Fișă rezumat

Evaluarea impactului privind introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

În cazul în care diferențele în ceea ce privește nivelurile de ambiție în materie de climă persistă la nivel mondial, ambițiile sporite ale UE vor crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din UE. O astfel de relocare este cauzată de relocarea producției de produse mari consumatoare de energie din UE în alte țări care au costuri mai scăzute de respectare a legislației de mediu și de înlocuirea acelorași produse UE cu importuri cu o intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon din aceste țări. În acest caz, rezultatul este o creștere generală a emisiilor globale, subminând astfel eficacitatea politicilor UE în domeniul climei.

În 2005, UE a introdus sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și pentru a combate schimbările climatice. Obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050 și decizia de a crește nivelul de ambiție în materie de climă pentru 2030 au condus la o reexaminare mai amplă a măsurilor existente împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon. În special, alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii previne riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, dar slăbește, de asemenea, semnalul privind prețul carbonului pentru industria UE în comparație cu licitarea integrală. Ca alternativă la alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) ar asigura faptul că prețul importurilor reflectă cu mai multă acuratețe conținutul lor de carbon.

Care este rezultatul urmărit?

Introducerea unui CBAM vizează abordarea obiectivului general de reducere a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de GES în UE și la nivel mondial.

Mai precis, măsura urmărește: i) să abordeze riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, ii) să contribuie la obiectivele de decarbonizare în UE, iii) să încurajeze producătorii din țările terțe care exportă către UE să adopte tehnologii cu emisii reduse de carbon și iv) să se asigure că prețul importurilor reflectă cu mai multă acuratețe conținutul lor de carbon.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)? 

Reducerea emisiilor de GES este, în esență, o chestiune transfrontalieră care necesită o acțiune eficace cu cea mai mare amploare posibilă. UE, în calitate de organizație supranațională, deține o poziție bună pentru a stabili pe teritoriul său o politică eficientă în domeniul climei, astfel cum a procedat cu EU ETS. Singura modalitate semnificativă de a asigura echivalența dintre politica de stabilire a prețului carbonului aplicată pe piața internă a UE și politica de stabilire a prețului carbonului aplicată importurilor este de a lua măsuri la nivelul Uniunii. În plus, necesitatea unor costuri administrative minime este realizată cel mai bine prin norme coerente pentru întreaga piață unică.

B. Soluții

Care sunt diferitele opțiuni disponibile pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată? Dacă nu, de ce?

Au fost luate în considerare șase opțiuni, inclusiv două taxe diferite (opțiunile 1 și 6) și un regulament care reflectă EU ETS pentru importuri (restul opțiunilor) pentru anumite materiale de bază (aluminiu, îngrășăminte, ciment, fier și oțel) și energie electrică. Toate măsurile sunt concepute pentru a asigura respectarea angajamentelor internaționale ale UE:

Opțiunea 1 este o taxă pe carbon la import bazată pe o valoare implicită care reflectă media emisiilor la nivelul UE, permițând în același timp importatorilor să demonstreze intensitatea reală a emisiilor de dioxid de carbon generate de produsele lor importate. Pe de altă parte, opțiunea 6 constă într-o acciză pe materialele cu o intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon care să acopere atât consumul de produse interne, cât și de produse importate, precum și continuarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor în cadrul EU ETS.

Celelalte opțiuni implică achiziționarea și răscumpărarea certificatelor de import (certificate CBAM) pentru importul anumitor materiale de bază care reflectă EU ETS. În cazul opțiunii 2, prețul certificatelor ar urma să se bazeze pe o valoare implicită care să reflecte media emisiilor la nivelul UE, importatorii având opțiunea de a demonstra intensitatea reală a emisiilor de dioxid de carbon ale produselor importate. Opțiunea 3 presupune că prețul carbonului pentru importuri se va baza mai degrabă pe emisiile reale ale producătorilor din țări terțe decât pe o valoare implicită bazată pe mediile producătorilor din UE. Ambele opțiuni presupun că sectoarele CBAM nu primesc certificate gratuite în cadrul ETS.

Opțiunea 4 este o variantă a opțiunii 3. Aceasta ia în considerare o introducere a CBAM, cu o eliminare treptată a certificatelor gratuite începând cu 2025. Opțiunea 5 este o altă variantă, cu o extindere a domeniului de aplicare în sens descendent în lanțul valoric pentru a include, de asemenea, materialele de bază ca parte a componentelor și a produselor finite.

Prezenta evaluare a impactului sprijină opțiunea 4 ca opțiune preferată pentru impacturile sale pozitive și pentru coerența cu restul pachetului „Pregătiți pentru 55”.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Consultarea publică a sugerat că relocarea emisiilor de dioxid de carbon este deja percepută ca o realitate și că riscul probabil va crește având în vedre creșterea nivelului de ambiție în materie de climă al UE. Respondenții consideră că următoarele opțiuni de politică sunt cel puțin oarecum relevante pentru conceperea unui CBAM (în ordinea celor mai bune punctaje): i) o taxă aplicată importurilor în sectoare este expusă riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon (de exemplu, o taxă vamală sau o taxă la frontieră); ii) o taxă pe carbon (de exemplu, de tipul accizelor sau al TVA) la nivel de consum aplicată producției UE, precum și importurilor; iii) obligația de a achiziționa certificate CBAM de la un grup specific din afara EU ETS dedicat importurilor, care ar reflecta prețul EU ETS sau iv) extinderea EU ETS la importuri.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Opțiunea 4 oferă beneficii clare în ceea ce privește reducerea emisiilor în UE și reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru sectoarele avute în vedere. În raport cu un scenariu care presupune continuarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în EU ETS și noul nivel de ambiție în materie de climă, opțiunea 4 ar conduce la o reducere a emisiilor cu 1,0 % în UE și cu 0,4 % în restul lumii în sectoarele CBAM până în 2030. În plus, în cadrul opțiunii 4, relocarea emisiilor de dioxid de carbon este redusă la -29 % în 2030.

Care sunt costurile aferente opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

În ceea ce privește impactul economic, opțiunea 4 ar avea un impact negativ limitat asupra PIB-ului (-0,223 %) și a consumului (-0,558 %) și efecte ușor pozitive asupra investițiilor (0,388 %), în comparație cu nivelul de referință din 2030. În ceea ce privește impactul social, opțiunea 4 prevede o creștere mică a ocupării forței de muncă cu 0,3 % în sectoarele vizate de CBAM (în comparație cu nivelul de referință, în 2030). Este avut în vedere un impact negativ limitat asupra ocupării forței de muncă în sectoarele din aval.

În cele din urmă, se preconizează costuri administrative și de conformare pentru întreprinderi și autorități. Deși este dificil să se evalueze aceste costuri cu precizie, estimările arată că, în cadrul opțiunii 4, costurile totale pentru întreprinderi s-ar putea ridica la 9,8 - 14,3 milioane EUR anual. Costurile estimate de asigurare a respectării legislației pentru autorități s-ar putea ridica la un total de 15 milioane EUR pe an.

Care sunt impacturile asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Ipotezele și datele disponibile nu permit o evaluare cantitativă a impactului asupra IMM-urilor. Cu toate acestea, putem preconiza costuri relative de conformare mai ridicate pentru întreprinderile mici decât pentru întreprinderile mai mari. Competitivitatea ar fi consolidată pe măsură ce riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon este redus.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Nu vor exista alte impacturi semnificative.

Vor exista alte impacturi semnificative?

Nu vor exista alte impacturi semnificative.

Proporționalitate? 

Opțiunea 4 îndeplinește obiectivele inițiativei în mod proporțional.

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

Măsura se va aplica mai întâi unui număr redus de sectoare. Aceasta va fi revizuită după trei ani de la intrarea sa în vigoare, în special pentru a lua în considerare extinderea domeniului său de aplicare la mai multe produse de bază și la produsele semifinite și finite.