COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 18.6.2021

COM(2021) 311 final

2018/0210(COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

privind

poziția Consiliului referitoare la adoptarea unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură

2018/0210 (COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

privind

poziția Consiliului referitoare la adoptarea unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură

1.Context

Data la care Comisia a transmis propunerea către Parlamentul European și Consiliu: 12 iunie 2018

[document COM(2018) 390 final – 2018/0210 (COD)]

Data avizului Comitetului Economic și Social European: 12 decembrie 2018

Data avizului Comitetului Regiunilor: 9 octombrie 2018

Data poziției Parlamentului European, în primă lectură: 4 aprilie 2019

Data transmiterii propunerii modificate: Nu se aplică

Data poziției Consiliului, în primă lectură: 14 iunie 2021

2.Obiectul propunerii Comisiei

Prezenta propunere face parte din pachetul privind cadrul financiar multianual (CFM) post-2020, pe care Comisia l-a propus în mai 2018. Propunerea urmărește să sprijine realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului și ale politicilor UE în domeniul maritim și al guvernanței oceanelor. Comisia a propus un buget de 6,14 miliarde EUR.

3.Observații privind poziția Consiliului

Poziția Consiliului adoptată în primă lectură reflectă pe deplin acordul politic la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul la 4 decembrie 2020.

Comisia consideră că, în general, acordul politic este în concordanță cu obiectivul de maximizare a valorii adăugate a UE și cu prioritățile UE în ceea ce privește Pactul verde european, tranziția digitală și reziliența.

De asemenea, Comisia consideră că, în general, acordul politic este în general echilibrat și prevede garanțiile necesare pentru a preveni introducerea subvențiilor pentru pescuit care pot fi considerate dăunătoare din punct de vedere al sustenabilității. Comisia consideră că acordul politic respectă:

–principiile de bază ale pescuitului durabil în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului;

–angajamentul UE în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 14.6 al ONU de a elimina subvențiile pentru pescuit, care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv; și

–poziția UE în cadrul discuțiilor actuale privind subvențiile pentru pescuit din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Prin urmare, Comisia sprijină acordul politic.

Principalele puncte ale prezentului acord sunt următoarele:

·Schimbarea denumirii fondului în „Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură” (FEPAMA).

Comisia consideră că acest nou titlu reflectă domeniul de aplicare al fondului.

·Repartizarea resurselor financiare

–Reducerea alocării executate în cadrul gestiunii directe cu 32 milioane EUR, ca urmare a reducerii bugetului total al FEAMAPA cu 32 milioane EUR în cadrul CFM.

Comisia consideră că această reducere foarte limitată nu va submina sprijinul acordat în cadrul gestiunii directe, în special în ceea ce privește politica maritimă și agenda privind guvernanța internațională a oceanelor. În același timp, această reducere menține un volum semnificativ al alocărilor către statele membre în cadrul gestiunii partajate pentru a răspunde nevoilor acestora în sectorul pescuitului și în cel al acvaculturii, precum și pentru a atinge obiectivele în materie de climă și mediu.

–Reducerea plafonului pentru asistență tehnică din partea Comisiei de la 1,7 % la 1,5 % din bugetul total.

Comisia consideră că, deși această reducere îi va diminua capacitatea de a acorda asistență statelor membre în cadrul procesului de programare, ea nu va aduce atingere sarcinilor fundamentale susținute de asistența tehnică.

–Plafonarea financiară la 15 % pentru fiecare alocare națională pentru implementarea a cinci măsuri privind flota (și anume, creșterea tonajului brut, înlocuirea motoarelor, prima achiziție a unei nave de pescuit la mâna a doua de către un tânăr pescar, încetarea permanentă a activităților de pescuit, încetarea temporară a activităților de pescuit).

În propunerea Comisiei, plafonul a fost de 10 %, dar numai în ceea ce privește încetarea permanentă și temporară. Cu toate acestea, având în vedere că natura celorlalte măsuri s-a schimbat, Comisia a solicitat ca acestea să fie incluse în domeniul de aplicare al plafonului. Aceste cinci măsuri presupun investiții individuale sau compensații, neavând astfel o valoare adăugată ridicată. Deși ar fi preferat un plafon de 10 % pentru toate cele cinci măsuri privind flota de pescuit pentru a asigura o valoare adăugată maximă a fondurilor UE, Comisia consideră că plafonarea la 15 % asigură în continuare faptul că sprijinul pentru măsurile privind flota nu va fi în detrimentul priorităților de bază ale FEPAMA (de exemplu, pescuitul durabil, controlul pescuitului, colectarea de date științifice pentru a sprijini gestionarea pescuitului, inovarea, organizarea colectivă a sectorului, dezvoltarea locală). Acest plafon împiedică, de asemenea, crearea unei oferte artificiale de subvenții, de natură să genereze propria cerere și, prin urmare, să denatureze piața.

–Majorarea plafonului pentru compensarea costurilor suplimentare în regiunile ultraperiferice de la 50 % la 60 % din alocările rezervate acestor regiuni, cu posibilitatea unei creșteri suplimentare cu 10 puncte procentuale, sub rezerva unei justificări corespunzătoare formulate de statele membre în cadrul programului lor.

Comisia consideră că această creștere menține o cotă rezonabilă pentru investițiile structurale. Comisia va analiza cu atenție dacă solicitările din partea statelor membre de a utiliza cele 10 puncte procentuale suplimentare sunt justificate de o necesitate reală.

·Alinierea structurii de ansamblu a fondului la logica celorlalte fonduri care intră sub incidența Regulamentului privind dispozițiile comune (în special înlocuirea „domeniilor de sprijin” cu „obiectivul specific”).

Această aliniere nu aduce atingere fondului. Comisia consideră că această nouă structură reprezintă o simplificare reală, care limitează numărul derogărilor prevăzute pentru FEPAMA în Regulamentul privind dispozițiile comune și care va facilita programarea statelor membre.

·Crearea unei noi măsuri privind creșterea volumului (cuantificat ca „tonaj brut”) navelor de pescuit în vederea îmbunătățirii siguranței, a condițiilor de muncă sau a eficienței energetice.

Deși ia act de faptul că această măsură nu a fost inclusă în propunerea Comisiei și că permite creșterea capacității nominale de pescuit a unei nave, Comisia consideră că există suficiente garanții pentru a evita o creștere a capacității de pescuit a navei:

–Numai parametrul „tonajului brut” al capacității de pescuit poate face obiectul creșterii, nu și parametrul de putere.

–Creșterea tonajului brut este eligibilă numai în cazul segmentelor de flotă în care nu există supracapacitate. Aceasta trebuie compensată prin retragerea prealabilă a cel puțin aceluiași nivel de tonaj brut pentru același segment de flotă sau pentru un segment al flotei naționale în care există supracapacitate, așadar fără creșterea capacității totale a flotei. Aceasta este o condiție mai strictă decât „sistemul intrare-ieșire” general al UE, care prevede doar că o intrare a capacității de pescuit trebuie compensată printr-o ieșire corespunzătoare din orice segment de flotă.

–Creșterea tonajului brut trebuie justificată prin îmbunătățirea siguranței, a condițiilor de muncă sau a eficienței energetice. Prin urmare, articolul include o listă exhaustivă a operațiunilor eligibile care corelează creșterea tonajului brut cu instalarea ulterioară a unui dispozitiv sau a unui echipament care îmbunătățește siguranța, condițiile de muncă sau eficiența energetică, pentru a se asigura că nu sunt sprijinite operațiuni dăunătoare.

–Numai navele cu o lungime de până la 24 m și cu o vechime de cel puțin 10 ani sunt eligibile pentru a viza navele care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Prin urmare, Comisia consideră că această măsură nu este o subvenție dăunătoare, deoarece nu contribuie la pescuitul excesiv sau la supracapacitate.

·Modificarea anumitor condiții de sprijin pentru înlocuirea motoarelor navelor de pescuit (și anume, extinderea eligibilității la navele cu o lungime cuprinsă între 12 m și 24 m; o nouă cerință de reducere cu 20 % a emisiilor de CO2 pentru navele cu o lungime cuprinsă între 12 m și 24 m).

Comisia subliniază trei condiții care previn potențialele efecte dăunătoare:

–sprijinul este disponibil numai în cazul segmentelor de flotă fără supracapacitate;

–noul motor nu trebuie să aibă o putere mai mare decât motorul înlocuit;

–noul motor trebuie să facă obiectul unei verificări fizice pentru a se asigura că puterea sa reală corespunde puterii declarate.

Extinderea sprijinului la navele cu o lungime de până la 24 m reprezintă o reportare din domeniul de aplicare aferent perioadei 2014-2020. Comisia consideră că noua cerință de reducere a emisiilor de CO2 va contribui la obiectivele Pactului verde european vizând realizarea neutralității climatice. Comisia va fi împuternicită să specifice anumite aspecte ale metodologiei de măsurare a acestei reduceri și se va asigura că această metodologie nu creează presiuni asupra statelor membre și a beneficiarilor.

·Modificarea anumitor condiții de sprijin pentru prima achiziție a unei nave la mâna a doua de către un tânăr pescar (și anume, extinderea eligibilității la navele cu o lungime cuprinsă între 12 m și 24 m; eligibilitatea achiziționării parțiale a navei, atunci când tânărul pescar deține cel puțin 33 % din acțiuni).

Comisia reamintește că acest sprijin este un program de înființare pentru tinerii pescari, care vizează accelerarea reînnoirii generațiilor. Acest aspect nu este identic cu reînnoirea flotei, deoarece sprijinul este acordat numai pentru prima achiziție a unei nave la mâna a doua de către un tânăr pescar (și anume, cu vârsta sub 40 de ani).

Comisia subliniază două condiții care previn potențialele efecte dăunătoare:

–sprijinul este disponibil numai în cazul segmentelor de flotă fără supracapacitate;

–nava trebuie să fie la mâna a doua (și anume, să fie înmatriculată de cel puțin 3 ani în cazul navelor de mici dimensiuni și de cel puțin 5 ani în cazul altor nave).

Extinderea sprijinului la navele cu o lungime de până la 24 m reprezintă o reportare din domeniul de aplicare aferent perioadei 2014-2020.

De asemenea, Comisia consideră că noua posibilitate de a sprijini achiziționarea parțială a unei nave va facilita reînnoirea tranzitorie a generațiilor, de exemplu în cadrul unei întreprinderi familiale. Condiția unei cote minime de participație de 33 % va asigura implicarea reală a tânărului pescar în exploatarea navei, evitându-se astfel apariția unor abuzuri, cum ar fi „dreptul de proprietate pe hârtie”.

·Eliminarea mecanismului obligatoriu de punere în aplicare bazat pe rezultate, propus pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit („finanțare nelegată de costuri”). În consecință, statele membre au libertatea de a alege oricare dintre mecanismele de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul privind dispozițiile comune.

Deși regretă eliminarea acestui mecanism obligatoriu bazat pe rezultate, Comisia consideră că încetarea permanentă contribuie la eliminarea supracapacității din următoarele motive:

–trebuie inclusă în planurile de acțiune pe care statele membre trebuie să le pregătească, în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului, pentru a alinia capacitatea de pescuit a flotei la resursele disponibile din segmentele de flotă în care există supracapacitate;

–capacitatea de pescuit care corespunde navelor casate nu poate fi înlocuită;

–beneficiarul nu poate înmatricula o navă nouă în termen de 5 ani de la primirea plății ajutorului.

Comisia consideră că această măsură nu este o subvenție dăunătoare, deoarece va reduce permanent capacitatea globală a flotei și, prin urmare, va diminua presiunea exercitată de pescuit asupra resurselor biologice marine.

·Transformarea conceptului de „încetare extraordinară a activităților de pescuit” (și anume, un sistem de compensare care să atenueze impactul socioeconomic al închiderilor neprevăzute și semnificative ale activităților de pescuit) în „încetare temporară a activităților de pescuit” (și anume, un sistem de compensare care să însoțească punerea în aplicare a măsurilor de conservare și a reducerilor temporare ale efortului de pescuit, pe baza avizelor științifice). Prelungirea perioadei maxime de compensare de la 6 luni la 12 luni pentru fiecare navă în parte în cursul perioadei de programare.

Comisia ia act de faptul că acest sistem este mai strict decât în cazul perioadei 2014-2020, deoarece orice compensare prevăzută pentru o măsură de conservare trebuie i) să fie justificată de avize științifice și ii) să contribuie la reducerea efortului de pescuit. Chiar dacă perioada maximă a sistemului de compensare a fost prelungită de la șase la douăsprezece luni, aceste condiții asigură faptul că încetarea temporară a activităților de pescuit contribuie la măsurile de conservare.

Comisia observă totodată că acest sistem este mai strict decât în cazul perioadei 2014-2020 în ceea ce privește acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil. În fapt, compensarea nu mai este posibilă în cazul nereînnoirii unui acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, ci numai în cazul întreruperilor aplicării acestuia din motive de forță majoră.

·Disponibilitatea granturilor directe pentru investiții productive în acvacultură și pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul prelucrării.

Comisia regretă faptul că acordul politic nu a păstrat propunerea privind instrumentele financiare obligatorii (de exemplu, împrumuturi sau garanții publice) pentru investiții productive în acvacultură și pentru investiții în sectorul prelucrării, reportând astfel normele din perioada 2014-2020 (și anume, instrumente financiare obligatorii numai pentru întreprinderile mai mari din sectorul prelucrării). Comisia invită statele membre să ia în considerare potențialul instrumentelor financiare, atât în ceea ce privește simplificarea, cât și efectul de pârghie al investițiilor.

·Crearea unui sistem de compensare pentru a furniza un răspuns în cazul crizelor excepționale care provoacă perturbări ale pieței. Eligibilitatea acestor sisteme de compensație poate fi determinată numai printr-o decizie a Comisiei de stabilire a situației de perturbare a pieței.

Comisia salută acest mecanism de criză în vederea abordării consecințelor pandemiei de COVID-19 și a altor posibile crize viitoare. Comisia reamintește că domeniul de aplicare al acestuia se bazează pe măsurile întreprinse în contextul pandemiei de COVID-19, care au expirat la sfârșitul anului 2020:

–compensații pentru pierderile economice suportate de pescari, fermieri în domeniul acvaculturii și întreprinderi din sectorul de prelucrare;

–compensații pentru organizațiile de producători în vederea gestionării mecanismului de depozitare din cadrul organizării comune a pieței (și anume, depozitarea colectivă temporară a produselor pentru a limita oferta ca modalitate de creștere a prețurilor).

În special, Comisia consideră că acest mecanism ar trebui să poată fi activat numai în cazul unor „evenimente excepționale care generează o perturbare semnificativă a piețelor” și printr-o decizie a Comisiei, din trei motive:

(1)limitarea la situații grave de criză;

(2)asigurarea disponibilității rapide a compensațiilor (în fapt, un act delegat sau un act de punere în aplicare în procedura comitetului ar necesita mai multe săptămâni, dacă nu luni);

(3)asigurarea unor condiții de concurență echitabile în toate statele membre.

·Menținerea principiului conform căruia investițiile la bord sunt eligibile numai dacă depășesc cerințele prevăzute în legislația UE. Cu toate acestea, investițiile în vederea respectării cerințelor prevăzute în legislația națională devin eligibile, inclusiv investițiile la bord necesare în vederea respectării cerințelor impuse de un stat membru în scopul de a pune în aplicare dispozițiile opționale prevăzute în Directiva (UE)2017/159 privind condițiile de muncă la bord.

Comisia consideră că sprijinul public trebuie să încurajeze comportamente care depășesc conformitatea cu legislația și, prin urmare, investițiile la bord (de exemplu, pentru echipamente de pescuit sau de siguranță) trebuie să genereze valoare adăugată. Cu toate acestea, investițiile care respectă cerințele naționale pot fi eligibile pentru a încuraja statele membre să fie mai ambițioase decât legislația UE. Comisia salută, de asemenea, derogarea specifică de la această normă pentru investițiile la bord legate de control și monitorizare (a se vedea punctul următor).

·Eligibilitatea tuturor navelor de pescuit pentru a primi sprijin pentru sistemele electronice de raportare obligatorie (numai navele de mici dimensiuni din propunerea Comisiei).

Comisia consideră că modernizarea instrumentelor de control existente și utilizarea noilor tehnologii de monitorizare sunt esențiale pentru promovarea unei culturi a respectării normelor în acest sector. Prin urmare, Comisia salută eligibilitatea acestor investiții, chiar dacă ele nu depășesc perimetrul cerințelor legale.

·Eligibilitatea construirii unor noi puncte de debarcare (dar nu și a unor porturi noi).

Comisia consideră că nu există nicio justificare economică pentru construirea de noi porturi în vederea eligibilității pentru sprijin, care sunt totodată prea costisitoare pentru un fond atât de mic. Comisia reamintește că modernizarea porturilor existente este eligibilă, chiar și cu o rată mai mare a ajutorului public pentru investiții legate de punerea în aplicare a obligației de debarcare. Cu toate acestea, Comisia consideră că punctele de debarcare nu pot fi asimilate porturilor, deoarece acestea sunt utilizate în principal pentru debarcarea navelor de pescuit costier la scară mică. Prin urmare, Comisia recunoaște că sprijinul pentru noi puncte de debarcare poate fi justificat.

·Rată maximă unică de cofinanțare de 70 %, în locul unei rate specifice pentru fiecare obiectiv specific. Singura excepție este de 100 % pentru compensarea costurilor suplimentare în regiunile ultraperiferice, astfel cum se prevede în propunerea inițială.

Comisia salută această rată maximă unică și, cu excepția încetării permanente și temporare a activităților de pescuit (50 % în cadrul propunerii), ia act de faptul că aceasta reprezintă o scădere față de propunerea inițială (și anume, între 75 % și 100 % pentru toate celelalte obiective specifice). Prin urmare, Comisia salută această scădere generală a cotei UE, generând o cofinanțare mai echilibrată între UE și statele membre.

·Creșterea intensității maxime a ajutorului de stat de la 30 % la 40 % în cazul anumitor măsuri privind flota (și anume, creșterea tonajului brut, înlocuirea motoarelor, prima achiziție a unei nave la mâna a doua de către un tânăr pescar). Creșterea altor rate ale intensității ajutoarelor până la 100 % în alte cazuri legate, de exemplu, de inovare, beneficii colective și beneficiari colectivi.

Comisia consideră că rata ajutorului de stat ar trebui să depindă de tipul operațiunii sau al beneficiarului. Ratele mai ridicate în comparație cu standardul de 50 % ar trebui să fie justificate de o disfuncționalitate a pieței, de o valoare adăugată ridicată sau de un beneficiu colectiv. Comisia este de părere că respectivele condiții incluse în acordul politic răspund acestei preocupări, în special rata de 100 % pentru navele de pescuit costier la scară mică – acesta fiind principala componentă a tratamentului preferențial pentru navele de mici dimensiuni – și posibilitatea unei rate de 100 % în cazul în care operațiunea îmbină un interes colectiv, un beneficiar colectiv și caracteristici inovatoare. De asemenea, Comisia salută rata mai scăzută (40 %) în cazul anumitor măsuri individuale privind flota, deoarece acestea reprezintă investiții individuale cu o valoare adăugată limitată. În acest sens, sprijinul public ar trebui să stimuleze investițiile private și nu să le pună în umbră.

·Eliminarea planului de acțiune pentru micul pescuit costier ca document de sine stătător, dar încorporarea obiectivelor acestuia în toate cerințele de programare.

Comisia consideră că această soluție va genera aceleași efecte ca planul de acțiune propus. Într-adevăr, statele membre vor trebui să țină seama de nevoile specifice ale navelor de mici dimensiuni în contextul analizei SWOT pe care o realizează și al descrierii tipurilor de acțiuni avute în vedere pentru fiecare obiectiv specific. Acest lucru va asigura faptul că navele mici sunt tratate în mod diferit, acolo unde este cazul.

·Cerința ca statele membre să țină seama de provocările regionale în cadrul programelor lor naționale.

Comisia consideră că această nouă cerință introdusă de colegiuitori este un compromis rezonabil pentru a ține seama de provocările geografice specifice în cadrul elaborării programelor naționale, fără a crea sarcini administrative. Comisia subliniază că statele membre ar trebui să facă trimitere la „Analiza bazinelor maritime” 1 , care evidențiază principalele provocări la nivelul bazinelor maritime și sugerează posibile soluții.

·Acte de punere în aplicare (în locul actelor delegate din cadrul propunerii) pentru definirea cazurilor de nerespectare a politicii comune în domeniul pescuitului.

Comisia consideră că această modificare a procedurii nu afectează conținutul actelor respective.

·Colegiuitorii nu au acceptat stabilirea obiectivului climatic de 30 % și nici a unui obiectiv specific de cheltuieli legate de biodiversitate într-un articol, astfel cum a solicitat Comisia ca urmare a acordului privind cadrul financiar multianual.

Chiar dacă nu există obiective obligatorii privind cheltuielile în domeniul climei și al biodiversității ca atare, Comisia ia act de faptul că FEPAMA trebuie să contribuie la obiectivele climatice ale UE în contextul obiectivului global de 30 % pentru cheltuielile legate de climă și la obiectivele în materie de biodiversitate în contextul obiectivului de 7,5 -10 % stabilit în CFM. În scopul atingerii ambelor obiective, Comisia va colabora cu statele membre în contextul exercițiului de programare pentru FEPAMA 2021-2027.

4.Concluzie

Comisia susține rezultatele negocierilor interinstituționale și, prin urmare, poate să accepte poziția adoptată de Consiliu în primă lectură.

5.DECLARAȚIILE COMISIEI

Comisia a făcut trei declarații unilaterale și două declarații comune, care se găsesc în apendice.

APENDICE

Declarațiile Comisiei

Declarația Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei referitoare la obiectivul în materie de cheltuieli privind biodiversitatea

„Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană recunosc necesitatea promovării urgente a acțiunilor în domeniul protecției și conservării ecosistemelor marine și costiere și a biodiversității. Cele trei instituții convin asupra faptului că abordarea pierderii biodiversității, protejarea și refacerea ecosistemelor și/sau menținerea acestora în bune condiții vor necesita investiții publice și private semnificative la nivel național și european și că o parte importantă a cheltuielilor FEPAM ar trebui să fie investită în biodiversitate. Cele trei instituții convin asupra faptului că, în contextul exercițiului de programare pentru FEPAMA 2021-2027, Comisia Europeană va colabora cu statele membre pentru a atinge nivelul general de ambiție în materie de cheltuieli privind biodiversitatea, evidențiat în considerentul 15.”

Declarația Comisiei Europene privind monitorizarea obiectivului în materie de cheltuieli privind biodiversitatea

„În contextul exercițiului de programare pentru FEPAMA 2021-2027, Comisia Europeană va încuraja în mod activ statele membre să utilizeze la maximum măsurile incluse în programele lor, în special în temeiul articolului 25 (protecția biodiversității și a ecosistemelor), pentru a atinge nivelul general de ambiție de asigurare a unui buget anual de cheltuieli în cadrul CFM, vizând combaterea pierderii biodiversității, protejarea și refacerea ecosistemelor și menținerea ecosistemelor în bune condiții, după cum urmează: 7,5 % din bugetul anual de cheltuieli din CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate în anul 2024 și 10 % din bugetul anual de cheltuieli din CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027.

Comisia va monitoriza periodic nivelul acestor cheltuieli pe baza cheltuielilor eligibile totale declarate de beneficiari autorității de management și pe baza datelor prezentate de statul membru. În cazul în care monitorizarea indică progrese insuficiente în direcția atingerii ambiției generale, Comisia va colabora activ cu statele membre în cadrul reuniunii anuale de reexaminare pentru a adopta măsuri de remediere, inclusiv o modificare a programului.”

Declarația Comisiei și a Consiliului privind angajamentul asumat de a încerca să evite întreruperea activităților de pescuit în temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil

„Consiliul și Comisia își mențin angajamentul de a încerca să evite o întrerupere a activităților de pescuit în temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, acționând în direcția reînnoirii în timp util a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și a protocoalelor de punere în aplicare a acestora”.

Declarația Comisiei privind ajutorul de stat pentru reînnoirea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice

„Comisia ia act de dificultățile întâmpinate până în prezent în ceea ce privește acordarea ajutoarelor de stat pentru reînnoirea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice. În vederea dezvoltării durabile a acestor regiuni, Comisia va face demersuri pentru a sprijini statele membre să îmbunătățească colectarea datelor științifice necesare pentru respectarea condiției de eligibilitate stabilite în Orientările privind ajutoarele de stat, în vederea facilitării aplicării Orientărilor pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și acvaculturii în regiunile ultraperiferice.”

Declarația Comisiei privind modernizarea instrumentelor de control existente și utilizarea noilor tehnologii de monitorizare

„Comisia a acceptat eligibilitatea investițiilor la bord în materie de control și punere în aplicare a măsurilor în domeniul pescuitului, indiferent dacă au sau nu au caracter obligatoriu, precum și pentru toate navele de pescuit ale Uniunii. Comisia consideră că aceste investiții vor permite statelor membre să utilizeze pe deplin resursele financiare disponibile în cadrul FEPAMA pentru control și punere în aplicare, să își îndeplinească obligațiile ce le revin în temeiul Regulamentului privind controlul și al altor norme ale politicii comune în domeniul pescuitului, precum și să îmbunătățească în mod substanțial cultura respectării normelor în sectorul pescuitului.

În continuare, Comisia se așteaptă ca, în contextul revizuirii în curs a Regulamentului privind controlul, Parlamentul European și Consiliul să sprijine modernizarea instrumentelor de control existente și utilizarea noilor tehnologii, în conformitate cu propunerea Comisiei. Printre altele, aceasta înseamnă introducerea unor soluții inteligente pentru urmărirea și raportarea capturilor navelor de mici dimensiuni, instalarea unor sisteme de monitorizare continuă a puterii motorului, trecerea la sisteme de trasabilitate complet digitalizate care să acopere toate produsele pescărești (proaspete, congelate și prelucrate) și instalarea unor sisteme obligatorii de monitorizare electronică la distanță la bordul navelor de pescuit, pe baza evaluării riscurilor, ca unic mijloc eficace de a controla punerea în aplicare a obligației de debarcare, capturile accidentale și aruncarea înapoi în mare a speciilor sensibile.”

(1)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 206 final.