This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52020PC0124
Proposal for a COUNCIL IMPLEMENTING DECISION authorising Italy to apply a special measure derogating from Article 285 of Directive 2006/112/EC on the common system of value added tax
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de autorizare a Italiei să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de autorizare a Italiei să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
COM/2020/124 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31.3.2020
COM(2020) 124 final
2020/0048(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de autorizare a Italiei să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
EXPUNERE DE MOTIVE
În conformitate cu articolul 395 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată 1 (denumită în continuare „Directiva TVA”), Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să aplice măsuri speciale de derogare de la dispozițiile directivei respective pentru a simplifica procedura de colectare a TVA sau pentru a preveni anumite forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale.
Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 26 iulie 2019, Italia a solicitat autorizarea de a continua, până la 31 decembrie 2022, scutirea de la plata TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag, astfel cum se prevede la articolul 285 din Directiva TVA, de a majora acest prag de la 65 000 EUR la 100 000 EUR și, în paralel, de a aplica un sistem obligatoriu de facturare electronică persoanelor impozabile în cauză și de a ridica pragul pentru organizațiile de voluntariat și asociațiile de promovare socială până la 130 000 EUR.
În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva TVA, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 20 septembrie 2019, cu privire la cererea înaintată de Italia. Prin scrisoarea din 23 septembrie 2019, Comisia a comunicat Italiei că deține toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii.
Ulterior, în urma discuțiilor informale cu serviciile competente ale Comisiei și a evaluărilor politice suplimentare la nivel național, Italia a decis să își modifice cererea inițială prin scrisoarea trimisă la 26 noiembrie 2019 și înregistrată de Comisie în data de 5 decembrie 2019.
Prin această scrisoare, Italia a solicitat retragerea cererii sale de majorare a pragului de scutire de la 65 000 EUR la 100 000 EUR, explicând că această cerere s-a bazat pe o normă națională care era în curs de a fi abrogată. În schimb, Italia și-a exprimat dorința de a menține pragul actual de 65 000 EUR, care este în conformitate cu regimul forfetar pentru contribuabili în domeniul impozitelor directe. În plus, Italia a solicitat retragerea cererii privind pragul de 130 000 EUR pentru organizațiile de voluntariat și asociațiile de promovare socială, având în vedere faptul că aceasta este legată de măsuri de impozitare directă care nu sunt încă în vigoare. Italia și-a rezervat dreptul de a retransmite cererea după intrarea în vigoare a măsurilor globale în cauză. În plus, în urma acordului dintre statele membre în cadrul Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din 8 noiembrie 2019 pe marginea propunerii Comisiei referitoare la noi norme de simplificare în ceea ce privește TVA pentru întreprinderile mici 2 , care a fost adoptată la 18 februarie 2020 3 și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, Italia a solicitat ca prelungirea măsurii de derogare să expire la 31 decembrie 2024.
În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva TVA, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 10 decembrie 2019, cu privire la rectificarea cererii inițiale înaintate de Italia. Prin scrisoarea din 11 decembrie 2019, Comisia a comunicat Italiei că deține toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii revizuite.
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Titlul XII capitolul 1 din Directiva TVA prevede posibilitatea ca statele membre să aplice un regim special pentru întreprinderile mici, regim ce prevede posibilitatea scutirii de TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag. Persoanele impozabile care beneficiază de această scutire nu sunt obligate să perceapă TVA pentru livrările sau prestările lor și, în consecință, nu pot deduce TVA-ul aferent achizițiilor lor.
Posibilitatea de a aplica norme speciale în materie de TVA pentru întreprinderile mici, inclusiv scutiri sau diminuări treptate ale taxei , a fost introdusă pentru prima dată prin articolul 14 din Directiva 67/228/CEE a Consiliului 4 . Statele membre care nu au recurs la opțiunea prevăzută în respectiva dispoziție au avut ulterior posibilitatea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (b) din Directiva 77/388/CEE 5 , devenit în prezent articolul 285 primul paragraf din Directiva TVA, să scutească de TVA numai persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 5 000 EUR sau echivalentul în moneda națională a acestei sume.
Italia nu a făcut niciodată uz de opțiunea prevăzută la articolul 14 din Directiva 67/228/CEE a Consiliului. În 2007, Italia a solicitat autorizarea de a deroga de la articolul 285 primul paragraf, prin scutirea de la plata TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășea 30 000 EUR. Respectiva solicitare a fost determinată de structura economiei italiene, compusă în mare parte din microîntreprinderi cu un număr foarte mic de angajați, și de dorința Italiei de a simplifica obligațiile în materie de TVA pentru întreprinderile mici și de a facilita colectarea TVA de către administrația fiscală națională. Măsura de derogare a fost autorizată până la 31 decembrie 2010, în temeiul Deciziei 2008/737/CE a Consiliului 6 . Măsura a avut un caracter opțional, permițând întreprinderilor mici să opteze pentru regimul normal de TVA.
Italia a fost ulterior autorizată să prelungească data de expirare a măsurii de derogare până la 31 decembrie 2013, prin Decizia de punere în aplicare 2010/688/UE a Consiliului 7 , apoi până la 31 decembrie 2016, prin Decizia de punere în aplicare 2013/678/UE a Consiliului 8 , care a majorat totodată pragul maxim de scutire de la 30 000 EUR la 65 000 EUR și, în cele din urmă, până la 31 decembrie 2019, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1988 a Consiliului 9 .
Prezenta cerere (revizuită) din partea Italiei de a prelungi în continuare data de expirare a măsurii de derogare până la 31 decembrie 2024, fără majorarea pragului actual de 65 000 EUR (sau a oricărei alte valori mai mari echivalente cu pragul respectiv în termeni reali), se bazează pe aceleași motive ca cele prezentate în cererile anterioare.
Italia susține că întreprinderile mici și mijlocii, în special microîntreprinderile, joacă un rol preponderent în sectorul economic al întreprinderilor nefinanciare din țară, atât în ceea ce privește valoarea adăugată, cât și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Având în vedere costurile disproporționate de asigurare a respectării normelor în materie de TVA pe care le suportă aceste întreprinderi în comparație cu întreprinderile mari, precum și faptul că ele sunt încă afectate de criza economică, Italia afirmă că măsura de derogare constituie un stimulent semnificativ pentru demararea și consolidarea activității economice a acestora.
În acest sens, se subliniază faptul că impactul măsurii de derogare asupra veniturilor fiscale colectate în etapa consumului final va fi neglijabil, în timp ce impactul acesteia va fi semnificativ în ceea ce privește simplificarea obligațiilor fiscale ale persoanelor impozabile în cauză, precum și a procedurii de colectare a TVA pentru administrația fiscală. Se remarcă faptul că măsura afectează 1 332 000 de persoane impozabile, adică 25 % dintre persoanele impozabile potențial eligibile. Italia estimează valoarea totală a reducerii veniturilor la 385,7 milioane EUR.
Din informațiile furnizate de Italia rezultă clar că scopul cererii de prelungire a măsurii de derogare este de a scuti întreprinderile mici de multe dintre obligațiile în materie de TVA care le revin în temeiul regimului normal de TVA, precum și de a reduce sarcina administrației fiscale în ceea ce privește colectarea impozitelor și auditarea întreprinderilor mici. Astfel, administrația fiscală ar putea să își concentreze activitățile de control asupra persoanelor impozabile mai mari. Prin urmare, măsura de derogare este în concordanță cu obiectivele enunțate la articolul 395 alineatul (1) primul paragraf din Directiva TVA, care permite statelor membre să introducă măsuri speciale de derogare de la dispozițiile sale în scopul simplificării procedurii de colectare a TVA. În acest context, se reamintește că măsura este și va rămâne opțională pentru persoanele impozabile, cărora li se permite să opteze pentru regimul normal de TVA.
După cum a demonstrat Italia, nu este de așteptat ca măsura de derogare să aibă un impact semnificativ asupra valorii globale a veniturilor sale fiscale colectate în etapa consumului final sau să afecteze negativ resursele proprii ale Uniunii provenite din TVA. Prin urmare, măsura de derogare pare să fie conformă cu articolul 395 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva TVA.
Ținând seama de cele de mai sus și având în vedere că situația de fapt și cadrul juridic al UE rămân neschimbate, prelungirea solicitată a termenului de expirare a măsurii de derogare pare să fie justificată. Prin urmare, se propune aprobarea cererii prezentate de Italia.
În mod normal, derogările se acordă pe o perioadă limitată, pentru a se putea evalua dacă măsura de derogare respectivă este sau nu în continuare adecvată și eficace. În plus, după cum s-a menționat anterior, dispozițiile articolelor 281-294 din Directiva TVA referitoare la regimul special pentru întreprinderile mici au făcut recent obiectul unei reexaminări. Noua directivă privind simplificarea normelor în materie de TVA pentru întreprinderile mici 10 impune statelor membre să adopte și să publice, până cel târziu la 31 decembrie 2024, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma noilor norme. Statele membre vor trebui să aplice aceste dispoziții naționale începând de la 1 ianuarie 2025.
Prin urmare, este adecvat ca Italia să fie autorizată să aplice măsura de derogare până la 31 decembrie 2024. Cu toate acestea, întrucât adoptarea de către Comisie a deciziei de autorizare a măsurii de derogare va avea loc după expirarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1988 a Consiliului (și anume după 31 decembrie 2019), prezenta propunere nu poate prelungi data de expirare a măsurii de derogare autorizate prin decizia respectivă.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Măsura de derogare este în conformitate cu filosofia noii directive care modifică articolele 281-294 din Directiva TVA privind un regim special pentru întreprinderile mici, adoptată la 18 februarie 2020, care a rezultat din planul de acțiune privind TVA 11 și are ca scop crearea unui sistem modern și simplificat pentru aceste întreprinderi. Această inițiativă urmărește, în special, să reducă costurile de asigurare a conformității în materie de TVA și denaturările concurenței atât la nivel național, cât și la nivelul UE, să reducă impactul negativ al efectului de prag și să faciliteze respectarea normelor de către întreprinderi, precum și monitorizarea de către administrațiile fiscale.
În plus, pragul de 65 000 EUR este conform cu noua directivă, dat fiind că aceasta permite statelor membre să stabilească cifra de afaceri anuală necesară pentru scutirea de TVA la un nivel care să nu depășească 85 000 EUR (sau echivalentul în moneda națională).
Derogări similare, care scutesc de la plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag, astfel cum se prevede la articolul 285 din Directiva TVA, au fost acordate și altor state membre. Maltei 12 i s-a acordat un prag de 20 000 EUR; Țărilor de Jos 13 , un prag de 25 000 EUR; Luxemburgului, un prag de 35 000 EUR 14 ; Poloniei 15 , Estoniei 16 și Letoniei 17 li s-a acordat un prag de 40 000 EUR; Croației 18 și Lituaniei 19 , un prag de 45 000 EUR; Ungariei, un prag de 48 000 EUR 20 ; Sloveniei 21 , un prag de 50 000 EUR; iar României 22 , un prag de 88 500 EUR.
După cum s-a menționat deja, derogările de la Directiva TVA trebuie să fie întotdeauna limitate în timp, astfel încât efectele lor să poată fi evaluate. Prelungirea datei de expirare a măsurii de derogare până la 31 decembrie 2024, solicitată de Italia, este aliniată la cerințele din noua directivă privind simplificarea normelor în materie de TVA pentru întreprinderile mici și mijlocii. Această directivă prevede că, începând de la data de 1 ianuarie 2025, statele membre vor trebui să aplice dispozițiile naționale pe care sunt obligate să le adopte pentru a se conforma directivei.
Prin urmare, măsura propusă este coerentă cu dispozițiile Directivei TVA.
Coerența cu alte politici ale Uniunii
În programele sale anuale de lucru, Comisia a subliniat în mod constant necesitatea simplificării normelor aplicabile întreprinderilor mici. În această privință, Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 23 se referă la „o strategie specifică pentru IMM-uri, care le va permite întreprinderilor mici și mijlocii să funcționeze mai ușor, să își sporească capacitatea de producție și să se extindă”. Măsura de derogare este în conformitate cu aceste obiective, în ceea ce privește normele fiscale. Mai exact, ea este conformă cu programul de lucru al Comisiei pentru 2017 24 , care se referea în mod specific la TVA, subliniind că sarcina administrativă aferentă respectării normelor în materie de TVA pentru întreprinderile mici este ridicată și că inovațiile tehnice dau naștere unor noi provocări în ceea ce privește colectarea eficientă a impozitelor, și evidenția necesitatea de a simplifica regimul de TVA pentru întreprinderile mai mici.
De asemenea, măsura este coerentă cu strategia din 2015 privind piața unică 25 , prin care Comisia își propunea să ajute întreprinderile mici și mijlocii să se dezvolte, printre altele prin reducerea sarcinilor administrative care le împiedică să profite din plin de piața unică. Ea se bazează totodată pe ideile enunțate în Comunicarea Comisiei din 2013 intitulată „Planul de acțiune Antreprenoriat 2020: Relansarea spiritului de întreprindere în Europa” 26 , care sublinia necesitatea simplificării legislației fiscale pentru întreprinderile mici.
În sfârșit, măsura este conformă cu politicile UE privind întreprinderile mici și mijlocii prezentate în Comunicarea din 2016 privind întreprinderile nou-înființate 27 și în Comunicarea din 2008 intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică – Un Small Business Act pentru Europa” 28 , care invita statele membre să țină cont de caracteristicile speciale ale IMM-urilor atunci când elaborează legislația și să simplifice cadrul de reglementare existent.
2. TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
•Temeiul juridic
Articolul 395 din Directiva TVA este singurul temei juridic posibil.
•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)
Având în vedere dispoziția din Directiva TVA pe care se întemeiază, propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
•Proporționalitatea
Decizia se referă la o autorizație acordată unui stat membru la solicitarea acestuia și nu constituie o obligație.
Având în vedere domeniul de aplicare limitat al derogării, măsura specială este proporțională cu obiectivul urmărit, și anume simplificarea colectării impozitelor în beneficiul persoanelor impozabile mici și al administrației fiscale.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul propus este o decizie de punere în aplicare a Consiliului.
În conformitate cu articolul 395 din Directiva TVA, derogarea de la normele comune în materie de TVA este posibilă numai cu autorizarea Consiliului, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei. O decizie de punere în aplicare a Consiliului este cel mai adecvat instrument, deoarece poate fi adresată statelor membre în mod individual.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Consultări cu părțile interesate
Nu s-a efectuat nicio consultare a părților interesate. Prezenta propunere se bazează pe o cerere depusă de Italia și privește numai acest stat membru.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă.
•Evaluarea impactului
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului vizează prelungirea unei măsuri de simplificare, care înlătură multe dintre obligațiile în materie de TVA ale întreprinderilor cu o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 65 000 EUR. Acest lucru ar putea avea un impact potențial pozitiv asupra reducerii sarcinii administrative pentru aproximativ 1 332 000 de întreprinderi mici (reprezentând 25 % din persoanele impozabile potențial eligibile) în 2017, precum și pentru administrația fiscală. Măsura de derogare este și va rămâne opțională pentru persoanele impozabile. Persoanele impozabile vor putea să opteze în continuare pentru regimul normal de TVA în conformitate cu articolul 290 din Directiva 2006/112/CE. Impactul bugetar în ceea ce privește veniturile din TVA pentru 2019 este estimat de Italia la 385,7 milioane EUR și este considerat neglijabil.
•Drepturile fundamentale
Propunerea nu are consecințe asupra protecției drepturilor fundamentale.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea nu va avea un impact negativ asupra bugetului UE, deoarece Italia va efectua un calcul de compensare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE, EURATOM) nr. 1553/89 al Consiliului.
2020/0048 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de autorizare a Italiei să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată 29 , în special articolul 395 alineatul (1) primul paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În temeiul articolului 285 primul paragraf din Directiva 2006/112/CE, statele membre care nu și-au exercitat opțiunea prevăzută la articolul 14 din Directiva 67/228/CEE a Consiliului 30 pot acorda scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată („TVA”) persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 5 000 EUR sau echivalentul în monedă națională al acestei sume.
(2)Prin Decizia 2008/737/UE a Consiliului 31 , Italia a fost autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE („măsura de derogare”) pentru a scuti de la plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 30 000 EUR. Măsura de derogare a fost autorizată până la 31 decembrie 2010.
(3)Prin Decizia de punere în aplicare 2010/688/UE a Consiliului 32 , Italia a fost autorizată să aplice în continuare măsura de derogare până la 31 decembrie 2013.
(4)Prin Decizia de punere în aplicare 2013/678/UE a Consiliului 33 , Italia a fost autorizată să aplice în continuare măsura de derogare până la 31 decembrie 2016. Pragul cifrei de afaceri anuale a fost majorat la 65 000 EUR.
(5)Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1988 a Consiliului 34 , valabilitatea autorizației de a aplica o măsură de derogare a fost prelungită până la 31 decembrie 2019 sau până la intrarea în vigoare a unei directive de modificare a articolelor 281-294 din Directiva 2006/112/CE privind un regim special pentru întreprinderile mici, dacă această dată ar fi anterioară. La 18 februarie 2020, Consiliul a adoptat Directiva (UE) 2020/285 35 de modificare a articolelor 281-294 din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici.
(6)Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 26 iulie 2019, Italia a solicitat autorizarea de a continua să aplice măsura de derogare după 31 decembrie 2019, precum și de a extinde pragul și domeniul de aplicare a derogării.
(7)Prin scrisoarea datată 20 septembrie 2019, Comisia a informat celelalte state membre, în temeiul articolului 395 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE, cu privire la cererea depusă de Italia. Prin scrisoarea datată 23 septembrie 2019, Comisia a notificat Italiei faptul că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.
(8)Italia și-a modificat cererea printr-o scrisoare înregistrată de Comisie la 5 decembrie 2019, prin care solicita doar autorizarea de a continua să aplice măsura de derogare până la 31 decembrie 2024.
(9)Prin scrisoarea datată 10 decembrie 2019, Comisia a informat celelalte state membre, în temeiul articolului 395 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE, cu privire la cererea revizuită depusă de Italia. Prin scrisoarea datată 11 decembrie 2019, Comisia a notificat Italiei faptul că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea revizuită.
(10)Din informațiile furnizate de Italia reiese că motivele care stau la baza măsurii de derogare rămân în mare parte neschimbate. Măsura de derogare reduce sarcina administrativă și costurile de asigurare a conformității atât pentru întreprinderile mici, cât și pentru autoritățile fiscale și, prin urmare, contribuie la simplificarea procedurii de colectare a TVA.
(11)Măsura de derogare este și va rămâne opțională pentru persoanele impozabile. Persoanele impozabile vor putea să opteze în continuare pentru regimul normal de TVA în conformitate cu articolul 290 din Directiva 2006/112/CE.
(12)Conform informațiilor furnizate de Italia, măsura de derogare va avea un efect neglijabil asupra valorii globale a încasărilor din impozite ale Italiei colectate în stadiul consumului final.
(13)Măsura de derogare nu va avea efecte adverse asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA, deoarece Italia va efectua un calcul de compensare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului 36 .
(14)Dat fiind impactul potențial pozitiv al măsurii de derogare în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative și a costurilor de asigurare a conformității pentru întreprinderile mici și pentru autoritățile fiscale, precum și lipsa oricărui impact major asupra veniturilor totale din TVA generate, Italia trebuie să fie autorizată să aplice măsura de derogare pentru o perioadă suplimentară.
(15)Autorizația de a aplica măsura de derogare trebuie să fie limitată în timp. Termenul trebuie să fie suficient pentru a permite evaluarea eficacității și a caracterului adecvat al pragului. În plus, în conformitate cu Directiva (UE) 2020/285, statele membre trebuie să adopte și să publice, până la 31 decembrie 2024, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma dispozițiilor articolului 1 din directiva respectivă și să aplice aceste dispoziții începând de la 1 ianuarie 2025. Prin urmare, este adecvat ca Italia să fie autorizată să aplice măsura de derogare până la 31 decembrie 2024,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE, Italia este autorizată să scutească de TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 65 000 EUR.
Italia poate majora acest plafon pentru a menține valoarea scutirii în termeni reali.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2024.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
