Fișă rezumat

Evaluarea impactului comunicării „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor”

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

UE a adoptat obiectivul de a realiza neutralitatea climatică până în 2050, și anume de a reduce la zero emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Atât actualul său obiectiv privind clima pentru anul 2030, de a realiza o reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și legislația în domeniul climei, al energiei și al transporturilor au fost adoptate în perspectiva reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 80 % până în 2050. Ambițiile actuale în domeniul climei pentru 2030, care înglobează atât obiectivul, cât și legislația, riscă, prin urmare, să incite factorii de decizie, investitorii și cetățenii să ia decizii care ar putea fixa tendințe în materie de emisii ale UE care nu sunt consecvente cu realizarea neutralității climatice până în 2050.

Care sunt rezultatele care trebuie obținute?

Primul obiectiv general al acestei inițiative este de a stabili un obiectiv mai ambițios al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 cu 50 - 55 % până în 2030, în comparație cu 1990, și de a modifica în consecință propunerea de Lege a climei. Acest lucru ar înscrie UE pe o traiectorie echilibrată și credibilă către realizarea obiectivului său de neutralitate climatică până în 2050 și ar oferi părților interesate o mai mare previzibilitate. Al doilea obiectiv general al acestei inițiative este de a pregăti terenul pentru adaptarea necesară a legislației în materie de climă și energie care joacă un rol-cheie în decarbonizarea economiei europene, inclusiv determinarea rolului viitor al tarifării carbonului și aplicarea acesteia, precum și interacțiunea sa cu alte politici.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)? 

Acțiunea coordonată la nivelul UE poate completa și consolida în mod eficace acțiunile naționale și locale și poate beneficia de piața unică a UE. Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă necesită reacții politice în multe domenii. Efectul unui astfel de obiectiv mai ambițios și cel al politicilor conexe asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă, asupra echității și a raportului cost-eficacitate sunt câteva exemple de elemente care pot fi luate în considerare mai bine la nivelul UE. Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, iar acțiunea UE este importantă pentru impulsionarea acțiunilor la nivel global.

B. Soluții

Care sunt opțiunile disponibile pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată? Dacă nu, de ce?

Evaluarea impactului confirmă faptul că stabilirea unui obiectiv mai ambițios în ceea ce privește reducerea GES, situat în intervalul 50 - 55 %, este posibilă într-un mod responsabil și echitabil din punct de vedere social, că aceasta poate stimula creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă și poate accelera tranziția către o energie curată, în special dacă este combinat cu politici adecvate de facilitare și cu utilizarea veniturilor generate pe piața carbonului. Riscurile economice legate de stabilirea unui obiectiv mai ambițios vizând o reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt limitate, pe când acest lucru sporește certitudinea pentru investitori, reduce riscul de dependență de carbon și permite obținerea de beneficii globale semnificative pentru mediu. Evaluarea impactului confirmă faptul că stabilirea unui obiectiv mai ambițios va necesita o revizuire a multor instrumente de politică ale UE pentru a putea fi realizată. De asemenea, evaluarea impactului arată că este deosebit de util să se utilizeze o combinație largă de instrumente de politică, printre care tarifarea carbonului, creșterea nivelului de ambiție al politicii sectoriale în materie de reglementare în domeniul energiei și al transporturilor, și sugerează în mod clar că niciun instrument de politică nu poată atinge de unul singur toate obiectivele luate în considerare în evaluare.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

O mare majoritate a răspunsurilor la consultarea publică au aprobat cele mai ambițioase opțiuni pentru climă, energie din surse regenerabile și eficiență energetică. Aproape 80 % din respondenții la consultarea publică au fost de părere că obiectivul privind gazele cu efect de seră ar trebui să fie majorat până la cel puțin 55 % și, în consecință, aproape 70 % din respondenți au considerat că obiectivul actual privind energia din surse regenerabile ar trebui să fie majorat până la o cotă mai mare de 40 %. Peste 60 % din respondenți și-au exprimat preferința pentru un obiectiv de îmbunătățire a eficienței energetice (primare și finale) de peste 40 %. Cu toate acestea, s-a constatat o repartizare mai egală a nivelurilor de ambiție în special în răspunsurile asociațiilor de întreprinderi. În general, consultarea publică a subliniat în mod deosebit necesitatea unor politici de reglementare suplimentare, care să însoțească toate inițiativele privind tarifarea carbonului.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Avantajul principal este acela că traiectoria de reducere a emisiilor în vederea realizării neutralității climatice până în 2050 nu înregistrează amânări, ceea ce sporește certitudinea pentru investitori și reduce riscurile de dependență de carbon. Investițiile într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon pot stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă, pot accelera tranziția către o energie curată și pot juca un rol în redresarea ecologică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Instrumentele de tarifare a carbonului pot genera venituri putând fi reciclate în investiții verzi și pot reduce taxele generatoare de denaturări, cum ar fi impozitele salariale, stimulând astfel creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Eficiența energetică și energia din surse regenerabile ar primi un impuls mult mai mare și, prin urmare, sistemul energetic ar fi mai sigur și mai puțin dependent de importuri; în același timp, s-ar realiza economii semnificative la facturile la importul combustibililor fosili, economii care pot ajunge la 325 de miliarde EUR și 375 de miliarde EUR în perioada 2021-2030. Eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie ar contribui la protejarea consumatorilor de impactul creșterii prețurilor la energie. Impactul poluării atmosferice ar scădea, reducerile până în 2030 în cazul obiectivului cel mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fiind de peste 60 % în comparație cu nivelurile din 2015. În sectorul exploatării terenurilor din UE s-ar constata o mai bună gestionare durabilă, ceea ce ar încuraja mai mult împădurirea și refacerea terenurilor degradate, pentru a inversa tendința de scădere a absorbantului natural de carbon din UE.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Creșterea costurilor aferente sistemului energetic este foarte limitată, de la 10,6 % din PIB în 2015 la aproximativ 11 % în 2030. Investițiile medii anuale în sistemul energetic, inclusiv în transporturi, trebuie să crească în perioada 2021-2030, în comparație cu perioada 2011-2020, cu 312 miliarde EUR pentru a realiza reducerea cu 50 % a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu aproximativ 350 de miliarde EUR pentru a realiza reducerea cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Atât costurile sistemului, cât și nevoile de investiții depind de opțiunile de politică puse în aplicare, însă amploarea variației este limitată. Investițiile sunt în mare măsură rambursate de-a lungul timpului prin reducerea plăților pentru combustibil, însă mobilizarea până în 2030 a nivelului de finanțare necesar va fi o provocare semnificativă. Criza provocată de pandemia de COVID nu a modificat această situație, deoarece aceasta nu reduce volumul investițiilor structurale necesare până la sfârșitul acestui deceniu. Acest lucru subliniază importanța unui pachet de redresare axat pe investiții verzi în infrastructura fizică și umană. Analiza arată că ponderea cheltuielilor legate de energie în bugetele gospodăriilor înregistrează doar o creștere ușoară atunci când obiectivul în materie de GES crește, dar ar trebui să se acorde atenție impacturilor asimetrice. În cazul gospodăriilor cu venituri mici, cheltuielile cu energia reprezintă o parte mai mare din venituri și aceste gospodării vor fi afectate în mod semnificativ de tranziție. Veniturile obținute din carbon ar putea fi utilizate pentru finanțarea unor politici care să aibă drept obiectiv reducerea efectelor distributive negative (de exemplu, prin acordarea de sprijin specific pentru investițiile în eficiența energetică sau prin transferuri către gospodăriile cu venituri mici). Reciclarea bine direcționată a veniturilor provenite din tarifarea carbonului poate inversa, de fapt, efectele negative anticipate.

Care sunt impacturile asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Impactul asupra competitivității globale a UE este pozitiv, prin îmbunătățirea eficienței energetice și a circularității și prin promovarea inovării. UE are avantajul de a fi precursor în ceea ce privește intensificarea acțiunilor la nivel mondial în domeniul schimbărilor climatice. Alocarea cu titlu gratuit în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii ar putea contribui în continuare la prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon, dar în prezent sunt examinate și alte măsuri. Se preconizează că IMM-urile vor juca un rol esențial în tranziție, în special ca sursă de inovații în toate sectoarele economice. 

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și asupra administrațiilor naționale? 

Efectele distributive la nivelul statelor membre vor fi evaluate prin propuneri legislative specifice, care vor urma Planului pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

Acțiunea UE nu poate realiza singură reducerile necesare de emisii la nivel mondial, dar UE a acceptat provocarea de a le demonstra partenerilor noștri că stabilirea unui obiectiv mai ambițios în ceea ce privește clima, prosperitatea economică și creșterea durabilă pot merge mână în mână. Următoarea conferință importantă a ONU privind schimbările climatice, care va avea loc la Glasgow în 2021, va fi importantă în acest context. Se așteaptă ca părțile să își actualizeze contribuțiile la Acordul de la Paris (Acordul ONU privind schimbările climatice).

Proporționalitate? 

Acțiunea propusă este proporțională pentru a atinge obiectivul de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.

D. Acțiuni subsecvente

Când va fi revizuită politica?

Legislația UE privind clima și energia oferă un cadru cuprinzător pentru urmărirea progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor UE și pentru revizuirea politicilor. Cadrul general este furnizat de Legea climei, iar cadrul detaliat de monitorizare și raportare este furnizat de Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Progresele sunt analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.