This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022DC0017
Proposal for a COUNCIL RECOMMENDATION on building bridges for effective European higher education cooperation
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior
COM/2022/17 final
| Relation | Act | Comment | Subdivision concerned | From | To |
|---|---|---|---|---|---|
| Adopted by | 32022H0413(01) | 05/04/2022 |
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 18.1.2022
COM(2022) 17 final
2022/0008(NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior
(Text cu relevanță pentru SEE)
{SWD(2022) 6}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Realizarea Spațiului european al educației până în 2025 înseamnă crearea unui spațiu european de învățare menit să aducă beneficii tuturor cursanților, cadrelor universitare și altor membri ai personalului educațional care pot circula liber pentru a studia și a munci în întreaga UE. În acest sens, este necesară o cooperare mai strânsă și mai aprofundată între instituțiile europene de învățământ superior. Continuarea punerii în aplicare a Spațiului european de cercetare presupune consolidarea mobilității cercetătorilor și a fluxului de cunoștințe, stimularea investițiilor în cercetare și inovare și consolidarea cooperării transnaționale între instituțiile de învățământ superior, precum și cu întreprinderile și cu alți actori din domeniul cercetării și inovării în ecosistemele lor. Cooperarea transnațională consolidează incluziunea, excelența, diversitatea, atractivitatea și competitivitatea mondială a învățământului superior european. Aceasta contribuie la egalitate și nediscriminare, la soluționarea provocărilor cu care se confruntă Europa în ceea ce privește schimbările climatice, transformarea digitală și îmbătrânirea populației, prin echiparea cursanților cu competențe și cunoștințe relevante, precum și la consolidarea rezilienței și la sprijinirea redresării. Cooperarea va stimula rolul instituțiilor de învățământ superior pe scena mondială, transformând Europa într-un pionier în ceea ce privește soluționarea eficace și eficientă a provocărilor globale, o sursă de inspirație la nivel mondial și o destinație atrăgătoare pentru studenți, cadre universitare și cercetători.
Prezenta inițiativă se bazează pe activitatea anterioară la nivelul UE. În urma concluziilor Consiliului European din 2017 1 care au invitat statele membre, Consiliul și Comisia Europeană să continue lucrările în vederea consolidării parteneriatelor strategice la nivelul întregii UE între instituțiile de învățământ superior, Comisia a lansat în 2019 un proiect-pilot cu 41 de alianțe ale universităților europene în cadrul programului Erasmus+, completat de programul Orizont 2020 privind dimensiunea cercetării și inovării. Obiectivul a fost acela de a testa cooperarea structurală, sistemică și durabilă pe termen lung între peste 280 de instituții de învățământ superior diverse din toate colțurile Europei, selectate în cadrul primelor două cereri de propuneri. Primele învățăminte desprinse din acest proiect-pilot indică beneficii și au evidențiat totodată o serie de provocări, cum ar fi dificultățile legate de desfășurarea activităților și a programelor educaționale transnaționale comune la toate nivelurile, inclusiv cerințele incompatibile care împiedică acordarea de diplome comune, inclusiv o diplomă europeană comună, sau lipsa unui statut juridic pentru alianțele între instituții de învățământ superior care le împiedică să pună în comun în mod eficient resursele, să partajeze infrastructura sau să transfere tehnologie. Prezenta recomandare a Consiliului privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior constituie un prim pas în abordarea acestor provocări, cu obiectivul ca toate instituțiile de învățământ superior din Europa, cursanții, personalul și cercetătorii acestora să poată beneficia de o cooperare transnațională simplificată.
Prezenta recomandare a Consiliului face parte din „pachetul privind învățământul superior” anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru 2022 în cadrul obiectivului emblematic „Promovarea modului nostru de viață european”, împreună cu o comunicare a Comisiei privind o strategie europeană pentru universități. Deși strategia stabilește o viziune pentru transformarea sectorului învățământului superior din întreaga Europă, recomandarea reprezintă primul pas al unei abordări progresive către o cooperare transnațională mai aprofundată, mai durabilă și mai eficace. Strategia și recomandarea extind posibilitățile de cooperare transnațională inovatoare în sectorul învățământului superior, întrucât o colaborare mai strânsă este esențială pentru ca UE să își consolideze rolul de actor global. Prin urmare, este necesar ca forțele să se reunească printr-o cooperare mai aprofundată.
(1)Aspecte structurale și operaționale care urmează să fie abordate în propunerea de recomandare a Consiliului pentru a permite o cooperare transnațională mai aprofundată
Un statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior ar facilita accesul, partajarea și punerea în comun a resurselor comune – cum ar fi resursele financiare, umane, digitale și fizice, precum și serviciile. Lipsa unui astfel de statut constituie un obstacol în calea realizării unei cooperări mai aprofundate între instituțiile de învățământ superior, limitându-le, de asemenea, competitivitatea.
Acordarea de diplome comune este împiedicată de cerințe incompatibile în ceea ce privește furnizarea de activități și programe educaționale transnaționale comune, de exemplu diferențe în ceea ce privește clasificarea și alocarea creditelor, chiar și atunci când se aplică Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS); programe de învățământ cu credite ECTS minime sau maxime diferite pentru fiecare curs și diferite forme de autonomie instituțională. Depășirea acestor provocări juridice și administrative este necesară pentru a sprijini o cooperare transnațională ambițioasă și aprofundată. Acest lucru ar reprezenta un pas înainte într-o abordare progresivă în direcția instituirii unei diplome europene comune care să acopere toate nivelurile (licență, masterat, doctorat și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții).
Mai multe oportunități de mobilitate pentru cursanți, integrate în programele comune transnaționale, sunt împiedicate de lipsa de orientare, de digitalizare și de simplificare a proceselor. Inițiativa privind legitimația europeană de student le oferă studenților posibilitatea să studieze și să urmeze cursuri de formare în mai multe instituții. Mobilitatea cadrelor universitare, a cercetătorilor și a personalului profesional nu este suficient de bine valorificată în dezvoltarea carierei lor.
Lipsa unei finanțări durabile pe termen lung pentru cooperarea transnațională instituționalizată împiedică dezvoltarea și transformarea profundă a acestora în cadrul misiunilor lor. O perspectivă pe termen mai lung ar oferi oportunități mai bune de a construi capacități și alianțe durabile în vederea atingerii nivelului de ambiție stabilit. Acest lucru poate fi facilitat prin instituirea unui statut juridic care să permită alianțelor să pună în comun resursele și să promoveze sinergii între instrumentele și oportunitățile de finanțare de la nivel regional, național și european.
În țările în care asigurarea externă a calității și acreditarea se bazează în principal pe programe, abordarea europeană pentru asigurarea calității programelor comune este încă insuficient pusă în aplicare în statele membre, împiedicând astfel crearea și acreditarea unor programe educaționale comune cu ciclu scurt, de licență, de masterat și de doctorat. În consecință, diferite proceduri externe de asigurare a calității pentru programele comune se aplică eventual în fiecare țară implicată, cu norme naționale diferite care creează o sarcină administrativă și împiedică punerea în aplicare a unor pedagogii interdisciplinare inovatoare în diferite țări. În același timp, țările cu o asigurare externă a calității la nivel instituțional pot implementa mai ușor programe comune transnaționale.
Apariția unor campusuri și platforme europene (virtuale) interuniversitare pentru activități comune digitale sau mixte este împiedicată de lipsa interoperabilității între infrastructurile digitale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE. Cauzele profunde ale problemei rezidă în inegalitatea în ceea ce privește capacitatea și resursele disponibile ale instituțiilor de învățământ superior de a dezvolta și de a accesa o astfel de infrastructură digitală, limitând potențialul învățării și al predării colaborative online. Soluția ar fi să se depună eforturi în direcția unei infrastructuri și a unor soluții digitale interoperabile partajate, asistate de instituții care acordă acces reciproc la infrastructură, servicii și formare, accesibile tuturor 2 .
Cadrele legislative naționale care reglementează evaluarea individuală a domeniilor disciplinare împiedică dezvoltarea modulelor interdisciplinare, în special atunci când se elaborează diplome transnaționale comune. Întrucât un obiectiv important al alianțelor universităților europene este de a recurge la abordări bazate pe provocări pentru a face față provocărilor societale prin abordări interdisciplinare, cadrele naționale împiedică adesea alianțele să avanseze în acest mod.
Acordurile de guvernanță care includ studenții și personalul în luarea deciziilor care le afectează mediul în care învață și muncesc, permit o cooperare transnațională profundă și ambițioasă și încurajează contribuția semnificativă a învățământului superior la dezvoltarea și durabilitatea ecosistemelor lor. Structurile instituționale de guvernanță și practicile de gestionare, menite să coordoneze alianțele transnaționale, ar putea beneficia de o implicare mai activă a cursanților, a cadrelor universitare, a cercetătorilor și a personalului profesional pentru a răspunde cel mai bine nevoilor acestora și pentru a permite diseminarea în cadrul instituției a practicilor inovatoare dezvoltate prin cooperare transnațională. În prezent, aceste structuri nu reflectă adesea structura societății și diversitatea experiențelor și a ideilor.
Valorile comune ale modului nostru de viață european oferă o fundație indispensabilă pentru cooperarea transnațională ca bază pentru dezvoltarea învățării, a predării și a cercetării de calitate. Cooperarea transnațională consolidează cultura academică și contribuie la consolidarea societăților democratice. În schimb, atunci când valorile fundamentale nu sunt respectate, învățarea, predarea și cercetarea sunt slăbite, subminând cooperarea transnațională profundă. Autonomia insuficientă limitează opțiunile instituțiilor de învățământ superior de a încheia acorduri transnaționale, de a contribui în mod echitabil cu alți parteneri și de a asigura cofinanțarea și personalul adecvat pentru punerea lor în aplicare. Autonomia în materie de guvernanță și administrare este, prin urmare, o condiție esențială pentru a permite o cooperare transnațională eficace.
(2)Obiectivele urmărite de propunerea de recomandare a Consiliului
Într-un context mondial dificil și extrem de competitiv, unirea forțelor va face ca sectorul european al învățământului superior să fie mai puternic și va consolida atractivitatea și competitivitatea sa la nivel mondial. Pentru ca Europa să abordeze provocările comune, în special dubla tranziție verde și digitală, intensificarea cooperării transnaționale contribuie la valorificarea potențialului tuturor resurselor disponibile, implicând diferite tipuri de instituții de învățământ superior cu capacități și puncte forte complementare în materie de educație și cercetare. Elaborarea unor soluții solide pentru a face față provocărilor multidimensionale complexe necesită timp și eforturi la toate nivelurile. Prezenta recomandare a Consiliului reprezintă un prim pas către abordarea aspectelor structurale și operaționale care împiedică o cooperare transnațională instituțională europeană mai aprofundată și mai ambițioasă, permițând punerea în aplicare neîngrădită a libertății de asociere. Un statut juridic pentru alianțele de instituții de învățământ superior le va permite acestora să pună în comun resursele, capacitățile și punctele lor forte; o diplomă europeană comună va recunoaște valoarea experiențelor transnaționale în ceea ce privește calificările obținute de studenți în învățământul superior și va reduce birocrația pentru realizarea programelor comune; iar utilizarea generalizată a inițiativei privind legitimația europeană de student, care va fi pusă la dispoziția tuturor studenților mobili din toate instituțiile de învățământ superior din Europa până la mijlocul anului 2024 va facilita mobilitatea la toate nivelurile. Astfel de instrumente inovatoare vor funcționa în sinergie și se preconizează că vor modela o identitate europeană, consolidând cooperarea transnațională și promovând un puternic sentiment de apartenență europeană. Crearea de punți pentru o cooperare transnațională mai sistemică, structurală și durabilă la nivel instituțional este esențială pentru accelerarea transformării instituțiilor de învățământ superior în toate misiunile lor de educație, cercetare, inovare și servicii pentru societate și poate contribui la contracararea provocărilor europene și globale.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru universități 3 își propune să creeze o dimensiune cu adevărat europeană în învățământul superior și în domeniul cercetării. Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 4 solicită un „cadru de politici transfrontalier care să permită o cooperare transnațională omogenă și ambițioasă a instituțiilor de învățământ superior”. Rezoluția Consiliului privind „un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030)” 5 solicită „încurajarea unei cooperări mai strânse și mai aprofundate (...), care va permite alianțelor dintre instituțiile de învățământ superior, cum ar fi cele din cadrul inițiativei privind universitățile europene, să își valorifice punctele forte și să ofere împreună un învățământ superior transformator”. Concluziile Consiliului referitoare la inițiativa privind universitățile europene 6 au invitat statele membre să colaboreze pentru a identifica și a elimina obstacolele din calea unor sisteme de învățământ superior mai compatibile. Comunicatul de la Roma adoptat în cadrul conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului 7 se angajează să faciliteze și să consolideze cooperarea mai aprofundată. Recomandarea Consiliului privind „promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate” 8 solicită promovarea cooperării dintre statele membre. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” 9 prevede că dezvoltarea unor strategii comune de C&I și partajarea capacităților și a resurselor permit sectorului european al învățământului superior să răspundă provocărilor cu care se confruntă Europa. Recomandarea Consiliului privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa 10 sprijină cooperarea și sinergiile dintre Spațiul european de cercetare și Spațiul european al învățământului superior. Comunicarea Comisiei privind Abordarea globală a cercetării și a inovării 11 încurajează cooperarea transfrontalieră la un nivel nemaiîntâlnit până acum cu scopul de a dezvolta soluții inovatoare pentru a realiza tranziția verde și digitală justă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 12 urmărește „deblocarea întregului potențial al instituțiilor de învățământ superior, pentru o redresare orientată către o tranziție sustenabilă, favorabilă incluziunii, verde și digitală”, sprijinită de Agenda pentru competențe în Europa 13 .
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Prezenta recomandare a Consiliului promovează cooperarea transnațională eficace și permite instituțiilor de învățământ superior să își joace rolul esențial în punerea în aplicare a Pactului verde, a deceniului digital, a creșterii durabile, a redresării și a consolidării poziției Europei în lume.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Propunerea de recomandare a Consiliului este întemeiată pe articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) 14 . Articolul 165 alineatul (1) din TFUE prevede că Uniunea trebuie să „contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional”. Articolul 165 alineatul (2) din TFUE precizează, de asemenea, că acțiunea Uniunii în domeniul educației urmărește „să dezvolte dimensiunea europeană a educației”, „să promoveze cooperarea dintre instituțiile de învățământ” și „să favorizeze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii universitare a diplomelor și a perioadelor de studiu”. Articolul 166 alineatul (1) din TFUE prevede că Uniunea va pune în aplicare o politică de formare profesională. Articolul 166 alineatul (2) din TFUE menționează că acțiunea Uniunii trebuie să urmărească „să stimuleze cooperarea în domeniul formării dintre instituțiile de învățământ sau de formare profesională și întreprinderi”. Prezenta propunere respectă pe deplin responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește organizarea sistemelor de educație și formare (inclusiv conținutul predării și diversitatea lor culturală și lingvistică), reflectând rolul de completare și de sprijin al UE, precum și caracterul voluntar al cooperării europene în cadrul acestor sisteme. Inițiativa respectă, de asemenea, responsabilitatea partajată în domeniul cercetării. Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE sau angajamente obligatorii pentru statele membre care vor decide, în funcție de circumstanțele lor naționale, modul în care vor pune în aplicare prezenta recomandare a Consiliului.
•Subsidiaritatea (în cazul competenței neexclusive)
Prezenta propunere respectă principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Propunerea urmărește să sprijine și să consolideze cooperarea transnațională în sectorul învățământului superior, respectând pe deplin principiul subsidiarității, deoarece garantează capacitatea statelor membre de a lua decizii legislative independente și de a pune în aplicare măsuri menite să promoveze o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ superior. Fără a aduce atingere responsabilității statelor membre, legislației privind proiectarea, organizarea și conținutul predării și învățării, aspectele legate de cooperarea transnațională sunt, prin natura lor, abordate mai bine la nivelul UE. Datorită naturii, amplorii și efectelor, măsurile propuse pot fi realizate mai bine printr-o acțiune comună la nivelul Uniunii.
•Proporționalitatea
Prezenta propunere respectă principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE. Nici conținutul, nici forma acestei propuneri de recomandare a Consiliului nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale. Acțiunile propuse sunt proporționale cu obiectivele urmărite, întrucât respectă practicile statelor membre și diversitatea sistemelor naționale. Orice angajamente ale statelor membre au un caracter voluntar și fiecare stat membru rămâne liber să decidă cu privire la abordarea pe care trebuie să o adopte pentru punerea în aplicare a angajamentelor conținute în recomandare. În plus, această inițiativă pune în aplicare TFUE, care prevede că „Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate prin încurajarea cooperării dintre statele membre” [articolul 165 alineatul (1)]. Valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE este de a facilita și de a promova o cooperare transnațională mai aprofundată între instituțiile de învățământ superior din diferite state membre, de a îmbunătăți funcționarea sectorului învățământului superior în întreaga UE și de a spori atractivitatea și competitivitatea acestuia la nivel mondial.
•Alegerea instrumentului
Pentru a atinge obiectivele menționate anterior, articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4) din TFUE prevăd adoptarea de recomandări de către Consiliu, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. O recomandare a Consiliului este un instrument adecvat în domeniul educației și formării profesionale, în care Uniunea are o responsabilitate de sprijin. Este un instrument utilizat frecvent pentru acțiunea UE în acest domeniu. Ca instrument juridic, o recomandare a Consiliului semnalează angajamentul statelor membre față de măsurile incluse și oferă o bază politică solidă pentru cooperarea în acest domeniu, respectând totodată pe deplin autoritatea statelor membre.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Consultările cu părțile interesate
În ultimii ani s-au desfășurat numeroase activități de consultare cu privire la transformarea învățământului superior, la inițiativa privind universitățile europene, la comunicările privind Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Având în vedere domeniul larg de aplicare și natura extinsă a acestor consultări anterioare, contactele continue cu părțile interesate și ținând seama de necesitatea de a evita starea de saturație în procesul de consultare, în sensul prezentei recomandări a Consiliului, au fost colectate contribuții specifice suplimentare prin consultări țintite cu statele membre, cu părțile interesate (de exemplu, organizații-umbrelă ale universităților, organizații studențești, conferințe ale rectorilor, parteneri sociali din învățământul superior, autorități publice) și cu alianțe ale universităților europene: patru consultări țintite online la nivel înalt cu comunitatea din învățământul superior, găzduite de vicepreședintele Margaritis Schinas și de comisarul Maryia Gabriel în iulie și septembrie 2020 și în aprilie și iunie 2021 cu privire la transformarea învățământului superior și cooperarea transnațională; reuniunile din noiembrie 2020, aprilie și septembrie 2021 ale directorilor generali pentru învățământul superior cu privire la alianțele universităților europene, la provocările legate de valorificarea întregului lor potențial și la importanța cooperării dintre sectorul învățământului superior, statele membre și Comisie pentru a aborda aceste provocări, pe baza punerii în aplicare a instrumentelor existente de transparență ale Procesului Bologna. Au avut loc consultări în cadrul evenimentului comun desfășurat la 4 noiembrie 2020 cu directorii generali pentru învățământul superior și rectori ai universităților europene. Diverse reuniuni bilaterale și comune de consultare continuă cu coordonatorii și reprezentanții studenților din alianțele universităților europene au subliniat nevoile și învățămintele desprinse în ceea ce privește transformarea învățământului superior și cooperarea transnațională, în paralel cu cele cinci reuniuni ad-hoc ale grupului de experți alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, coordonatori ai universităților europene și părți interesate. O reuniune comună a acestor trei grupuri a avut loc în iulie 2021. În iulie 2021, au avut loc reuniuni de consultare specifice la nivel înalt cu membrii Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European. În septembrie 2021, a avut loc o reuniune cu rețelele universitare și studențești.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Propunerea se bazează, de asemenea, pe rapoarte și studii privind: taxele pentru studenți și sistemele de sprijin la nivel național în cadrul învățământului superior european; impactul sistemelor de admitere asupra rezultatelor învățământului superior; implementarea unor diplome comune în cadrul programului Erasmus Mundus; implementarea Procesului Bologna; internaționalizarea personalului didactic universitar; punerea în aplicare la nivel național a abordării europene pentru asigurarea calității programelor comune; impactul componentei de învățământ superior Erasmus+; modernizarea învățământului superior în Europa; recunoașterea calificărilor obținute în străinătate în perioada pandemiei de COVID-19; beneficiile și costurile parteneriatelor transnaționale de colaborare în învățământul superior; rapoartele și studiile OCDE și ale Consiliului Europei; rapoartele, documentele de poziție și studiile diferitelor părți interesate importante: Asociația Universităților Europene, Guild, Liga Universităților Europene de Cercetare (LERU), Asociația de Cooperare Academică (ACA), Coimbra, Rețeaua universităților din capitalele Europei (UNICA) etc. Aceste informații și alte dovezi științifice recente sunt incluse în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.
•Evaluarea impactului
Nu a fost efectuată o evaluare a impactului, dată fiind abordarea complementară a activităților față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate. Elaborarea propunerii s-a bazat pe studii specifice și anterioare, pe consultarea statelor membre, pe consultarea publică și pe numeroase consultări dedicate ale părților interesate.
•Drepturile fundamentale
Prezenta propunere de recomandare a Consiliului respectă drepturile fundamentale ale UE. Propunerea promovează principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 15 , și anume dreptul la educație prevăzut la articolul 14 și dreptul la protecția datelor cu caracter personal prevăzut la articolul 8.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Deși această inițiativă nu va necesita resurse suplimentare de la bugetul UE, măsurile din prezenta recomandare vor mobiliza surse de finanțare de la nivelul UE, de la nivel național și regional.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Pentru a sprijini punerea în aplicare, Comisia propune să se elaboreze, în cooperare cu statele membre, materiale de orientare specifice, manuale și alte livrabile concrete, pe baza dovezilor, a activităților de învățare reciprocă și a identificării bunelor practici. Comisia va recomanda statelor membre să pună în aplicare principiile stabilite în recomandare, cât mai curând posibil, și să prezinte un plan privind măsurile corespunzătoare care urmează să fie adoptate la nivel național. Comisia intenționează să raporteze cu privire la utilizarea recomandării prin intermediul cadrelor relevante de monitorizare și raportare ale Uniunii.
•Explicarea dispozițiilor specifice ale propunerii
Recomandarea Consiliului propune acțiuni care pot fi întreprinse de statele membre pentru a promova o cooperare transnațională mai eficace și mai aprofundată, în special prin facilitarea punerii în aplicare a unor programe comune și prin explorarea fezabilității unui statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior, precum universitățile europene, a unei diplome europene comune, a lansării inițiativei privind legitimația europeană de student și a inițiativelor privind universitățile europene. Aceasta stabilește angajamentul Comisiei Europene de a sprijini și a completa acțiunile statelor membre în acest domeniu. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul document descrie diferitele dovezi științifice recente, precum și opiniile și experiențele părților interesate europene în sprijinul propunerii de recomandare a Consiliului.
2022/0008 (NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior
(Text cu relevanță pentru SEE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)O cooperare transnațională mai aprofundată și mai eficace în sectorul învățământului superior în întreaga Europă este esențială pentru susținerea valorilor, identității și democrației Uniunii, pentru consolidarea rezilienței societății și a economiei europene și pentru construirea unui viitor durabil. Pentru a aborda provocările legate de tranziția verde și tranziția digitală și pentru a asigura capacitatea Europei de a stimula competitivitatea bazată pe tehnologie, Europa are nevoie de instituții de învățământ superior puternic interconectate.
(2)Crearea de punți care să permită instituțiilor de învățământ superior să dezvolte o cooperare transnațională mai aprofundată, perenă și eficace la nivel instituțional este esențială pentru consolidarea legăturilor dintre instituțiile de învățământ superior și pentru pregătirea studenților, a cursanților pe tot parcursul vieții și a cercetătorilor pentru un viitor global. Instituțiile de învățământ superior din întreaga Europă se adaptează la o lume în schimbare rapidă, cu discipline și medii de învățare care se schimbă în mod accelerat, de exemplu legate de dubla tranziție verde și digitală. Acest lucru necesită un nou mod de gândire și noi structuri de cooperare și de mobilitate a studenților, a personalului și a cercetătorilor la nivel interdisciplinar și transfrontalier. Această nouă realitate, alimentată de tranziția digitală, implică o nouă ofertă de educație atractivă, noi formate și oportunități de cooperare și mobilitate transnațională, în persoană și online, pentru toți cursanții, inclusiv pentru persoanele cu mai puține oportunități sau din regiuni îndepărtate, și încurajează diversitatea cadrelor universitare, a cercetătorilor și a personalului profesional.
(3)O cooperare mai strânsă între diverse instituții de învățământ superior, inclusiv universități, universități de cercetare, colegii universitare, universități de științe aplicate, instituții de învățământ profesional și tehnic superior și instituții superioare de artă din întreaga UE, este un principiu-cheie care stă la baza Spațiului european al educației 16 și a Spațiului european de cercetare 17 și este legat indisolubil de acestea. O cooperare transnațională mai aprofundată între instituții diverse și complementare sprijină accesul echitabil la educație, formare și cercetare de înaltă calitate, promovează crearea și circulația cunoștințelor, facilitează partajarea capacităților și a infrastructurii și contribuie la vitalitatea regiunilor și a comunităților lor, contribuind la depășirea dezavantajelor și a disparităților geografice. Cooperarea transnațională contribuie, de asemenea, la valorificarea întregului potențial al sectorului învățământului superior în calitate de promotor al competențelor și al cunoștințelor, cum ar fi dubla tranziție verde și digitală, și contribuie la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale.
(4)Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 18 solicită o cooperare transnațională omogenă și ambițioasă, facilitarea eliberării de diplome comune și explorarea fezabilității unui statut juridic pentru alianțe precum universitățile europene. Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) 19 încurajează o cooperare mai aprofundată, punerea în comun a cunoștințelor și a resurselor și generarea mai multor oportunități pentru mobilitatea studenților, a cadrelor universitare și a cercetătorilor, inclusiv prin implicarea deplină a universităților europene 20 și implementarea inițiativelor privind legitimația europeană de student 21 . În concluziile sale referitoare la inițiativa privind universitățile europene 22 , Consiliul a invitat statele membre să elimine obstacolele din calea realizării unui grad mai mare de compatibilitate a sistemelor de învățământ superior și să exploreze fezabilitatea unor diplome europene comune. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” 23 și Pactul pentru cercetare și inovare în Europa 24 solicită o cooperare mai aprofundată și recunosc potențialul de transformare a învățământului superior al unor inițiative cum ar fi universitățile europene. Agenda pentru competențe în Europa 25 solicită, de asemenea, eliminarea obstacolelor din calea unei cooperări transnaționale eficace și mai aprofundate.
(5)Comunicatul de la Roma adoptat în cadrul conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului 26 și Recomandarea Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate 27 solicită promovarea și facilitarea unei cooperări transnaționale mai aprofundate. Rezoluția Parlamentului European referitoare la „Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare” 28 subliniază necesitatea unei colaborări sporite și solicită utilizarea sinergiilor dintre Spațiul european al educației, Spațiul european de cercetare și Spațiul european al învățământului superior.
(6)Cele 41 de alianțe ale universităților europene, sprijinite de programul Erasmus+ și completate de programul Orizont 2020 pentru dimensiunea cercetării și inovării, oferă lecții utile, învățate cu ocazia testării modelelor de cooperare transnațională mai aprofundate care depășesc strategiile instituționale individuale existente, guvernanța și ecosistemele de colaborare. Acestea reprezintă o sursă de inspirație pentru comunitatea mai largă a învățământului superior, pentru a stimula reformele la nivel de sistem, facilitând totodată o mai bună coordonare între învățământul superior european și politicile de cercetare.
(7)În sensul prezentei recomandări a Consiliului, „alianțele universităților europene” 29 sunt cele finanțate în cadrul programului Erasmus+, cu sprijin complementar din partea programului Orizont 2020 pentru cercetare și inovare, acolo unde este cazul. „Alianțele de instituții de învățământ superior” se referă la toate celelalte modele de cooperare. Obiectivul prezentei recomandări a Consiliului este de a facilita cooperarea transnațională pentru toate instituțiile europene de învățământ superior, în plus față de cele sprijinite în cadrul inițiativei privind universitățile europene.
(8)Alianțele ambițioase din învățământul superior ar trebui să beneficieze de securitatea juridică conferită de un statut juridic care să le permită să partajeze resurse și servicii financiare, umane, digitale și fizice comune, pentru a opera campusuri interuniversitare și platforme interoperabile virtuale pentru activități comune digitale sau mixte. Pentru a aprofunda cooperarea transnațională în ceea ce privește abordarea eficace a dublei tranziții verzi și digitale, elaborarea unor module interdisciplinare și conceperea unor diplome europene comune trebuie să fie facilitate și mai mult prin cadrele legislative naționale. Integrarea mobilității flexibile și favorabile incluziunii prin cadre de mobilitate mai coerente și extinderea utilizării inițiativei privind legitimația europeană de student sporește oportunitățile pentru cursanți, cadre universitare, cercetători și personal. Este necesară o finanțare perenă pe termen lung suficientă pentru a consolida capacitățile și a atinge nivelul de ambiție stabilit pentru cooperarea transnațională.
(9)O cooperare mai aprofundată între instituțiile de învățământ superior necesită abordarea provocărilor globale. Crearea fără sincope, asigurarea externă a calității și acreditarea activităților și programelor educaționale transnaționale comune la toate nivelurile sunt împiedicate de diferențele în ceea ce privește asigurarea externă a calității, de punerea în aplicare inegală a recunoașterii reciproce automate a calificărilor și a perioadelor de învățare petrecute în străinătate, precum și angajamentele aferente în cadrul Procesului Bologna, inclusiv diferențele în ceea ce privește structurile de diplome și aplicarea Sistemului european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS) 30 și recunoașterea parțială a învățării virtuale și mixte. Abordarea acestor aspecte ar reduce sarcina administrativă și ar stimula punerea în aplicare a unor pedagogii interdisciplinare inovatoare în diferite țări.
(10)Cooperarea transnațională europeană la nivel instituțional este un catalizator puternic pentru transformarea profundă în instituții de învățământ superior de excelență, favorabile incluziunii, competitive, durabile și atractive, care își asumă toate misiunile (educație, cercetare, inovare și servicii pentru societate), cu beneficii în cadrul și în afara sectorului învățământului superior, pentru o Europă a cunoașterii, a rezilienței și a democrației și care reflectă modul nostru de viață și valorile europene. Cooperarea transnațională trebuie facilitată printr-un cadru legislativ coerent care să articuleze măsurile legislative europene și naționale, punerea în aplicare eficace a inițiativelor europene disponibile, a instrumentelor și a uneltelor precum universitățile europene, instrumentele Procesului Bologna sau inițiativa privind legitimația europeană de student, precum și calea către dezvoltarea de noi instrumente, cum ar fi o diplomă europeană comună și un statut juridic pentru alianțele din învățământul superior, cum ar fi cele formate de universitățile europene. Cadrul ar trebui elaborat printr-o abordare etapizată, care să permită instituțiilor de învățământ superior să creeze punți și să coopereze mai eficace la nivel transfrontalier, iar sistemelor de învățământ superior să devină mai coerente, în beneficiul întregii comunități a învățământului superior, și să aducă valoare societății,
RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE,
Cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, a autonomiei instituționale și a libertății academice, în conformitate cu circumstanțele naționale și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:
1.să permită instituțiilor de învățământ superior să testeze fezabilitatea instituirii unui statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior, cum ar fi universitățile europene, cu scopul de a facilita o cooperare mai aprofundată prin partajarea capacităților umane, tehnice, de date, educaționale, de cercetare și de inovare; să le permită să experimenteze oportunitățile oferite de instrumentele europene existente; în acest context, să ia măsuri pentru aplicarea deplină a Regulamentului privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) 31 pentru a-l testa sub formă de proiecte-pilot, astfel cum se menționează la punctul 11a;
2.să încurajeze instituțiile de învățământ superior implicate în cooperarea transnațională să furnizeze programe comune și să acorde diplome comune, precum și să faciliteze acest lucru; în acest context și pe baza rezultatelor acțiunilor exploratorii definite la punctul 12, să faciliteze realizarea la nivel național a unei diplome europene comune, inclusiv a legăturii cu cadrele naționale ale calificărilor 32 ;
3.să permită instituțiilor de învățământ superior să dezvolte și să pună în aplicare activități educaționale transnaționale comune inovatoare, permițându-le să pună în aplicare abordări și măsuri adecvate în ceea ce privește:
(a)criteriile de admitere și de înscriere a studenților și a cursanților pe tot parcursul vieții;
(b)definirea limbilor de predare;
(c)ponderea învățării online în oferta educațională generală; ponderea mobilității studenților (fizică, online, mixtă) inclusă în activitatea educațională comună și ponderea și organizarea de stagii, activități de învățare la locul de muncă și abordări interdisciplinare bazate pe provocări;
(d)includerea unor parcursuri de învățare flexibile, cum ar fi experiențele de învățare de mică amploare care conduc la micro-certificate;
(e)normele privind alocarea și transferul creditelor, precum și transparența în clasificare, în conformitate cu Ghidul utilizatorului sistemului european de transfer și acumulare a creditelor (ECTS) din 2015,, ca unică bază pentru programele comune transnaționale, fără norme sau limitări suplimentare;
(f)utilizarea informațiilor privind asigurarea externă a calității programelor și/sau instituțiilor europene de învățământ superior, în conformitate cu Standardele și orientările europene privind asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (ESG), incluse în baza de date privind rezultatele asigurării externe a calității (DEQAR) pentru a pune în aplicare recunoașterea reciprocă automată 33 în scopul continuării învățării;
(g)să permită recunoașterea antecedentelor educaționale pe baza unor cerințe de calitate transparente și echitabile și organizarea unei evaluări adecvate a cursanților, precum și acordarea de credite relevante pentru aceasta;
(h)să permită o mai mare flexibilitate în definirea modelului pentru diplomele lor comune, inclusiv utilizarea unui model comun pentru o diplomă europeană comună, la punerea în aplicare a programelor transnaționale comune;
4.să sprijine mobilitatea integrată în programele educaționale transnaționale comune:
(a)să sprijine instituțiile de învățământ superior să integreze mobilitatea (fizică, învățarea on-line, mixtă) într-un mod mai sistematic și mai flexibil în programele lor educaționale comune, la toate nivelurile, pentru a permite unui număr mai mare de studenți, cadre universitare și cercetători să beneficieze de dinamica cooperării integrate în învățământul superior și pentru a promova circulația echilibrată a talentelor;
(b)să promoveze digitalizarea gestionării mobilității în cadrul parteneriatelor multilaterale ale instituțiilor de învățământ superior prin extinderea utilizării inițiativei privind legitimația europeană de student, în special standardizarea și digitalizarea proceselor operaționale legate de semnarea de acorduri interinstituționale multilaterale;
(c)să depună eforturi în vederea unor abordări mai coerente pentru mobilitatea în scopul învățării în ceea ce privește sistemele de admitere, calendarele academice, sistemele de taxe de școlarizare, accesul la facilitățile de învățământ superior și utilizarea acestora în lunile de vară/vacanță;
5.să își asume angajamentul de a asigura sprijin financiar pentru alianțele universităților europene și să aprofundeze cooperarea instituțională transnațională în învățământul superior:
(a)să mobilizeze sursele de finanțare disponibile la nivel regional, național și la nivelul UE 34 pentru a le corela, acolo unde este posibil, cu sprijinul Erasmus+ și al programului Orizont Europa, pentru participarea cu succes a instituțiilor de învățământ superior la alianțele universităților europene;
(b)să sprijine instituțiile de învățământ superior să își pregătească candidaturile și să participe la o astfel de cooperare instituțională transnațională aprofundată;
(c)să promoveze și să dezvolte în rândul instituțiilor de învățământ superior o cultură a cooperării transnaționale prin asigurarea faptului că aceasta este inclusă și stimulată în politicile naționale, în stabilirea priorităților și în procesele de finanțare;
6.să promoveze și să protejeze principiile de bază ale autonomiei instituționale ca o condiție prealabilă pentru instituirea unor mecanisme comune de guvernanță pentru o cooperare transnațională mai aprofundată; să permită universităților să ia decizii independente privind chestiunile interne legate de guvernanță, finanțe, personal și de chestiunile academice și să protejeze libertatea academică; să implice în mod semnificativ personalul didactic universitar și studenții în procesul decizional legat de instituția lor;
7.să consolideze încrederea reciprocă prin asigurarea externă a calității și acreditarea programelor educaționale comune și a altor forme de oferte educaționale comune elaborate de universitățile europene și prin modele similare de cooperare instituțională transnațională:
(a)să avanseze în direcția utilizării asigurării externe a calității bazate pe instituții; acest lucru sprijină dezvoltarea unei veritabile culturi instituționale a calității, care să conducă la o mai mare responsabilitate și compatibilitate a sistemelor în întreaga Europă, pe baza instrumentelor și a cadrelor deja existente, în contextul Spațiului european al educației, al Spațiului european de cercetare și al Spațiului european al învățământului superior;
(b)să ia în considerare posibilitatea de a permite autoacreditarea programelor bazate pe asigurarea calității instituționale pentru a sprijini autoresponsabilizarea instituțiilor de învățământ superior;
(c)în țările care continuă să recurgă la asigurarea externă a calității bazată pe programe, să ia în considerare posibilitatea:
(i)de a permite punerea în aplicare deplină a abordării europene pentru asigurarea calității programelor comune, fără alte cerințe sau condiții naționale suplimentare în ceea ce privește utilizarea abordării europene;
(ii)de a se asigura că evaluarea externă a programelor transnaționale comune poate fi realizată de o singură agenție înregistrată în Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior (EQAR) 35 și că rezultatele sunt acceptate automat în toate celelalte sisteme de învățământ superior în cauză, fără a adăuga alte cerințe naționale sau etape procedurale și
(iii)de a se asigura că reacreditarea programelor transnaționale comune este necesară numai pentru modificări care sunt în mod evident substanțiale, în vederea îmbunătățirii agilității acestora.
8.să sprijine dezvoltarea învățării virtuale colaborative de înaltă calitate ca parte integrantă a procesului de predare, învățare și cercetare, pentru a promova și a facilita cooperarea transnațională favorabilă incluziunii și centrată pe student, care completează interacțiunile față în față și, în special:
(a)să sprijine instituțiile de învățământ superior în vederea dezvoltării unor modele virtuale colaborative de învățare internațională on-line, ca parte integrantă a educației hibride, inclusiv prin angajamentul conducerii, planificare strategică, formare pedagogică solidă și internaționalizată și prin finanțare adecvată;
(b)să valorifice și să recunoască în evaluarea carierei timpul petrecut de cadrele universitare pentru elaborarea unor noi pedagogii inovatoare prin cooperare transnațională;
(c)să sprijine alianțele universităților europene și modele similare de cooperare instituționalizată în eforturile lor de a pune în comun expertiza și resursele necesare pentru elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii digitale comune și a unei infrastructuri informatice interoperabile partajate, de exemplu prin acordarea accesului reciproc la medii de învățare și cercetare online, sisteme de gestionare a învățării, biblioteci digitale sau platforme de cursuri online deschise și în masă (MOOC), servicii de formare și de sprijin, acces neîntrerupt la date ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile (FAIR) și la alte servicii interoperabile;
(d)să sprijine experimentarea și testarea de soluții cu sursă deschisă pentru a depăși provocările comune, contribuind astfel la interoperabilitatea, pregătirea digitală, suveranitatea datelor și responsabilitatea sistemelor de învățământ superior;
9.să sprijine instituțiile de învățământ superior în desfășurarea de activități interdisciplinare comune de educație transnațională la toate nivelurile (cicluri scurte, licență, masterat și doctorat):
(a)să permită și să faciliteze abordări transnaționale bazate pe provocări, în cadrul cărora cursanții din diferite discipline, culturi și țări cooperează cu cercetători, întreprinderi, orașe, regiuni, organizații neguvernamentale și comunități locale pentru a găsi soluții creative și inovatoare la provocările globale;
(b)să încurajeze furnizarea de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții de înaltă calitate pentru toți, pentru a facilita perfecționarea și reconversia profesională, punând accent pe domeniile cele mai solicitate;
10.să încurajeze instituțiile de învățământ superior să implice mai mult cursanții, cadrele universitare și cercetătorii în guvernanța structurilor de cooperare instituțională transnațională din învățământul superior și, în special:
(a)să încurajeze instituțiile de învățământ superior să reflecte în structurile de guvernanță mediile din ce în ce mai diverse ale cursanților și ale personalului, precum și diferitele experiențe educaționale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu principiile incluziunii și egalității;
(b)să sprijine consolidarea capacităților pentru o conducere puternică și eficace, ca motor important al unei cooperări instituționale transnaționale cuprinzătoare;
(c)să promoveze echilibrul de gen în structurile de guvernanță;
(d)să creeze oportunități de învățare reciprocă și de învățare comparativă pentru a încuraja și a sprijini inițiativele prin care instituțiile de învățământ superior pot face schimb de experiență și se pot implica în învățarea reciprocă și în schimbul de cunoștințe.
Statele membre trebuie să pună în aplicare prezenta recomandare cât mai curând posibil și să prezinte, până la (a se introduce data – 6 luni de la adoptarea de către Consiliu), un plan de acțiune care să stabilească măsurile corespunzătoare care trebuie luate la nivel național pentru a sprijini îndeplinirea până în 2025 a obiectivelor prezentei recomandării, ca etape esențiale către un spațiu european al educației.
INVITĂ COMISIA:
11.în paralel cu analiza studiilor în curs și a altor activități pregătitoare, să sprijine statele membre și instituțiile de învățământ superior să testeze utilizarea instrumentelor europene existente ca un pas în direcția dezvoltării, până la jumătatea anului 2024, a unui statut juridic pentru alianțele de instituții de învățământ superior. Acest statut ar facilita o cooperare transnațională mai aprofundată, pe termen lung și flexibilă, permițând și facilitând partajarea capacităților, a datelor și a schimbului de personal, precum și punerea în aplicare a programelor comune, cu scopul de a acorda diplome comune la nivelul alianței, inclusiv o diplomă europeană comună.
(a)Ca un prim pas, să ofere sprijin financiar în cadrul programului Erasmus+ începând din 2022 acelor alianțe ale instituțiilor de învățământ superior care doresc să testeze, sub forma unui proiect-pilot, punerea în aplicare a instrumentelor europene existente 36 .
12.să analizeze opțiunile și măsurile necesare, în strânsă cooperare cu statele membre, cu instituțiile de învățământ superior, cu organizațiile studențești și cu părțile interesate, în vederea stabilirii unei diplome europene comune care să fie disponibilă până la jumătatea anului 2024. O diplomă europeană comună, care urmează să fie acordată la nivel național, ar atesta rezultatele învățării obținute în cadrul cooperării transnaționale între mai multe instituții, oferită, de exemplu, în cadrul alianțelor universităților europene, și ar urma să se bazeze pe un set comun de criterii europene. O diplomă europeană ar trebui să fie ușor de eliberat, stocat, partajat, verificat, autentificat și recunoscut în întreaga UE.
(a)Să testeze, începând din 2022, în cadrul programului Erasmus+, primii pași către o diplomă europeană comună, inclusiv colectarea de experiențe în vederea elaborării unor criterii europene pentru acordarea, ca prim pas, a unei etichete de diplomă europeană. O astfel de etichetă ar fi emisă ca certificat complementar calificării studenților absolvenți de programe comune furnizate în contextul cooperării transnaționale între mai multe instituții de învățământ superior.
13.să urmărească dezvoltarea în continuare a universităților europene prin programul Erasmus+, în sinergie cu Orizont Europa și cu alte programe ale UE, aceasta fiind cea mai ambițioasă și strategică acțiune de cooperare transnațională dintre toate celelalte oportunități de cooperare transnațională în cadrul Erasmus+. Începând din 2022, să asigure o finanțare mai substanțială și durabilă pentru alianțele universităților europene de succes existente, în urma unei cereri de propuneri competitive și calitative, și să permită crearea altora noi. În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor incluse în CFM, să elaboreze o traiectorie de investiții care să țină seama de finanțarea regională, națională și europeană, cu scopul de a prezenta propuneri până în 2024;
14.să sprijine punerea în aplicare a inițiativei privind legitimația europeană de student, în special digitalizarea proceselor operaționale care implică mai mulți semnatari și schimburi de date, pentru a reduce sarcina administrativă a gestionării mobilității studenților și a personalului și a schimburilor integrate în cadrul parteneriatelor transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior.
Comisia este invitată să analizeze și să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește planurile de acțiune pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, precum și utilizarea sa în contextul activităților de punere în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru realizarea spațiului european al educației și dincolo de acesta, prin intermediul cadrelor relevante de monitorizare și raportare ale Uniunii, în cooperare cu statele membre și după consultarea părților interesate, și să raporteze Consiliului în termen de cinci ani de la data adoptării acesteia.
Adoptată la Strasbourg,
Pentru Consiliu,
Președintele
