continuare o mai mare voință politică, eforturi structurate suplimentare și resurse și competențe adecvate. Instanța SPAK a pronunțat mai multe decizii definitive importante privind înalți funcționari de stat, printre care un fost ministru de interne și un fost procuror general. Deși verificarea membrilor sistemului judiciar este un proces administrativ, aceasta continuă să aducă rezultate în lupta împotriva corupției în cadrul sistemului judiciar. În cadrul Ministerului Justiției a fost creată o nouă Direcție Generală Anticorupție. În ansamblu, în pofida înregistrării unor progrese, corupția rămâne un motiv serios de îngrijorare. Creșterea numărului de condamnări definitive ale unor înalți funcționari rămâne o prioritate importantă pentru combaterea în continuare a unei culturi a impunității. Sectoarele cele mai vulnerabile la corupție necesită o evaluare specifică a riscurilor și măsuri speciale în acest sens.

Albania are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut. Cooperarea puternică și fructuoasă cu statele membre ale UE, cu Europol și cu Eurojust a condus la rezultate tangibile. Albania a continuat să își demonstreze angajamentul de a combate producția și traficul de canabis. S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește sechestrarea și confiscarea activelor legate de criminalitatea organizată. Acest efort trebuie să continue în viitor. De asemenea, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a asigura un număr mai mare de urmăriri penale și de condamnări definitive, în special la nivel înalt. Combaterea criminalității informatice, a traficului de persoane și a spălării banilor rămân domenii în care sunt necesare rezultate suplimentare. Fenomenul abuzului sexual online asupra copiilor rămâne un motiv de îngrijorare. S-au înregistrat progrese constante în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune al Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), menit să îmbunătățească eficacitatea în domeniul combaterii spălării banilor, însă Albania a rămas pe lista jurisdicțiilor care fac obiectul unei monitorizări sporite. Procedurile penale trebuie să fie însoțite sistematic de investigații financiare. Albania a adoptat o nouă strategie națională transsectorială de combatere a terorismului, însoțită de un plan de acțiune, în decembrie 2020.

În ceea ce privește drepturile fundamentale, Albania respectă, în general, instrumentele internaționale privind drepturile omului și a ratificat majoritatea convențiilor internaționale referitoare la protecția drepturilor fundamentale. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește utilizarea alternativelor la detenție și, în special, dezvoltarea serviciului de probațiune, care rămâne pe deplin operațional, inclusiv pentru delincvenții minori. Albania a adoptat un nou plan de acțiune pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer (LGBTIQ), care include măsuri de combatere a discriminării, de îmbunătățire a accesului la servicii și de aprobare a legii privind recunoașterea juridică a genului, precum și un plan național de acțiune pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor și a egiptenilor. Sunt necesare eforturi sporite de consolidare a drepturilor de proprietate prin înregistrarea și digitalizarea datelor cadastrale; acest sector rămâne expus corupției, în timp ce procesul de compensare a stagnat. În ceea ce privește protecția minorităților naționale, Albania a adoptat un nou act legislativ de punere în aplicare care creează un fond pentru proiectele societății civile în sprijinul drepturilor minorităților. Totuși, adoptarea celorlalte acte legislative de punere în aplicare, inclusiv pe cele privind libertatea de autoidentificare ca membru al unei minorități naționale și utilizarea limbilor minoritare, nu este încă finalizată. Au continuat pregătirile pentru recensământul îndelung așteptat al populației și al locuințelor, inclusiv prin recensăminte pilot în zonele cu populație minoritară, însă recensământul a fost amânat pentru 2023. Trebuie luate măsuri suplimentare pentru a consolida protecția datelor și pentru a alinia legislația națională la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) al UE.

Albania are un anumit nivel de pregătire/este pregătită într-o măsură moderată în domeniul libertății de exprimare. În cursul perioadei de raportare nu s-au înregistrat progrese. Intersectarea intereselor de afaceri cu cele politice a continuat să afecteze independența mass-mediei și calitatea jurnalismului. Dezinformarea este recurentă, inclusiv prin campanii de denigrare, în special în mass-media online, a cărei autoreglementare trebuie asigurată. Atmosfera caracterizată de atacuri verbale, campanii de denigrare și acte de intimidare împotriva jurnaliștilor nu s-a îmbunătățit. Orice modificare a Legii privind mass-media trebuie să fie în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și trebuie prezentată organizațiilor mass-media în vederea consultării. Este în continuare important să se asigure că mass-media are acces direct și transparent la instituțiile guvernamentale și la activitățile acestora. Trebuie îmbunătățită performanța în materie de reglementare a Autorității de reglementare în domeniul audiovizualului (AMA), iar independența și resursele serviciului public de radiodifuziune ar trebui consolidate.

Albania a adoptat o nouă strategie națională privind egalitatea de gen, cu un buget îmbunătățit, și își continuă eforturile de a asigura o finanțare adecvată din partea statului pentru a o pune în aplicare la nivel central și local. Sunt necesare eforturi pentru a se asigura că, la nivel central și local, toate strategiile naționale integrează perspectiva de gen și cheltuiesc bugetul în moduri care țin seama de gen. În ceea ce privește cetățenia, Albania ar trebui să se abțină de la crearea unui sistem de acordare a cetățeniei prin investiție (pașapoarte de aur), deoarece acesta ar prezenta riscuri în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului, corupția și infiltrarea criminalității organizate și ar fi incompatibil cu acquis-ul UE.

În ceea ce privește migrația, cadrul juridic din acest domeniu este în mare măsură aliniat la acquis-ul UE, dar trebuie să fie actualizat și să ofere un cadru clar pentru gestionarea și coordonarea migrației. Numărul migranților aflați în situație ilegală reținuți în Albania în 2021 a scăzut cu aproximativ 15 % în comparație cu 2020. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește trimiterile la procedura de azil și punerea în aplicare a procedurilor de returnare în conformitate cu cadrul juridic. Politica Albaniei în materie de vize ar trebui aliniată la politica UE.

Numărul cetățenilor albanezi care depun cereri de azil în statele membre ale UE rămâne mai mic decât vârful din 2015, dar a crescut semnificativ în vara anului 2021, așadar necesită încă eforturi continue și susținute. Au continuat dialogul și cooperarea cu țările cele mai afectate, pe lângă verificări amănunțite la frontieră și acțiuni de sensibilizare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg din regimul de călătorii fără viză. Albania ar trebui să abordeze în continuare fenomenul minorilor neînsoțiți. Comisia monitorizează îndeaproape această tendință în cadrul mecanismului de monitorizare ulterior liberalizării vizelor.

În ceea ce privește criteriile economice, Albania a înregistrat progrese satisfăcătoare și este pregătită într-o măsură moderată pentru dezvoltarea unei economii de piață funcționale. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei, a deficitului bugetar și a ponderii datoriei publice a fost mai mic decât se preconizase, dar războiul Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat creșteri ale prețurilor și reducerea schimburilor comerciale. Marja de manevră bugetară rămâne limitată. Reformele legate de venituri au progresat, dar cheltuielile cu investițiile rămân scăzute. Revizuirile bugetare frecvente slăbesc credibilitatea fiscală. Inflația a crescut peste pragul stabilit. Digitalizarea sporită a serviciilor publice, incluziunea financiară și inspecția muncii au adus beneficii mediului de afaceri și au crescut gradul de oficializare a activităților economice, dar economia informală rămâne semnificativă. Consultarea publică rămâne deficitară. Albania a înregistrat unele progrese și are un anumit nivel de pregătire pentru a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE. S-au îmbunătățit infrastructura din sectorul energiei și al transporturilor, digitalizarea și educația, dar know-how-ul antreprenorial și tehnologic rămâne scăzut, cu nevoi nesatisfăcute de investiții în capitalul uman și fizic, cu lacune în materie de competențe și de educație și cu cheltuieli scăzute pentru cercetare și dezvoltare. Diversificarea redusă a exporturilor sporește vulnerabilitatea la șocurile externe. Integrarea regională și exporturile au crescut, dar nu au atins potențialul maxim.

În ceea ce privește achizițiile publice, Albania este pregătită într-o măsură moderată și a înregistrat progrese satisfăcătoare, în special prin adoptarea mai multor acte legislative de punere în aplicare și prin lansarea unui sistem electronic de contestații și reclamații. În ceea ce privește statisticile, Albania este, de asemenea, pregătită într-o măsură moderată și a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește alinierea la standardele SEC 2010, precum și publicarea și transmiterea mai rapidă către Eurostat, însă Legea privind recensământul populației a fost amânată din nou. Albania este pregătită într-o măsură moderată în majoritatea domeniilor legate de controlul financiar, înregistrând unele progrese în special în ceea ce privește controlul financiar intern public și auditul intern.

Albania este pregătită într-o măsură moderată în majoritatea domeniilor legate de piața internă, și anume libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor, dreptul societăților comerciale și politica în domeniul concurenței. Același lucru este valabil și pentru serviciile financiare și legislația privind proprietatea intelectuală, ambele fiind capitole în care s-au înregistrat progrese satisfăcătoare datorită reducerii creditelor neperformante și adoptării legislației privind drepturile de autor și drepturile de proprietate industrială. Albania a înregistrat unele progrese în ceea ce privește adoptarea unei noi legi privind străinii, precum și prin completarea unora dintre recomandările raportului Moneyval. Totuși, în ceea ce privește politica în domeniul concurenței, autoritatea responsabilă cu ajutoarele de stat trebuie să fie independentă și să dispună de suficiente resurse. În ceea ce privește protecția consumatorilor și a sănătății, pregătirile se află într-un stadiu incipient, înregistrându-se progrese limitate.

Albania a atins un nivel moderat de pregătire în multe domenii legate de competitivitate și creștere favorabilă incluziunii, și anume transformarea digitală și mass-media, fiscalitate, politica economică și monetară, politica privind întreprinderile și industria, educație și cultură. Același lucru este valabil și pentru uniunea vamală, în cadrul căreia se aplică regulile de origine paneuromediteraneene, iar organismele implicate în combaterea contrabandei și a mărfurilor contrafăcute sunt mai puternice și cooperează mai bine. Adoptarea unei amnistii fiscale și penale împotriva recomandărilor UE și ale Comitetului Moneyval ar putea periclita progresele în acest domeniu, precum și lupta împotriva spălării banilor. Albania are un anumit nivel de pregătire în domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă, precum și în domeniul cercetării și inovării. S-au înregistrat unele progrese în domeniul educației, în special prin adoptarea noii Strategii naționale pentru educație și a Planului de acțiune 2021-2026, dar progresele în domeniul politicii economice și monetare au fost limitate.

În ceea ce privește Agenda verde și conectivitatea durabilă, Albania este pregătită într-o măsură moderată în domeniul energiei, al mediului și al schimbărilor climatice. Țara are un anumit nivel de pregătire în domeniul politicii transporturilor și al rețelelor transeuropene și au înregistrat unele progrese în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor energetice și de transport. Albania a înregistrat progrese în domeniul protecției civile și este pregătită să adere la mecanismul de protecție civilă al Uniunii. În celelalte domenii ale acestui cluster s-au înregistrat progrese limitate, iar eforturile continue de remediere a problemelor legate de controlul statului de pavilion al navelor și de aliniere a legislației trebuie să continue. S-au înregistrat progrese limitate în alinierea în continuare la acquis-ul UE privind gestionarea apei, substanțele chimice și infracțiunile împotriva mediului. Impactul investițiilor strategice asupra biodiversității și a protecției naturii necesită atenție. Acest cluster și reformele aferente au legături semnificative cu Programul de reformă economică al Albaniei, cu Planul economic și de investiții al Comisiei și cu Agenda verde pentru Balcanii de Vest, aprobată de Albania în decembrie 2020.

Albania are un anumit nivel de pregătire în majoritatea domeniilor legate de resurse, agricultură și coeziune, care cuprind agricultura și dezvoltarea rurală, siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară, pescuitul și dispozițiile financiare și bugetare. Țara este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește politica regională și coordonarea instrumentelor structurale. Albania a înregistrat unele progrese în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, în special prin crearea unui registru al exploatațiilor agricole și prin îmbunătățirea capacității administrative pentru dezvoltarea rurală. S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în domeniul pescuitului, odată cu operaționalizarea continuă a sistemului de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit (VMS) și cu alocarea de resurse umane pentru monitorizarea și raportarea activităților navelor de pescuit. În calitate de parte contractantă la Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), Albania pune în aplicare pe deplin recomandările privind efortul de pescuit. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește dispozițiile financiare și bugetare. Totuși, progresele au fost limitate în ceea ce privește siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară, politica regională și coordonarea instrumentelor structurale. În acest sens, trebuie îmbunătățită coordonarea dintre agenții în ceea ce privește asistența pentru preaderare și trebuie remediate problemele legate de capacitatea de planificare strategică, de punere în aplicare și de monitorizare a proiectelor de infrastructură din cadrul Planului economic și de investiții.

Albania a atins un nivel bun de pregătire în ceea ce privește relațiile externe și politica externă, de securitate și apărare. În ceea ce privește capitolul de negocieri privind relațiile externe, Albania a înregistrat unele progrese pe măsură ce a continuat să alinieze legislația în domeniul bunurilor cu dublă utilizare și să pună în aplicare protocoalele adiționale la CEFTA. În ceea ce privește politica externă și de securitate comună a UE, Albania a rămas aliniată pe deplin la toate deciziile și declarațiile relevante ale UE, inclusiv la măsurile restrictive adoptate de UE în urma agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei. În calitate de membru nepermanent din ianuarie 2022, Albania s-a implicat activ, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, în promovarea și apărarea ordinii internaționale bazate pe norme.

Bosnia și Herțegovina

În ceea ce privește criteriile politice, partidele cu sediul în entitatea Republika Srpska au blocat instituțiile legislative și executive de la nivel de stat până în primăvara anului 2022, ceea ce a dus la o stagnare aproape completă a reformelor în perioada respectivă. Guvernul entității federale a rămas în funcție pentru întregul mandat 2018-2022, în regim de interimat. Pe parcursul unei părți semnificative a perioadei de raportare, entitatea Republika Srpska a urmărit să preia în mod unilateral competențele statului (inclusiv în ceea ce privește fiscalitatea, sistemul judiciar, apărarea și securitatea) și să desființeze instituțiile statului, punând în pericol perspectiva de aderare a țării la UE, astfel cum se menționează în avizul Comisiei. Au fost luate unele măsuri legislative pentru a retrage entitatea Republika Srpska din principalele organisme ale statului și pentru a înființa organisme paralele la nivelul entității; aceste legi sunt suspendate și fac obiectul unui control constituțional.

Partidele parlamentare nu au putut conveni asupra unei soluții de reforme constituționale și electorale pentru a alinia Constituția la Convenția europeană a drepturilor omului, respectând hotărârea Sejdić-Finci și hotărârile conexe, în pofida facilitării intense a discuțiilor de către UE și SUA. Modificările menite să îmbunătățească standardele electorale au fost respinse în Parlament. Mai multe hotărâri ale Curții Constituționale nu au fost încă puse în practică pe deplin. Consiliul de Miniștri nu a luat nicio măsură pentru a dezvolta un program național de adoptare a acquis-ului UE. Din cauza obstrucționării politice, Ministerul Finanțelor și Trezoreriei a împiedicat buna organizare a alegerilor din octombrie 2022 prin nepunerea la dispoziție a fondurilor necesare. La 2 octombrie au avut loc alegeri generale; potrivit constatărilor preliminare ale OSCE/ODIHR, acestea au fost în general competitive și bine organizate, însă marcate de neîncredere în instituțiile publice și de o retorică ce încurajează dezbinarea etnică. În aceeași zi, Înaltul Reprezentant a impus modificări semnificative ale Constituției entității federale și ale legii electorale a Bosniei și Herțegovinei, menite să abordeze o serie de aspecte legate de funcționalitate și de formarea în timp util a autorităților. Nu s-au înregistrat progrese cu privire la asigurarea unui mediu favorabil societății civile. Autoritățile și partidele entității Republika Srpska au pledat pentru o poziție neutră cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, contestând alinierea țării la declarațiile UE și obstrucționând punerea în aplicare deplină a măsurilor restrictive împotriva Rusiei. Președinția a ratificat mai multe acorduri internaționale, printre care pe cele privind programele IPA III, Orizont și Europa creativă, precum și mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Bosnia și Herțegovina se află într-un stadiu incipient de pregătire și a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reforma administrației publice (RAP). În special, au fost luate măsuri pozitive în domeniul gestionării finanțelor publice: (i) a fost adoptată o strategie cuprinzătoare și la nivel național de gestionare a finanțelor publice (GFP), care acum trebuie pusă în aplicare; (ii) fiecare nivel de guvernare a început punerea în aplicare a strategiilor GFP; (iii) instituțiile de stat au îmbunătățit unele cursuri de formare profesională; și (iv) entitatea federală și-a modificat procedurile administrative. Totuși, lipsa unui organism decizional politic care să conducă reforma administrației publice și punerea în aplicare insuficientă a planului de acțiune și a capacităților de promovare a agendei RAP subminează buna funcționare a administrației publice la toate nivelurile de guvernare. Legile privind funcția publică nu sunt armonizate între ele și cu principiile meritocrației, iar monitorizarea managementului resurselor umane nu permite verificarea eventualelor nereguli. În conformitate cu prioritatea-cheie 14 din aviz, țara trebuie să finalizeze etapele esențiale ale reformei administrației publice prin asigurarea unei funcții publice profesioniste și depolitizate și a unei abordări coordonate la nivel național a procesului de elaborare a politicilor, instituind în același timp un organism decizional politic care să conducă RAP.

Bosnia și Herțegovina se află într-un stadiu incipient de pregătire în ceea ce privește sistemul judiciar. În perioada de raportare nu s-au înregistrat progrese în această privință. Independența și imparțialitatea sistemului judiciar nu s-au îmbunătățit. Autoritățile executive și legislative nu au adoptat garanții suplimentare. Există în continuare inconsecvențe și o marjă de apreciere prea largă în aplicarea normelor privind numirea, responsabilitatea disciplinară, avansarea în carieră și conflictele de interese ale judecătorilor și procurorilor. În cursul perioadei de raportare, procurorul-șef al Bosniei și Herțegovinei și procurorul-șef al Republicii Srpska au fost retrogradați pentru abateri disciplinare. Parlamentul a respins modificările privind integritatea la Legea privind Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor (HJPC), care ar crea un sistem credibil și riguros de verificare a situațiilor financiare ale titularilor de funcții judiciare. Entitatea Republika Srpska a lansat o inițiativă legislativă pentru înființarea unui consiliu judiciar și de urmărire penală separat la nivelul entității respective; dacă ar fi adoptată, aceasta ar încălca ordinea juridică și constituțională. Sunt necesare măsuri urgente pentru a restabili încrederea publicului în sistemul judiciar și pentru a consolida integritatea acestuia. Lipsa angajamentului politic față de reforma sistemului judiciar și funcționarea defectuoasă a sistemului judiciar au continuat să submineze exercitarea drepturilor de către cetățeni și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate.

Bosnia și Herțegovina se află într-un stadiu incipient/are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției și a criminalității organizate. În perioada de raportare nu s-au înregistrat progrese în această privință. Parlamentul a respins o lege privind conflictul de interese. Liderii politici și instituțiile judiciare nu au reușit să combată corupția larg răspândită și au blocat în mod activ progresele, ceea ce a dus la stagnare pe termen lung și la apariția unor semne tot mai importante de acaparare politică. Lipsa cronică a progreselor la toate nivelurile crește riscul de regres. Liderii politici și instituțiile judiciare trebuie să remedieze de urgență situația. Deși în perioada de raportare au existat unele puneri sub acuzare în contextul unor sentințe de corupție la nivel înalt, rezultatele generale privind prevenirea și reprimarea corupției (inclusiv la nivel înalt) rămân nesemnificative, din cauza ineficienței operaționale și a ingerințelor politice. Există deficiențe sistemice cu privire la cooperarea operativă dintre autoritățile de aplicare a legii care combat criminalitatea organizată, din cauza legislației penale nearmonizate, a slabei coordonări instituționale și a schimbului foarte limitat de informații. Organizațiile infracționale care operează în țară profită de lacunele legislative și administrative. Poliția este vulnerabilă la imixtiune politică. De asemenea, investigațiile financiare și confiscările de active sunt în mare parte ineficace. O abordare proactivă rămâne fundamentală pentru combaterea infiltrării infracționale în sistemul politic, juridic și economic. Punctul de contact pentru cooperarea cu Europol nu este încă operațional; în prezent se desfășoară etapele pregătitoare. Nu există cooperare sistematică cu Eurojust. Bosnia și Herțegovina trebuie să își continue eforturile de combatere a terorismului și a traficului de droguri și să își sporească capacitatea de a face acest lucru. Trebuie adoptată de urgență o nouă lege privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, în conformitate cu acquis-ul UE.

Deși cadrul legislativ și instituțional privind drepturile fundamentale este în mare parte instituit, nu există un cadru strategic cuprinzător. Adoptarea planurilor de acțiune pentru incluziunea socială a romilor în aprilie 2022 și privind drepturile persoanelor LGBTIQ în iulie 2022 reprezintă măsuri pozitive în acest sens. Sunt încă necesare reforme semnificative pentru a garanta că toți cetățenii își pot exercita drepturile politice și pentru a asigura o educație nediscriminatorie, incluzivă și de calitate pentru toți, inclusiv prin depășirea practicii „două școli sub același acoperiș”. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește garantarea libertății de exprimare și a mass-mediei prin protejarea jurnaliștilor împotriva amenințărilor și a violenței și prin asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de radiodifuziune. Există în continuare probleme în ceea ce privește libertatea de întrunire, în special în entitatea Republica Srpska.

Bosnia și Herțegovina a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți gestionarea migrației. Ministerul Securității a continuat eforturile de îmbunătățire a coordonării cu autoritățile locale și a stimulat cooperarea internațională. Persistă însă deficiențe majore care continuă să submineze furnizarea asistenței necesare. Bosnia și Herțegovina trebuie să adopte de urgență strategia și planul de acțiune privind migrația, să își intensifice eforturile de asigurare a accesului la azil și să consolideze gestionarea frontierelor.

În ceea ce privește criteriile economice, Bosnia și Herțegovina se află încă într-un stadiu incipient al înființării unei economii de piață funcționale. Cooperarea și coordonarea procesului de elaborare a politicilor economice la nivel de stat și între entități s-au deteriorat și mai mult. Prin urmare, piața internă a țării rămâne fragmentată. Programul de reformă economică al țării nu conține suficiente măsuri credibile la nivel național pentru a aborda provocările structurale majore de ordine economic. Acestea se referă la mediul de afaceri, la economia informală, la întreprinderile publice, la tranziția verde și digitală și la șomaj. În ansamblu, performanța economică a țării rămâne sub potențialul său, deoarece procesul de elaborare a politicilor este frânat de impasul politic, de orientarea pe termen prea scurt și de faptul că nu se pune accentul pe măsuri de politică menite să consolideze creșterea economică.

Bosnia și Herțegovina rămâne într-un stadiu incipient în ceea ce privește capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE și nu a înregistrat progrese semnificative în acest domeniu. Calitatea educației a rămas scăzută și nu s-au luat măsuri suficiente pentru îmbunătățirea infrastructurii din sectorul transporturilor și al energiei. Atât sectorul comerțului, cât și cel al transporturilor au crescut din punctul de vedere al importanței economice relative (ca valoare adăugată), ca răspuns la cererea externă puternică, în timp ce dimensiunea sectorului public în economie a scăzut ușor din același punct de vedere.

Bosnia și Herțegovina se află într-un stadiu incipient/are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din aderarea la UE. Este nevoie de o accelerare semnificativă a alinierii la acquis-ul UE, precum și de punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației necesare. În cursul perioadei de raportare nu s-au înregistrat progrese ori s­au înregistrat progrese limitate cu privire la diferite capitole ale acquis-ului UE.

Bosnia și Herțegovina are un anumit nivel de pregătire și a înregistrat unele progrese în domeniul achizițiilor publice, întrucât modificările adoptate în luna august au aliniat și mai mult legislația la acquis-ul UE. Acesta este un prim pas important în direcția angajamentelor asumate la 12 iunie și contribuie la abordarea priorității-cheie 7. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește statisticile; pregătirile pentru următorul recensământ aproape că nu au înregistrat progrese, iar producerea de statistici macroeconomice continuă să se abată de la acquis-ul UE. S­au făcut unele progrese în ceea ce privește controlul financiar intern public, ambele entități adoptând strategii în acest sens.

Sunt necesare demersuri majore pentru alinierea cadrului legal la acquis-ul UE privind piața internă (libera circulație a mărfurilor, a lucrătorilor, a serviciilor și a capitalurilor, dreptul societăților comerciale, proprietatea intelectuală, politica în domeniul concurenței și serviciile financiare, protecția consumatorilor și a sănătății). Bosnia și Herțegovina a înregistrat progrese limitate sau nu a înregistrat niciun progres în cadrul acestui cluster. Procedurile și legislația care diferă de la o entitate la alta creează obstacole în calea competitivității și a creșterii economice. Bosnia și Herțegovina ar trebui să consolideze stabilitatea financiară prin îmbunătățirea coordonării între autoritățile relevante și prin instituirea unui fond de stabilitate financiară ca parte a cadrului de rezoluție bancară. Acest cluster este esențial pentru pregătirile țării în vederea îndeplinirii cerințelor pieței unice a UE și este foarte important pentru integrarea timpurie și dezvoltarea pieței regionale comune.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat progrese limitate sau nu a înregistrat niciun progres în majoritatea domeniilor legate de competitivitate și creșterea favorabile incluziunii (fiscalitate, transformarea digitală și mass-media, politica socială și ocuparea forței de muncă, politica privind întreprinderile și industria, știință și cercetare, educație și cultură) și a înregistrat unele progrese în domeniul uniunii vamale. S-au înregistrat regrese în alte domenii (politica economică și monetară), în care țara se află într-un stadiu incipient sau are un anumit nivel de pregătire. Aceste domenii au legături semnificative cu programul de reformă economică al țării. Bosnia și Herțegovina trebuie să introducă reforme socioeconomice pentru a remedia deficiențele structurale (inclusiv competitivitatea scăzută și șomajul ridicat) și impactul pandemiei de COVID-19.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese sau progrese limitate în ceea ce privește clusterul privind Agenda verde și conectivitatea durabilă, cu privire la care țara se află într-un stadiu incipient în ceea ce privește energia, mediul și schimbările climatice. Bosnia și Herțegovina are un anumit nivel de pregătire în domeniul transporturilor și al rețelelor transeuropene. Sunt necesare măsuri suplimentare cu privire la măsurile de reformă în materie de conectivitate și alinierea la regulamentele privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și rețelele transeuropene de energie (TEN-E). Tranziția verde și conectivitatea durabilă sunt esențiale pentru integrarea economică în regiune și cu UE. Trebuie accelerată punerea în aplicare a Planului economic 3 și de investiții și a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest 4 . Bosnia și Herțegovina și-a îmbunătățit în mod semnificativ sistemul de protecție civilă și a demonstrat un angajament clar în domeniul gestionării dezastrelor; în septembrie 2022, țara a aderat la mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) în calitate de membru cu drepturi depline.

Bosnia și Herțegovina nu a făcut niciun progres în domeniile legate de resurse, agricultură și coeziune (agricultura și dezvoltarea rurală, siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară, pescuitul și dispozițiile financiare și bugetare), în aceste domenii pregătirea aflându-se în general într-un stadiu incipient. Țara trebuie să își intensifice eforturile de pregătire și adoptare a unei strategii de dezvoltare rurală la nivel național pentru perioada de după 2021, să își alinieze legislația privind siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară și să își consolideze capacitățile administrative. De asemenea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a pregăti și adopta o strategie la nivel național privind pescuitul și acvacultura și pentru a armoniza colectarea datelor. În plus, Bosnia și Herțegovina ar trebui să înceapă pregătirea unei strategii de dezvoltare regională la nivel național.

Bosnia și Herțegovina are un anumit nivel de pregătire și a înregistrat unele progrese în ceea ce privește clusterul privind relațiile externe, în special prin îmbunătățirea alinierii sale la declarațiile de politică externă și la măsurile restrictive ale UE, gradul de aliniere ajungând la 81 % până la sfârșitul lunii august 2022. Țara trebuie să pună în aplicare protocoalele adiționale la Acordul central european de comerț liber (CEFTA) referitoare la facilitarea schimburilor comerciale și la comerț și servicii, precum și să adopte rapid protocolul adițional privind soluționarea litigiilor. Bosnia și Herțegovina a continuat să participe în mod activ la cooperarea regională și la menținerea relațiilor de bună vecinătate.

În 2021, Bosnia și Herțegovina a beneficiat de 73 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare 2021-2027 (IPA III), oferind sprijin programelor privind migrația și gestionarea frontierelor, procesul electoral, energia, transporturile, ocuparea forței de muncă și protecția socială, precum și sectorul privat și dezvoltarea regională. Acest prim set de programe, completat de un pachet de programe multinaționale, contribuie în mod semnificativ la demararea punerii în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest și a Agendei verzi. Adoptarea unor strategii sectoriale la nivel național rămâne o cerință esențială pentru ca Bosnia și Herțegovina să beneficieze pe deplin de finanțarea IPA în viitor.

Kosovo

Perioada de raportare s-a suprapus cu primul an complet de mandat al guvernului condus de Vetëvendosje. Kosovo s-a bucurat de stabilitate politică, guvernul deținând o majoritate solidă în Adunare.

Activitatea Adunării a continuat să fie afectată de atmosfera politică polarizată și de dificultățile întâmpinate în atingerea cvorumului decizional, chiar dacă guvernul se bazează pe o majoritate puternică. Acest lucru este cauzat parțial de gestionarea deficitară a agendei legislative de către majoritate, dar și de faptul că membrii opoziției (parlamentarii) din cadrul Adunării s-au abținut de la vot pentru a împiedica adoptarea legislației.

Alegerile locale din 2021 au fost, în general, bine organizate, transparente și competitive. Procesul electoral din Kosovo trebuie în continuare consolidat în mod cuprinzător, pentru a se remedia deficiențele cronice de pe perioada întregului ciclu electoral, identificate în misiunile succesive de observare a alegerilor desfășurate de UE începând din 2014.

Situația din nordul Kosovo rămâne dificilă, în special în ceea ce privește corupția, 
criminalitatea organizată și condițiile pentru libertatea de exprimare.

Există un anumit nivel de pregătire în domeniul reformei administrației publice, dar s-au înregistrat progrese limitate în acest domeniu. Merită menționat că s-au lat unele măsuri pozitive esențiale prin elaborarea de strategii generale privind reforma administrației publice (RAP) și gestionarea finanțelor publice (GFP) pentru perioada 2022-2026, prin adoptarea unei legislații care să continue cu primul val de raționalizare a agențiilor publice și prin inițierea elaborării unei noi legi salariale. S-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului legislativ existent pentru reforma administrației publice. 

Kosovo se află încă într-un stadiu incipient în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem judiciar funcțional. Deși s-au înregistrat unele progrese, administrarea generală a justiției continuă să fie lentă, ineficientă și vulnerabilă la influențe necuvenite. S-au luat măsuri pentru a începe punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune privind statul de drept și pentru a reforma cadrul legislativ care reglementează sistemul de urmărire penală, prin modificarea Legii privind Consiliul Procurorilor din Kosovo. Reforma justiției ar trebui abordată în primul rând prin îmbunătățirea punerii în aplicare a instrumentelor existente pentru a proteja integritatea, independența și eficiența sistemului judiciar. Este binevenit angajamentul guvernului de a pune pe deplin în aplicare avizul Comisiei de la Veneția referitor la documentul de prezentare privind verificarea judecătorilor și procurorilor, în strânsă cooperare cu UE.

Kosovo se află într-un stadiu incipient/are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește combaterea corupției. În cursul perioadei de raportare, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește adoptarea unei legislații anticorupție semnificative. Este necesar să se îmbunătățească punerea în aplicare a cadrului juridic general. Sunt necesare eforturi susținute pentru a se efectua investigații mai proactive și a se ajunge la hotărâri judecătorești definitive și la confiscarea definitivă a activelor. În pofida eforturilor depuse deja, este nevoie de o voință politică puternică pentru a continua combaterea eficace a riscurilor de corupție sistemică și de un răspuns solid al justiției penale la cazurile de mare corupție.

Kosovo se află într-un stadiu incipient de pregătire în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și a înregistrat progrese limitate în investigarea și urmărirea penală a cazurilor de criminalitate organizată. Instrumentele puternice prevăzute de Codul penal și de Legea privind prerogativele extinse pentru confiscarea activelor nu sunt încă utilizate pe deplin. Au avut loc o serie de operațiuni încununate de succes care au vizat criminalitatea organizată, implicând cooperarea internațională și transfrontalieră. Combaterea criminalității organizate în nordul Kosovo continuă să fie dificilă.

S-au înregistrat unele progrese în combaterea terorismului și în prevenirea și combaterea extremismului violent, în conformitate cu obiectivele stabilite în Acordul UE-Kosovo de punere în aplicare a planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest. Eforturile autorităților din Kosovo trebuie să fie mai eficace pentru a combate spălarea banilor, iar legea relevantă ar trebui aliniată la acquis-ul UE și la standardele internaționale. În linii mari, cadrul juridic garantează protecția drepturilor omului și a drepturilor fundamentale în conformitate cu standardele europene. Kosovo și-a demonstrat angajamentul față de abordarea inegalității de gen. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a garanta în mod efectiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv ale minorității rome 5 și ashkali și ale persoanelor strămutate, pentru a asigura egalitatea de gen în practică și pentru a promova protecția patrimoniului cultural. Lipsa unor instrucțiuni administrative pentru punerea în aplicare a legii privind protecția copilului împiedică realizarea de progrese suplimentare în acest domeniu. În ceea ce privește libertatea de exprimare, Kosovo are un anumit nivel de pregătire și beneficiază de un peisaj mediatic pluralist și dinamic. Totuși, există în continuare preocupări cu privire la campaniile de denigrare publică, la amenințările și atacurile fizice la adresa jurnaliștilor. Lipsa autosustenabilității financiare face ca mass-media, inclusiv organismul public de radiodifuziune, să fie vulnerabilă la interesele politice și de afaceri.

Autoritățile din Kosovo au continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește gestionarea migrației. Guvernanța migrației și azilul ar trebui consolidate în continuare.

Kosovo a înregistrat unele progrese în ceea ce privește criteriile economice și se află într-un stadiu incipient al dezvoltării unei economii de piață funcționale. Economia a demonstrat reziliență în timpul pandemiei. Cu toate acestea, problemele structurale cronicizate, cum ar fi economia informală larg răspândită, prevalența ridicată a corupției și slăbiciunea generală a statului de drept, continuă să constituie obstacole pentru sectorul privat.

Deși regulile politicii fiscal-bugetare au fost suspendate din 2020, redresarea economică și creșterea gradului de oficializare a muncii au condus la o creștere puternică a veniturilor fiscale și la un deficit public scăzut în 2021. Ca urmare a creșterii prețurilor materiilor prime, inflația a crescut substanțial. Sectorul financiar a rămas stabil, iar creditarea a continuat să se extindă. În pofida opoziției politice puternice, guvernul a adoptat poziții prudente din punct de vedere fiscal în ceea ce privește pensiile veteranilor de război și Fondul de economii pentru pensii din Kosovo.

Kosovo a înregistrat progrese limitate și se află într-un stadiu incipient de pregătire în ceea ce privește capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE. S-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește îmbunătățirea calității învățământului și remedierea lacunelor în materie de competențe existente pe piața forței de muncă. Kosovo a înregistrat unele 
progrese în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii rutiere și creșterea investițiilor în sursele regenerabile de energie, însă aprovizionarea cu energie pe bază de cărbune, învechită și nefiabilă, rămâne un motiv de îngrijorare. Kosovo nu dispune încă de o strategie energetică pe termen lung. S-au înregistrat unele progrese în digitalizarea economiei.

În ceea ce privește relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, Kosovo a continuat 
să participe la majoritatea forurilor regionale. Kosovo a menținut, în general, relații bune cu Albania, 
Muntenegru și Macedonia de Nord. Nu a avut loc nicio schimbare în relațiile oficiale dintre Kosovo 
și Bosnia și Herțegovina, care nu recunoaște independența acestuia, iar cele două 
mențin un regim strict al vizelor.

Dialogul facilitat de UE privind normalizarea relațiilor cu Serbia a continuat, cu reuniuni lunare periodice la nivel de negociatori-șefi și o reuniune la nivel înalt în data de 18 august 2022. În iunie 2022, părțile au adoptat o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a acordurilor privind energia, iar în august 2022 au convenit asupra posibilității de a călători între Kosovo și Serbia doar pe baza cărții de identitate. Kosovo trebuie să se angajeze în mod mai constructiv în punerea în aplicare a tuturor acordurilor trecute, ceea ce presupune depunerea unor eforturi suplimentare semnificative, și să contribuie la încheierea unui acord cuprinzător, cu caracter juridic obligatoriu, de normalizare a relațiilor cu Serbia. Un astfel de acord este urgent și esențial pentru ca Serbia și Kosovo să poată avansa fiecare pe calea sa europeană.

În cursul perioadei de raportare s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește alinierea la standardele europene în domeniul statisticii și al controlului financiar și s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește alinierea la standardele europene în domeniul achizițiilor publice. În majoritatea domeniilor legate de piața internă, Kosovo are un anumit nivel de pregătire, inclusiv în ceea ce privește concurența. În cursul perioadei de raportare, Kosovo a înregistrat unele progrese în toate domeniile, cu excepția protecției consumatorilor și a protecției sănătății, în care s-au înregistrat doar progrese limitate.

Kosovo a înregistrat unele progrese în domeniul competitivității și al creșterii favorabile incluziunii (vamă, impozitare, politica economică și monetară, transformarea digitală și mass-media, politica privind întreprinderile și industria, politica socială și ocuparea forței de muncă, educație și cultură) și progrese limitate în domeniul cercetării.

În ceea ce privește Agenda verde pentru Balcanii de Vest și conectivitatea durabilă, Kosovo a înregistrat unele progrese în domeniul transporturilor și progrese limitate în domeniul energiei, al mediului și al schimbărilor climatice. În domeniul resurselor și al agriculturii, Kosovo a înregistrat unele progrese în ceea ce privește siguranța alimentară, politica veterinară și politica fitosanitară, dar doar progrese limitate în domeniul agriculturii.

În ceea ce privește relațiile externe și politica comercială, Kosovo a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare și se află într-un stadiu incipient de pregătire. Kosovo nu a ratificat încă protocoalele adiționale la Acordul central european de comerț liber referitoare la facilitarea comerțului și la comerțul cu servicii. Kosovo a introdus restricții la export pentru o serie de produse alimentare agricole fără justificări sau consultări prealabile cu Comisia.

În ansamblu, Kosovo trebuie să își amelioreze capacitatea și coordonarea administrativă în toate sectoarele, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acquis-ului UE.

Turcia

Există deficiențe grave în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice din Turcia. În cursul perioadei de raportare, regresul democrației a continuat. Deficiențele structurale ale sistemului prezidențial s-au păstrat. Nu s-a dat curs recomandărilor-cheie ale Consiliului Europei și ale organismelor sale. Parlamentul nu dispune nici în prezent de mijloacele necesare pentru a trage la răspundere guvernul. Arhitectura constituțională a continuat centralizarea puterilor la nivelul președinției, fără a asigura o separare solidă și eficace a puterilor între ramura executivă, cea legislativă și cea judiciară. În absența unui sistem eficace de echilibru al puterilor, răspunderea democratică a ramurii executive continuă să fie limitată la alegeri.

În pofida ridicării stării de urgență în iulie 2018, unele dispoziții juridice care acordă competențe extraordinare funcționarilor guvernamentali și care mențin mai multe elemente restrictive ale stării de urgență au rămas în vigoare. Comisia de anchetă privind starea de urgență nu a finalizat încă examinarea dosarelor în legătură cu angajații din sectorul public care au fost concediați prin decrete-lege în perioada stării de urgență. În iulie 2021, Parlamentul Turciei a adoptat un proiect de lege care prelungește cu încă un an durata unora dintre elementele restrictive ale stării de urgență.

Sistemul judiciar a continuat să vizeze în mod sistematic membri ai partidelor de opoziție din Parlament, cu privire la presupuse infracțiuni legate de terorism. Cadrul juridic pentru alegeri și partidele politice rămâne problematic. Pragul electoral a fost redus de la 10 % la 7 %. Turcia nu a dat încă curs recomandărilor restante ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE și nici celor ale Comisiei de la Veneția.

Presiunea exercitată de guvernul coaliției aflate la guvernare asupra primarilor din partidele de opoziție a slăbit și mai mult democrația locală. Unii primari din partidele de opoziție au făcut obiectul unor investigații administrative și judiciare. În regiunea de sud-est, democrația locală a rămas grav afectată. În regiunea respectivă, primarii demiși cu forța au continuat să fie înlocuiți cu administratori numiți de guvern.

Situația din regiunea de sud-est este în continuare foarte îngrijorătoare. În octombrie 2021, Parlamentul Turciei a prelungit cu încă doi ani mandatul armatei de a iniția operațiuni transfrontaliere de combatere a terorismului în Siria și Irak. Guvernul Turciei și-a continuat operațiunile militare și de securitate interne și transfrontaliere în Irak și în Siria. Situația în materie de securitate a rămas precară în zonele de frontieră, în contextul actelor de terorism recurente comise de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care figurează în continuare pe lista UE a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în acte de terorism. UE a condamnat fără echivoc atacurile PKK și și-a exprimat solidaritatea cu familiile victimelor. Guvernul are dreptul legitim și responsabilitatea de a combate terorismul, dar este esențial să facă acest lucru în conformitate cu principiile statului de drept, cu drepturile omului și cu libertățile fundamentale. Măsurile de combatere a terorismului trebuie să fie proporționale. Nu s-au înregistrat progrese în privința reluării unui proces politic de pace credibil pentru a se ajunge la o soluție durabilă.

Au continuat regresele grave în ceea ce privește aspectele legate de societatea civilă. Organizațiile societății civile s-au confruntat cu o presiune tot mai mare, iar spațiul de care dispun pentru a-și desfășura activitatea în mod liber a continuat să scadă, limitându-li-se libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire. Punerea în aplicare a legii privind prevenirea finanțării proliferării armelor de distrugere în masă a adăugat restricții suplimentare asupra organizațiilor societății civile.

Controlul civil asupra forțelor de securitate nu a fost consolidat. Responsabilitatea armatei, a poliției și a serviciilor de informații a rămas foarte limitată. Controlul parlamentar asupra instituțiilor de securitate trebuie consolidat. În iulie, Parlamentul a prelungit vârsta de pensionare a șefului Statului-Major General de la 67 la 72 de ani, permițându-i acestuia să lucreze încă un an, deși comandanții forțelor aeriene și navale s-au pensionat.

Turcia are un anumit nivel de pregătire/este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește reforma administrației publice. În cursul perioadei de raportare nu s-au înregistrat progrese. În continuare, Turcia nu dispune de o agendă cuprinzătoare de reformă a administrației publice și a gestionării finanțelor publice, iar guvernul nu a demarat o reformă cuprinzătoare a administrației publice. Responsabilitatea administrației este insuficientă, iar gestionarea resurselor sale umane trebuie îmbunătățită. Procesul de elaborare a politicilor nu folosește metode bazate pe dovezi și nici mecanisme participative. Politizarea administrației a continuat. Reprezentarea femeilor în posturile de conducere din administrația publică a rămas la un nivel scăzut.

Sistemul judiciar al Turciei se află într-un stadiu incipient de pregătire. Regresele grave observate începând cu 2016 au continuat în cursul perioadei de raportare. Există în continuare preocupări, în special cu privire la lipsa sistemică de independență a sistemului judiciar și la presiunea necuvenită asupra judecătorilor și procurorilor. Au crescut preocupările specifice legate de respectarea standardelor internaționale și europene de către sistemul judiciar, în special în ceea ce privește refuzul de a pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. A continuat punerea în aplicare a planului de acțiune din 2021 privind drepturile omului și a strategiei de reformă judiciară din 2019. Totuși, niciunul dintre aceste documente nu a reușit să remedieze deficiențele majore din sistemul judiciar al Turciei, neexistând un plan de îmbunătățire semnificativă a funcționării generale a sistemului judiciar al țării. Doar 515 dintre judecătorii sau procurorii concediați în urma tentativei de lovitură de stat au fost reintegrați, în pofida faptului că mai mulți judecători și procurori au fost achitați. Lipsa unor criterii obiective, bazate pe merit, standardizate și prestabilite pentru recrutarea și promovarea judecătorilor și a procurorilor rămâne un motiv de preocupare.

În ceea ce privește combaterea corupției, Turcia a rămas într-un stadiu incipient de pregătire și nu a înregistrat progrese în cursul perioadei de raportare. Turcia nu a înființat organisme anticorupție în conformitate cu obligațiile sale internaționale. Trebuie îmbunătățite cadrul juridic și arhitectura instituțională, pentru a limita influența politică și necuvenită în urmărirea penală și în judecarea cazurilor de corupție. Asumarea răspunderii în rândul instituțiilor publice și transparența acestora necesită îmbunătățiri. Absența unei strategii și a unui plan de acțiune pentru combaterea corupției a indicat lipsa voinței de a lupta ferm împotriva corupției. Majoritatea recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei nu au fost puse în aplicare. În ansamblu, corupția este larg răspândită și reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare.

Turcia are un anumit nivel de pregătire în lupta împotriva criminalității organizate, dar în ansamblu s-au înregistrat progrese limitate. Nu a fost încă finalizat un acord internațional privind schimbul de date cu caracter personal între Europol și autoritățile turce responsabile de combaterea criminalității grave și a terorismului, întrucât legislația turcă privind protecția datelor nu este încă conformă cu acquis-ul UE. Cadrul juridic care reglementează combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului trebuie îmbunătățit în conformitate cu recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și ale Comisiei de la Veneția referitoare la legea privind prevenirea finanțării proliferării armelor de distrugere în masă.

Deteriorarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale a continuat. Multe dintre măsurile introduse în timpul stării de urgență rămân în vigoare. Cadrul juridic prevede garanții generale pentru respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, dar legislația și punerea ei în aplicare trebuie să fie aliniate la Convenția europeană a drepturilor omului și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a continuat să monitorizeze respectarea de către Turcia a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Refuzul continuu al Turciei de a pune în aplicare anumite hotărâri ale CEDO, în special în cauzele Selahattin Demirtaş și Osman Kavala, reprezintă un motiv de îngrijorare serios în ceea ce privește respectarea standardelor internaționale și europene de către sistemul judiciar și angajamentul Turciei de a promova statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale. Procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Consiliul Europei împotriva Turciei în februarie 2022 pentru nepunerea în aplicare a hotărârii în cauza Kavala a marcat un alt criteriu de referință al îndepărtării Turciei de standardele privind drepturile omului și libertățile fundamentale la care a aderat în calitate de membru al Consiliului Europei. În iulie, Curtea a stabilit că Turcia nu a pus în aplicare hotărârea CEDO din 2019 în cauza Kavala.

Planul de acțiune privind drepturile omului adoptat în 2021 a continuat să fie pus în aplicare, dar acesta nu remediază aspectele critice și nu a condus la o îmbunătățire a situației generale a drepturilor omului.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, regresele grave observate în ultimii ani au continuat. Punerea în aplicare a legilor penale referitoare la securitatea națională și la combaterea terorismului a continuat să contravină Convenției europene a drepturilor omului și altor standarde internaționale și să se îndepărteze de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Măsurile restrictive puse în aplicare de instituțiile statului și presiunea tot mai mare exercitată prin mijloace judiciare și administrative au continuat să submineze exercitarea libertății de exprimare. Au continuat să existe cauze penale și condamnări împotriva unor jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, avocați, scriitori, politicieni din opoziție, studenți, artiști și utilizatori ai platformelor de comunicare socială.

S-au înregistrat noi regrese în domeniul libertății de întrunire și de asociere. Au existat interdicții recurente, utilizare disproporționată a forței și intervenții în demonstrații pașnice; investigații, acțiuni în instanță și amenzi administrative împotriva unor demonstranți acuzați de activități legate de terorism sau de încălcarea legii privind demonstrațiile și marșurile.

Drepturile grupurilor celor mai dezavantajate și ale persoanelor care aparțin minorităților trebuie să fie protejate mai bine. Romii au continuat să fie în mare parte excluși de la munca oficială, iar condițiile lor de viață s-au deteriorat grav. Violența bazată pe gen, discriminarea și discursurile de incitare la ură împotriva minorităților (în special împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer – LGBTIQ) continuă să reprezinte o preocupare majoră.

În domeniul politicii privind migrația și azilul, Turcia a realizat unele progrese. Declarația UE­Turcia a rămas principalul cadru de cooperare între UE și Turcia, iar angajamentul UE față de Turcia în ceea ce privește migrația s-a intensificat. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește consolidarea în continuare a capacității de supraveghere și protecție a frontierei terestre cu Iranul. Returnarea migranților aflați în situație ilegală din insulele grecești în temeiul Declarației UE-Turcia a continuat să fie suspendată, așa cum a fost din martie 2020. În 2021, numărul migranților sosiți ilegal a crescut pe majoritatea rutelor în comparație cu 2020. Creșterea ar putea fi cauzată, parțial, de eliminarea măsurilor luate de țările din regiune în 2020 pentru a limita pandemia de COVID-19. Deși numărul sosirilor ilegale în Grecia a scăzut în comparație cu cifrele anterioare pandemiei de COVID-19, sosirile ilegale în Italia și în zonele controlate de guvern din Cipru au crescut substanțial în ultimul an și au apărut noi rute de introducere ilegală de migranți. Turcia nu a pus încă în aplicare dispozițiile referitoare la resortisanții țărilor terțe din Acordul de readmisie UE-Turcia, deși acestea au intrat în vigoare în octombrie 2017. În ansamblu, numărul de treceri ilegale ale frontierei dintre Turcia și Grecia a rămas în continuare semnificativ mai scăzut decât înainte de adoptarea Declarației UE-Turcia.

Turcia a continuat să depună eforturi semnificative pentru a găzdui cea mai mare comunitate de refugiați din lume și pentru a satisface nevoile acestora. Din bugetul operațional total de 6 miliarde EUR alocat prin Instrumentul pentru refugiați, până în iunie 2022 s-au plătit mai mult de 4,7 miliarde EUR. Sunt necesare măsuri eficiente de integrare pentru a aborda prezența extinsă a refugiaților în țară. Accesul migranților și al refugiaților la serviciile de sănătate publică ar trebui îmbunătățit. Nu s-a îndeplinit niciun criteriu de referință restant privind liberalizarea vizelor. Turcia trebuie să își alinieze în continuare legislația la acquis-ul UE privind politica în domeniul vizelor.

Politica externă unilaterală a Turciei a continuat să fie în contradicție cu prioritățile UE din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), în special din cauza acțiunii sale militare în Siria și Irak și a nealinierii la măsurile restrictive adoptate de UE împotriva Rusiei. Turcia a menținut o rată foarte scăzută de aliniere la politica externă și de securitate a UE, de 7 % (în august 2022). Sprijinul militar desfășurat de Turcia în Libia, inclusiv trimiterea de luptători străini pe teren, lipsa cooperării cu operația IRINI și criticile repetate la adresa acesteia subminează contribuția eficace a UE la punerea în aplicare a embargoului ONU asupra armelor și au dus la abordări contradictorii cu privire la Libia. Turcia rămâne un actor extrem de important în criza siriană și împărtășește cu UE obiectivul de a avea o Sirie stabilă și prosperă. Cu toate acestea, trupele sale au menținut o prezență semnificativă în regiune și în alte părți din nordul Siriei. Preocupările în materie de securitate ale Turciei care își au originea în nordul Siriei ar trebui abordate prin mijloace politice și diplomatice, nu prin acțiuni militare, și cu respectarea deplină a dreptului internațional umanitar.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a fost recunoscut ca stare de război de către Turcia, care a condamnat agresiunea Rusiei. Turcia a pus în aplicare Convenția de la Montreux, prin care trecerea navelor de război a fost limitată la cele care se întorc la bazele lor. Companiile turce au continuat să vândă muniții militare Ucrainei. Turcia a urmărit să faciliteze discuțiile dintre Ucraina și Rusia și să contribuie la detensionare și la încetarea focului. De asemenea, a întreprins o inițiativă diplomatică menită să faciliteze exportul cerealelor ucrainene; acordul încheiat de Ucraina și Rusia la 22 iulie la Istanbul, cu sprijinul ONU și al Turciei, nu ar fi fost posibil fără rolul constructiv al acesteia din urmă, care este implicată și în facilitarea punerii în practică a acordului respectiv. Totuși, Turcia s-a abținut de la alinierea la sancțiunile UE împotriva Rusiei și a semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Rusia.

Dinamica îmbunătățită a relațiilor UE-Turcia observată începând din decembrie 2020, în urma detensionării din estul Mării Mediterane, a prevalat timp de câteva luni înainte de reluarea tensiunilor în Marea Egee în aprilie 2022. În noiembrie 2021, în urma celei de a doua revizuiri a cadrului de măsuri restrictive, Consiliul a prelungit regimul cu încă un an, până la 12 noiembrie 2022. În prezent, sancțiunile vizează două persoane. Deși Turcia nu a desfășurat activități de foraj neautorizate în estul Mării Mediterane în cursul perioadei de raportare, tensiunile au crescut. Navele de război turce au obstrucționat în mod ilegal activitatea de control în zona economică exclusivă a Ciprului. Au continuat și exercițiile militare ale Turciei în zonele maritime ale Ciprului. În pofida faptului că măsurile sale unilaterale au fost condamnate de comunitatea internațională și, în special, de UE, Turcia și-a continuat acțiunile de redeschidere a orașului îngrădit Varosha din Cipru.

Turcia trebuie să își asume, fără echivoc, angajamentul de a întreține relații de bună vecinătate, de a respecta acordurile internaționale și de a soluționa pașnic diferendele, în conformitate cu dispozițiile Cartei Națiunilor Unite, inclusiv, dacă este necesar, prin sesizarea Curții Internaționale de Justiție.

Consiliul European din iunie 2022 și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la anumite acțiuni și declarații repetate ale Turciei din ultimul timp. Acesta a reamintit concluziile sale anterioare și declarația din martie 2021 și a reiterat faptul că Turcia trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE. Consiliul European a subliniat că se așteaptă ca Turcia să respecte pe deplin dreptul internațional, să dezamorseze tensiunile în interesul stabilității regionale în estul Mării Mediterane, să promoveze relațiile de bună vecinătate într-un mod durabil și să respecte pe deplin dreptul internațional. Consiliul European a reamintit în mod repetat faptul că UE are un interes strategic față de un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și față de dezvoltarea unei relații de cooperare reciproc avantajoase cu Turcia. De asemenea, Consiliul European și-a reafirmat disponibilitatea de a colabora cu Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca Turcia să respecte condițiile stabilite în concluziile precedente ale Consiliului European și ca detensionarea situației din estul Mării Mediterane să se mențină.

În ceea ce privește criteriile economice, economia Turciei este foarte avansată, dar nu a înregistrat progrese în cursul perioadei de raportare. Persistă îngrijorări serioase cu privire la funcționarea corespunzătoare în continuare a economiei de piață a Turciei, deoarece s-au înregistrat regrese la nivelul unor elemente importante, precum aplicarea politicii monetare și mediul instituțional și de reglementare. Economia s-a redresat puternic în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, crescând cu 11,4 % în 2021 și cu peste 7 % în prima jumătate a anului 2022, în pofida consecințelor invadării Ucrainei de către Rusia. Politica monetară excesiv de relaxată a țării și lipsa de credibilitate a politicilor au slăbit lira și au dus inflația oficială la peste 80 %, un maxim care nu a mai fost înregistrat de două decenii. Prețurile mai mari pentru mărfurile importate au accentuat dezechilibrele externe, care rămân o vulnerabilitate majoră într­o situație de incertitudine sporită și de rezerve internaționale scăzute. Execuția bugetară a depășit planurile, dar datoria publică a crescut, iar politica fiscală a fost supusă unor presiuni din ce în ce mai mari, fiind afectată de încercările nereușite de a reduce inflația în creștere și de a susține moneda națională.

Mediul instituțional și de reglementare rămâne fragil, în special în ceea ce privește previzibilitatea, transparența și punerea în aplicare a reglementărilor. Au fost luate unele măsuri importante pentru a îmbunătăți soluționarea litigiilor comerciale. În pofida unei scăderi treptate, sectorul informal continuă să reprezinte o parte semnificativă a activității economice. Intervenția statului în mecanismele de stabilire a prețurilor persistă. În domeniul ajutoarelor de stat, nu există norme adecvate privind punerea în aplicare, asigurarea respectării legislației și transparența. Sectorul bancar a rămas în mare măsură stabil, iar rata de adecvare a capitalului a depășit cerințele de reglementare. Creditele neperformante au scăzut, iar rentabilitatea s-a îmbunătățit, dar au crescut riscurile legate de dolarizare și de stabilitatea financiară. Piața forței de muncă s-a redresat în urma pandemiei, dar există în continuare provocări structurale profunde, cum ar fi o disparitate de gen foarte semnificativă, o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor și mari disparități între regiuni.

Turcia are un nivel bun de pregătire și a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare în ceea ce privește dezvoltarea capacității sale de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE. În pofida unor progrese înregistrate în ceea ce privește îmbunătățirea formării profesionale, există în continuare o lipsă de corelare între sistemul de educație și nevoile pieței forței de muncă. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au continuat să crească, dar într-un ritm foarte lent, rămânând cu mult sub obiectivul guvernului. Activitatea de investiții a încetinit în a doua jumătate a anului 2021. Au continuat progresele în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și creșterea ponderii energiei generate din surse regenerabile. Extinderea practicilor legate de cerințele privind conținutul local provoacă îngrijorare. Turcia a eliminat unele dintre taxele vamale suplimentare pe care le introdusese nerespectând angajamentele asumate în cadrul uniunii vamale UE-Turcia; totuși, abaterile considerabile de la obligațiile care îi revin în temeiul uniunii vamale UE-Turcia constituie obstacole în calea comerțului bilateral.

Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul achizițiilor publice, dar nu a înregistrat niciun progres în cursul perioadei de raportare și au rămas lacune mari în ceea ce privește alinierea sa la acquis-ul UE. Țara a continuat să practice un avantaj discriminatoriu în materie de prețuri interne și practicile compensatorii care favorizează conținutul local. Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul statisticii și a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare. Schimbările manageriale frecvente care au avut loc în cadrul Institutului de Statistică din Turcia în ultimii ani, inclusiv în cursul perioadei de raportare, au subminat în mod semnificativ credibilitatea instituției. Fiabilitatea datelor economice esențiale a fost pusă sub semnul întrebării în repetate rânduri. Turcia are un nivel bun de pregătire în ceea ce privește controlul financiar, deși nu s-au înregistrat progrese în cursul perioadei de raportare. Documentul de politică privind controlul financiar intern public nu a fost încă actualizat, iar rețeaua serviciilor de coordonare antifraudă (AFCOS) nu a fost încă reinstituită.

În ceea ce privește capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de stat membru, alinierea Turciei la acquis-ul UE a continuat să fie foarte limitată și s-a realizat într-un mod mai degrabă ad-hoc.

Clusterul privind piața internă este esențial pentru buna funcționare a uniunii vamale UE­Turcia și pentru integrarea Turciei în piața unică a UE. Pregătirile în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, al dreptului de stabilire și al libertății de a presta servicii se află într-un stadiu incipient, multe profesii fiind inaccesibile resortisanților UE. Turcia a atins un nivel bun de pregătire în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor. Barierele tehnice în calea comerțului au rămas în vigoare. Turcia este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor, deoarece continuă să existe limitări legate de proprietatea străină și de circulația capitalurilor. Țara trebuie să continue să abordeze problemele nesoluționate în cadrul său de reglementare a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului.

Turcia este foarte avansată în domeniul dreptului societăților comerciale și trebuie să facă progrese suplimentare în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE. Țara are un nivel bun de pregătire în domeniul legislației privind proprietatea intelectuală, dar trebuie să îmbunătățească asigurarea respectării legislației. Turcia are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește politica în domeniul concurenței. În domeniul ajutoarelor de stat persistă preocupări serioase în legătură cu cadrul legislativ, cu capacitatea de asigurare a respectării legislației și cu transparența. Turcia are un nivel bun de pregătire în domeniul serviciilor financiare și a înregistrat unele progrese, inclusiv prin dezvoltarea unor instrumente noi și alternative de finanțare. Există un nivel bun de pregătire în ceea ce privește alinierea legislativă în domeniul protecției consumatorilor și a sănătății, înregistrându-se unele progrese, în special în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE și consolidarea cooperării intersectoriale.

În cadrul clusterului privind competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, Turcia are un anumit nivel de pregătire în domeniul transformării digitale și al mass-mediei, deși a continuat să înregistreze regrese. Pregătirile Turciei în domeniul științei și cercetării sunt foarte avansate și țara a înregistrat progrese semnificative în cursul perioadei de raportare, în special odată cu încheierea acordului de asociere pentru programul Orizont Europa pentru perioada 2021-2027. Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul educației și culturii și a înregistrat unele progrese, în special în ceea ce privește învățământul profesional, sistemele naționale de calificări și participarea Turciei la programele UE.

În ceea ce privește capitolele referitoare la economie, regresele înregistrate în domeniul politicii economice și monetare au continuat, ceea ce reflectă o politică ineficientă în materie de asigurare a stabilității prețurilor și confirmă așteptările privind inflația. Banca centrală se află în continuare sub o presiune politică semnificativă, fiind necesară restabilirea independenței funcționării sale. Turcia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește politica privind întreprinderile și industria, iar provocările majore legate de măsurile incompatibile cu principiile politicii industriale a UE rămân nesoluționate. În domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă nu s-au înregistrat progrese în cursul perioadei de raportare, existând în continuare preocupări legate de drepturile sindicale, de lipsa unui dialog social veritabil și de nivelurile persistente ale activității economice informale.

Deși Turcia este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește impozitarea, nu s-au înregistrat progrese în cursul perioadei de raportare și este în continuare nevoie de o strategie clară, care să evite modificările frecvente ale ratelor de impozitare și să permită schimbul de informații fiscale cu toate statele membre ale UE. Turcia menține un nivel bun de pregătire pentru uniunea vamală, dar a înregistrat progrese limitate, în special prin eliminarea unor taxe suplimentare aplicate importurilor de produse originare din țări terțe. Totuși, Turcia continuă să se abată de la obligațiile care îi revin în temeiul uniunii vamale UE-Turcia, cauzând un număr mare de bariere în calea comerțului.

În cadrul clusterului privind Agenda verde și conectivitatea durabilă, Turcia este pregătită într-o măsură moderată în ceea ce privește politicile în domeniul transporturilor. Aceasta a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare, în principal legate de adoptarea unui plan de creștere semnificativă a utilizării transportului feroviar. Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul energiei și, în ansamblu, a înregistrat progrese limitate. Au continuat progresele în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile, reformele din sectorul gazelor naturale și alinierea legislativă în ceea ce privește securitatea nucleară. Turcia este foarte avansată în domeniul rețelelor transeuropene și a înregistrat unele progrese, în special în ceea ce privește rețelele energetice, datorită bunei funcționări a gazoductului transanatolian. A continuat construcția liniei de cale ferată Halkali-Kapikule, care leagă frontiera bulgară de Istanbul. Turcia are un anumit nivel de pregătire în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, dar, în ansamblu, nu a înregistrat niciun progres în cursul perioadei de raportare. Țara se confruntă cu provocări critice în materie de mediu și climă, atât în ceea ce privește atenuarea, cât și adaptarea. Trebuie elaborate și puse în aplicare politici de mediu și climatice mai ambițioase și mai bine coordonate. Turcia trebuie să își sporească și să își pună în aplicare contribuția la Acordul de la Paris privind schimbările climatice și să își finalizeze alinierea la acquis-ul privind politicile climatice.

În cadrul clusterului privind resursele, agricultura și coeziunea, Turcia a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Au continuat să existe regrese în cursul perioadei de raportare, deoarece politica sa agricolă se îndepărtează tot mai mult de principiile de bază ale politicii agricole comune a UE, iar Turcia a continuat să restricționeze importurile de produse agricole din UE. Turcia este un exportator important de produse alimentare către UE și a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare în domeniul siguranței alimentare și al politicii veterinare și fitosanitare. Punerea în aplicare integrală a acquis-ului UE în acest domeniu necesită eforturi suplimentare semnificative. Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul pescuitului și a continuat să înregistreze progrese satisfăcătoare, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a noii legi în domeniul pescuitului, gestionarea resurselor și a flotei, precum și inspecția și controlul. Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul politicii regionale și al coordonării instrumentelor structurale și a continuat să înregistreze unele progrese în ceea ce privește accelerarea absorbției fondurilor IPA II. Turcia are un anumit nivel de pregătire în domeniul dispozițiilor financiare și bugetare, dar nu a înregistrat niciun progres în cursul perioadei de raportare.

În cadrul clusterului privind relațiile externe, Turcia este pregătită într-o măsură moderată în domeniul relațiilor externe și a înregistrat progrese limitate în cursul perioadei de raportare, în special din cauza abaterii continue de la Tariful vamal comun. Divergențele față de sistemul generalizat de preferințe tarifare al UE au persistat, încălcând prevederile uniunii vamale UE­Turcia. Asistența oficială pentru dezvoltare acordată de Turcia a fost direcționată în mare parte către sprijinul umanitar pentru activitățile legate de Siria desfășurate pe teritoriul Turciei. Turcia are un anumit nivel de pregătire în domeniul politicii externe, de securitate și apărare. În ansamblu, politica externă a Turciei a continuat să fie în contradicție cu prioritățile UE din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC). Nealinierea țării la măsurile restrictive impuse de UE împotriva Rusiei este deosebit de îngrijorătoare având în vedere libera circulație a produselor, inclusiv a mărfurilor cu dublă utilizare, în cadrul uniunii vamale UE-Turcia. Aceasta creează un risc de subminare a măsurilor restrictive ale UE. Pentru ca uniunea vamală să funcționeze în continuare, părțile trebuie să respecte pe deplin normele existente și să evite subminarea încrederii reciproce.

În general, în multe domenii sunt necesare eforturi suplimentare semnificative pentru alinierea legislativă la acquis-ul UE. Punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației necesită îmbunătățiri substanțiale în toate domeniile. Asigurarea independenței autorităților de reglementare și dezvoltarea capacității administrative sunt esențiale pentru ca Turcia să poată realiza progrese suplimentare.

Anexa 2. Punerea în aplicare a Planului economic și de investiții (PEI) pentru Balcanii de Vest

2021 a fost primul an complet de punere în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, adoptat la 6 octombrie 2020. Planul vizează o integrare mai strânsă și reducerea decalajului socioeconomic dintre regiune și UE, contribuind la redresarea sa verde și digitală post-COVID și aducând Balcanii de Vest mai aproape de piața comună a UE. Acesta este cadrul adecvat, de asemenea, pentru a sprijini Balcanii de Vest în confruntarea cu criza energetică și cu consecințele războiului purtat de Rusia din Ucraina. Planul se axează pe investiții emblematice și de politică ce corespund priorităților și răspunsurilor politice ale UE. Acesta sprijină conectivitatea în interiorul regiunii și cu UE în domeniul energiei, al transporturilor și al economiei digitale. De asemenea, sprijină dezvoltarea sectorului privat și a capitalului uman, inclusiv inovarea. Planul se bazează pe un pachet de granturi ale UE în valoare de 9 miliarde EUR și pe mecanismul de garantare pentru Balcanii de Vest, pentru a atrage investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR.

Se preconizează că impactul acestor investiții asupra economiei regiunii va fi amplificat de progresele concrete în punerea în aplicare a proiectului privind piața regională comună și a programelor de reformă economică, precum și de progresele continue în domeniul statului de drept, al gestionării finanțelor publice și al reformei administrației publice.

Punerea în aplicare a priorităților PEI are loc prin consolidarea angajamentului politic și a dialogului politic în aceste domenii, precum și prin acordarea unei asistențe financiare mai bine direcționate din partea UE prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III). De asemenea, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, PEI oferă instrumente adecvate pentru a ajuta regiunea să facă față impactului economic al acesteia, în special prin realizarea de progrese în ceea ce privește tranziția energetică și prin facilitarea unei mai mari diversificări a surselor de energie.

Punerea în aplicare practică a planului a început în februarie 2022 prin adoptarea unui total de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi pentru investiții în contextul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), destinate finanțării a 24 de proiecte de investiții emblematice cu o valoare totală a investițiilor de 3,3 miliarde EUR 6 . La aceasta se adaugă realimentarea cu 100 de milioane EUR a programului regional de eficiență energetică (REEP+) în următorii ani pentru a extinde „valul de renovări din UE” la Balcanii de Vest. De asemenea, Comisia a adoptat acordarea unei contribuții a UE în valoare de 560 de milioane EUR pe parcursul perioadei de șapte ani a programelor IPARD pentru Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Aceste programe sprijină întreprinderile agricole și fermele în tranziția lor verde și digitală și în punerea în aplicare a unor modele mai durabile de producție alimentară ca parte a PEI. IPA III contribuie la punerea în aplicare a PEI prin programe bilaterale și regionale cu toate economiile din Balcanii de Vest.

Conectivitatea în domeniul transporturilor se axează atât pe dezvoltarea infrastructurii necesare pentru transportul rutier, feroviar și pe căi navigabile, în conformitate cu prioritățile rețelelor transeuropene, cât și pe modernizarea și ecologizarea infrastructurii existente pentru a contribui la soluții inteligente de mobilitate în conformitate cu Agenda verde. Această prioritate este pusă în aplicare prin intermediul inițiativelor emblematice 1, 2 și 3 ale PEI, axate pe conectarea regiunilor de nord și sud, est și vest și, respectiv, pe conectarea regiunilor de coastă.

În cursul perioadei de raportare, au continuat lucrările cu privire la toate proiectele de investiții în conectivitate adoptate în cadrul Agendei privind conectivitatea în anii precedenți, fiind finalizate mai multe proiecte, în special de-a lungul coridorului rutier mediteraneean, al coridorului feroviar Orient-East-Med și a două poduri transfrontaliere (Svilaj și Gradiska). Consiliul operațional al CIBV a aprobat, de asemenea, finanțarea a 13 noi proiecte de investiții în infrastructura de transport, cu o finanțare din partea UE de peste 1 miliard EUR.

O etapă importantă pentru regiune a fost adoptarea celor cinci planuri de acțiune sectoriale (feroviar, rutier, siguranța rutieră, facilitarea transportului, transportul naval și multimodalitatea) și a strategiei pentru o mobilitate durabilă și inteligentă pentru Balcanii de Vest, care au fost elaborate în coordonare cu Secretariatul permanent al Tratatului de instituire a Comunității transporturilor. Planul de lucru flexibil pe cinci ani aprobat de cei șase parteneri servește drept instrument de planificare suplimentar pentru măsurile de reformă și investițiile în infrastructură cărora regiunea trebuie să le acorde prioritate în următorii ani.

Comisia, împreună cu BEI și BERD, elaborează un program de transport sigur și durabil în valoare de 80 de milioane EUR cu scopul de a sprijini soluțiile de mobilitate inteligentă și durabilă prin decarbonizare și digitalizare. Se va acorda sprijin pentru proiecte privind, de exemplu, îmbunătățirea siguranței la trecerile la nivel cu calea ferată, modernizarea anumitor puncte de trecere a frontierei, îmbunătățirea tronsoanelor rutiere cu risc ridicat, implementarea de sisteme de transport inteligente și a infrastructurii pentru combustibili alternativi, precum și pentru măsuri legate de adaptarea la schimbările climatice, protecția biodiversității și reducerea poluării.

În urma introducerii cu succes a „culoarelor verzi” în regiune în perioada pandemiei de COVID­19, se lucrează la pilotarea culoarelor verzi și între Balcanii de Vest și UE, ca parte a măsurilor de facilitare a transporturilor. În practică, culoarele verzi conduc la reducerea timpului de așteptare la punctele de trecere, la simplificarea controalelor și la reducerea formalităților și a costurilor. La 7 iulie 2022 s-a semnat un memorandum de înțelegere privind crearea unui culoar verde funcțional între Macedonia de Nord și Grecia.

De asemenea, se lucrează la revizuirea rețelei TEN-T în Balcanii de Vest, aceasta urmând să fie probabil finalizată la sfârșitul anului 2022, în vederea actualizării listei rețelelor de transport centrale și cuprinzătoare.

În ceea ce privește angajamentele financiare aferente programelor bilaterale și multinaționale din cadrul IPA 2021, pentru transporturi și mobilitatea inteligentă a fost angajată suma totală de 350 de milioane EUR.

Conectivitatea și tranziția energetică sunt sprijinite de trei inițiative emblematice, legate de investițiile în surse regenerabile de energie, de „valul de renovări” pentru eficiență energetică și de facilitarea tranziției de la cărbune. De asemenea, în contextul actualului război din Ucraina sunt sprijinite securitatea energetică și diversificarea surselor de aprovizionare.

În cursul perioadei de raportare, în cadrul CIBV au fost aprobate pentru finanțare șase proiecte privind energia din surse regenerabile, printre care reabilitarea hidrocentralei Fierza din Albania, trei proiecte de centrale solare în Macedonia de Nord și Albania și un proiect de contorizare inteligentă în sistemul de distribuție a energiei electrice din Serbia. De asemenea, s-au alocat fonduri pentru construirea unui segment al coridorului de energie electrică transbalcanic.

Pentru a promova sursele regenerabile de energie și eficiența energetică și pentru a sprijini avansarea lucrărilor de renovare a clădirilor publice și private, Comisia a realimentat programul regional de eficiență energetică cu 100 de milioane EUR, printr-un acord de punere în aplicare care urmează să fie semnat cu BERD și KfW până la sfârșitul anului 2022. În aprilie 2022 a primit avizul pozitiv al Consiliului operațional al CIBV finanțarea unui mecanism de garantare specific pentru proiecte legate în principal de eficiența energetică și de sursele regenerabile de energie, în valoare de 45 de milioane EUR.

În conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei, până la sfârșitul anului 2022, Balcanii de Vest vor trebui să își asume obiective de decarbonizare pentru orizontul anului 2030. Pe baza acestora se vor elabora apoi strategii pentru a le realiza prin intermediul unor planuri individuale integrate privind energia și clima. Tranziția de la cărbune în regiune, care depinde puternic de combustibilii fosili în cea mai mare parte, va reprezenta o provocare socioeconomică majoră. Prin urmare, Comisia a sprijinit instituirea și funcționarea unei platforme de cooperare pentru regiunile carbonifere în tranziție din Balcanii de Vest și Ucraina, în oglindă cu o inițiativă similară la nivelul UE. O serie întreagă de schimburi bilaterale cu regiunile UE a avut deja loc, iar altele sunt în curs de planificare. Pentru sfârșitul anului 2022 este planificată o conferință plenară a platformei.

În ceea ce privește angajamentele financiare din cadrul programării IPA 2021, Comisia a angajat 114 milioane EUR pentru proiecte în domeniul energiei curate, atât la nivel regional, cât și la nivel bilateral.

Tranziția digitală sprijină regiunea în transformarea sa digitală – prin asistență tehnică și prin investiții. Aceasta se axează pe reformele în materie de reglementare care conduc la dezvoltarea unei piețe a serviciilor digitale și pe promovarea investițiilor în soluții digitale inovatoare și în infrastructura digitală. În ceea ce privește acest ultim aspect, prioritatea este sprijinită de inițiativa emblematică nr. 8 a PEI, referitoare la infrastructura digitală.

În ceea ce privește reformele cadrului juridic, Comisia menține un dialog anual în materie de reglementare privind politica digitală cu regiunea și sprijină summiturile digitale anuale la nivel înalt din Balcanii de Vest. La 28 aprilie 2022, cele șase economii au semnat Declarația privind viitorul internetului 7 . Semnată de peste 60 de parteneri internaționali până în prezent, declarația stabilește viziunea și principiile unui internet de încredere. De asemenea, regiunea este asociată pe deplin la activitatea Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice. Comisia, împreună cu Consiliul de Cooperare Regională, a avut un rol esențial în asigurarea acordului regional de roaming, care a introdus în regiune, începând cu 1 iulie 2021, un sistem de roaming la prețurile de pe piața națională. În urma elaborării, în 2021, a unei foi de parcurs privind reducerea treptată a tarifelor de roaming între regiune și UE, sunt în curs negocieri cu operatorii de telecomunicații din Balcanii de Vest și din UE pentru o reducere voluntară a acestor tarife, fiind posibil ca o primă reducere să fie introdusă începând din 2023.

În paralel, UE promovează dezvoltarea de noi soluții digitale în diferite aspecte ale economiei Balcanilor de Vest, printre care transporturile, energia, logistica, guvernul, comerțul etc. O inițiativă importantă de promovare a unor astfel de soluții este Balkathonul anual, care acordă premii proiectelor inovatoare de tranziție digitală. De asemenea, UE sprijină dezvoltarea competențelor digitale în rândul societăților din regiune. Este în curs de finalizare o evaluare a lacunelor în materie de competențe digitale pentru toate cele șase economii.

CIBV sprijină o serie de studii de fezabilitate și de investiții în domeniul digital. În februarie 2022 a fost finalizat un studiu de fezabilitate privind dezvoltarea internetului în bandă largă în Muntenegru, fiind lansate două noi proiecte: un grant pentru investiții acordat Serbiei pentru introducerea internetului în bandă largă în mediul rural și un grant de asistență tehnică acordat Albaniei pentru un studiu de fezabilitate privind instituirea unui sistem de calcul de înaltă performanță pentru datele instituțiilor guvernamentale.

Securitatea cibernetică rămâne un element important al PEI. A fost finalizată o evaluare a nevoilor în materie de securitate cibernetică pentru regiune și se organizează o serie de evenimente de asistență tehnică prin intermediul instrumentului TAIEX, consolidând gradul de pregătire pentru incidente cibernetice. În acest scop, sunt avute în vedere alocări suplimentare în cadrul mai multor instrumente ale Comisiei.

În total, prin programele bilaterale și multinaționale din cadrul IPA 2021, Comisia a angajat peste 50 de milioane EUR pentru proiecte de tranziție digitală, care se preconizează că vor mobiliza investiții semnificative din partea instituțiilor financiare internaționale și din surse private.

Prioritățile PEI cu privire la transporturi, energie și sectorul digital sunt sprijinite și de Agenda verde pentru Balcanii de Vest 8 . Aceasta a fost adoptată împreună cu PEI și aprobată de liderii din Balcanii de Vest prin Declarația de la Sofia privind Agenda verde din noiembrie 2020. Agenda, care cuprinde cinci piloni, se bazează pe reforme în materie de reglementare în regiune pentru a o alinia la ambițiile Pactului verde european, precum și pe investiții legate de gestionarea deșeurilor și a apelor reziduale, de tranziția energetică și de transportul durabil. Punerea în aplicare a agendei este sprijinită de primele șapte din cele zece inițiative emblematice ale PEI, legate de transporturi, tranziția energetică și gestionarea deșeurilor și a apelor reziduale.

În cursul perioadei de raportare, regiunea, cu sprijinul Consiliului de Cooperare Regională (CCR), a elaborat un plan de acțiune detaliat pentru punerea în aplicare a agendei, care a fost aprobat de liderii din Balcanii de Vest la summitul de la Brdo din octombrie 2021. Deși CCR păstrează un rol esențial în coordonarea inițiativelor regionale în cadrul Agendei verzi, Comisia a încheiat, de asemenea, un program regional EU4Green în valoare de 11 milioane EUR cu agenția de mediu din Austria pentru a ajuta fiecare partener din regiune să își realizeze propriile strategii și reforme. Programul a fost lansat la începutul anului 2022.

În pachetul de investiții al CIBV din februarie 2022, Comisia a aprobat finanțarea a două proiecte direct legate de agenda privind stațiile de epurare a apelor uzate din Podgorica și Skopje (pe lângă cele cinci proiecte de tranziție energetică discutate mai jos). Aceste proiecte lansează punerea în aplicare a inițiativei emblematice nr. 7 a PEI: gestionarea deșeurilor și a apelor uzate.

În prezent, se lucrează la cartografierea tuturor intervențiilor aflate în curs și planificate relevante pentru Agenda verde în regiune și la dezvoltarea unui instrument de monitorizare pentru punerea în aplicare a acesteia. Este, de asemenea, în curs de realizare pregătirea unor instrumente regionale privind infrastructura verde și prevenirea poluării cu materiale plastice și a deșeurilor marine. Spre sfârșitul anului 2022, partenerii vor fi invitați să își declare obiectivele în materie de decarbonizare în cadrul Comunității Energiei și, ulterior, să le reflecte în planurile naționale privind energia și clima.

În ceea ce privește angajamentele financiare din cadrul programării IPA III 2021, a fost angajată o sumă totală de 165 de milioane EUR pentru a sprijini punerea în aplicare a Agendei verzi în cadrul unor proiecte bilaterale și multinaționale.

Sprijinirea sectorului privat este pusă în aplicare prin inițiativa emblematică nr. 9 a PEI, care pune accentul pe finanțarea specifică prin intermediul unui mecanism de garantare destinat înființării, inovării și competitivității IMM-urilor. Un sprijin similar este acordat și agroîntreprinderilor rurale, prin intermediul instrumentului IPARD.

Crearea unor condiții adecvate pentru dezvoltarea și creșterea sectorului privat, în special a MIMM-urilor, se află în centrul dialogului în materie de politică economică desfășurat anual cu partenerii din Balcanii de Vest prin intermediul exercițiului programelor de reformă economică (PRE) și al recomandărilor în materie de politică economică rezultate. Acest proces a fost actualizat în perioada de raportare pentru a reflecta mai bine prioritățile PEI, precum și provocările generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 și impactul evenimentelor geopolitice recente. Dialogul politic se bazează, de asemenea, pe o publicație a OCDE referitoare la indicele politicii privind IMM-urile, finanțată de UE în 2022.

Sprijinul destinat sectorului privat, orientat în special către stimularea inovării și consolidarea dublei tranziții – verde și digitală –, este acordat prin scheme de garantare specifice pregătite în 2021-2022 ca măsuri ulterioare încetinirii creșterii economice cauzate de impactul pandemiei de COVID-19. Growth4All și mecanismul de partajare a riscurilor legate de agricultură sunt două exemple de astfel de garanții. În plus, Comisia a aprobat un pachet de 40 de milioane EUR pentru finanțarea financiară mixtă a proiectelor inovatoare din sectorul privat în domenii precum tranziția verde și incluziunea socială.

De asemenea, Comisia sprijină funcționarea Forumului pentru investiții al camerelor WB6 pentru a promova interesele economice ale regiunii în interiorul și în afara Balcanilor de Vest. Comisia finanțează în special noul program de dezvoltare a furnizorilor regionali, care urmărește să faciliteze crearea de legături/oportunități pentru furnizorii interni.

În sfârșit, Comisia se pregătește pentru lansarea mecanismului de garantare pentru Balcanii de Vest în cadrul mai larg al Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD+). Mecanismul de garantare va sprijini instituțiile care acordă împrumuturi sectorului privat din regiune în domeniul dezvoltării socioeconomice și al schimbărilor climatice. Se preconizează că instrumentul respectiv va mobiliza investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR în regiunea Balcanilor de Vest, pentru a stimula dezvoltarea economică a acesteia.

În ceea ce privește programarea IPA 2021, Comisia a angajat aproape 148 de milioane EUR pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat din Balcanii de Vest, inclusiv a întreprinderilor agricole.

PEI sprijină, de asemenea, dezvoltarea capitalului uman și a inovării în regiune, inclusiv tineretul, educația și adoptarea inovării. În cadrul reuniunii ministeriale de la Brdo din 8 iulie 2021, miniștrii și reprezentanții pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din regiune au aprobat o declarație prin care economiile lor se angajează să respecte principiile Pilonului european al drepturilor sociale și să pună în aplicare inițiativa emblematică a PEI privind Garanția pentru tineret. În cadrul summitului UE-Balcanii de Vest din octombrie 2021 a fost lansată o agendă cuprinzătoare pentru Balcanii de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul, iar reuniunea liderilor din iunie 2022 a reprezentat o ocazie de a face un bilanț al diferitelor acțiuni adresate tinerilor.

Garanția pentru tineret a fost pusă în aplicare în UE din 2014 și consolidată din 2020. În prezent, ca inițiativă emblematică a PEI, Garanția pentru tineret în Balcanii de Vest reprezintă o schemă de activare care asigură faptul că tinerii din Balcanii de Vest primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de formare într-o anumită perioadă din momentul în care devin șomeri sau nu mai participă la învățământul formal. Programul implică o gamă largă de părți interesate, inclusiv organizații ale tinerilor și parteneri sociali. Comisia a instituit un mecanism de asistență tehnică în cooperare cu Organizația Internațională a Muncii și cu Fundația Europeană de Formare pentru a sprijini partenerii din Balcanii de Vest în acest demers. Garanția pentru tineret are potențialul de a stimula o reformă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din economiile din Balcanii de Vest și de a reduce exodul de creiere cu care se confruntă regiunea. Aceasta presupune reforme și consolidarea capacităților într-o serie de domenii, de la educație și formare profesională la ocuparea forței de muncă, serviciile de ocupare a forței de muncă și protecția socială. Toți partenerii din Balcanii de Vest, cu excepția Bosniei și Herțegovinei (unde activitățile sunt în curs), au instituit mecanisme de coordonare pentru Garanția pentru tineret și sunt în curs de elaborare a unor planuri detaliate de punere în aplicare, iar unii au început deja să le pună în practică.

În domeniul educației și culturii, se efectuează diagnosticări detaliate în sectorul educației, iar două țări (Serbia și Macedonia de Nord) sunt asociate programului Erasmus+, în timp ce procesul de asociere a celorlalți parteneri este în desfășurare. În prezent, regiunea este pe deplin asociată și programului „Europa creativă”, deși sunt necesare eforturi pentru alinierea la Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale. Având în vedere că anul 2022 a fost anunțat ca Anul european al tineretului, Balcanii de Vest sunt incluși în diferite evenimente și inițiative ale UE, Tirana ocupând un loc central în calitate de Capitală europeană a tineretului 2022.

În ceea ce privește agenda socială, a fost finalizată o analiză detaliată a situației protecției sociale în regiune, ale cărei concluzii au fost integrate în orientările de politică ale programelor economice și de reformă. Planul de acțiune al UE pentru economia socială din 2021 este în curs de adaptare ca inițiativă paralelă care urmează să fie lansată și în Balcanii de Vest. De asemenea, cinci dintre partenerii din regiune (adică toți cu excepția Kosovo) au adoptat noi strategii și planuri de acțiune privind romii, pentru a se alinia la cadrul UE pentru perioada 2020-2030. Începând din 2022, va fi disponibil pentru Balcanii de Vest SOCIEUX+, un mecanism de asistență tehnică specializat în ocuparea forței de muncă și în protecția socială. Acesta va sprijini instituțiile publice de la nivel național, regional și local și va consolida capacitățile instituționale și individuale prin schimburi cu omologii din statele membre ale UE.

Asistența UE în acest domeniu include, de asemenea, o cooperare strânsă cu Balcanii de Vest în domeniul sănătății, în special în contextul pandemiei de COVID-19 și al donării de vaccinuri (aproximativ 6,5 milioane de doze au fost donate sau revândute regiunii de către statele membre ale UE) și un sprijin sporit din partea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Regiunea continuă să fie strâns asociată cu activitatea desfășurată de Comitetul pentru securitate sanitară al UE și de ECDC și are acces la achiziții publice comune de materiale medicale. UE finanțează un proiect privind reziliența în situații de criză sanitară în Balcanii de Vest, derulat cu ajutorul Organizației Mondiale a Sănătății, iar în cadrul CIBV a fost adoptat un nou proiect de investiții destinate extinderii Spitalului Universitar pentru Copii din Belgrad.

Principalul instrument de punere în aplicare al agendei de inovare este programul Orizont Europa, la care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest sunt asociați în prezent. De asemenea, regiunea are acces la mecanismul de politică privind cercetarea și dezvoltarea tehnologică și este încurajată în mod activ să participe la inițiativele de cercetare ale UE, precum COST și EUREKA. În prezent, Serbia și Muntenegru au adoptat strategii de specializare inteligentă, în timp ce ceilalți parteneri primesc asistență tehnică din partea UE pentru a finaliza (Macedonia de Nord) sau pentru a dezvolta (Albania, Kosovo și Bosnia și Herțegovina) astfel de inițiative. Fondul pentru dezvoltare economică și inovare în Balcanii de Vest a furnizat până în prezent asistență tehnică pentru până la 50 de proiecte în cadrul schemei pentru validarea conceptului, iar o nouă cerere de exprimare a interesului este în prezent în curs de evaluare.

În sfârșit, UE intenționează să asocieze pe deplin Balcanii de Vest la inițiativa „Noul Bauhaus european”, promovând inovarea, durabilitatea, incluziunea și estetica în infrastructură și în alte proiecte, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei verzi. Se intenționează ca premiul anual Bauhaus, planificat în cadrul acestei inițiative, să fie extins la Balcanii de Vest începând din 2023.

Angajamentele IPA 2021 din cadrul programelor bilaterale și multinaționale în domeniul dezvoltării capitalului uman și al inovării se ridică la 62 de milioane EUR.

Aceste șase priorități sunt susținute – iar impactul lor este amplificat – de angajamentul regiunii (și de sprijinul UE) de a institui o piață regională comună în Balcanii de Vest 9 , bazată pe cele patru libertăți de circulație. Toate părțile trebuie să joace un rol constructiv în avansarea inițiativei privind piața regională. Succesul Planului economic și de investiții depinde, de asemenea, de progresele înregistrate de toți partenerii în ceea ce privește introducerea celor mai bune practici în domeniul statului de drept, al finanțelor publice și al gestionării investițiilor, precum și în ceea ce privește promovarea unei administrații publice profesioniste și eficiente. Progresele înregistrate cu privire la ambele aspecte sunt abordate în secțiunile respective ale prezentei comunicări.