EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021BP1561

Rezoluția (UE) 2021/1561 a Parlamentului European din 29 aprilie 2021 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

JO L 340, 24.9.2021, p. 178–186 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2021/1561/oj

24.9.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/178


REZOLUȚIA (UE) 2021/1561 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 29 aprilie 2021

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă,

având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0063/2021),

A.

întrucât toate instituțiile Uniunii răspund în fața cetățenilor europeni pentru utilizarea fondurilor publice, garantând, în același timp, cea mai mare transparență pentru a asigura un control democratic eficace;

B.

întrucât comunicarea strategică a Uniunii devine o prioritate majoră pe agenda europeană, impunând Uniunii să adopte discursuri obiective și solide pentru a combate dezinformarea și a asigura o mai mare reziliență a Uniunii;

C.

întrucât integrarea perspectivei de gen și egalitatea de gen trebuie să se reflecte în toate sistemele interne de organizare și gestionare ale instituțiilor Uniunii, precum și în conceperea și punerea în aplicare a politicilor care intră în sfera lor de competență,

Observațiile Curții de Conturi Europene

1.

ia act cu satisfacție de faptul că, în conformitate cu observațiile din raportul anual al Curții de Conturi (denumit în continuare „raportul anual al Curții”) referitor la capitolul 9 „Administrație – rubrica 5 din CFM”, nu au fost identificate probleme specifice în eșantionul de operațiuni privind Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru al treilea an consecutiv și nu a fost identificat niciun nivel semnificativ de eroare în raportul anual de activitate al SEAE;

2.

ia act de observațiile generale ale Curții cu privire la creșterea numărului de agenți contractuali și a creditelor bugetare aferente între 2012 și 2018; observă că, pentru SEAE, această creștere s-a datorat sarcinilor care reflectă atribuirea unor noi responsabilități operaționale și politice SEAE, în special în domeniul politicii de securitate și apărare comune, al punerii în aplicare a planului de acțiune împotriva dezinformării, precum și al priorității urgente de a consolida securitatea fizică și informatică în delegațiile Uniunii; observă în cazul SEAE o creștere globală a numărului de agenți contractuali de la 322 la 444 (o creștere de 38 %); sprijină eforturile SEAE de a-și consolida administrația și solicită SEAE să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la rezultatele și impactul creșterii numărului de agenți contractuali; încurajează SEAE să elaboreze și să difuzeze orientări referitoare la cele mai bune practici de desfășurare a procedurilor de recrutare pentru a asigura deschiderea, echitatea și transparența;

3.

invită Curtea să exploreze modalități de a furniza mai multe informații cu privire la cheltuielile administrative ale altor instituții ale Uniunii în contextul descărcării de gestiune;

4.

reiterează faptul că abordarea generală a auditului necesită activități de audit suplimentare și o evaluare mai direcționată; își reiterează apelul pentru o revizuire mai specifică a cheltuielilor administrative și a activităților de sprijin ale SEAE, în special pe teme de o importanță tot mai mare sau chiar critică pentru SEAE, cum ar fi capacitatea strategică de comunicare și tehnologia informației (de exemplu, securitatea cibernetică), performanța pachetului global de securitate pentru delegații, infrastructuri sau gestiunea financiară și sprijinul administrativ al platformei de sprijinire a misiunilor pentru politica civilă de securitate și apărare comună;

Resursele umane

5.

constată o instabilitate tot mai mare și accentuarea unor provocări fără precedent în mediul internațional, care au intensificat apelurile ca Uniunea să acționeze ca actor mondial; subliniază rolul central al SEAE în desfășurarea politicii externe a Uniunii; observă că rolul mai important al SEAE nu a fost sprijinit printr-o creștere corespunzătoare a personalului; solicită asigurarea unor resurse umane suficiente, pentru a nu periclita eficacitatea Uniunii pe scena internațională;

6.

observă că SEAE are un rol esențial în asigurarea coerenței politicii externe a Uniunii; subliniază, de asemenea, că trebuie alocate resurselor necesare pentru reușita implementării unei politici de securitate și apărare comune eficiente a Uniunii;

7.

invită SEAE să consolideze delegațiile Uniunii în țările Parteneriatului estic și în Balcanii de Vest și să creeze posturi pentru agenți locali, însărcinați cu raportarea privind activitatea legislativă, pentru a îmbunătăți înțelegerea Uniunii asupra țărilor din vecinătate și asupra apropierii legislației acestora de acquis-ul Uniunii; subliniază că aceste țări trebuie ajutate să-și finalizeze reformele și să comunice mai bine cetățenilor lor politicile Uniunii; subliniază necesitatea de a dezvolta mai multe legături orizontale și de a promova cooperarea între delegațiile Uniunii din țările din cadrul Parteneriatului estic și din Balcanii de Vest, în special prin stabilirea unor schimburi periodice de informații și de expertiză și a altor metode de lucru eficace, pentru a oferi cea mai bună asistență posibilă țărilor învecinate angajate în reforme prodemocratice și proeuropene; invită SEAE să ia măsuri pentru a rezolva problemele care au condus la erorile identificate în materie de achiziții și să prevină viitoarele încălcări ale normelor relevante;

8.

este preocupat de dezechilibrele geografice din componența personalului SEAE, pentru că reprezintă o problemă recurentă, care privește în special posturile de șefi de delegație și cadrele de conducere de nivel mediu și superior; constată că există disparități considerabile în reprezentarea țărilor cu o populație de dimensiuni comparabile și între țările din Europa de Vest și cele din Europa de Est; subliniază că SEAE, ca toate instituțiile europene, trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate proporțional, respectând, în același timp, competențele și meritele candidaților; cere insistent SEAE să consolideze echilibrul geografic, pentru a avea o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre, care să le reflecte diversitatea, după cum se indică la articolul 27 din Statutul funcționarilor; salută eforturile SEAE de a informa Rețeaua de resurse umane a statelor membre ale UE cu privire la componența personalului, de a publica posturi vacante și de a promova eforturile naționale de creștere a numărului de candidați; invită SEAE să raporteze cu privire la distribuția naționalităților în cadrul comitetului de selecție responsabil de recrutare; solicită SEAE să comunice statistici privind naționalitatea membrilor personalului pentru anul 2019;

9.

observă că numărul experților naționali detașați (END) din statele membre a început să crească ușor după doi ani de stabilizare, de la 449 în 2017–2018 la 461 în 2019, observând totodată o evoluție către profiluri mai specializate pentru experții naționali detașați civili; ia act cu satisfacție de noua politică internă privind END, adoptată în 2019, și de o serie de măsuri de reechilibrare a proporției lor, pe lângă limitarea creării de noi posturi de END la specialiști din domenii specifice;

10.

salută eforturile depuse de SEAE pentru a elabora o foaie de parcurs privind persoanele cu dizabilități și o politică a SEAE privind persoanele cu dizabilități; solicită SEAE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la dezvoltarea și punerea în aplicare a acestor politici și subliniază importanța de a promova, prin intermediul acestor politici, un mediu de lucru mai favorabil incluziunii;

11.

încurajează SEAE să completeze formulele flexibile existente de desfășurare a activității profesionale cu protejarea dreptului membrilor personalului de a se deconecta;

Politica de gen

12.

ia act cu satisfacție de tendința ascendentă în ceea ce privește proporția femeilor în posturi de conducere, ea fiind de 30,3 % (ceea ce reprezintă 81 de posturi), față de 27,1 % în 2018 și 24,5 % în 2017; ia act, de asemenea, creșterea proporției femeilor detașate ca șefe de delegație, de la 19,5 % în 2015 la 27,7 % în 2019 (și anume 38 de detașări din 137); reiterează sprijinul său pentru SEAE și îl încurajează să depună în continuare eforturi împreună cu statele membre pentru a avea mai multe femei în rândul candidaților; ia act de faptul că, în total, femeile au reprezentat 47,7 % din personalul SEAE; reamintește că echilibrul de gen ar trebui avut în vedere și în ceea ce privește reprezentanții speciali ai UE, întrucât doar doi dintre cei opt reprezentanți speciali ai UE sunt femei;

13.

invită SEAE să acționeze rapid în vederea îndeplinirii obiectivului ca 50 % din posturile de conducere de nivel superior și mediu să fie ocupate de femei, astfel cum se prevede în Planul de acțiune pentru egalitatea de gen III, inclusiv printr-un calendar și măsuri clare care să stabilească când și cum se poate atinge acest obiectiv; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să își transpună în practică angajamentele pe care le-a declarat în ceea ce privește egalitatea de gen și reprezentarea femeilor în cadrul serviciului pe care îl conduce;

Gestiunea bugetară și financiară

14.

recunoaște dificultățile operaționale întâmpinate de SEAE în gestionarea financiară a rețelei de delegații a UE din cauza diferitelor situații de criză; recunoaște că aceste situații pot avea un impact bugetar semnificativ, și anume în ceea ce privește gestionarea anumitor cheltuieli și costuri administrative, cum ar fi costurile de securitate și de evacuare, precum și alte costuri logistice legate de pandemia de COVID-19; solicită SEAE să informeze prompt Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la impactul bugetar și cheltuielile suportate ca urmare a pandemiei;

15.

ia act de faptul că bugetul total al SEAE pentru 2019 s-a ridicat la 694,8 milioane EUR (o creștere de 2,4 % față de 2018), cu următoarea defalcare: 249,7 milioane EUR pentru sediul SEAE și 445,1 milioane EUR pentru delegații;

16.

observă că, pentru exercițiul bugetar 2019 al SEAE, principalele tendințe bugetare privesc consolidarea pentru a face față impactului retragerii Regatului Unit din Uniune, consolidarea rețelelor de ofițeri regionali pentru securitate și delegații, personal suplimentar pentru Statul-Major al Uniunii Europene (EUMS) și Direcția de planificare și gestionare a crizelor (CMPD), informații privind capacitatea IT și comunicații securizate;

17.

observă că bugetul sediului instituției s-a ridicat la aproximativ 250 milioane EUR, din care 161,8 milioane EUR (64,8 %) au reprezentat plata salariilor și a altor drepturi ale personalului statutar și extern, 32 milioane EUR (3 %) au fost alocate pentru clădiri și costuri conexe, iar 35,3 milioane EUR (14 %) au fost alocate pentru sistemele informatice, inclusiv sistemele de informații clasificate, echipamente și mobilier;

18.

ia act de faptul că bugetul delegațiilor, în valoare de 445,1 milioane EUR, a fost împărțit după cum urmează: 129,2 milioane EUR (29 %) pentru remunerarea personalului statutar, 161,7 milioane EUR (36,3 %) pentru clădiri și cheltuieli conexe, 71,6 milioane EUR (16,1 %) pentru personalul extern și serviciile externe, 37,8 milioane EUR (8,5 %) pentru alte cheltuieli cu personalul și 44,7 de milioane EUR (10 %) pentru alte cheltuieli administrative;

19.

invită SEAE să se asigure că Delegația UE în Regatul Unit are un statut permanent și stabil, conform tratatelor și să îi pună la dispoziție resursele umane și materiale necesare pentru a-și îndeplini sarcinile, în special în ceea ce privește monitorizarea respectării reglementărilor;

20.

ia act, de asemenea, de faptul că o contribuție de 215,8 EUR (față de 196,4 milioane EUR în 2018) a fost transferată de Comisie pentru a acoperi costurile administrative ale personalului Comisiei care lucrează în delegațiile Uniunii și a fost împărțită între rubrica V a Comisiei, cu 49,6 milioane EUR (similar cu 2018), liniile administrative ale programelor operaționale, cu 103,1 EUR (față de 91,8 milioane EUR în 2018) și Fondul european de dezvoltare (FED) și fondurile fiduciare, cu 63,1 milioane EUR (față de 55 milioane EUR în 2018);

21.

constată că, în 2019, costurile generale comune tuturor birourilor delegațiilor (chirie, securitate, curățenie și alte cheltuieli generale), inclusiv în delegațiile FED, au fost finanțate integral din liniile bugetare ale SEAE pentru al patrulea an consecutiv;

22.

ia act cu satisfacție de îmbunătățirea generală a implementării bugetului SEAE pentru 2019, cu o rată de implementare de 99,94 % în credite de angajament (față de 99,9 % în 2018) și cu 87,9 % în plăți (față de 84,8 % în 2018);

23.

ia act de faptul că valoarea tuturor transferurilor efectuate în cadrul bugetului administrativ al SEAE s-a ridicat la 20,8 milioane EUR (30,8 în 2018), reducând bugetul delegațiilor SEAE cu 1,6 milioane EUR și majorând bugetul sediului cu suma corespunzătoare;

24.

ia act de faptul că numărul liniilor bugetare utilizate pentru finanțarea operațiunilor legate de personalul Comisiei din delegații (34 de linii bugetare diferite, provenite de la diverse rubrici ale bugetului Comisiei, plus fondurile FED) sporește complexitatea gestiunii bugetare; invită SEAE să aibă în vedere îmbunătățirea structurii raportării sale bugetare, pentru a reduce complexitatea;

25.

încurajează, prin urmare, SEAE să continue discuțiile cu Comisia privind modalitățile de raționalizare a nomenclaturii și liniilor bugetare atunci când este posibil, pentru a facilita gestionarea bugetului general al SEAE; consideră că viitorul cadru financiar multianual (CFM) și evoluția aferentă a concepției și structurii nomenclaturii și liniilor bugetare ar trebui să accelereze acest proces de simplificare și raționalizare bugetară; consideră că această evoluție poate să îmbunătățească controlul costurilor bugetare și să reducă la minimum riscul de eroare; ia act de propunerea făcută de SEAE la începutul anului 2020 privind o simplificare de mare amploare; ia act de faptul că această propunere a fost amânată pentru 2022 din cauza actualei pandemii de COVID-19, dar că SEAE a prezentat Comisiei o altă propunere de simplificare în septembrie 2020;

26.

ia act cu satisfacție de toate inițiativele luate pentru a îmbunătăți treptat gestionarea diferitelor procese administrative ale SEAE, ceea ce se reflectă, de asemenea, în adaptarea organigramei SEAE; reiterează sprijinul său pentru inițiativa „Innovative 2019” și încurajează SEAE să continue să își îmbunătățească diversele exerciții de cartografiere a riscurilor și acțiunile de atenuare aferente, precum și cartografierea tuturor temeiurilor juridice existente cu scopul de a asigura un proces decizional mai eficient la nivelul întreprinderilor;

27.

invită SEAE să ilustreze mai bine cadrul său de gestionare bazată pe rezultate în următorul raport anual de activitate, pe baza unui set de indicatori-cheie de performanță adecvați pentru diferitele sale domenii administrative, inclusiv numărul aferent de resurse umane, pentru a evalua mai bine realizările obiectivelor de politică ale SEAE;

28.

observă că SEAE a decis să recentralizeze gestionarea anumitor procese în scopul aplicării uniforme în rândul delegațiilor, să atenueze deficiențele operaționale recurente și să optimizeze gestionarea tranzacțiilor financiare; salută aceste eforturi, precum și inițiativele și reacțiile pragmatice ale SEAE la preocupările anterioare exprimate de autoritatea pentru control bugetar;

29.

consideră că, mai presus de toate, crearea unei entități centrale care să se ocupe de procedurile de achiziții publice cu valoare ridicată și de utilizarea achizițiilor publice globale pentru delegații reprezintă modele de gestionare și răspunsuri adecvate, având în vedere volumul mare de muncă din anumite delegații, care dispun de personal limitat, și necesitatea de a se concentra asupra activității politice;

30.

consideră că digitalizarea achizițiilor publice și a gestionării bugetului este esențială; reamintește că „gestionarea documentelor”, una dintre cele mai slabe componente identificate în sondajul anterior privind controlul intern, merită o atenție constantă din partea tuturor părților interesate ale SEAE, în beneficiul memoriei instituționale și al trasabilității operațiunilor de gestionare; invită, prin urmare, SEAE să își îmbunătățească sistemele digitale și gestionarea documentelor, introducând instrumente avansate de gestionare și arhivare, precum și procese de gestionare dematerializată a documentelor, acolo unde este posibil;

31.

salută faptul că SEAE utilizează software-uri gratuite și cu sursă deschisă ori de câte ori este posibil;

32.

încurajează SEAE să urmeze recomandările AEPD de a renegocia contractul de licență interinstituțional și contractul de execuție, semnate de instituțiile Uniunii cu Microsoft în 2018, cu obiectivul de a realiza suveranitatea digitală, de a evita dependența față de furnizor și lipsa de control și de a asigura protecția datelor personale;

33.

sprijină eforturile SEAE de a-și optimiza gestiunea financiară în cadrul Regulamentului financiar; înțelege necesitatea anumitor flexibilități operaționale în ceea ce privește gestionarea delegațiilor, pentru a evita orice discontinuitate în funcționarea lor; reamintește, cu toate acestea, că orice măsuri operaționale temporare, și anume posibilitatea ca șefii adjuncți de delegații să acționeze în calitate de ordonatori de credite subdelegați, pentru a asigura o continuitate efectivă a activității în delegații și execuția bugetului operațional al Comisiei, rămân însă strict supravegheate de sediul central;

34.

subliniază că este important să se continue îmbunătățirea raționalizării și modernizării gestiunii financiare și administrative; salută discuțiile în curs privind simplificarea bugetului SEAE; subliniază, în acest sens, că SEAE trebuie să-și continue eforturile în vederea simplificării liniilor bugetare; solicită modernizarea și simplificarea administrației SEAE, inclusiv prin implementarea integrală a proiectului „Innovative 2019”;

Eficacitatea controalelor în ceea ce privește legalitatea și regularitatea

35.

ia act de rata anomaliilor detectate în verificările ex ante ale angajamentelor și plăților (308 erori din 1 193 și, respectiv, 394 din 2 119); este preocupat de faptul că, în ambele cazuri, erorile sunt de natură administrativă, și anume sume incorecte pentru angajamente sau lipsa documentelor justificative pentru plăți prezentate în vederea verificării financiare ex ante; ia act de punerea în aplicare, începând din ianuarie 2020, a unei liste revizuite de coduri de anomalii, pentru a defini mai bine tipologia erorilor; invită SEAE să investigheze și să soluționeze cazurile de erori administrative și să informeze Parlamentul cu privire la realizările sale; solicită punerea în aplicare a unor măsuri care să contribuie la reducerea nivelului de eroare în termeni generali;

36.

recunoaște progresele și îmbunătățirea în curs a metodologiei ex post a SEAE elaborate începând din 2018 pe baza eșantionării aleatorii interne, precum și furnizarea unor rate de eroare în funcție de principalul domeniu al cheltuielilor de funcționare legate de personal, și anume cheltuielile cu infrastructura și alte cheltuieli de funcționare, securitatea și tehnologia informației, precum și telecomunicațiile;

37.

ia act de faptul că există încă diferențe de interpretare între SEAE și Curte în ceea ce privește cuantificarea erorilor procedurale în domeniul achizițiilor publice; consideră că acesta ar trebui monitorizată în continuare în următorul exercițiu financiar pentru a evalua mai bine importanța financiară a erorilor comise în gestionarea bugetului administrativ al SEAE;

38.

solicită SEAE să continue să prezinte un raport privind măsurile subsecvente luate în relație cu exercițiul financiar 2019, în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul financiar;

Activitățile de comunicare strategică

39.

ia act cu satisfacție de consolidarea capacității și a setului de instrumente de comunicare strategică al SEAE pentru a combate amenințările în materie de dezinformare și amenințările hibride, prin înființarea a trei grupuri operative pentru Balcanii de Est, Balcanii de Vest și Sud și participarea SEAE la sistemul de alertă rapidă instituit de instituțiile Uniunii și statele membre; invită SEAE să dezvolte în continuare această politică împreună cu noua Comisie specială a Parlamentului pentru ingerințele străine, pentru a-și perfecționa capacitatea de reacție; recunoaște și salută cooperarea dintre SEAE și numeroase birouri de legătură ale Parlamentului European pentru a combate dezinformarea în timpul campaniei electorale europene;

40.

subliniază că răspândirea dezinformării sistematice deliberate și la scară largă reprezintă o provocare strategică acută pentru diplomația publică a Uniunii, pentru care ar trebui alocate resurse financiare, informatice și umane adecvate pe termen scurt; sprijină consolidarea legăturii dintre elaborarea politicilor, diplomația publică și comunicarea strategică;

41.

subliniază necesitatea de a comunica strategic, pentru a combate ingerințele răuvoitoare, inclusiv propaganda și dezinformarea străină; subliniază importanța Grupului operativ pentru comunicarea strategică din cadrul SEAE și solicită crearea unui grup operativ pentru comunicarea strategică dedicat ingerințelor originare din China și din Orientul Mijlociu, în special din Iran, precum și dotarea acestuia cu resursele financiare și umane suplimentare necesare; subliniază că comunicarea strategică trebuie să includă combaterea dezinformării cu privire la pandemia de COVID-19;

42.

subliniază importanța culturii securității și siguranței în toate entitățile, asigurându-se faptul că SEAE dispune de personal, proceduri, infrastructură, instrumente (inclusiv informatice) și buget adecvate pentru a-și îndeplini funcțiile critice și esențiale în cazul unor situații neprevăzute sau de criză; solicită reducerea riscurilor de securitate, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică, prin îmbunătățirea măsurilor de siguranță care protejează infrastructura digitală a SEAE împotriva amenințărilor și atacurilor externe;

Asigurarea în materie de gestiune

43.

ia act de faptul că numai două delegații au formulat rezerve motivate, și anume Delegația în Siria (din 2017) și Delegația din Djibouti în ceea ce privește gestionarea cheltuielilor lor administrative, în special legate de achiziții; invită SEAE să ia măsurile necesare pentru a examina aceste chestiuni;

44.

invită SEAE să furnizeze informații suplimentare în raportul anual de activitate al SEAE cu privire la programul de inspecții pentru a obține o imagine de ansamblu asupra performanței și funcționării delegațiilor UE; consideră, de asemenea, că va fi util să se ilustreze mai bine articularea inspecțiilor delegațiilor cu cadrul de asigurare al SEAE și să se demonstreze modul în care utilizarea rezultatelor și recomandărilor inspecțiilor a contribuit la o mai mare coerență, omogenitate și eficiență a metodelor de lucru ale delegațiilor; subliniază importanța de a analiza eficacitatea și corectitudinea gestiunii financiare în cadrul delegațiilor respective;

Prevenirea și detectarea fraudelor

45.

salută faptul că SEAE își adaptează în permanență strategia antifraudă în colaborare cu toate direcțiile generale ale RELEX și cu un format specific împreună cu OLAF; subliniază că trebuie depuse toate eforturile necesare pentru a partaja și a face schimb de informații cu privire la provocările operaționale cu scopul de a identifica mai bine zonele cu risc în activitățile și programele lor; invită SEAE să identifice orice posibile domenii de politică specifice în care ar putea fi necesară o colaborare mai strânsă cu OLAF pentru a asigura o prevenire eficace a fraudelor;

46.

ia act cu satisfacție de definirea unor orientări comune care au fost formalizate într-o strategie antifraudă specifică pentru relațiile externe, ceea ce constituie o îmbunătățire importantă; reamintește că aceste orientări trebuie să fie diseminate tuturor șefilor de delegații și evaluate periodic în cadrul sondajului privind situația cadrului de control intern și a cartografierii aprofundate a riscurilor; constată că, în 2019, nu a fost raportat niciun caz de denunțare a unor presupuse nereguli;

47.

observă că SEAE a notificat OLAF cu privire la două cazuri și a fost informat cu privire la rezultatele a cinci investigații efectuate de OLAF în 2019; invită SEAE să identifice clar domeniile de politică expuse riscului și posibilitatea unor conflicte de interese și să sensibilizeze șefii delegațiilor cu privire la acestea; ia act de faptul că 12 % dintre delegații au raportat că au detectat modificări în ceea ce privește riscul de fraudă și că a existat o cerere tot mai mare de formare în domeniul detectării fraudelor (46 % dintre delegații și 35 % dintre diviziile sediului central);

48.

invită SEAE să înceapă consolidarea viitoarei sale cooperări bilaterale cu Parchetul European și să o integreze ca o componentă a strategiei sale generale antifraudă; reamintește că articolul 123 din Regulamentul financiar prevede instituirea unui comitet de monitorizare a auditurilor interne pentru a asigura independența auditorului intern al SEAE, monitorizarea funcției de audit intern, precum și punerea în aplicare efectivă a recomandărilor formulate;

Cadrul etic

49.

invită SEAE să crească gradul de conștientizare și percepția în rândul personalului în ceea ce privește cadrul etic și cultura etică printr-o comunicare adecvată privind aspectele etice; consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită garantării faptului că membrii personalului cunosc modalitățile prin care pot raporta orice problemă legată de un comportament ne-etic, precum și sporirii sentimentului lor de siguranță în această privință; subliniază importanța identificării, evaluării și controlului riscurilor legate de etică în cadrul exercițiului său anual de management al riscurilor;

50.

încurajează SEAE să depună urgent eforturi pentru a organiza formări sistematice și sesiuni de conștientizare cu privire la conduita adecvată (în ceea ce privește etica, combaterea fraudei, corupției și a hărțuirii, precum și nivelurile de confidențialitate) pentru personalul său; consideră că acest tip de sesiuni ar trebui să facă parte din cursurile obligatorii de formare organizate la integrarea personalului nou recrutat;

51.

consideră, de asemenea, că standardele etice trebuie să fie luate în considerare pentru a evita potențialele conflicte de interese și scurgerile de informații interne sensibile; sprijină definirea de către SEAE a orientărilor în materie de etică, ținând seama de particularitățile activității din delegații pentru a atenua riscul reputațional pentru Uniune și SEAE, în special pentru șefii de delegație;

52.

recomandă insistent ca SEAE să adere la Registrul de transparență al UE, pe baza unui acord la nivelul serviciilor;

53.

subliniază necesitatea ca SEAE să respecte pe deplin orientările Comisiei privind avertizarea în interes public, în special să protejeze avertizorii de integritate cu bună-credință împotriva prejudiciilor de orice fel;

Conflictul de interese

54.

subliniază că conflictele de interese după ocuparea unor funcții publice și în cazurile de tip „ușă turnantă” reprezintă o problemă recurentă în instituțiile UE; solicită SEAE să aplice efectiv și consecvent Statutul funcționarilor, în special articolul 16 și alte norme aplicabile din statut, pentru a preveni conflictele de interese, în special – dar nu numai – în cazul înalților funcționari; este îngrijorat de recentele cazuri de „uși turnante” și invită SEAE să analizeze sistematic tranzițiile potențial problematice către sectorul privat sau către organizații din țări terțe și să monitorizeze în continuare posturile ocupate de foști înalți funcționari până la sfârșitul perioadei obligatorii de existență a stării de incompatibilitate;

55.

regretă profund faptul că SEAE nu și-a publicat nicio decizie privind activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari timp de șase ani, inclusiv în 2019, încălcând obligațiile care îi revin în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor; salută faptul că a început publicarea acestora în 2020, inclusiv publicarea retroactivă a deciziilor din anii precedenți; insistă, în acest sens, ca SEAE să își publice de aici înainte anual deciziile privind activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari și să monitorizeze în mod constant dacă aceștia respectă condițiile care le sunt impuse și, dacă este cazul, să ia măsuri ferme pentru a asigura respectarea acestor condiții;

56.

ia act de faptul că SEAE aplică o interdicție pentru primele douăsprezece luni ale perioadei de incompatibilitate de doi ani pentru personalul de conducere de nivel superior după încetarea mandatului; reamintește că obligația de confidențialitate este un principiu-cheie care trebuie respectat de foștii membri ai personalului;

57.

subliniază că articolul 16 permite instituțiilor Uniunii să respingă solicitarea unui fost funcționar de a prelua un anumit loc de muncă în cazul în care restricțiile nu sunt suficiente pentru a proteja interesele legitime ale instituțiilor; își exprimă temerile că, de multe ori, nu este posibil să se asigure respectarea condițiilor impuse pentru activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice; încurajează, prin urmare, instituțiile și agențiile Uniunii să ia în considerare întreaga gamă de instrumente puse la dispoziție în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor;

Politica imobiliară

58.

salută tendința pozitivă de a opta pentru spații comune, care a atins 7 % din suprafața totală de birouri a delegațiilor; ia act cu satisfacție de faptul că SEAE a creat 22 de noi proiecte de spații comune în 2019 în cazul a 68 de delegații (ceea ce a dus la un total de 115 de acorduri privind spațiile comune); ia act de faptul că, în prezent, spațiile comune vizează în principal statele membre și țările partenere (43), DG ECHO (20), alte agenții ale UE, de exemplu EUIPO, AESA și Frontex (17), BEI (15), RSUE (10) și misiunile PSAC – EUBAM și EUCAP- (10);

59.

încurajează SEAE să continue în această direcție de punere în comun a mijloacelor cu statele membre în ceea ce privește gestionarea clădirilor și să dezvolte în continuare cooperarea locală, acordând o atenție deosebită celui mai bun raport calitate-preț, aspectelor legate de securitate, precum și imaginii și vizibilității Uniunii și optimizării bugetului;

60.

ia act cu satisfacție de faptul că această creștere a numărului de spații comune a fost însoțită de o consolidare și standardizare a sistemului de recuperare a costurilor printr-o centralizare mai accentuată a veniturilor spațiilor comune și prin aplicarea de taxe administrative în cazul acordurilor privind nivelul serviciilor; observă că, în 2019, au fost generate venituri în valoare de aproximativ 10 milioane EUR; invită SEAE să prezinte o imagine de ansamblu a alocării acestor venituri pentru a asigura transparența;

61.

regretă constatările Curții, potrivit cărora doar câteva delegații ale Uniunii sunt pe deplin accesibile persoanelor cu dizabilități și solicită SEAE să aibă în vedere, atunci când este tehnic și financiar posibil și dacă legislația locală impune acest lucru, adaptarea birourilor sale pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă;

62.

ia act de faptul că ponderea SEAE în birourile deținute a rămas stabilă, situându-se la 19 % din birourile delegațiilor sale, cu perspective suplimentare de achiziționare în Argentina și în Republica Democratică Congo; ia act de faptul că 72,8 milioane EUR sunt cheltuite pentru închirierea de clădiri de birouri și locuințe în rețeaua delegațiilor și 19,1 milioane EUR pentru închirierea de birouri la sediu;

63.

salută revizuirea politicii privind locuințele și solicită ca Parlamentul să fie informat în timp util cu privire la principalele sale rezultate în ceea ce privește noua analiza comparativă în comparație cu cele ale statelor membre și ale altor organizații internaționale;

64.

ia act cu satisfacție de faptul că planul de acțiune elaborat de SEAE pentru a da curs recomandărilor formulate în Raportul special al Curții din 2016 privind politica imobiliară a SEAE a permis realizarea de progrese, aceste progrese fiind recunoscute de Curte;

65.

invită SEAE să facă progrese suplimentare în ceea ce privește restul recomandărilor deschise cu privire la necesitatea de a obține o imagine de ansamblu a portofoliului prin monitorizarea ratelor de piață pentru birouri și locuințe și să înceapă elaborarea unui plan pe termen mediu, pe lângă actualul său document de lucru anual; reiterează că spațiul de birouri de 35 m2 pentru fiecare membru al personalului ar trebui menținut și să servească drept criteriu recurent de referință, iar accesul persoanelor cu dizabilități ar trebui evaluat sistematic în viitoarea planificare a clădirilor sau la viitoarele relocări; invită SEAE să informeze Parlamentul cu privire la orice alte îmbunătățiri;

66.

regretă că numai o recomandare din cele opt din raportul din 2016 al Curții privind administrarea de către SEAE a clădirilor pe care le deține în întreaga lume a fost integral aplicată, iar alte trei au fost aplicate în majoritatea privințelor; solicită punerea în aplicare rapidă și integrală a tuturor recomandărilor rămase;

Mediul de lucru

67.

ia act de faptul că numărul de cazuri raportate serviciului de mediere a crescut în ceea ce privește fie dezacordurile nesoluționate legate de drepturi și obligații, fie diferite tipuri de conflicte la locul de muncă, el ajungând la 183 în 2019 (față de 135 de cazuri în 2018); înțelege că creșterea numărului de cazuri prezentate serviciului de mediere este un indiciu al bunei funcționări; ia act de adoptarea unei noi decizii privind serviciul de mediere al SEAE în 2020 pentru a consolida mecanismele existente;

68.

regretă că în delegațiile UE există încă stagiari neremunerați; încurajează SEAE să ia măsuri pentru a se asigura că stagiarii dispun de mijloace pentru a se întreține; solicită insistent SEAE să urmeze recomandarea Ombudsmanului European de a le plăti tuturor stagiarilor o indemnizație adecvată, care să le acopere cel puțin costurile de subzistență; recomandă alocarea unei finanțări mai mari pentru remunerarea stagiarilor;

Dimensiunea de mediu

69.

ia act cu satisfacție de faptul că, în 2019, SEAE a adoptat un mandat pentru a institui un sistem de management de mediu pentru sediul SEAE și că are intenția să îl extindă la rețeaua de delegații; invită insistent SEAE să ia toate măsurile necesare pentru a reduce amprenta de carbon a sediului central și a delegațiilor Uniunii, implementând procese dematerializate, punând accentul pe mixul său energetic și promovând sursele regenerabile de energie.

Top