COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 4.8.2021

COM(2021) 602 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

AL PATRULEA RAPORT DIN CADRUL MECANISMULUI PRIVIND SUSPENDAREA EXCEPTĂRII DE LA OBLIGATIVITATEA VIZELOR

{SWD(2021) 206 final}

Cuprins

I. Introducere

II. Republica Albania

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Albania

III. Bosnia și Herțegovina

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Bosnia și Herțegovina

IV. Muntenegru

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Muntenegru

V. Republica Macedonia de Nord

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Macedonia de Nord

VI. Republica Serbia

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Serbia

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Georgia

VIII. Republica Moldova

1.Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Moldova

IX. Ucraina

1. Migrație, azil și readmisie

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

3. Recomandări pentru Ucraina

X. Concluzii

I. Introducere

Liberalizarea vizelor este un instrument puternic de facilitare a contactelor între oameni 1 și de sprijinire a reformelor în Balcanii de Vest și în cadrul Parteneriatului estic în domeniile justiției, securității și libertăților fundamentale.

Ca parte a responsabilității Comisiei de a asigura o monitorizare adecvată a regimului de călătorii fără viză, mecanismul privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor prevede obligația Comisiei de a raporta anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la îndeplinirea continuă a cerințelor privind exceptarea de la regimul obligativității vizelor de către țările ai căror resortisanți au obținut acces fără viză în urmă cu mai puțin de șapte ani, după încheierea cu succes a dialogului privind liberalizarea vizelor 2 .

În ceea ce privește partenerii din țările din Balcanii de Vest 3 care beneficiază de regimul de călătorii fără viză, ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză de peste șapte ani 4 , prezentul raport se axează pe acțiunile întreprinse în urma recomandărilor anterioare ale Comisiei și nu mai oferă detalii complete cu privire la îndeplinirea continuă a criteriilor de referință. Aspectele legate de criteriile de referință privind liberalizarea vizelor continuă să fie evaluate în contextul procesului de extindere, în temeiul capitolului 23, Sistemul judiciar și drepturile fundamentale, și al capitolului 24, Justiție și afaceri interne, și sunt raportate în pachetul anual de extindere al Comisiei Europene. În ceea ce privește țările cu regimuri de călătorii fără viză din cadrul Parteneriatului estic 5 , care se află încă în primii șapte ani de exceptare de la regimul obligativității vizelor, raportul evaluează, de asemenea, îndeplinirea continuă a criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor.

Pe acest temei și ținând seama de impactul restricțiilor aferente pandemiei de COVID-19, cel de Al patrulea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor se axează pe acțiunile întreprinse în 2020 de țările vizate, cu actualizări pentru 2021, dacă este necesar. De asemenea, acesta raportează cu privire la cooperarea operațională cu UE și cu statele membre 6 .

Pe lângă criteriile de referință privind liberalizarea vizelor, raportul include și o prezentare generală a tendințelor migratorii 7 , reflectând datele Eurostat pentru întregul an statistic 2020, inclusiv variația față de 2019. Evaluarea tendințelor ia în considerare și impactul restricțiilor aferente pandemiei de COVID-19 asupra tendințelor migratorii, care au condus la o reducere semnificativă a numărului de cazuri de trecere neautorizată a frontierei, de cazuri de refuz al intrării, de cazuri de returnări efective și de cereri de protecție internațională.

Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care oferă informații suplimentare cu privire la acțiunile întreprinse bilateral de țările partenere în cooperare cu UE și cu statele membre. Raportul s-a bazat pe contribuții din partea tuturor țărilor vizate, a Serviciului European de Acțiune Externă, a agențiilor relevante ale UE 8 și a statelor membre.

II. Republica Albania 

1. Migrație, azil și readmisie

1.1. Acțiuni întreprinse în domeniul migrației, azilului și cooperării în materie de readmisie

În 2020, Republica Albania a continuat să ia măsuri în domeniul gestionării frontierelor și a migrației și în cel al azilului. Albania a adoptat o strategie privind gestionarea integrată a frontierelor externe în decembrie 2020 și o nouă lege privind azilul în februarie 2021, aducând legislația albaneză mai aproape de acquis-ul UE și de standardele internaționale. În plus, Albania a deschis un nou centru temporar de primire pentru persoanele vulnerabile.

În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Albania în domeniul migrației și al gestionării frontierelor, precum și în domeniul readmisiei. De asemenea, Albania se bucură de cel mai avansat nivel de colaborare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Prima foaie de parcurs pentru cooperarea cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) a fost convenită între Albania și UE și va fi pusă în aplicare până la sfârșitul anului 2022.

Politica Albaniei în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

În cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, au fost formulate următoarele recomandări:

(a) Sporirea măsurilor de abordare a migrației ilegale și a cererilor de azil nefondate introduse de cetățeni albanezi, inclusiv prin identificarea și abordarea motivelor care stau la baza acestora și organizarea de campanii de informare suplimentare privind drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză

Albania ia măsuri pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate depuse de cetățeni albanezi în UE. În ceea ce privește măsurile preventive, se lucrează la consolidarea controalelor cetățenilor albanezi care trec frontiera de stat, la consolidarea controalelor în cazul minorilor care călătoresc în străinătate și la intensificarea cooperării și a schimbului de informații (în special cu statele membre afectate de problema cererilor de azil nefondate depuse de resortisanți albanezi).

Numărul de rețineri în cazul cetățenilor albanezi care încercau să treacă neautorizat frontiera a scăzut din cauza pandemiei de COVID-19 și a măsurilor puse în aplicare de autoritățile albaneze, inclusiv a campaniilor de sensibilizare cu privire la drepturile și obligațiile asociate călătoriilor fără viză în UE.

Controlul la frontiere s-a îmbunătățit, de asemenea, prin intensificarea patrulelor și a cooperării cu Frontex, precum și prin utilizarea echipamentelor de supraveghere a frontierelor furnizate de statele membre. De asemenea, Albania a continuat să facă schimb de informații cu autoritățile omoloage din țările învecinate. Acest lucru permite o verificare mai detaliată a cetățenilor albanezi care călătoresc în UE. Autoritățile albaneze au publicat în mass-media operațiuni de returnare a cetățenilor albanezi de către statele membre ale UE și au continuat să avertizeze cu privire la utilizarea abuzivă a regimului UE de călătorii fără viză, reamintind sancțiunile aplicabile. Drepturile și obligațiile aferente circulației în temeiul regimului fără vize sunt publicate online, iar Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a lansat o campanie de sensibilizare în ianuarie 2021, cu sprijinul statelor membre și cu finanțare din partea UE.

(b) Menținerea și intensificarea cooperării operaționale proactive cu agențiile UE și cu statele membre ale UE în care se resimte presiunea exercitată de fluxurile migratorii din Albania

Albania a continuat să coopereze cu Frontex și cu statele membre în ceea ce privește supravegherea frontierelor terestre și maritime, precum și la punctele de trecere a frontierei, pentru a consolida gestionarea frontierelor, schimbul de informații, prevenirea și combaterea activităților infracționale transfrontaliere, identificarea documentelor de călătorie falsificate și frauda de identitate. Albania a fost și prima țară parteneră care a încheiat cu UE un acord privind statutul Frontex referitor la cooperarea în materie de gestionare a frontierelor („acordul privind statutul”) 9 , care permite detașarea de polițiști de frontieră din cadrul Frontex cu competențe executive pe teritoriul unei țări terțe. Acordul a intrat în vigoare la 1 mai 2019, permițând lansarea la 22 mai 2019 a unei operațiuni comune Frontex cu polițiștii de frontieră albanezi la frontiera cu Grecia.

De asemenea, se lucrează la punerea în aplicare a planurilor de acțiune ale Albaniei pentru soluționarea problemei legate de depășirea perioadei de ședere a minorilor albanezi neînsoțiți în Italia și a problemei legate de cererile de azil nefondate depuse de albanezi în Franța, ceea ce implică consolidarea controalelor la frontieră. De asemenea, Albania cooperează cu alte state membre în ceea ce privește prevenirea, cooperarea cu poliția de frontieră, precum și returnarea și readmisia pentru a soluționa problemele menționate.

1.2. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

Numărul cererilor de protecție internațională depuse în statele membre ale UE 10 de către cetățeni albanezi a scăzut cu 65 % între 2019 și 2020, fiind depuse 6 970 de cereri în 2020. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 11 a scăzut puțin de la 5,6 % în 2019 la 5,3 % în 2020. 

În 2020, statele membre au raportat 1 429 de cazuri de trecere neautorizată a frontierei, cu 30 % mai puține decât în 2019, în timp ce numărul cetățenilor albanezi care s-a dovedit că se aflau în situație de ședere ilegală în statele membre a scăzut cu 8 % în comparație cu anul precedent (de la 34 420 în 2019 la 31 630 în 2020). Numărul de cazuri de refuz al intrării cetățenilor albanezi în statele membre a scăzut cu 33 % în 2020 (de la 19 670 în 2019 la 13 265 în 2020).

Numărul deciziilor de returnare emise în 2019 (30 840) a scăzut cu 25 % în 2020 (23 235). În 2020, au fost raportate 9 755 de returnări efective ale cetățenilor albanezi, comparativ cu 15 370 în 2019 (o scădere de 37 %). Rata de returnare a scăzut de la 50 % în 2019 la 42 % în 2020, reflectând tendința generală din ultimii ani.

În general, statele membre și Frontex raportează o bună cooperare în materie de returnări și readmisie. Frontex continuă să ofere sprijin autorităților naționale albaneze în chestiuni legate de returnare și în activitățile de consolidare a capacităților în contextul recent al scăderii ratelor de returnare.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

Acțiuni întreprinse în domeniul cooperării judiciare, al ordinii publice și al securității

În 2020, s-au depus în continuare eforturi în domeniul cooperării judiciare, al ordinii publice și al securității. În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Albania în domeniul securității. Albania a continuat să coopereze cu Europol și Eurojust și s-a angajat în activități comune cu mai multe state membre. În urma intrării în vigoare a Acordului de cooperare cu Eurojust în 2019, un procuror de legătură albanez la Eurojust și-a început activitatea în ianuarie 2021.

Comisia monitorizează posibilul impact al noii legi albaneze privind cetățenia asupra regimului de călătorii fără viză. Deși nu au fost încă adoptate măsuri de punere în aplicare, legea prevede posibilitatea de instituire a unui program de dobândire a cetățeniei prin investiție, care poate fi utilizat pentru a eluda procedura UE de acordare a vizelor de ședere de scurtă durată și evaluarea aprofundată a riscurilor individuale în materie de migrație și securitate implicate.

În cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, au fost formulate următoarele recomandări:

(a) Menținerea și intensificarea cooperării operaționale proactive cu agențiile UE și cu statele membre ale UE care se confruntă cu amenințări în materie de ordine și siguranță publică din cauza implicării cetățenilor albanezi în grupurile de criminalitate organizată

A continuat cooperarea proactivă cu statele membre și cu agențiile UE, inclusiv schimbul de informații polițienești prin Interpol, Europol și Rețeaua Camden Inter-agenții de Recuperare a Bunurilor (CARIN), în principal în domeniul investigării infracțiunilor privind narcoticele, traficul de persoane și traficul ilegal de vehicule, spălarea banilor, criminalitatea economică și financiară și criminalitatea cibernetică. În 2020, cooperarea în cadrul procedurilor penale și al operațiunilor polițienești a continuat în aceste domenii.

(b) Îmbunătățirea eficacității urmăririlor penale și a eforturilor de asigurare a respectării legii pentru combaterea corupției la nivel înalt și a criminalității organizate

Albania a continuat să depună eforturi suplimentare în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, inclusiv în vederea stabilirii unui bilanț solid de investigații proactive, urmăriri penale și condamnări, care rămâne un obiectiv pe termen lung.

În ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate, eforturile au continuat pe baza planului de acțiune pentru perioada 2017-2020. În decembrie 2020, Albania a aprobat strategia de combatere a criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate organizată pentru perioada 2021-2025, precum și planul de acțiune aferent pentru perioada 2021-2025. În ianuarie 2020, Albania a adoptat legea privind măsurile preventive de combatere a terorismului, a criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate organizată. Măsurile includ vizarea activelor prin punerea sub sechestru și prin confiscare, limitarea circulației infractorilor suspectați și restricționarea activităților economice ale acestora.

În iulie 2020, strategia intersectorială de combatere a corupției pentru perioada 2015-2021 a fost prelungită până în 2023. De asemenea, în iulie 2020, a fost aprobat planul de acțiune pentru perioada 2020-2023 de punere în aplicare a legii privind combaterea corupției la nivel înalt.

În octombrie 2020, a fost aprobat planul de integritate al poliției de stat pentru perioada 2020­2021, pe baza punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Grupul de state împotriva corupției (GRECO).

Crearea unei rețele de coordonatori anticorupție în 17 agenții a contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea eficacității în lupta împotriva corupției. În ultimul an, Grupul operativ pentru combaterea corupției, responsabil cu inspecțiile interinstituționale, a fost mai puțin eficace, deoarece nu au avut loc reuniuni periodice din 2020 și nici nu au fost efectuat un număr mare de investigații.

Rămâne de văzut care va fi impactul concret asupra investigării, urmăririi penale și judecării cazurilor de corupție la nivel înalt al Direcții Anticorupție nou-înființate, responsabilă cu coordonarea, monitorizarea și raportarea cu privire la strategia anticorupție.

Structura specială de combatere a corupției și a criminalității organizate (SPAK) care cuprinde Parchetul Specializat (SPO) și Biroul Național de Investigații (NBI), precum și instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție în materie de combatere a corupției și a criminalității organizate (tribunalele SPAK) sunt operaționale. Albania a raportat o creștere de 27 % în 2020, comparativ cu 2019, a operațiunilor polițienești desfășurate de structurile polițienești centrale și locale ale Departamentului de Poliție Criminală în domeniul criminalității organizate și al criminalității financiare.

Condamnările definitive ale înalților funcționari s-au limitat la corupție și infracțiuni conexe (de exemplu, spălarea banilor, abuzul în serviciu etc.). Cu toate acestea, de curând, se poate observa o tendință pozitivă, ca urmare a primelor rezultate ale SPAK nou-înființate.

(c) Îmbunătățirea rezultatelor înregistrate în ceea ce privește combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului și valorificarea pe deplin a sprijinului oferit de Comisie în vederea consolidării capacității de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului

În decembrie 2020, guvernul albanez a adoptat strategia națională intersectorială de combatere a terorismului și planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, care include măsuri specifice de prevenire și combatere a finanțării terorismului.

În ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune comun din 2018 privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest, Albania a înregistrat progrese în materie de consolidare a capacității de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. În 2020, au fost adoptate legi privind instituirea unui registru al proprietății efective și privind instituirea unui registru centralizat al conturilor bancare. Se preconizează că ambele registre vor deveni operaționale în curând.

Din februarie 2020, Albania se află pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) cu jurisdicții care fac obiectul unei monitorizări sporite. Albania și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a pune în aplicare planul de acțiune al GAFI, ceea ce ar permite eliminarea Albaniei de pe această listă. Acesta este în curs de punere în aplicare.

În iulie 2020, a fost semnat un memorandum de cooperare între Parchetul General, Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor și Economiei pentru a spori eficacitatea investigațiilor care privesc spălarea banilor, finanțarea terorismului, infracțiunile financiare, punerea sub sechestru și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni. Analizele comune ale procedurilor penale desfășurate în perioada iunie-septembrie 2020 au contribuit la avansarea investigațiilor, a judecării, a punerii sub sechestru și a confiscării unui set de active ale subiecților procedurilor penale.

Albania a numit un procuror specializat și a creat o secție specială de investigații privind spălarea banilor în cadrul parchetelor judiciare districtuale. De asemenea, au fost numiți procurori și specialiști în investigarea criminalității economice și financiare în cadrul direcțiilor poliției locale și al comisariatelor de poliție din districtele judiciare, pentru a se ocupa în mod specific de investigarea infracțiunilor conexe spălării de bani.

3. Recomandări pentru Albania

Albania a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate depuse de cetățeni albanezi în statele membre, precum și în domeniul combaterii spălării banilor, al combaterii terorismului și al combaterii corupției și a criminalității organizate. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii:

·Cooperarea în continuare cu statele membre cele mai afectate de cererile de azil nefondate depuse de cetățeni albanezi, inclusiv intensificarea participării Albaniei la activitățile din Planul de acțiune operațional „Facilitarea imigrației ilegale” al Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT); adaptarea campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Consolidarea în continuare a prevenirii și combaterii corupției și a criminalității organizate, a traficului ilicit, a infracțiunilor de terorism și a spălării banilor prin (a) înregistrarea de progrese suplimentare în ceea ce privește stabilirea unui bilanț solid de cazuri de corupție, punere sub sechestru, confiscare și recuperare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni de corupție; (b) dezvoltarea în continuare a utilizării sistematice a investigațiilor financiare paralele și prin creșterea participării la investigații și urmăriri penale coordonate sau comune cu țările din regiune și cu statele membre; (c) avansarea în continuare în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Albaniei în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

·Abținerea de la adoptarea unui program de dobândire a cetățeniei prin investiție în temeiul noii legi privind cetățenia.

III. Bosnia și Herțegovina

1. Migrație, azil și readmisie

1.1. Acțiuni întreprinse în domeniul migrației, azilului și cooperării în materie de readmisie

În 2020, Bosnia și Herțegovina s-a confruntat în continuare cu o puternică presiune exercitată de migrație, pe teritoriul său fiind prezent un număr mare de solicitanți de azil și de migranți aflați în situație ilegală. De la începutul anului 2018, UE sprijină Bosnia și Herțegovina pentru îmbunătățirea gestionării migrației și a azilului. UE a oferit asistență de urgență pentru a contribui la soluționarea crizei umanitare din 2020, în timpul căreia sute de refugiați și migranți au fost lăsați fără ajutor în condiții aspre de iarnă, deși centrele de primire disponibile nu erau utilizate la capacitatea lor maximă. UE a îndemnat autoritățile să găsească o soluție durabilă și pe termen lung pentru găzduirea migranților și a refugiaților. Ca urmare, Ministerul Securității a luat unele măsuri și va prelua treptat responsabilitatea gestionării centrelor de primire. Pentru a evita repetarea unei astfel de situații iarna viitoare, trebuie asigurate condiții adecvate de primire pentru migranți și refugiați.

Bosnia și Herțegovina a luat unele măsuri în domeniul gestionării frontierelor. Bosnia și Herțegovina a continuat punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune privind gestionarea integrată a frontierelor externe pentru perioada 2019-2023. Legile privind străinii și azilul sunt în vigoare și, în linii mari, sunt în concordanță cu acquis-ul UE, cu excepția unei modificări adoptate la 27 mai 2021 referitoare la legea privind străinii în ceea ce privește returnarea forțată sau returnarea străinilor care au comis anumite infracțiuni. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a asigura un sistem eficace de gestionare a migrației și a azilului. De asemenea, politica Bosniei și Herțegovinei în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

Cooperarea cu statele membre și Frontex a continuat în 2020, inclusiv în ceea ce privește returnarea și readmisia cetățenilor din Bosnia și Herțegovina. De asemenea, în pofida resurselor limitate, țara pune în aplicare strategia pentru perioada 2020-2023 de reintegrare a persoanelor returnate.

În cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, au fost formulate următoarele recomandări:

(a) Îmbunătățirea capacității de răspuns la situații de criză și a planificării adecvate de contingență pentru a se asigura protecția și gestionarea sensibilă a fluxurilor de migrație, precum și pentru a se asigura funcționarea sistemului de azil. Responsabilitatea deplină pentru gestionarea mecanismelor de migrație și de coordonare operațională la toate nivelurile trebuie consolidată în mod semnificativ. 

În 2020, în special spre sfârșitul anului, autoritățile din Bosnia și Herțegovina au dat dovadă de capacitate foarte limitată în materie de migrație și azil, inclusiv în ceea ce privește gestionarea crizelor. Autoritățile s-au bazat pe asistență tehnică și financiară din partea UE și de la nivel internațional pentru a face față crizei umanitare.

Bosnia și Herțegovina trebuie să depună eforturi mai mari în acest domeniu, inclusiv prin adoptarea unui buget privind migrația și, în special, prin utilizarea eficientă a centrelor de primire disponibile. Instituțiile de stat și autoritățile regionale ar trebui, de asemenea, să coopereze pentru a asigura coordonarea eficace a capacității de gestionare a migrației și funcționarea sistemului de azil.

(b) Organizarea în continuare a campaniilor de informare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză 

Bosnia și Herțegovina a desfășurat activități suplimentare pentru a sensibiliza publicul cu privire la normele care reglementează regimul UE de călătorii fără viză, inclusiv durata maximă de ședere. De asemenea, autoritățile au lansat o campanie de informare a cetățenilor cu privire la procedurile accelerate introduse în multe state membre și de descurajare a cetățenilor de a depune cereri de azil nejustificate. Acest lucru ar putea contribui la scăderea numărului de astfel de cereri depuse în statele membre de către cetățenii din Bosnia și Herțegovina.

(c) Consolidarea controlului la frontiere, în special supravegherea frontierelor, inclusiv prin măsuri de identificare și de înregistrare, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, asigurându-se o cooperare operațională eficace cu statele membre ale UE și cu Frontex

În 2020, poliția de frontieră a aplicat în continuare planul-cadru de acțiune din mai 2018, mobilizând rezervele mobile ale altor agenții de securitate ca întăriri în diferite sectoare ale frontierelor externe. De asemenea, împreună cu Serbia, s-au desfășurat operațiuni comune de patrulare la frontieră. În pofida eforturilor de supraveghere a frontierelor, sunt necesare mecanisme mai eficiente de cooperare și coordonare între agenții pentru a îmbunătăți supravegherea frontierelor și înregistrarea și identificarea migranților.

Cooperarea operațională cu statele membre și Frontex a continuat să fie satisfăcătoare, în pofida faptului că se așteaptă semnarea între Bosnia și Herțegovina și UE a „acordului privind statutul” Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) privind cooperarea în materie de gestionare a frontierelor („acordul privind statutul”).

(d) Continuarea eforturilor în vederea încheierii „acordului privind statutul” cu Frontex

UE a continuat să colaboreze cu Bosnia și Herțegovina în vederea semnării și ratificării „acordului privind statutul”. Cu toate acestea, cooperarea cu statele membre și Frontex continuă, în special în ceea ce privește returnarea cetățenilor din Bosnia și Herțegovina.

1.2. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

În 2020, 1 545 de cereri de protecție internațională au fost depuse de cetățeni din Bosnia și Herțegovina în statele membre 12 , cu 29 % mai puține decât în 2019 (2 180). Rata de recunoaștere a cererilor de azil 13 a scăzut de la 7,2 % în 2019 la 5,1 % în 2020.

În 2020, statele membre au raportat doar 12 cazuri de trecere neautorizată a frontierei de către cetățeni din Bosnia și Herțegovina la frontierele externe ale UE, ceea ce reprezintă o scădere cu 48 % față de 2019. În 2020, numărul cetățenilor din Bosnia și Herțegovina care s-a dovedit că se aflau în situație de ședere ilegală în statele membre a scăzut cu 14 %, 3 670 de cazuri de ședere ilegală în 2020 față de 4 290 în 2019. Numărul de cazuri de refuz al intrării a crescut cu 91 %, de la 4 270 de cazuri în 2019 la 8 150 în 2020.

Atât numărul deciziilor de returnare emise pentru cetățeni din Bosnia și Herțegovina (2 785 în 2020 comparativ cu 3 730 în 2019, o scădere de 25 %), cât și numărul persoanelor returnate efectiv (920 în 2020 comparativ cu 1 495 în 2019, o scădere de 38 %) au scăzut în 2020 comparativ cu 2019. Rata de returnare a scăzut de la 40 % în 2019 la 33 % în 2020.

Statele membre și Frontex raportează o bună cooperare cu Bosnia și Herțegovina în materie de readmisie și punerea în aplicare adecvată a acordului de readmisie al UE.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

Acțiuni întreprinse în domeniul cooperării judiciare, al ordinii publice și al securității

În 2020, Bosnia și Herțegovina a adoptat strategii de combatere a traficului de persoane și de combatere a traficului de arme de calibru mic, de armament ușor și de droguri. Bosnia și Herțegovina are un punct de contact pentru Eurojust.

În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Bosnia și Herțegovina în domeniul securității. Bosnia și Herțegovina a continuat cooperarea cu Europol și Eurojust și s-a angajat în activități comune cu mai multe state membre. UE solicită în mod constant Bosniei și Herțegovinei să își consolideze cooperarea operațională cu agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne, cel mai recent în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere din 13 iulie.

În cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, au fost formulate următoarele recomandări:

a) Numirea unui punct național de contact pentru Europol

În ianuarie 2021, Ministerul Securității a emis instrucțiunea de instituire a unui punct de contact pentru cooperarea cu Europol; cu toate acestea, punctul de contact nu este încă pe deplin operațional.

(b) Consolidarea prevenirii și combaterii corupției și a criminalității organizate, inclusiv a spălării de bani și a terorismului, în special prin adoptarea și punerea în aplicare a legislației privind conflictele de interese și protecția avertizorilor; asigurarea funcționării eficiente și a coordonării organismelor anticorupție și demonstrarea de progrese în ceea ce privește un bilanț de anchete proactive, urmăriri penale, trimiteri în judecată și condamnări definitive în cazuri de criminalitate organizată și corupție, inclusiv la nivel înalt.

Bosnia și Herțegovina a adoptat noi strategii de combatere a traficului de persoane (pentru perioada 2020-2023, adoptată în ianuarie 2020), de combatere a traficului de arme de calibru mic și de armament ușor (pentru perioada 2021-2024, adoptată în februarie 2021) și de combatere a traficului de droguri (pentru perioada 2018-2023). Legislația privind conflictul de interese nu a fost încă adoptată. Activitatea organismelor anticorupție și a autorităților judiciare și de investigații trebuie intensificată, deoarece bilanțul investigațiilor, urmăririlor penale și condamnărilor înregistrează în continuare progrese nesemnificative. Planul comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest a continuat să fie pus în aplicare.

Există deficiențe sistemice în ceea ce privește cooperarea operațională a agențiilor de asigurare a respectării legii din cauza lipsei de armonizare a legislației penale din țară, exacerbată de coordonarea instituțională deficitară și de schimburile foarte limitate de informații. Investigațiile financiare și confiscarea averii sunt în mare măsură ineficiente. Nu există un sistem riguros și credibil de verificare a declarațiilor de avere ale funcționarilor judiciari. Trebuie intensificată lupta împotriva spălării banilor. Condamnările definitive în cauzele de corupție la nivel înalt sunt foarte rare, iar sancțiunile nu sunt suficiente pentru a descuraja acest comportament.

(c) Intensificarea eforturilor de consolidare a cadrului de recuperare a activelor prin adoptarea și punerea în aplicare a unui cadru juridic mai cuprinzător pentru confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni și prin îmbunătățirea capacității autorităților competente de a impune sancțiuni eficace și disuasive 

Birouri de gestionare a activelor există în cele două entități, dar nu la nivel de stat. Acest lucru reprezintă o problemă gravă în cazul activele confiscate la nivel de stat, deoarece nu există niciun birou de recuperare a activelor responsabil cu facilitarea urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri obținute ca urmare a unor infracțiuni. În 2020, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea cadrului de recuperare a activelor.

3. Recomandări pentru Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul gestionării frontierelor și migrației, al combaterii spălării banilor și al combaterii corupției și a criminalității organizate. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii:

· Îmbunătățirea coordonării, la toate nivelurile, a capacității de gestionare a frontierelor și de gestionare a migrației, în special prin asigurarea funcționării sistemului de azil și prin asigurarea unei capacități adecvate de primire a migranților; luarea de măsuri necesare pentru semnarea „acordului privind statutul” cu Frontex.

·Înregistrarea în continuare de progrese în combaterea corupției, inclusiv la nivel înalt, prin adoptarea și punerea în aplicare a unei legislații eficiente privind conflictele de interese, achizițiile publice și protecția avertizorilor de integritate, precum și prin asigurarea funcționării și coordonării eficace a organismelor anticorupție.

·Consolidarea eforturile de combatere a criminalității organizate, în special prin asigurarea unei cooperări eficace între organismele de asigurare a respectării legii și cu parchetele, precum și prin stabilirea unui bilanț de investigații proactive, puneri sub acuzare confirmate, urmăriri penale și condamnări definitive în cazuri de criminalitate organizată.

·Înființarea unui punct de contact Europol și continuarea progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Bosniei și Herțegovinei în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

IV. Muntenegru 

1. Migrație, azil și readmisie

1.1 Acțiuni întreprinse în domeniul migrației, azilului și cooperării în materie de readmisie

În 2020, Muntenegru a continuat să ia măsuri în domeniul gestionării frontierelor și migrației și în cel al azilului. În ianuarie 2020, Muntenegru a adoptat strategia privind gestionarea integrată a frontierelor externe pentru perioada 2020-2024 și planurile de acțiune aferente.

„Acordul privind statutul” cu Frontex a intrat în vigoare în iulie 2020, iar de la acea dată au existat două operațiuni comune. Frontex și statele membre raportează o bună cooperare în materie de returnare și readmisie, iar statele membre raportează, de asemenea, o bună cooperare cu Muntenegru în domeniul gestionării migrației și a frontierelor.

În ceea ce privește recomandarea de a crește gradul de sensibilizare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză, care a fost inclusă în cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, Muntenegrul raportează că în 2020 nu au fost organizate campanii de informare din cauza restricțiilor de călătorie aferente pandemiei de COVID-19.

Politica Muntenegrului în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

1.2. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

Numărul cererilor de protecție internațională depuse în statele membre ale UE 14 de către cetățenii muntenegreni a scăzut cu 44 % între 2019 și 2020, fiind depuse 250 de cereri în 2020 față de 445 în 2019. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 15 a scăzut de la 4,9 % în 2019 la 3,4 % în 2020.

În 2020, statele membre ale UE nu au raportat cazuri de trecere neautorizată a frontierei de către cetățeni muntenegreni. Numărul cetățenilor muntenegreni care s-a dovedit că se aflau în situație de ședere ilegală în 2020 a crescut cu 7 % (de la 885 în 2019 la 945 în 2020). În 2020, numărul de cazuri de refuz al intrării cetățenilor muntenegreni în statele membre a fost de 485, cu 3 % mai mare decât în 2019 (470).

Atât numărul deciziilor de returnare emise pentru cetățenii muntenegreni (475 în 2020 comparativ cu 590 în 2019), cât și numărul persoanelor returnate efectiv (275 în 2020 comparativ cu 355 în 2019) au scăzut în 2020 comparativ cu 2019, cu 19 % și, respectiv, 23 %. Rata de returnare a scăzut puțin de la 60 % în 2019 la 58 % în 2020.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

Acțiuni întreprinse în domeniul cooperării judiciare, al ordinii publice și al securității

În 2020, Muntenegru a continuat să ia măsuri împotriva criminalității organizate, inclusiv în ceea ce privește combaterea traficului de persoane, cooperarea în domeniul combaterii traficului de droguri și al combaterii terorismului. În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Muntenegru în domeniul securității. De asemenea, Muntenegru a continuat să coopereze cu Europol și Eurojust.

În martie 2021, guvernul a decis să elimine treptat, până la sfârșitul anului 2021, programul de dobândire a cetățeniei prin investiție, care a fost pus în aplicare din ianuarie 2019. Comisia va continua să monitorizeze programul atât timp cât încă sunt prelucrate cereri, întrucât programele de dobândire a cetățeniei prin investiție pot fi utilizate pentru a eluda procedura UE de acordare a vizelor de ședere de scurtă durată și evaluarea aprofundată a riscurilor individuale în materie de migrație și securitate implicate.

Muntenegru a dat curs, de asemenea, următoarelor recomandări incluse în cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor:

(a) Prevenirea și combaterea criminalității organizate și a corupției la nivel înalt, inclusiv prin confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni, înghețarea activelor și luarea unor măsuri de limitare a utilizării acordurilor de recunoaștere a vinovăției la cazurile excepționale

Bilanțul arestărilor, al capturilor de droguri și al investigațiilor privind criminalitatea organizată a fost consolidat și mai mult în 2020, datorită unei capacități polițienești mai puternice și cooperării polițienești internaționale tot mai sporite. Pentru prima dată, în 2020, s­a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de hotărâri judecătorești și de condamnări, datorită faptului că un număr mai mare de investigații din anii anteriori au ajuns în fața instanțelor. S-a înregistrat o tendință ascendentă în ceea ce privește depistarea și punerea sub sechestru a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, dar confiscările definitive sunt în continuare rare.

(b) Consolidarea capacității poliției, a parchetelor și a instanțelor de a ancheta, de a urmări penal și de a judeca dosarele de spălare de bani în conformitate cu cele mai bune practici ale UE

În octombrie 2020, Guvernul Muntenegrului a adoptat o evaluare națională a riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, împreună cu planul de acțiune aferent. În noiembrie 2020, unitatea de informații financiare din Muntenegru a devenit membră a Grupului EGMONT al unităților de informații financiare. Muntenegru este și prima țară din regiune care și-a conectat unitatea de informații financiare la canalul Europol de schimb securizat de informații, SIENA.

În martie 2021, guvernul a adoptat modificări la Legea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a spori independența operațională și autonomia unității de informații financiare, prin faptul că șeful acestei unități raportează direct ministrului de interne, și nu șefului poliției, în concordanță cu standardele GAFI. Strategia Moneyval a fost adoptată în aprilie 2020. Începând cu 18 mai 2020, Muntenegru nu mai face oficial obiectul procedurii de raportare periodică către Moneyval 16 cu privire la progresele înregistrate după cea de a patra rundă de evaluare.

În pofida progreselor menționate mai sus, Muntenegru a pus în aplicare doar parțial obiectivul Planului comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest referitor la consolidarea capacității de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Sunt necesare măsuri concrete suplimentare pentru a consolida investigațiile financiare și pentru a asigura eficacitatea cadrului juridic, inclusiv în ceea ce privește accesul la informațiile din registrul băncilor centrale.

3. Recomandări pentru Muntenegru

Muntenegru a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul combaterii spălării banilor, al combaterii terorismului și al combaterii corupției și a criminalității organizate. Muntenegru ar trebui, de asemenea, să își continue campaniile de informare în curs cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii:

·Adaptarea campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Continuarea înregistrării de progrese în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității organizate, a corupției și a terorismului, prin (a) consolidarea bilanțului în materie de condamnări definitive și de confiscare a activelor; (b) consolidarea capacității de urmărire penală și de judecare a cazurilor de spălare de bani; (c) obținerea unor rezultate mai bune ca răspuns la criminalitatea organizată, inclusiv prin abordarea utilizării frecvente a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, (d) continuarea progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Muntenegrului în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

·Eliminarea treptată completă, cât mai curând posibil, a programului de dobândire a cetățeniei prin investiție.

V. Republica Macedonia de Nord

1. Migrație, azil și readmisie

1.1. Acțiuni întreprinse în domeniul migrației, azilului și cooperării în materie de readmisie

În 2020 și la începutul anului 2021, Republica Macedonia de Nord a continuat să ia măsuri cu privire la gestionarea frontierelor și a migrației și la azil, inclusiv pentru a îmbunătăți condițiile de primire a solicitanților de azil.

Statele membre au raportat o bună cooperare în domeniul gestionării frontierelor, al migrației și al azilului, precum și al readmisiei. Cooperarea cu EASO a continuat, în conformitate cu foaia de parcurs convenită pentru consolidarea capacității în materie de azil și primire. De asemenea, cooperarea cu Frontex a continuat, deși „acordul privind statutul” nu a fost încă semnat.

Politica Macedoniei de Nord în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

În cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, au fost formulate următoarele recomandări:

(a) Consolidarea controalelor la frontieră, cu respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale

Macedonia de Nord continuă să coopereze și să facă schimb de informații cu statele membre, Europol și Frontex (inclusiv cu ofițerii de legătură), precum și cu Interpol. Este în desfășurare o operațiune comună cu statele membre și cu sprijinul UE.

În februarie 2021, Macedonia de Nord a semnat acorduri cu Serbia privind cooperarea în combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane.

Macedonia de Nord raportează că, în cursul anului 2020, a împiedicat 3 200 de tentative de trecere neautorizată a frontierei, a refuzat intrarea a 1 520 de resortisanți străini, în timp ce 207 resortisanți străini nu au fost autorizați să iasă, în principal din cauza cazurilor anterioare de depășire a termenului legal de ședere, a utilizării de documente falsificate, a absenței documentului de ședere sau a vizei valabile sau a pașapoartelor deteriorate sau expirate. Acestea sunt găzduite în principal în centre de primire.

(b) Organizarea în continuare a campaniilor de informare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză

În cursul anului 2020, în aeroporturile din Macedonia de Nord au fost distribuite persoanelor care călătoreau în afara țării broșuri intitulate „Stop utilizării abuzive a liberalizării vizelor”, care informează cu privire la drepturile și obligațiile călătoriilor fără viză.

1.2. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

În 2020, numărul cererilor de protecție internațională depuse în statele membre ale UE 17 de către cetățeni nord macedoneni a scăzut cu 67 % față de 2019, fiind depuse 1 390 de cereri în 2020. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 18 a crescut de la 1,4 % în 2019 la 1,8 % în 2020. 

În 2020, la nivelul UE au fost raportate în total 18 cazuri de trecere neautorizată a frontierei de către cetățeni nord macedoneni, în comparație cu 10 în 2019. În 2020, numărul cetățenilor nord macedoneni care s-a dovedit că se aflau în situație de ședere ilegală a scăzut cu 6 %, 6 545 de cazuri de ședere ilegală în 2020, comparativ cu 7 000 în 2019. Numărul de cazuri de refuz al intrării a scăzut cu 13 %, de la 2 815 cazuri în 2019 la 2 455 în 2020. .

Rata de returnare a scăzut de la 78 % în 2019 la 57 % în 2020. Tendința se datorează scăderii numărului de decizii de returnare emise pentru cetățeni nord macedoneni (2 515 în 2020 comparativ cu 3 855 în 2019, reprezentând o scădere de 35 %) și scăderii numărului de persoane returnate efectiv (1 425 în 2020 comparativ cu 3 005 în 2019, reprezentând o scădere de 53 %). În 2020, a continuat tendința observată în ultimii ani de scădere a numărului de operațiuni de returnare cu zboruri charter către Macedonia de Nord. Cu toate acestea, statele membre raportează o bună cooperare în materie de returnare și readmisie.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea 

Acțiuni întreprinse în domeniul cooperării judiciare, al ordinii publice și al securității

Macedonia de Nord a continuat să ia măsuri pentru lupta împotriva criminalității organizate, inclusiv împotriva traficului de droguri și a traficului de ființe umane, în domeniul combaterii corupției și a spălării banilor, al combaterii terorismului și a finanțării terorismului, precum și pentru prevenirea radicalizării, ca urmare a punerii în aplicare a Planului comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest.

În general, statele membre, Europol și Eurojust raportează o bună cooperare cu Macedonia de Nord în domeniul securității.

Legea privind cetățenia Macedoniei de Nord permite dobândirea cetățeniei pentru un interes economic special fără nicio cerință anterioară privind reședința. Comisia Europeană a adus în atenția Macedoniei de Nord riscurile pe care le prezintă facilitarea dobândirii cetățeniei prin investiții, care pot afecta regimul de călătorii fără viză, întrucât această opțiune poate fi utilizată pentru a eluda procedura de acordare a vizelor de ședere de scurtă durată și evaluarea aprofundată a riscurilor individuale în materie de migrație și securitate implicate.

Macedonia de Nord a dat curs următoarelor recomandări formulate în cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor:

(a) Îmbunătățirea în continuare a eficacității eforturilor din domeniul asigurării respectării legii pentru combaterea rețelelor de criminalitate organizată, în principal cele implicate în traficul de droguri. Furnizarea în continuare a unui istoric credibil al rezultatelor anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor. Intensificarea acțiunilor de cercetare și de urmărire penală a grupurilor de criminalitate organizată, inclusiv a celor implicate în introducerea ilegală de migranți, spălarea banilor și infracțiunile economice.

Macedonia de Nord și-a continuat eforturile de îmbunătățire a istoricului în domeniul luptei împotriva criminalității organizate. Centrul național de coordonare pentru lupta împotriva crimei organizate și-a îmbunătățit capacitatea operațională. Instituțiile relevante și-au desemnat reprezentanți și sunt conectate la acest centru. Țara cooperează în cadrul operațiunilor de combatere a traficului de persoane și a traficului de arme și droguri, atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

În conformitate cu recomandările Grupului de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA), în 2020 a fost înființat un grup de lucru. În 2020, în cadrul Eurojust, Macedonia de Nord a fost implicată în mai multe cazuri de combatere a criminalității organizate, referitoare la traficul de droguri și spălarea banilor.

Macedonia de Nord a înregistrat progrese în ceea ce privește armonizarea legislației sale pentru a o alinia la cea de a patra directivă privind combaterea spălării banilor 19 . Registrul beneficiarilor reali a fost lansat la 27 ianuarie 2021 și este operațional din 27 mai 2021.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea faptului că rezultatele obținute de unitatea de informații financiare sunt utilizate de serviciile de urmărire penală, în conformitate cu Acordul de punere în aplicare pentru Macedonia de Nord a Planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest. Este instituit și testat noul modul de monitorizare și feedback privind cazurile de tranzacții suspecte comunicate de unitatea de informații financiare autorităților competente. Cu toate acestea, modulul nu este încă dat în folosință. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin noul modul privind tranzacțiile suspecte raportate de unitatea de informații financiare autorităților competente și pentru a stabili un bilanț al utilizării acestuia de către parchete.

(b) Consolidarea în continuare a luptei împotriva corupției

Macedonia de Nord a continuat punerea în aplicare a reformelor pentru lupta împotriva corupției. Țara a înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea bilanțului său de investigații, urmăriri penale și condamnările definitive în cazurile de corupție, inclusiv la nivel înalt.

În cadrul măsurilor restrictive aplicate în timpul stării de urgență cauzate de pandemia de COVID-19, guvernul a instituit măsuri pentru suspendarea termenelor procedurilor judiciare, precum și pentru acte urgente ale instanțelor în ceea ce privește cazurile de criminalitate organizată și corupție.

O nouă lege privind parchetul, adoptată în februarie 2020, a intrat în vigoare în iunie 2020. Legea urmărește să asigure un sistem profesional și imparțial de urmărire penală, asigurând în special sustenabilitatea cauzelor aflate sub jurisdicția parchetului specializat. Eforturile au avansat în continuare în ceea ce privește cazurile fostului parchet specializat, inclusiv în ceea ce privește verdicte importante.

Comisia de Stat pentru Prevenirea Corupției (SCPC) 20 a fost proactivă în îndeplinirea mandatului său de verificare a declarațiilor de avere și a conflictelor de interese. Bugetul și personalul său au crescut. În ianuarie 2020, SCPC a adoptat o nouă strategie națională pentru prevenirea corupției și a conflictelor de interese, însoțită de un plan de acțiune pentru perioada 2020-2024.

De asemenea, Macedonia de Nord ia măsuri pentru a pune în aplicare recomandările GRECO. Un grup de lucru din cadrul Ministerului de Interne a fost însărcinat să elaboreze modificări la Legea privind afacerile interne și la Legea privind poliția.

3. Recomandări pentru Macedonia de Nord

Macedonia de Nord a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul gestionării migrației, al combaterii spălării banilor și al combaterii corupției și a criminalității organizate, precum și în ceea ce privește dobândirea cetățeniei pentru un interes economic special. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii:

·Îmbunătățirea în continuare a înregistrării migranților într-un mod mai sistematic; adaptarea campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Continuarea eforturilor în ceea ce privește domeniile legate de prevenirea și combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și de combaterea terorismului prin (a) creșterea bilanțului de condamnări definitive în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv prin confiscarea subsecventă a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni; (b) consolidarea în continuare a bilanțului de investigații, urmăriri penale și condamnări pentru criminalitate organizată și spălare de bani; (c) creșterea participării la investigații și urmăriri penale coordonate sau comune cu țările din regiune și cu statele membre; (d) utilizarea la capacitate maximă a Centrului național de coordonare pentru lupta împotriva crimei organizate; (e) continuarea progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest; (f) punerea în aplicare integrală a noului modul privind tranzacțiile suspecte raportate de unitatea de informații financiare și stabilirea unui bilanț cu privire la utilizarea acestui modul de către parchete.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Macedoniei de Nord în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

·Abținerea de la a permite dobândirea sistematică a cetățeniei pentru un interes economic special.

VI. Republica Serbia

1. Migrație, azil și readmisie

1.1 Acțiuni întreprinse în domeniul migrației, azilului și cooperării în materie de readmisie 

În 2020, Republica Serbia a continuat să ia măsuri în domeniul gestionării frontierelor și migrației și al azilului, inclusiv în ceea ce privește condițiile de primire, și să sprijine reintegrarea persoanelor returnate.

În ceea ce privește cooperarea cu Frontex, „acordul privind statutul”, ratificat în februarie 2021, a intrat în vigoare la 1 mai, iar operațiunile au început din iunie 2021. Frontex și statele membre raportează o bună cooperare cu Serbia în ceea ce privește returnările și readmisia.

De asemenea, statele membre raportează în general o bună cooperare cu Serbia în domeniul gestionării frontierelor, al migrației ilegale și al azilului. În 2020, EASO a început punerea în aplicare a noii foi de parcurs pentru cooperarea cu Serbia.

Cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor a inclus următoarele recomandări pentru Serbia:

(a) Alinierea la politica UE în domeniul vizelor, o condiție de bază pentru îndeplinirea continuă a criteriului de referință privind gestionarea migrației

Politica Serbiei în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

(b) Organizarea în continuare a campaniilor de informare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză

Serbia a difuzat informații privind drepturile și obligațiile cetățenilor sârbi în cadrul regimului UE de călătorii fără viză, pe internet și în centrele de informare ale UE din Belgrad, Novi Sad și Niš.

(c) Consolidarea suplimentară a procesului de control la frontieră, în special supravegherea frontierei, inclusiv prin măsuri de identificare și înregistrare, cu respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale

În temeiul legii privind controlul la frontiere și al altor reglementări, supravegherea frontierelor a fost efectuată prin activități de patrulare și alte măsuri și acțiuni operative tactice și operative tehnice de-a lungul frontierelor. Sunt în desfășurare analize ale efectelor supravegherii frontierelor la nivel local, regional și central.

În temeiul Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est, Ministerul de Interne a stabilit o cooperare directă cu toate țările învecinate. În ceea ce privește patrulele comune la frontiere, cooperarea este în desfășurare. Schimbul de informații are loc prin intermediul centrelor de contact comune. Serbia beneficiază din partea statelor membre și de asistență pentru activitățile de gestionare a frontierelor și de consolidare a capacităților. Un proiect de gestionare a frontierelor finanțat de UE este gestionat la momentul actual de OIM. 

1.2 Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

În 2020, 2 835 de cereri de protecție internațională au fost depuse de cetățeni sârbi în statele membre 21 , ceea ce reprezintă o scădere de 57 % față de 2019. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 22 a scăzut puțin de la 4,8 % în 2019 la 4,6 % în 2020.

În 2020, cazurile de trecere neautorizată a frontierelor externe ale UE de către cetățeni sârbi au scăzut cu 28 %, ajungând la 21 %. Cu toate acestea, numărul cetățenilor sârbi aflați în situație de ședere ilegală în statele membre a crescut cu 23 %, 16 775 de persoane în 2020 față de 13 635 în 2019. Cazurile de refuz de intrare a sârbilor se află pe o pantă descendentă, fapt demonstrat de scăderile anuale înregistrate începând cu 2018. Numărul cetățenilor sârbi cărora li s-a refuzat intrarea a fost de 7 315 în 2020, comparativ cu 8 300 în 2019, ceea ce reprezintă o scădere de 12 %.

Atât numărul deciziilor de returnare emise pentru cetățeni sârbi (6 545 în 2020 comparativ cu 8 745 în 2019), cât și numărul persoanelor returnate efectiv (3 230 în 2020 comparativ cu 5 250 în 2019) au scăzut cu 25 % și, respectiv, 38 % în 2020 comparativ cu 2019. Rata de returnare a scăzut de la 60 % în 2019 la 49 % în 2020. Operațiunile de returnare cu zboruri charter au fost reluate la jumătatea lunii iunie 2020. Frontex raportează în general o bună experiență operațională în ceea ce privește activitățile legate de returnare desfășurate în Serbia.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

Acțiuni întreprinse în domeniul cooperării judiciare, al ordinii publice și al securității

Serbia a continuat să pună în aplicare măsuri în domeniul luptei împotriva criminalității organizate, inclusiv împotriva traficului de droguri și de persoane, al combaterii terorismului, al prevenirii corupției și al cooperării judiciare în materie penală.

În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Serbia în domeniul securității. Serbia a continuat să coopereze cu Europol și Eurojust și s-a angajat în activități comune cu mai multe state membre. Sunt necesare în continuare progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest, deoarece majoritatea acțiunilor cuprinse în acordul bilateral nu sunt încă finalizate. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a preveni toate formele de radicalizare care duc la extremism violent și terorism.

Următoarele recomandări au fost incluse în cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor:

(a) Asigurarea acreditării și a detașării în timp util a ofițerului de legătură Europol

În decembrie 2020, în urma unei evaluări a proiectului de către statele membre și cu sprijinul Europol, Consiliul de administrație al Europol a decis să înceteze derularea proiectului-pilot al UE de detașare a unui ofițer de legătură Europol în Republica Serbia. Detașarea nu a putut avea loc în timpul proiectului din cauza dificultăților întâmpinate în finalizarea procedurii de acreditare.

(b) Stabilirea unui istoric convingător de rezultate în materie de investigații, urmăriri penale și condamnări în cazuri de criminalitate organizată, inclusiv droguri și spălarea banilor, pe baza investigațiilor proactive (inclusiv urmărirea sistematică a fluxurilor de bani și confiscarea acestora, precum și utilizarea eficace a măsurii speciale de investigare pentru colectarea probelor relevante)).

Datele furnizate de Serbia indică o creștere a numărului de puneri sub acuzare în cazurile de criminalitate organizată, dar o scădere a numărului de condamnări și de noi investigații privind grupurile infracționale organizate. Scăderea ar putea fi cauzată parțial de pandemia de COVID-19, dar există, de asemenea, îngrijorarea că nivelul foarte scăzut al condamnărilor și al recuperării activelor este legat de funcționarea sistemului judiciar penal, în special de deficiențele din cadrul investigațiilor preliminare, al investigațiilor și al procedurilor judiciare.

3. Recomandări pentru Serbia 

Serbia a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul gestionării integrate a frontierelor externe, al combaterii spălării banilor, al combaterii terorismului și al prevenirii și combaterii corupției și a criminalității organizate. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii:

·Adoptarea planului de acțiune Schengen, program lansat la Belgrad cu sprijinul UE în februarie 2019, și asigurarea implicării suficiente a tuturor instituțiilor relevante la nivel guvernamental; elaborarea și adoptarea unei noi strategii și a unui nou plan de acțiune privind gestionarea integrată a frontierelor externe (GEIF), în conformitate cu noile concepte GEIF; adaptarea campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a criminalității organizate, a corupției și a terorismului, prin (a) îmbunătățirea rezultatelor înregistrate în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și condamnările definitive în cazuri de corupție la nivel înalt, inclusiv sechestrarea și confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni; (b) adoptarea unei noi strategii anticorupție susținute de un plan de acțiune credibil și realist, precum și de un mecanism de coordonare eficace; (c) continuarea progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest; (d) intensificarea eforturilor de prevenire a tuturor formelor de radicalizare care duc la extremism violent și terorism, inclusiv la extremism de dreapta violent.

Asigurarea alinierii în continuare a politicii Serbiei în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

VII. Georgia

1. Migrație, azil și readmisie

1.1. Măsuri luate pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor

Georgia își mărește resursele tehnice pentru gestionarea frontierelor cu sprijinul UE, inclusiv în cadrul Programului de securitate, responsabilitate și combatere a criminalității (SAFE), și cu sprijin din partea unor state membre, precum Letonia. La 11 februarie 2021, a fost semnat un nou acord de lucru cu Frontex.

În vederea consolidării controalelor înainte de plecare, Parlamentul Georgiei a adoptat amendamente la legea care reglementează intrarea și ieșirea de pe teritoriul Georgiei, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Noile dispoziții stabilesc criterii care reflectă condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe, astfel cum sunt prevăzute în Codul frontierelor Schengen. La 21 decembrie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a emis un ordin privind aplicarea practică a acestor modificări.

Strategia privind migrația pentru perioada 2021-2030 și planul de acțiune corespondent pentru 2021 au fost adoptate în decembrie 2020. În iulie 2020, Comisia de Stat pentru Probleme de Migrație (SCMI) a adoptat o metodologie pentru un sistem unificat de analiză a riscurilor în materie de migrație. Este planificat ca dezvoltarea sistemului de analiză a riscurilor să fie finalizată până în 2023. În martie 2021, Georgia a devenit observator în cadrul Rețelei europene de migrație (REM).

Procedurile de azil au fost suspendate parțial în Georgia între 2 aprilie și 22 mai 2020 din cauza stării de urgență impuse de pandemia de COVID-19, exceptând cererile de protecție internațională și eliberarea certificatelor solicitanților de azil. Cadrul legislativ privind oferirea protecției internaționale a fost actualizat, incluzând modificări ale procedurii de identificare a solicitanților de azil la frontieră și ale prelucrării datelor cu caracter personal.

Statele membre au confirmat că au în continuare o bună cooperare în materie de returnare și readmisie cu autoritățile georgiene. Sistemul consacrat de gestionare a cazurilor de readmisie s-a dovedit deosebit de util în timpul pandemiei.

În ceea ce privește securitatea documentelor, Georgia a raportat că face schimb de informații cu Interpol cu privire la pașapoartele pierdute și furate. Pașapoartele nebiometrice vor fi eliminate treptat complet până la 1 ianuarie 2025, când vor expira toate documentele nebiometrice.

Politica Georgiei în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

1.2. Măsurile luate pentru a da curs recomandărilor din cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor în domeniul migrației

Georgia a dat curs următoarelor recomandări formulate în cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor:

(a) Consolidarea cooperării operaționale pentru obținerea și menținerea unei scăderi rapide a numărului de cereri de protecție internațională nefondate depuse de cetățenii georgieni.

Georgia ia măsuri pentru a aborda problema cererilor de protecție internațională nefondate depuse de cetățenii georgieni în UE, inclusiv prin consolidarea controalelor înainte de plecare.

În contextul operațiunilor comune, Frontex a crescut numărul de ofițeri care consiliază autoritățile naționale din aeroporturile internaționale din Tbilisi și Kutaisi. În perioada 2019-2020, ofițerii Frontex au participat la controale preliminare și la stabilirea profilului pasagerilor care călătoresc cu avionul către destinații din UE. În fiecare lună, patru ofițeri de poliție georgieni au fost detașați la aeroporturi din statele membre ale UE vizate. Ministerul Afacerilor Interne face schimb de informații în mod proactiv cu atașații poliției de pe teren pentru a preveni migrația ilegală.

(b) Organizarea în continuare a campaniilor de informare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză

În 2020, campaniile de sensibilizare au continuat să furnizeze informații cu privire la drepturile și obligațiile cetățenilor georgieni în cadrul regimului UE de călătorii fără viză, la condițiile de călătorie și la consecințele utilizării abuzive a regimului de călătorii fără viză, inclusiv prin videoclipuri și o campanie pe platformele de comunicare socială, lansată la sfârșitul anului 2020.

1.3. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

În 2020, numărul cererilor de protecție internațională în statele membre 23 a scăzut cu 60 % față de 2019, fiind depuse 8 860 de cereri în 2020. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 24 a crescut de la 4,1 % în 2019 la 4,6 % în 2020. 

În 2020, s-au înregistrat 30 de cazuri de trecere neautorizată a frontierelor statelor membre de către resortisanți georgieni, de 10 ori mai puține decât în 2019 (328 de cazuri de trecere neautorizată a frontierei). În 2020, numărul cetățenilor georgieni care s-a dovedit că se aflau în situație de ședere ilegală în statele membre a scăzut cu 13 %, 10 360 de persoane în 2020 comparativ cu 11 870 în 2019.

Numărul de cazuri de refuz al intrării cetățenilor georgieni a scăzut cu 53 %, de la 4 435 de cazuri în 2019 la 2 065 în 2020. Având în vedere că anterior tendințele generale au fost în creștere, este probabil ca acest indicator să crească din nou odată ce pandemia de COVID-19 va scădea.

În ceea ce privește returnarea cetățenilor georgieni, rata de returnare a scăzut de la 52 % în 2019 la 47 % în 2020. Tendința se datorează scăderii numărului de decizii de returnare emise pentru cetățeni georgienii cu 27 % (11 985 în 2020 comparativ cu 16 310 în 2019) și scăderii numărului de persoane returnate efectiv cu 33 % (5 685 în 2020 comparativ cu 8 520 în 2019).

Cu toate acestea, Frontex raportează o punere în aplicare satisfăcătoare a Acordului de readmisie al UE în 2020. Mai multe state membre raportează o bună cooperare cu Georgia, în special în ceea ce privește utilizarea zborurilor de returnare.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

2.1. Măsuri luate pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință

În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Georgia în domeniul securității. Georgia a continuat să coopereze cu Europol și Eurojust și s-a angajat în activități comune cu mai multe state membre.

Georgia a continuat lupta împotriva criminalității organizate în cadrul strategiei naționale de luptă împotriva criminalității organizate și al planurilor de acțiune aferente. La 19 decembrie 2020, Parlamentul Georgiei a adoptat amendamente legislative privind activitățile operative de căutare care vizează intensificarea luptei împotriva criminalității organizate, a criminalității legate de droguri, a traficului de persoane, a criminalității cibernetice și a altor infracțiuni grave. În decembrie 2020, Consiliul privind traficul de persoane a aprobat planul național de acțiune de combatere a traficului de persoane, luând în considerare recomandările UE. Funcția Secretariatului Consiliului Anticorupție a fost transferată de la Ministerul Justiției în administrarea guvernului la 16 martie 2021. Până în 2021, GRECO a considerat că majoritatea recomandărilor sale au fost puse în aplicare parțial sau integral. Mecanismul de verificare a declarațiilor de avere introdus în 2017 funcționează în continuare.

Planul de acțiune pentru perioada 2021-2022 privind combaterea drogurilor și strategia națională pentru perioada 2021-2026 de prevenire a abuzului de droguri au fost adoptate în februarie 2021. Observatorul național al drogurilor a fost înființat în ianuarie 2020 pentru a colecta și analiza informații cu privire la chestiunile legate de droguri.

Georgia pune în aplicare o strategie națională privind combaterea terorismului și planul său de acțiune. Această țară este implicată în eforturile internaționale de combatere a terorismului și este membru activ al Coaliției Mondiale împotriva Daesh. Georgia dispune de un cadru juridic cuprinzător pentru incriminarea finanțării terorismului și a adoptat o lege privind facilitarea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Cu toate acestea, Georgia este considerată în continuare o țară care asigură doar parțial conformitatea cu recomandarea GAFI referitoare la o unitate independentă de informații financiare.

Modificările referitoare la cel de al patrulea val de reforme judiciare au intrat în vigoare în 2020, vizând încălcările disciplinare, reglementarea funcționării Înaltului Consiliu de Justiție (ICJ) și reforma ICJ. Publicarea hotărârilor judecătorești a fost suspendată ca urmare a hotărârii Curții Constituționale din iulie 2020.

La 30 septembrie 2020 și la 1 aprilie 2021, Parlamentul Georgiei a adoptat modificări referitoare la procesul de numire a judecătorilor Curții Supreme. În urma recomandărilor UE, Georgia a solicitat Comisiei de la Veneția o evaluare ex post. La 12 iulie 2021, Parlamentul Georgiei a numit șase judecători în cadrul Curții Supreme în conformitate cu sistemul de numire anterior, ceea ce contravine recomandărilor UE și recomandărilor Comisiei de la Veneția.

În ceea ce privește cooperarea cu Eurojust, în iunie 2020 a fost detașat la Eurojust un procuror de legătură georgian. Cooperarea operațională cu Europol a continuat, inclusiv prin intermediul Biroului de legătură georgian din cadrul agenției.

2.2. Măsurile luate pentru a da curs recomandărilor din cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor

(a) Consolidarea cooperării transfrontaliere în domeniul asigurării respectării legii pentru a lupta împotriva grupurilor de criminalitate organizată din Georgia și, ca parte a acestui proces, finalizarea ca prioritate a reformei cu privire la modelul de activități polițienești bazate pe date operative

În 2020, Georgia a încheiat acorduri privind cooperarea în materie de asigurare a respectării legii cu Franța și Spania. Acordul semnat anterior cu Grecia a intrat în vigoare la 13 martie 2020. Biroul de legătură georgian din cadrul Europol a participat la activitatea Centrului european privind formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (ESOCC). Georgia cooperează cu numeroase state membre (inclusiv Austria, Belgia, Finlanda, Spania și Suedia) făcând schimb de informații mediat de ofițerii de legătură ai poliției, prin cursuri de formare și echipe comune de analiză, printre alte activități. De asemenea, Georgia a detașat ofițeri de poliție în 11 state membre ale UE. Continuă eforturile de consolidare a sistemului unificat de analiză a criminalității.

3. Recomandări pentru Georgia

În ansamblu, Georgia continuă să îndeplinească criteriile de referință privind liberalizarea vizelor și a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a soluționa problema cererilor de azil nefondate depuse în statele membre, precum și în domeniul combaterii spălării banilor, al prevenirii și combaterii corupției și a criminalității organizate. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii:

·Continuarea abordării proactive a problemei cererilor de azil nefondate depuse în statele membre; adaptarea campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Îmbunătățirea eficienței instituțiilor anticorupție și a agențiilor de asigurare a respectării legii pentru a aborda mai bine cazurile de corupție la nivel înalt; asigurarea faptului că toate aceste cazuri sunt investigate.

·Finalizarea reformei Curții Supreme prin alinierea deplină a procedurii de selecție a judecătorilor la recomandările Comisiei de la Veneția și la standardele europene; finalizarea reformei sistemului de urmărire penală, inclusiv prin separarea funcțiilor între investigatori și procurori; finalizarea dezvoltării operaționale a unității de informații financiare prin asigurarea faptului că (a) aceasta este în măsură să obțină informațiile necesare de la entitățile raportoare și (b) că aceasta are acces deplin, în timp util, la informațiile financiare, administrative și de asigurare a respectării legii necesare pentru a-și îndeplini funcțiile în mod corespunzător; continuarea eforturilor de prevenire și luptă împotriva criminalității organizate, în special combaterea spălării profiturilor obținute din activități ilegale; continuarea eforturilor de aliniere deplină a legislației naționale la acquis-ul UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Georgiei în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

VIII. Republica Moldova

1.Migrație, azil și readmisie

1.1. Măsuri luate pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor

Republica Moldova a elaborat planul de acțiune pentru perioada 2021-2023 privind gestionarea integrată a frontierelor, inclusiv majoritatea propunerilor prezentate în mai 2020 de Misiunea UE de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM).

În 2020, poliția de frontieră și serviciile vamale din Republica Moldova au abordat în continuare recomandările exercițiului de asistență comună „DEMETRA” 25 .

Controalele la frontieră au fost consolidate de-a lungul frontierei moldo-ucrainene prin patrulare comună.

În temeiul acordului de lucru Frontex-Moldova, Frontex a inițiat consultări cu Moldova privind un plan de cooperare pentru perioada 2021-2023. EUBAM a sprijinit în continuare modernizarea facilităților de frontieră în cooperare cu agențiile de frontieră și agențiile vamale din Republica Moldova și Ucraina. Frontex și statele membre raportează o bună cooperare în materie de returnare și readmisie.

În ceea ce privește securitatea documentelor, pentru că nu au mai fost eliberate pașapoarte nebiometrice de la 1 ianuarie 2011, toate pașapoartele nebiometrice au expirat până la 1 ianuarie 2021, finalizându-se astfel eliminarea treptată a pașapoartelor care nu sunt conforme cu normele OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale). Moldova a raportat continuarea eforturilor de îmbunătățire a capacității de detectare a documentelor false sau falsificate, atât la frontierele de stat, cât și în interiorul țării. Baza de date națională a documentelor false este actualizată periodic, iar Moldova face schimb de informații cu țări terțe și cu Frontex.

Politica Republicii Moldova în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

1.2. Măsurile luate pentru a da curs recomandărilor din cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor în domeniul migrației

(a) Consolidarea cooperării operaționale pentru obținerea unei scăderi rapide a numărului de cereri de protecție internațională nefondate depuse de cetățeni moldoveni în state membre

Autoritățile din Republica Moldova desfășoară dialoguri bilaterale cu Germania și Țările de Jos cu privire la cererile de azil nefondate depuse de cetățeni moldoveni și și-au exprimat dorința de a proceda în mod similar cu Franța.

Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova a instituit un grup de lucru cu reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ai Inspectoratului General de Poliție și ai Biroului pentru Migrație și Azil. Grupul de lucru abordează aspecte legate de migrație, readmisie, cooperarea în domeniul urmăririi penale, precum și posibilele riscuri legate de regimul UE de călătorii fără vize.

Autoritățile din Republica Moldova și-au intensificat, de asemenea, eforturile de integrare a comunităților vulnerabile, informându-le și cu privire la normele de călătorie în UE.

(b) Organizarea în continuare a campaniilor de informare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză

Moldova a desfășurat în continuare campanii de informare adresate publicului larg și membrilor comunităților vulnerabile. Potrivit autorităților din Republica Moldova, ediția revizuită a Ghidului privind libera circulație în UE, care clarifică drepturile și obligațiile regimului de călătorii fără viză, rămâne instrumentul-cheie pentru activitățile de informare ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

1.3. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

Numărul cererilor de protecție internațională depuse de cetățeni moldoveni în statele membre 26 a scăzut cu 24 % între 2019 și 2020, fiind depuse 6 865 de cereri în 2020. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 27 a crescut ușor, de la 0,8 % în 2019 la 1,0 % în 2020.

În 2020, numărul încercărilor cetățenilor moldoveni de a trece neautorizat frontierele externe ale UE a rămas foarte scăzut (34). Numărul cetățenilor moldoveni care s-a dovedit că se aflau în situație de ședere ilegală a crescut de la 16 540 în 2019 la 24 685 în 2020 (o creștere de 49 %). În 2020, numărul cetățenilor moldoveni cărora li s-a refuzat intrarea în statele membre a continuat să crească, atingând cel mai mare număr înregistrat pentru acești resortisanți (a crescut cu 28 %, de la 7 940 în 2019 la 10 140 în 2020).

În 2020, numărul ordinelor de returnare emise pentru cetățeni moldoveni a scăzut cu 10 % (6 755 în 2020 față de 7 540 în 2019). Numărul de returnări efective a fost cu 44 % mai mic decât în 2019 (2 620 în 2020 față de 4 720 în 2019). Rata de returnare a scăzut de la 63 % în 2019 la 39 % în 2020. Cu toate acestea, statele membre raportează o bună cooperare în materie de readmisie a propriilor resortisanți, iar Frontex raportează o punere în aplicare fără probleme a operațiunilor de returnare.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

2.1. Măsuri luate pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință

În 2020, Moldova a continuat să coopereze cu Europol și Eurojust și s-a angajat în activități comune cu mai multe state membre, care raportează o bună cooperare cu Moldova în domeniul securității.

Moldova a investit substanțial în reforme de politică pentru a rupe legătura dintre corupție, criminalitatea organizată și fluxurile financiare ilicite. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri privind consolidarea și raționalizarea capacității și a rezultatelor punerii sub sechestru și confiscării activelor legate de activități ilicite. Legea privind procurorii a fost modificată în iulie 2020, prevăzând numirea procurorilor prin transferuri în loc de concursuri. În 2020, a fost selectat fără concurs un nou procuror-șef al Biroului de combatere a criminalității organizate.

Moldova a majorat bugetul anual al instituțiilor anticorupție, inclusiv al Autorității Naționale de Integritate (ANI), al Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale și al unității de informații financiare. În martie 2021 a fost înființată o comisie parlamentară pentru îmbunătățirea cadrului juridic care reglementează activitatea ANI.

În aprilie 2019, procurorul general a aprobat orientări privind investigațiile financiare paralele, menite să pună în aplicare standardele UE. În august 2019, parlamentul a aprobat o legislație menită să reducă la minimum riscurile de spălare a banilor, să instituie declarațiile voluntare și un program de stimulare fiscală. Legea privind sancțiunile împotriva spălării banilor a intrat în vigoare în decembrie 2020.

În plus, pentru a respecta recomandările Comitetului Moneyval, parlamentul a aprobat strategia națională și planul de acțiune pentru perioada 2020-2025 privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB). De asemenea, SPCSB a aprobat Regulamentul privind procedurile de control pentru entitățile raportoare, individualizarea și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legislației privind spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Autoritățile din Republica Moldova au pus în aplicare o strategie națională pentru perioada 2018-2023 de prevenire și combatere a traficului de persoane și planul de acțiune aferent pentru perioada 2018-2020. Moldova a continuat să beneficieze de programul EU4Monitoring antidrog pus în aplicare de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.

Cooperare judiciară în materie penală a continuat prin punerea în aplicare a Acordului de cooperare dintre Republica Moldova și Eurojust din 2014.

Autoritățile de asigurare a respectării legii din Republica Moldova au participat activ la operațiuni specifice comune organizate de EUBAM în cooperare cu Europol, Frontex și OLAF, precum și la exerciții transfrontaliere (organizate, de asemenea, de EUBAM) care vizează dezvoltarea și consolidarea cooperării între agenții și a cooperării transfrontaliere între Ucraina și Moldova, în grupuri de lucru tematice și pe platforme de cooperare transfrontalieră privind prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, precum și privind evaluarea și îmbunătățirea mecanismului de alertă și schimbul de informații privind cazurile transfrontaliere legate de criminalitate.

În perioada 2018-2020, Moldova a derulat un program de dobândire a cetățeniei prin investiție. Programul a fost desființat la 1 septembrie 2020, dar cererile depuse până la acea dată continuă să fie examinate.

2.2. Măsurile luate pentru a da curs recomandărilor din cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor

(a) Continuarea consultărilor eficace pentru lansarea unui concept strategic clar și a unui plan de acțiune pentru reforma justiției bazat pe un diagnostic cuprinzător, în urma unui consens larg în rândul părților interesate, respectând cu strictețe Constituția și recomandările UE

Au continuat lucrările cu privire la strategia de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru perioada 2021-2024 și cu privire la planul de acțiune pentru punerea în aplicare a acesteia. Versiunea finală a proiectului de strategie și a planului de acțiune a fost adoptată de guvern la 28 octombrie 2020 și de parlament la 26 noiembrie 2020. La 17 februarie 2021, președintele Moldovei a trimis înapoi în parlament strategia și planul de acțiune, solicitând modificarea mecanismelor de evaluare a judecătorilor și procurorilor și suprimarea articolului 307 din Codul penal, care permite urmărirea penală a judecătorilor care pronunță hotărâri contrare legii. Lucrările privind amendamentele sunt în desfășurare.

(b) Asigurarea de progrese în ceea ce privește adoptarea modificărilor constituționale legate de sistemul judiciar, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția

La 1 iulie 2020, în urma consultărilor cu Comisia de la Veneția, Consiliul Europei și Comisia Europeană, guvernul a înaintat spre consultare Curții Constituționale proiectele de amendamente constituționale. După consultări și reajustări suplimentare, Curtea Constituțională a emis un aviz pozitiv cu privire la proiectele modificate de amendamente, care au fost ulterior prezentate parlamentului la 10 decembrie 2020. Amendamentele propuse vor trebui adoptate nu mai devreme de 6 luni și nu mai târziu de 12 luni de la înregistrarea în parlament.

(c) Reducerea semnificativă a restanțelor la nivelul Agenției Naționale de Integritate (ANI) în ceea ce privește depunerea declarațiilor electronice și asigurarea punerii în aplicare în mod eficace a strategiei de recuperare a activelor și a sistemului de declarații de avere pentru toți actorii de la nivel înalt

Din 2016, Sistemului informațional automatizat „e-Integritate” face publice declarațiile de avere și de interese personale (cu excepția datelor cu caracter personal), imediat după ce declarațiile au fost semnate digital. Numărul declarațiilor este ridicat (în 2019, acesta a fost de aproape 65 000). ANI verifică doar un anumit număr de astfel de declarații, acordându-se prioritate membrilor parlamentului, judecătorilor, procurorilor și înalților funcționari publici (de exemplu, șefi de district etc.). În 2020, 45 % din totalul verificărilor a vizat declarațiile prioritare (1 332 în total), care au fost toate prelucrate.

(d) Consolidarea eforturilor pentru realizarea și finalizarea unei investigații și urmăriri penale imparțiale și cuprinzătoare a fraudei bancare din 2014, cu scopul de a-i aduce pe toți cei responsabili în fața justiției, fără întârziere, și de a recupera fondurile deturnate.

În iunie 2020, a fost semnat un acord cu Parchetul General al Letoniei privind crearea unei echipe comune de anchetă pentru a examina cazul de fraudă bancară din 2014, în conformitate cu condițiile pentru plata celei de a doua tranșe a programului obișnuit de asistență macrofinanciară. Până în 2020, procesele au fost amânate în mod repetat, s-a renunțat la acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

(e) Asigurarea punerii în aplicare în mod eficace a strategiei de recuperare a activelor și a sistemului de declarații de avere pentru toți actorii de la nivel înalt

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale și alte organisme de asigurare a respectării legii execută din iunie 2018 strategia de recuperare a activelor, pentru a recupera fondurile obținute fraudulos de la trei bănci și de la bugetul de stat în perioada 2010-2015. Obiectivul este de a depista și de a obține restituirea a 10 700 000 000 de lei moldovenești (546 000 000 EUR) sub formă de active până la sfârșitul anului 2021.

3. Recomandări pentru Moldova

În ansamblu, Moldova continuă să îndeplinească criteriile de referință privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate, precum și în domeniul fraudei financiare, al combaterii spălării banilor, al prevenirii și combaterii corupției și a criminalității organizate. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii: :

·Adaptarea în continuare a campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru reformele în domeniul justiției, adoptarea amendamentelor constituționale legate de sistemul judiciar în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și asigurarea faptului că numirile în sistemul judiciar sunt efectuate în cadrul unui proces de selecție transparent și bazat pe merite, incluzând justificări întemeiate pentru numiri și respingeri, cu referire la criterii de competență și integritate.

·Continuarea eforturilor de combatere a corupției, în special prin asigurarea punerii în aplicare eficace a sistemului de declarații de avere de către titularii de funcții la nivel înalt, prin impunerea unei repartizări eficace a competențelor agențiilor anticorupție și prin asigurarea faptului că Parchetul Anticorupție se concentrează asupra cazurilor de corupție la nivel înalt. Intensificarea eforturilor de combatere a spălării banilor prin adoptarea legislației secundare de punere în aplicare a legii privind sancțiunile împotriva spălării banilor, înregistrarea de progrese în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a principalelor scheme de spălare a banilor și alinierea legislației naționale la acquis-ul UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Consolidarea eforturilor de combatere a fraudei bancare prin actualizarea strategiei de recuperare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, prin instituirea unui nou mecanism de recuperare a activelor și prin finalizarea investigațiilor privind frauda bancară din 2014, cu scopul de a-i aduce pe toți cei responsabili în fața justiției și de a recupera fondurile deturnate.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Moldovei în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

IX. Ucraina

1. Migrație, azil și readmisie

1.1 Măsuri luate pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor

În 2020, Ucraina a continuat să pună în aplicare strategia de gestionare integrată a frontierelor pentru perioada 2019-2025 și planul de acțiune aferent, însă doar un număr limitat de obiective cu rezultate preconizate au fost finalizate. Cooperarea cu Frontex a continuat; un ofițer de legătură Frontex cu mandat regional pentru Parteneriatul estic va fi detașat în curând la Kiev.

Ucraina a continuat să pună în aplicare strategia privind politica în domeniul migrației pentru perioada 2018-2021 și planul de acțiune aferent. De asemenea, Ucraina desfășoară periodic campanii de sensibilizare cu privire la drepturile solicitanților de azil în cadrul organismelor de stat și al comunităților locale, prin campanii de informare și reuniuni cu autoritățile locale.

Polonia a identificat cetățeni ucraineni care dețin mai mult de un pașaport eliberat în mod legal, uneori cu date cu caracter personal modificate, ceea ce le-ar putea permite să rămână în UE peste limita de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

În ceea ce privește securitatea documentelor, din 2015 Ucraina emite pașapoarte biometrice. Ultimele pașapoarte nebiometrice au fost eliberate în 2016, iar eliminarea lor treptată completă este planificată pentru 2026, când vor expira.

Politica Ucrainei în domeniul vizelor nu este pe deplin aliniată la lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE.

1.2 Măsurile luate pentru a da curs recomandărilor din cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor în domeniul migrației

(a) Consolidarea cooperării operaționale cu statele membre pentru a reduce migrația ilegală a cetățenilor ucraineni către statele membre

Statele membre ale UE au semnalat o bună cooperare generală cu Ucraina în domeniul returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală. Unele state membre au semnalat probleme legate în principal de delimitarea neclară a competențelor diferitelor agenții de stat. Germania a raportat probleme legate de prelucrarea lentă a cererilor de readmisie. Ucraina a depus eforturi pentru a accelera dialogul privind readmisia și elaborarea protocoalelor de punere în aplicare și, de asemenea, a intensificat eforturile de neutralizare a rețelelor implicate în introducerea ilegală de persoane pe teritoriul UE, atât resortisanți, cât și cetățeni străini.

(b) Organizarea în continuare a campaniilor de informare cu privire la drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză

Ucraina a desfășurat campanii de informare privind prevenirea migrației ilegale și riscurile asociate. Acestea au inclus seminare de informare și seminare online organizate în centrele de ocupare a forței de muncă și prin instrumente interactive de informare online.

1.3. Monitorizarea tendințelor în materie de migrație ilegală, cereri de protecție internațională, returnări și readmisie

În 2020, numărul solicitanților ucraineni de protecție internațională în statele membre 28 a fost de 6 020, cu 37 % mai mic decât în 2019. Rata de recunoaștere a cererilor de azil 29 a crescut ușor, de la 10,2 % în 2019 la 11,0 % în 2020.

Numărul cetățenilor ucraineni care trec ilegal frontiera UE este limitat (93 în 2019, 87 în 2020). S-a dovedit că 50 570 de cetățeni ucraineni se aflau în situație de ședere ilegală în UE (41 705 în 2019, ceea ce reprezintă o creștere de 21 %). Numărul de cazuri de refuz al intrării cetățenilor ucraineni a scăzut cu 15 %, de la 66 390 de cazuri în 2019 la 56 450 în 2020. .

În 2020, numărul ordinelor de returnare emise pentru cetățeni ucraineni a scăzut cu 42 % (21 630 în 2020 față de 37 095 în 2019). Numărul de returnări efective a fost cu 79 % mai mic decât în 2019 (5 585 în 2020 față de 27 200 în 2019), iar rata de returnare a scăzut de la 73 % în 2019 la 26 % în 2020.

2. Cooperarea judiciară, ordinea publică și securitatea

2.1. Măsuri luate pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință

În general, statele membre raportează o bună cooperare cu Ucraina în domeniul securității. Ucraina a continuat să coopereze cu Europol și Eurojust și s-a angajat în activități comune cu mai multe state membre.

În iunie 2020, parlamentul a adoptat o nouă lege privind reprimarea criminalității organizate. Pentru a clarifica competențele agențiilor de asigurare a respectării legii, o altă lege adoptată în ianuarie 2021 a limitat responsabilitățile Serviciului de Securitate a Statului la combaterea terorismului, la contrainformații și la securitatea națională, printre alte domenii. Competența de asigurare a respectării legii care aparținea anterior Serviciului de Securitate a Statului a fost atribuită Biroului de Stat pentru Investigații (SBI). În ianuarie 2021, parlamentul a adoptat, de asemenea, Legea privind Biroul de Stat pentru Securitate Economică, care instituie Serviciul Fiscal de Stat, agenție nouă care va înlocui poliția fiscală.

Ucraina oferă Europol acces la majoritatea bazelor sale de date. Cooperarea cu Eurojust a continuat prin intermediul reprezentantului Ucrainei în cadrul agenției UE.

În august 2020, președintele a emis un decret privind coordonatorul național în domeniul combaterii traficului de persoane. A fost creat un grup de lucru interdepartamental privind elaborarea strategiei naționale de politică în materie de droguri pentru perioada până în 2030.

În ceea ce privește lupta împotriva terorismului, s-a acordat prioritate soluționării incidentelor legate de conflictul armat din zonele Donețk și Lugansk. În 2020, Serviciul de Securitate a Statului a continuat acțiunile împotriva activiștilor și susținătorilor cu sediul în Ucraina ai organizațiilor extremiste din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Africa de Nord. Ucraina se consideră că respectă recomandarea GAFI privind independența unității de informații financiare.

Înalta Curte Anticorupție (HACC) a început să funcționeze în septembrie 2019; în cele din urmă, au fost puse la dispoziție spații permanente. Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a continuat să își consolideze bilanțul în ceea ce privește investigațiile de corupție la nivel înalt, pe baza îmbunătățirii competențelor și capacităților sale.

Cooperarea dintre NABU și Parchetul Specializat în Combaterea Corupției (SAPO) s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, în august 2020, Curtea Constituțională a Ucrainei (CCU) a declarat neconstituțional decretul prezidențial din 2015 de numire a directorului NABU. În septembrie 2020, CCU a declarat, de asemenea, neconstituționale anumite dispoziții ale legii privind NABU, inclusiv dispoziții prin care se împuternicește președintele să înființeze NABU, ceea ce a lăsat NABU într-o situație de incertitudine juridică.

În octombrie 2019, a fost adoptată o lege pentru a reînnoi Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP), asigurând verificarea declarațiilor anuale de venit și de proprietate ale funcționarilor publici. Strategia anticorupție pentru perioada 2020-2024 a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri în septembrie 2020, dar adoptarea sa de către parlament a fost amânată.

În octombrie 2020, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale sistemul de declarații de avere, răspunderea penală pentru declarații false și principalele competențe ale NACP în materie de prevenire a corupției. Deși la 4 decembrie 2020 legislația relevantă a fost parțial reintrodusă, lipsesc în continuare sancțiunile disuasive pentru declarațiile false de avere. Ucraina încă trebuie să își alinieze legislația la avizul Comisiei de la Veneția din 6 mai 2021, prin care se solicită un sistem solid de declarații de avere, asociat cu un regim de sancțiuni proporționale, dar disuasive.

Agenția de Recuperare și Gestionare a Activelor (ARMA) este responsabilă pentru depistarea și gestionarea activelor dobândite prin activități infracționale și/sau corupție, conform recomandărilor GRECO. Cu toate acestea, de la sfârșitul anului 2019, agenția este administrată de un șef interimar, în timp ce selecția șefului permanent este amânată. De asemenea, agenția suferă din cauza cadrului juridic deficitar privind gestionarea activelor confiscate și din cauza lipsei unui cadru strategic privind recuperarea activelor.

În pofida tuturor eforturilor descrise mai sus, progresele în domeniul combaterii corupției nu sunt suficiente, în special în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt și de acaparare a statului, care sunt rareori investigate și urmărite penal în mod eficient, fiind pronunțate puține condamnări.

Legislația privind combaterea spălării banilor a fost adoptată în aprilie 2020, însă nu este pe deplin operațională din cauza lipsei legislației secundare.

2.2 Măsurile luate pentru a da curs recomandărilor din cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

(a) Asigurarea independenței, a eficacității și a caracterului durabil al cadrului instituțional anticorupție și evitarea politizării activității tuturor agențiilor de asigurare a respectării legii. Asigurarea faptului că numirea și revocarea tuturor persoanelor aflate la conducerea agențiilor de asigurare a respectării legii se desfășoară în strictă concordanță cu legea. Asigurarea faptului că Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției, reînnoită, își îndeplinește mandatul în mod credibil.

După cum s-a menționat mai sus, Curtea Constituțională a pronunțat o serie de hotărâri care au avut impact negativ asupra cadrului instituțional anticorupție, în special în ceea ce privește NABU, NACP și sistemul de declarații de avere. Reforma cadrului anticorupție progresează încet, instituțiile existente se confruntă cu numeroase obstacole în funcționarea lor, încrederea publicului în eficiența lor este scăzută, iar numărul condamnărilor rezultate în urma cazurilor de mare corupție este scăzut.

În octombrie 2020, procurorul general a aprobat strategia de dezvoltare a parchetului pentru perioada 2021-2023. S-a stabilit continuarea procesului în desfășurare de atestare a procurorilor, dar perioada de atestare trebuie prelungită după luna septembrie 2021. Normele interimare pentru selecția procurorilor la nivel de conducere au făcut selecția mai transparentă, dar acestea trebuie îmbunătățite în continuare pentru mandatul permanent care începe în septembrie 2021.

În decembrie 2020, parlamentul a revizuit legea privind recrutarea în cadrul SAPO. Se desfășoară un concurs general pentru posturi administrative vacante în cadrul SAPO, inclusiv pentru funcția de procuror general adjunct – șeful SAPO. Procesul de selecție a unui nou șef al SBI a început în 2020, dar suferă întârzieri. Procesul de numire a cadrelor de conducere ale agențiilor de asigurare a respectării legii durează de obicei mult, iar nivelul său de transparență nu este suficient.

(d) Consolidarea capacităților poliției naționale și îmbunătățirea cooperării și a delimitării dintre agențiile de asigurare a respectării legii pentru a combate cu rezultate mai bune criminalitatea organizată.

Ucraina a continuat să depună eforturi de îmbunătățire a formării și de modernizare a echipamentelor agențiilor de asigurare a respectării legii. Chestiunea competențelor agențiilor de asigurare a respectării legii a început să fie soluționată. Serviciul de Securitate a Statului a fost reorientat către domenii precum combaterea terorismului, contrainformații și securitatea națională. Competența de asigurare a respectării legii care anterior revenea Serviciului de Securitate a Statului (SSU) a fost atribuită Biroului de Stat pentru Investigații (SBI). Cu toate acestea, legislația actuală nu delimitează încă în mod clar funcțiile în materie de criminalitate organizată între toate agențiile de asigurare a respectării legii.

3. Recomandări pentru Ucraina

În ansamblu, Ucraina continuă să îndeplinească criteriile de referință privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate, precum și în domeniul combaterii corupției, a spălării banilor și în domeniul prevenirii și luptei împotriva criminalității organizate. În special, trebuie avute în vedere în continuare următoarele domenii: :

·Continuarea eforturilor de reducere a numărului de cetățeni ucraineni care se află în situație de ședere ilegală în statele membre ale UE și care depun cereri de azil nejustificate.

·Eliminarea posibilității ca cetățenii ucraineni să dețină simultan mai mult de un pașaport valabil; încetarea eliberării unor astfel de pașapoarte „suplimentare” și anularea valabilității celor care au fost eliberate.

·Adaptarea campaniilor de informare privind regimul de călătorii fără viză la profilurile relevante ale migranților, inclusiv în ceea ce privește grupurile vulnerabile, cazurile de depășire a termenului legal de ședere și cererile de azil nefondate.

·Îmbunătățirea eficienței instituțiilor anticorupție și a agențiilor de asigurare a respectării legii prin concentrarea eforturilor principale din domeniul combaterii corupției asupra cazurilor de mare corupție și de acaparare a statului.

·Adoptarea legislației necesare privind NABU, care ar elimina incertitudinea juridică care planează asupra statutului său.

·Desfășurarea unui proces transparent, depolitizat și bazat pe merite de selecție a șefilor NABU, SAPO, ARMA și ai agențiilor de asigurare a respectării legii, precum și a procurorilor de la nivel de conducere, utilizându-se proceduri și criterii de selecție adecvate, inclusiv o verificare credibilă a integrității.

·Îmbunătățirea legislației privind ARMA referitoare la gestionarea activelor confiscate și adoptarea unei strategii naționale relevante privind recuperarea activelor.

·Crearea condițiilor pentru ca NABU și alte agenții eligibile să efectueze interceptarea autonomă a comunicațiilor.

·Îmbunătățirea eficacității luptei împotriva criminalității organizate și a combaterii spălării banilor prin (a) introducerea deplină a activităților polițienești bazate pe informații în strategia națională de luptă împotriva criminalității organizate; (b) clarificarea și delimitarea competențelor tuturor agențiilor de asigurare a respectării legii și luarea de măsuri pentru a se asigura că NABU, SAPO și HACC dețin competența exclusivă de a investiga, de a urmări penal și de a trimite spre judecare cazurile de corupție la nivel înalt; (c) continuarea eforturilor de aliniere deplină a legislației naționale la acquis-ul UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și de consolidare a punerii sale în aplicare.

·Asigurarea alinierii în continuare a politicii Ucrainei în domeniul vizelor la listele UE ale țărilor terțe care au nevoie de viză, în special în ceea ce privește țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

X. Concluzii

Comisia Europeană consideră că toate țările evaluate au luat măsuri pentru a da curs recomandărilor formulate de Comisie în cel de Al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor. În ceea ce privește țările ai căror resortisanți au obținut exceptarea de la regimul obligativității vizelor în urmă cu mai puțin de șapte ani, pentru care evaluarea îndeplinirii criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor este încă relevantă, Comisia consideră că cerințele privind liberalizarea vizelor sunt în continuare îndeplinite. Cu toate acestea, trebuie luate măsuri suplimentare în domenii specifice pentru a se asigura îndeplinirea constantă a criteriilor de referință și pentru a se da în continuare curs recomandărilor Comisiei.

Pandemia de COVID-19 și restricțiile de călătorie aferente au avut impact major asupra fluxurilor de migrație, conducând la o reducere semnificativă a multor indicatori legați de migrație. Cererile de azil au înregistrat temporar o scădere puternică în primăvara anului 2020, urmată de o redresare rapidă. Deși, în general, numărul cererilor a rămas cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei, mai multe țări trebuie să abordeze în continuare problema cererilor de azil nefondate, inclusiv prin consolidarea participării la EMPACT și prin organizarea în continuare a unor campanii de informare specifice.

Pandemia a avut, de asemenea, un impact profund asupra returnării resortisanților țărilor vizate. Restricțiile de călătorie și disponibilitatea limitată a zborurilor au îngreunat desfășurarea operațiunilor de returnare în 2020. Deși rata de returnare a scăzut în cazul resortisanților din toate cele opt țări, Frontex și statele membre continuă să raporteze, în general, o bună cooperare în materie de returnare și readmisie.

Sunt necesare în continuare îmbunătățiri în domeniul gestionării frontierelor și a migrației, iar capacitatea de primire a unor țări partenere din Balcanii de Vest (în special Bosnia și Herțegovina) este încă motiv de îngrijorare. Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina ar trebui, de asemenea, să încheie și să pună în aplicare „acordurile privind statutul” Frontex.

Pentru a asigura un mediu de migrație și securitate bine gestionat, ca o condiție de bază pentru îndeplinirea continuă a criteriilor de referință, toate țările vizate ar trebui să asigure alinierea lor la politica UE în domeniul vizelor, în special în ceea ce privește țările ai căror resortisanți au nevoie de viză de intrare și de ședere pe termen scurt în UE. În plus, pentru a preveni posibilele eludări ale procedurii UE de acordare a vizelor de ședere pe termen scurt și evaluarea aprofundată a riscurilor individuale în materie de migrație și securitate implicate, Comisia îndeamnă țările cu regim de călătorii fără viză care desfășoară programe de dobândire a cetățeniei prin investiție să le elimine treptat.

Țările au raportat că în continuare iau măsuri pentru a preveni și a combate criminalitatea organizată. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în ceea ce privește delimitarea competențelor și coordonarea între agențiile de asigurare a respectării legii și eficacitatea luptei împotriva criminalității organizate, a fraudei financiare și a spălării banilor. Corupția la nivel înalt rămâne o problemă în toate țările vizate de prezentul raport. În special în Moldova și Ucraina, eforturile de combatere a corupției sunt îngreunate de statutul juridic al agențiilor anticorupție, de capacitatea operațională reală limitată a acestor organisme și de numărul redus de condamnări în cazurile de corupție care sunt judecate.

Punerea în aplicare a criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor și monitorizarea recomandărilor Comisiei sunt procese continue și permanent. Prin urmare, se va continua monitorizarea îndeaproape, inclusiv prin reuniuni la nivelul funcționarilor de rang înalt, precum și prin reuniunile și dialogurile regulate ale Subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate dintre UE și țările vizate de raport. În ceea ce privește Balcanii de Vest, monitorizarea aspectelor legate de criteriile de referință privind liberalizarea vizelor este, de asemenea, inclusă în pachetul anual de extindere al Comisiei Europene.

(1)      Liberalizarea vizelor a fost urmată de o creștere imediată a călătoriilor pe termen scurt în UE, inclusiv de o creștere semnificativă a numărului de turiști fără viză care vizitează UE [Rețeaua europeană de migrație (2019). „Impact of visa liberalisation on countries of destination – synthesis report” (Impactul liberalizării vizelor asupra țărilor de destinație – raport de sinteză). Rețeaua europeană de migrație, Bruxelles].

(2)      În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 303, 28.11.2018, p. 39).

(3)      Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Republica Serbia.

(4)      Din 2009-2010.

(5)      Georgia, Republica Moldova, Ucraina.

(6)      În sensul prezentului raport, statele membre se referă la statele membre care aplică Regulamentul (UE) 2018/1806 („Regulamentul privind vizele”), și anume toate statele membre actuale, cu excepția Irlandei, precum și țările asociate spațiului Schengen.

(7)      Deși criteriile de referință privind liberalizarea vizelor referitoare la migrație se limitează la gestionarea politicilor de migrație de către țările terțe în cauză, secțiunea privind tendințele migratorii reflectă migrația ilegală către statele membre, cazurile de refuz al intrării din partea statelor membre și cererile de protecție internațională depuse în statele membre de resortisanții țărilor care fac obiectul raportului.

(8)      Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol). Contribuția Europol se bazează pe informațiile furnizate de statele membre și de țările partenere pentru raportul Europol din 2021, „European Union serious and organised crime threat assessment, A corrupting influence: the infiltration and undermining of Europe's economy and society by organised crime” („Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată în Uniunea Europeană – O influență corupătoare: infiltrarea și subminarea economiei și a societății europene de către criminalitatea organizată”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

(9)      „Acord privind statutul” între Uniunea Europeană și Republica Albania referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Albania, semnat la 5 octombrie 2018.

(10)      A se vedea nota de subsol 6.

(11)      În sensul prezentului raport, rata de recunoaștere a cererilor de azil este calculată ca ponderea deciziilor pozitive în primă instanță (inclusiv protecția în temeiul Convenției de la Geneva, protecția subsidiară și statutul umanitar) din numărul total al deciziilor în primă instanță.

(12)      A se vedea nota de subsol 6.

(13)      A se vedea nota de subsol 9.

(14)      A se vedea nota de subsol 6.

(15)      A se vedea nota de subsol 9.

(16)      Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului.

(17)      A se vedea nota de subsol 6.

(18)      A se vedea nota de subsol 9.

(19)      Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(20)      Numit în 2019 în conformitate cu Legea revizuită privind prevenirea corupției și a conflictelor de interese.

(21)      A se vedea nota de subsol 6.

(22)      A se vedea nota de subsol 9.

(23)      A se vedea nota de subsol 6.

(24)      A se vedea nota de subsol 9.

(25)      Desfășurat în 2018 de EUBAM împreună cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și cu Serviciul Vamal din Republica Moldova, cu scopul de a evalua, printre altele, conformitatea cu standardele UE privind aspectele controlului la frontieră aplicate călătorilor la anumite puncte de trecere a frontierei.

(26)      A se vedea nota de subsol 6.

(27)      A se vedea nota de subsol 9.

(28)      A se vedea nota de subsol 6.

(29)      A se vedea nota de subsol 9.