COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.3.2020
JOIN(2020) 7 final
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Politica privind Parteneriatul estic după 2020
Consolidarea rezilienței - un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți
{SWD(2020) 56 final}
1.
Introducere
Parteneriatul estic este o inițiativă comună a Uniunii Europene, a statelor membre ale acesteia și a Armeniei, a Azerbaidjanului, a Belarusului, a Georgiei, a Republicii Moldova și a Ucrainei („țările partenere”). Lansat în 2009, Parteneriatul estic este un parteneriat strategic și ambițios, bazat pe valori și norme comune, pe interese și angajamente reciproce, precum și pe asumare și responsabilitate partajată. Scopul său este de a consolida și a aprofunda relațiile politice și economice dintre UE, statele membre ale acesteia și țările partenere și de a le ajuta pe acestea din urmă să realizeze dubla transformare ecologică și digitală. Parteneriatul estic sprijină îndeplinirea multor obiective de politică mondială, inclusiv a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și a Agendei 2030 a ONU și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă. Acesta contribuie la obiectivul general de sporire a stabilității, a prosperității și a rezilienței vecinilor UE, astfel cum este prevăzut în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene și în Comunicarea din 2015 privind revizuirea politicii europene de vecinătate. Parteneriatul estic este aliniat pe deplin la Orientările politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024. În fine, acesta reflectă toate strategiile emblematice relevante adoptate de Comisie.
De-a lungul anilor, Parteneriatul estic a avut un rol esențial în crearea unor relații mai strânse între UE și țările partenere. Summitul Parteneriatului estic din noiembrie 2017 de la Bruxelles a marcat o nouă abordare prin adoptarea agendei comune de reforme, intitulată „20 de rezultate preconizate pentru 2020”. Acest plan de lucru ambițios s-a axat pe obținerea de rezultate concrete pe teren și pe îmbunătățirea vieții cetățenilor în patru domenii de politică principale: (1) o economie mai puternică; (2) o guvernanță mai puternică; (3) o conectivitate mai puternică și (4) o societate mai puternică, împreună cu obiective pentru chestiunile transversale legate de gen, societatea civilă, mass-media și comunicarea strategică.
Parteneriatul estic va continua să urmărească crearea unui spațiu al democrației, al prosperității, al stabilității și al unei cooperări sporite bazate pe valori comune. UE are un interes strategic în promovarea poziției sale de lider la nivel mondial în domeniul drepturilor omului și al democrației în cadrul acțiunii externe, inclusiv în legătură cu Parteneriatul estic. Respectarea drepturilor omului este un element esențial al creării unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice. Prin urmare, se va pune în continuare accentul pe chestiunile din cadrul obiectivelor actuale care nu au fost încă soluționate, în special statul de drept, protecția drepturilor omului, combaterea corupției și a discriminării, rolul mass-mediei independente și al societății civile și promovarea egalității de gen. Abordarea bazată pe stimulente aplicată de UE (principiul „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”) va continua să aducă beneficii țărilor partenere cele mai implicate în reforme. Viitoarea abordare politică pentru Parteneriatul estic ar trebui să se bazeze pe sarcinile, scopurile, obiectivele, principiile și domeniile de cooperare convenite deja.
Continuarea colaborării cu țările Parteneriatului estic va rămâne una dintre prioritățile-cheie ale UE. Dinamica reînnoită a politicii privind Parteneriatul estic va consolida aceste angajament prin sublinierea importanței acestei cooperări reciproc avantajoase. Aceasta va duce la dezvoltarea în continuare a relațiilor politice cu toți partenerii estici, atât în format bilateral, cât și în format multilateral. În plus, datorită situării sale geografice între Uniunea Europeană, Asia și vecinătatea extinsă, regiunea vizată de Parteneriatul estic aduce o valoare sporită pentru angajamentul UE în materie de politică externă, în special ca urmare a gradelor variate de conexiune economică, societală și strategică cu vecinii săi. Prezența și interesele altor puteri regionale și mondiale, precum și legăturile culturale și geografice cu Asia Centrală reprezintă oportunități suplimentare de creare a unor legături reciproc avantajoase cu vecinătatea extinsă. Activitățile UE în regiune sunt completate de alte politici și inițiative, cum ar fi Dimensiunea nordică și Sinergia Mării Negre.
În mai 2019, Comisia Europeană a lansat o consultare privind viitorul Parteneriatului estic. Consiliul European a aprobat această abordare în iunie 2019.
Consultarea s-a desfășurat până la sfârșitul lunii octombrie 2019. Aceasta a fost amplă și incluzivă, fiind colectate peste 200 de contribuții scrise, inclusiv prin intermediul paginii web de consultare structurată a Parteneriatului estic. Aproape toate statele membre ale UE și toate țările partenere și-au exprimat opinia, la fel ca și Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Printre ceilalți autori de contribuții s-au numărat Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și alte instituții financiare internaționale, precum și o gamă largă de părți interesate, cum ar fi organizațiile societății civile (inclusiv Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului estic), grupuri de reflecție, instituții academice și organizații ale mediului de afaceri. Au fost luate în considerare și recomandările formulate de Forumul tineretului din cadrul Parteneriatului estic și de Tinerii ambasadori europeni.
Prezenta comunicare comună se bazează, de asemenea, pe feedbackul primit în cadrul consultărilor desfășurate în fiecare dintre cele șase țări partenere și în multe state membre ale UE. Au fost luate în considerare, de asemenea, discuțiile purtate în cadrul platformelor și al grupurilor de lucru din cadrul arhitecturii actuale a Parteneriatului estic, precum și discuțiile purtate în reuniunile aferente.
În general, există un consens larg cu privire la faptul că actualul cadru de politică al Parteneriatului estic este solid și produce rezultate concrete pentru cetățeni. Comunicarea comună prezintă modalități de abordare a provocărilor comune și modul în care UE va colabora cu țările partenere în diferite domenii de politică în viitor. Pe baza rezultatelor consultării, prezentul document stabilește noile obiective de politică pe termen lung pentru Parteneriatul estic după 2020 precum și măsuri care vizează consolidarea rezilienței, promovarea dezvoltării durabile și obținerea de rezultate concrete pentru societate.
2.
Principalele realizări ale Parteneriatului estic
În 2015, statele membre ale UE și țările partenere au salutat revizuirea politicii europene de vecinătate în contextul Strategiei globale a UE. Ele au solicitat o diferențiere mai mare, o asumare sporită, o direcționare mai bună și o flexibilitate sporită. Consultarea a arătat că Parteneriatul estic a realizat, în linii mari, aceste obiective.
În ceea ce privește diferențierea, parteneriatul s-a dezvoltat în funcție de interesele, ambițiile și progresele fiecărui partener. Există noi acorduri bilaterale politice și economice ample între UE și țările partenere individuale. Relațiile cu Georgia, Moldova și Ucraina se desfășoară pe baza unor acorduri de asociere și a unor zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Pentru a se asigura punerea în aplicare integrală a acestor acorduri ambițioase, cele trei țări au convenit să stabilească „programele de asociere” pe baza priorităților de cooperare pe termen scurt și mediu. S-au încheiat acorduri de liberalizare a vizelor între UE și aceste țări, pentru a facilita circulația transfrontalieră a persoanelor. Toate cele trei țări au pus în aplicare pe deplin acordurile de readmisie.
Un acord de parteneriat cuprinzător și consolidat încadrează relațiile UE cu Armenia, iar în cazul Azerbaidjanului, se desfășoară negocieri cu privire la un nou acord. Cooperarea cu aceste două țări se bazează pe prioritățile convenite în cadrul parteneriatului. Relațiile cu Belarus sunt potențate prin dialoguri sectoriale, iar negocierile privind prioritățile parteneriatului sunt în curs. Acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie încheiate cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus au fost esențiale pentru facilitarea călătoriilor persoanelor din aceste țări.
Pentru a încuraja o asumare sporită de către țările partenere, UE a transformat modul în care colaborează cu acestea. Pentru a spori impactul, sprijinul UE nu s-a mai axat pe asistența financiară pe bază de proiecte, ci pe sprijinirea politicilor de reformă cu adevărat transformatoare. Această nouă abordare a adus beneficii concrete cetățenilor, de exemplu prin sprijinirea descentralizării în Ucraina și a inițiativelor la nivel înalt privind eficiența energetică în Armenia, Georgia și Ucraina.
UE și-a consolidat colaborarea cu responsabilii pentru reforme din țările partenere. Împreună cu autoritățile naționale, UE și statele membre ale acesteia au luat măsuri importante pentru a asigura programarea în comun, atunci când este posibil. Acest lucru garantează un răspuns colectiv mai eficace la nevoile țărilor partenere, reducând fragmentarea cooperării și sporind coerența și impactul acesteia. Printre răspunsurile comune care au dat rezultate se numără Ucraina și Moldova.
UE și-a intensificat colaborarea strategică cu instituțiile financiare internaționale. Prin intermediul dialogurilor la nivel de țară, al dialogurilor regionale și sectoriale, UE și instituțiile financiare internaționale au acordat un sprijin substanțial pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru investițiile „verzi” în eficiența energetică și infrastructura municipală, reducând astfel consumul de energie, poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră și consolidând reziliența în materie de mediu și reziliența la schimbările climatice în întreaga regiune.
Dialogul cu societatea civilă a fost esențial pentru asigurarea eficacității reformelor, deoarece implicarea acesteia a sporit răspunderea publică, a promovat drepturile omului și dezvoltarea locală și a asigurat furnizarea de servicii către întreaga populație, inclusiv către grupurile vulnerabile. UE a avut un rol-cheie în sprijinirea contribuției societății civile, care, la rândul său, a dus la inovare socială și a facilitat crearea de coaliții pentru reforme la nivel național, regional și local.
Răspunsurile la consultare evidențiază importanța asigurării unei direcționări mai bune a unei politici comune. Cele „20 de rezultate preconizate pentru 2020”, aprobate de statele membre ale UE și de țările partenere în cadrul Summitului Parteneriatului estic din noiembrie 2017, au stabilit o agendă comună orientată spre rezultate în scopul unei mai bune direcționări a cooperării.
Noua politică europeană de vecinătate a subliniat necesitatea unei flexibilități sporite, pentru a permite UE și țărilor partenere să răspundă nevoilor și circumstanțelor aflate în permanentă schimbare. Pentru a spori sprijinul și impactul, UE: (i) a consolidat cooperarea cu instituțiile financiare internaționale prin intermediul Planului de investiții externe și al mecanismului pentru reforme structurale; (ii) a modernizat și și-a aliniat în mod strategic instrumentele de asistență tehnică (TAIEX și Twinning), pentru a acorda un sprijin personalizat și (iii) și-a adaptat structurile instituționale pentru a răspunde noilor provocări. De exemplu, „Grupul de sprijin pentru Ucraina” este o structură unică care reunește experți din cadrul Comisiei Europene și al statelor membre ale UE pentru a aborda principalele provocări cu care se confruntă această țară. „Grupul operativ East Stratcom al SEAE”, înființat în urma Concluziilor Consiliului European din martie 2015 privind combaterea dezinformării, joacă, de asemenea, un rol esențial în ceea ce privește asigurarea caracterului strategic și a impactului comunicării și brandingului UE în regiune.
3.
Abordarea de politică viitoare în ceea ce privește Parteneriatul estic
Potrivit consultării, există un consens puternic cu privire la faptul că agenda „20 de rezultate preconizate pentru 2020” produce rezultate concrete pentru societate. Aceasta a permis realizarea de progrese în ceea ce privește 3 dintre cele 4 domenii prioritare, și anume o economie mai puternică, o conectivitate mai puternică și o societate mai puternică. În ceea ce privește obiectivul realizării unei guvernanțe mai puternice, printre primele realizări se numără „ghișeele unice”, care oferă servicii publice eficiente și accesibile, precum și instituirea sistemelor de declarații de avere electronice în majoritatea țărilor partenere.
Statele membre ale UE, majoritatea țărilor partenere și societatea civilă subliniază necesitatea unei îmbunătățiri semnificative a rezultatelor în domeniul guvernanței, în special în ceea ce privește statul de drept, combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și rolul mass-mediei independente și al societății civile. Progresele în materie de guvernanță sunt direct legate de dezvoltarea economică durabilă. Securitatea juridică și instituțiile democratice funcționale sunt esențiale pentru atragerea investițiilor, sprijinirea stabilității politice și a reformelor privind statul de drept și stimularea integrării socioeconomice. Prin urmare, în cadrul viitoarei politici, va fi consolidată agenda orientată spre rezultate, sprijinită de statistici oficiale de bună calitate realizate de profesioniști independenți, pentru monitorizarea progreselor și pentru sprijinirea unui proces decizional bazat pe date concrete.
Abordarea bazată pe stimulente necesită orientări mai clare cu privire la prioritățile de reformă specifice, însoțite de criterii de referință obiective, precise, detaliate și verificabile. Realizarea de progrese în materie de reforme ar trebui să conducă la creșterea finanțării și a investițiilor. Stagnarea gravă sau prelungită sau chiar înregistrarea de regrese în materie de punere în aplicare a reformelor ar trebui să conducă la o reducere a fondurilor UE, cu excepția sprijinului acordat societății civile.
Consultarea a demonstrat dorința tuturor țărilor partenere ca parteneriatul să fie adaptat mai bine la interesele, ambițiile și progresele fiecărei țări partenere. Țările asociate se așteaptă să participe la inițiative comune referitoare la aspecte acoperite de acordurile de asociere și de zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, pentru a-și valorifica la maxim potențialul.
Cooperarea bilaterală rămâne principala modalitate de asigurare a unei abordări personalizate. Punerea în aplicare a acordurilor bilaterale va fi accelerată și completată cu o cooperare sectorială și schimburi mai aprofundate între țările partenere interesate. UE va continua să ofere sprijin în cadrul forurilor bilaterale, regionale și multinaționale, inclusiv asistență sectorială specifică, în conformitate cu principiile incluziunii și diferențierii. În plus, Parteneriatul estic va fi în continuare flexibil și favorabil incluziunii, permițând țărilor vizate să abordeze împreună provocările comune și mondiale dintr-o gamă largă de domenii, consolidând astfel integrarea regională.
Bazându-se pe realizările principale ale parteneriatului și recunoscând că, astfel cum se menționează în Abordarea strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe a UE
, consolidarea rezilienței este un cadru de politică primordial, UE, statele membre ale acesteia și țările partenere vor colabora în vederea atingerii următoarelor obiective de politică pe termen lung în cadrul Parteneriatului estic după 2020:
·împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate;
·împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și securitate;
·împreună pentru reziliență în materie de mediu și reziliență la schimbările climatice;
·împreună pentru o transformare digitală rezilientă și
·împreună pentru societăți reziliente, echitabile și favorabile incluziunii.
Comisia Europeană a cerut UE și partenerilor săi, în special celor de pe continentul european, să abordeze provocările comune și să colaboreze strâns în viitor cu privire la noile priorități politice pentru a sprijini transformarea ecologică și transformarea digitală, precum și pentru a crea economii care să funcționeze pentru toți, axate în special pe crearea mai multor oportunități de angajare pentru tineri și promovarea egalității de gen. Aceste aspecte vor fi integrate în toate obiectivele de politică.
4.
Principalele obiective de politică ale viitorului Parteneriat estic
4.1 Împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate
Consolidarea economiei este esențială pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, a reduce inegalitățile și a transforma țările partenere în locuri în care oamenii să dorească să își construiască viitorul. Economii mai bine integrate, care să fie favorabile incluziunii, durabile și echitabile și să aducă beneficii tuturor. Scopul este de a crea locuri de muncă decente și oportunități economice, asigurând prosperitatea persoanelor care trăiesc în țările partenere.
Acest lucru va implica intensificarea comerțului și o integrare regională și bilaterală sporită a economiilor țărilor partenere și a economiei UE, împreună cu cooperarea în vederea decarbonizării progresive în direcția realizării neutralității climatice, valorificând oportunitățile oferite de dubla transformare ecologică și digitală. UE, împreună cu țările partenere, se va concentra pe sprijinirea punerii în aplicare integrale a acordurilor de asociere, a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare și a altor acorduri comerciale existente, în vederea obținerii de beneficii maxime. În conformitate cu noua strategie de creștere a UE, cu Pactul verde european și cu Strategia digitală, UE și țările partenere vor sprijini în continuare modernizarea economiilor țărilor Parteneriatului estic, pentru ca acestea să devină mai competitive și mai inovatoare. În plus, UE și țările partenere vor face investiții în conectivitatea fizică și în infrastructură (în domeniul digital, al transporturilor și al energiei), care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică. În caz de crize economice, UE este pregătită să ajute țările partenere, prin intermediul asistenței sale macrofinanciare, să își protejeze stabilitatea macroeconomică și să stimuleze reformele structurale. Sprijinirea reformelor structurale, îmbunătățirea accesului la finanțare și sprijinirea IMM-urilor vor stimula creșterea economică și investițiile. Investițiile în capitalul uman, în special în tineri, împreună cu o mai bună conectare a sectoarelor educației și cercetării și inovării cu nevoile sectorului privat vor pregăti țările partenere să facă față provocărilor de mâine.
4.1.1 Comerț și integrare economică
În ultimul deceniu, comerțul dintre UE și țările Parteneriatului estic aproape că s-a dublat, țările partenere fiind în prezent cel de al 10-lea partener comercial al UE ca mărime. UE este cel mai mare bloc comercial pentru patru țări partenere (Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina), în timp ce pentru Armenia și Belarus UE este al doilea partener comercial ca mărime. Aceste relații comerciale au dus, de asemenea, la diversificarea exporturilor de bunuri din țările partenere și la o mai bună integrare a acestora în lanțurile valorice globale. În plus, numărul societăților din Georgia care exportă către UE a crescut cu 46 %, al celor din Moldova cu 48 % și al celor din Ucraina cu 24 %. Acest lucru reflectă în mod clar beneficiile reciproce ale Parteneriatului estic.
UE propune aprofundarea integrării economice cu și între țările partenere, în special integrarea celor trei țări asociate, prin acordarea unui sprijin continuu pentru punerea în aplicare integrală a actualelor acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Acordurile bilaterale, în special acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, oferă oportunități de creștere pentru sectorul privat, precum și niveluri mai ridicate de protecție a forței de muncă, condiții de muncă mai bune și accesul cetățenilor la produse conforme și sigure. Aceste avantaje vor fi valorificate pe deplin când vor fi finalizate reformele în curs și viitoare care decurg din angajamentele asumate în cadrul acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Acest proces implică alinierea legislației la normele UE, consolidarea capacității de punere în aplicare a reformelor convenite și facilitarea comerțului. UE va încuraja, de asemenea, cooperarea consolidată cu țările cu care nu s-au încheiat acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Acordurile sectoriale de facilitare a comerțului de interes comun ar trebui să aprofundeze integrarea economică prin implicarea tuturor țărilor partenere. În acest sens, de exemplu, UE va continua să colaboreze cu țările partenere, în cazurile posibile, în vederea încheierii unor acorduri privind recunoașterea reciprocă a operatorilor economici autorizați.
De asemenea, UE va încerca să colaboreze și să construiască alianțe cu țările partenere referitoare la chestiuni economice pertinente globale mai ample, în diverse foruri multilaterale, sprijinind inclusiv aderarea la Organizația Mondială a Comerțului a țărilor care în prezent nu sunt membre ale acestei organizații.
UE va sprijini tranziția către o economie verde în regiune. UE va urmări desfășurarea unui comerț bazat pe norme, nedenaturat și echitabil și efectuarea de investiții în tehnologii curate, în bunuri și servicii verzi și în materiile prime strategice aferente. UE va colabora cu țările partenere pentru a asigura securitatea resurselor și a obține rezultate atât în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de la Paris, cât și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
În cazul țărilor asociate, continuă liberalizarea treptată a accesului pe piață. În plus, în acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare este prevăzută integrarea economică selectivă și progresivă a acestor țări în cadrul pieței interne a UE. Aceasta este condiționată de convergența reglementărilor cu acquis-ul UE și de punerea în aplicare efectivă de către țările în cauză a acquis-ului UE din domenii specificate (achizițiile publice, barierele tehnice în calea comerțului, supravegherea pieței, măsurile sanitare și fitosanitare, serviciile vamale și standardele de bună guvernanță fiscală).
4.1.2 Investiții și acces la finanțare
În ultimul deceniu, peste 125 000 de IMM-uri au beneficiat în mod direct de finanțare din partea UE (în principal în moneda locală), fiind create sau menținute astfel peste 250 000 de locuri de muncă. Utilizarea mai bună a finanțării mixte și a garanțiilor a permis maximizarea impactului, mobilizându-se investiții în valoare de 11 miliarde EUR din 2009 până în prezent.
Reformele structurale sunt esențiale pentru sprijinirea dezvoltării economice, îmbunătățirea guvernanței economice, atragerea de investiții străine directe și creșterea rezilienței economice. Comerțul și investițiile au nevoie de condiții favorabile pentru obținerea unei dezvoltări economice durabile. Mediul de afaceri și de investiții trebuie să fie simplu, transparent și fiabil. Acest lucru necesită eforturi de asigurare a unor condiții de concurență echitabile, de îmbunătățire a pieței forței de muncă și de reducere a muncii informale, de îmbunătățire a guvernanței economice, precum și eforturi de consolidare a reformelor privind statul de drept, inclusiv de prevenire a corupției. Operatorilor economici trebuie să li se ofere o perspectivă clară asupra tranziției ecologice în curs. UE va continua să consolideze reformele-cheie întreprinse în țările partenere, inclusiv prin intermediul Planului de investiții externe și, în special, prin intermediul Mecanismului pentru reforme structurale.
IMM-urile sunt principalii angajatori în majoritatea țărilor partenere și un motor esențial al creșterii economice și al inovării comune. UE va continua să sprijine accesul la finanțare prin scheme de garanții, subvenționarea ratelor dobânzii și stimulente pentru investiții. De asemenea, UE va extinde acest sprijin prin intermediul unui parteneriat mai puternic cu instituțiile financiare internaționale, precum și prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD+), al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională propus (IVCDCI) și al garanției pentru acțiunea externă. Finanțarea durabilă și microfinanțarea vor face parte integrantă din intervenția UE, inclusiv în zonele rurale, în care accesul la finanțare este deosebit de dificil. Pentru a maximiza eficacitatea sprijinului, UE va analiza împreună cu instituțiile financiare internaționale principalele domenii în care investițiile vor avea un impact (inclusiv prin elaborarea unei „matrice a investițiilor de impact”).
Având în vedere nevoia urgentă de extindere a investițiilor durabile, UE își va consolida în continuare cooperarea cu țările partenere pentru a institui un sistem financiar care să sprijine creșterea durabilă, în special prin intermediul forurilor internaționale, cum ar fi Platforma internațională pentru finanțarea durabilă. UE și țările partenere pot face schimb de bune practici și pot coordona eforturile de investiții durabile din punctul de vedere al mediului, cum ar fi taxonomiile verzi, prezentările de informații în materie de mediu și climă, precum și standardele și etichetele pentru produsele financiare verzi.
Având în vedere relațiile economice și comerciale tot mai ample ale țărilor Parteneriatului estic cu UE, utilizarea mai intensă a monedei euro în tranzacțiile lor comerciale externe ar consolida și mai mult relațiile economice cu UE și ar contribui la asigurarea stabilității economice și financiare a acestor țări. Aceasta va reduce și mai mult riscul valutar cu care se confruntă țările partenere, inclusiv prin asigurarea faptului că mixul de valute utilizat în împrumuturile externe, gestionarea rezervelor și tranzacțiile internaționale este corelat mai bine cu monedele principalilor lor parteneri comerciali și de investiții, sprijinind în același timp un rol internațional mai puternic al monedei euro. UE va continua, de asemenea, să sprijine eforturile țărilor partenere de a îndeplini criteriile de aderare la zona unică de plăți în euro (SEPA).
Pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor nou-înființate, UE, împreună cu instituțiile financiare internaționale, va elabora un program de finanțare inovatoare și inteligentă (care va include titluri de capital, capital de risc, investitori providențiali și finanțare participativă). Asistența UE va consolida și mai mult organizațiile de sprijin pentru întreprinderi, va sprijini internaționalizarea IMM-urilor și va facilita dialogul între sectorul public și cel privat, abordând, în același timp, nevoia de cunoștințe și de competențe pentru a promova inovarea, spiritul antreprenorial și creativitatea care să răspundă exigențelor viitoare ale pieței. UE va continua să sprijine întreprinderile, în special inițiativele conduse de femei, și va încuraja mai mulți tineri să devină antreprenori.
Pentru a trece la o economie echitabilă și favorabilă incluziunii care să dea rezultate pentru toată lumea, UE va ajuta țările partenere să valorifice potențialul economic al zonelor lor rurale, inclusiv prin sprijinirea fermierilor și crearea de grupuri de producători și cooperative moderne. UE va consolida acțiunile desfășurate în afara capitalelor și va crea legături între centrele urbane locale și zonele rurale. Această abordare se bazează pe metodologia Comisiei Europene pentru specializare inteligentă aplicată în UE.
4.1.3 Consolidarea interconectivității
Interconexiunile puternice dintre UE și Parteneriatul estic, precum și dintre țările partenere sunt factori importanți ce impulsionează dezvoltarea economică și integrarea, comerțul și mobilitatea la nivel regional. O conectivitate durabilă, bazată pe norme și sigură este esențială atât pentru UE, cât și pentru țările partenere.
În ceea ce privește transporturile, UE se va axa pe investițiile prioritare pe termen lung prezentate în planul indicativ de acțiune privind investițiile pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Acestea includ modernizarea infrastructurii fizice esențiale a instalațiilor rutiere, feroviare, portuare, de navigație interioară și aeroportuare, precum și a centrelor logistice, pentru a consolida și mai mult conectivitatea dintre UE și țările partenere și conectivitatea dintre țările partenere. Sprijinul va fi acordat prin finanțare mixtă și garanții în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. De asemenea, UE va spori utilizarea standardelor UE și internaționale în domeniul transporturilor, inclusiv în domeniul siguranței rutiere, în conformitate cu Declarația din 2018 a Parteneriatului estic privind siguranța rutieră. De asemenea, UE va accelera lucrările referitoare la acordurile privind spațiul aerian comun și la siguranța aviației. Recunoscând importanța țărilor Parteneriatului estic în ceea ce privește conectivitatea dintre Europa și Asia, UE va promova și va sprijini angajamentul țărilor partenere față de punerea în aplicare a Strategiei privind conectarea Europei cu Asia.
În ceea ce privește conectivitatea în domeniul energiei, UE va continua să colaboreze cu țările partenere în direcția consolidării interconexiunilor transfrontaliere și interregionale. Coridorul sudic al gazelor este aproape finalizat și se preconizează că primul transport de gaze din Azerbaidjan în UE va avea loc în 2020. Politica energetică bazată pe date concrete și colectarea, utilizarea și gestionarea datelor vor fi sprijinite în continuare prin inițiativa „EU4Energy” și prin dialogul privind politica energetică. Modificarea în curs a Tratatului de instituire a Comunității Energiei, dintre semnatarii căruia fac parte trei țări partenere, va avea drept obiectiv eficientizarea Comunității Energiei și adaptarea sa la un viitor al energiei durabile. UE va ajuta, de asemenea, țările partenere să sporească securitatea energetică prin diversificare de la importurile de petrol sau gaze, prin investiții în energia din surse regenerabile și prin sporirea eficienței energetice și prin încurajarea integrării pieței energiei pe baza unei legislații solide.
Conectivitatea prin satelit contribuie la transporturi inteligente și sigure și la orașe mai verzi, permițând totodată digitalizarea și modernizarea economiei. În acest context, cooperarea cu țările partenere în ceea ce privește extinderea acoperirii Serviciului european geostaționar mixt de navigare va contribui la o mai mare siguranță a aviației, în conformitate cu legislația UE, la un transport maritim și feroviar eficient din punctul de vedere al costurilor și la stimularea agriculturii de precizie.
Dialogul intens în materie de politici și dezvoltarea unei rezerve unice de proiecte de infrastructură sunt esențiale pentru optimizarea portofoliului de investiții. Pentru a asigura caracterul durabil al infrastructurii în toate domeniile, este nevoie de politici macroeconomice solide și de o gestionare solidă a finanțelor publice, de crearea unui spațiu fiscal pentru investițiile publice, de asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru implicarea sectorului privat, inclusiv prin parteneriate public-privat.
4.1.4 Investiții în capitalul uman
Investițiile în capitalul uman sunt esențiale în vederea pregătirii pentru viitor și a stimulării rezilienței societale și economice. Pe baza realizărilor obținute în privința tinerilor, UE propune un nou pact pentru tineret, care va include următoarele elemente: (i) reducerea decalajului dintre piața forței de muncă și sectorul educației; (ii) creșterea sprijinului pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru promovarea spiritului antreprenorial în rândul acestora; (iii) măsuri active de ocupare a forței de muncă, cum ar fi Garanția pentru tineret, care să fie adaptate la piețele forței de muncă din țările partenere și, (iv) după modelul unui program-pilot, dedicat tinerilor funcționari publici din țările Parteneriatului estic, constând în stagii de însoțire a unui funcționar pe parcursul unei zile de muncă pentru a observa cum își desfășoară activitatea, instituirea unui program de mobilitate și de schimburi pentru Parteneriatul estic adresat tinerilor profesioniști.
Reforma învățământului va fi o prioritate strategică. Aceasta va viza, printre altele, (i) consolidarea guvernanței și a capacităților; (ii) modernizarea și inovarea la toate nivelurile de educație și formare; (iii) alinierea legislației și a politicilor la evoluțiile europene, inclusiv la Spațiul european al învățământului superior (procesul Bologna) sau la procesul Torino pentru educația și formarea profesională și (iv) consolidarea formării cadrelor didactice și a schimbului de bune practici, precum și sprijinirea introducerii unor programe și a unor practici de predare și de învățare moderne. Programul Erasmus+, în calitatea sa de componentă-cheie a sprijinului acordat de UE pentru modernizarea și internaționalizarea sistemelor de educație și formare, va oferi mai multe oportunități de mobilitate și de consolidare a capacităților în cadrul educației formale și nonformale. Participarea la Corpul european de solidaritate le va permite tinerilor să desfășoare activități de voluntariat sau să lucreze în cadrul unor proiecte care aduc beneficii comunităților și persoanelor din întreaga Europă. Școala europeană de referință din Georgia va deveni un liceu în toată puterea cuvântului, găzduit într-o clădire nouă.
Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă decente și durabile. UE va continua să sprijine și să consolideze capacitățile de specializare inteligentă, de transfer tehnologic și de inovare ale țărilor partenere, precum și participarea sporită a acestora la programele UE, cum ar fi Orizont Europa și COSME. Sistemele publice naționale de cercetare și inovare trebuie să își îmbunătățească performanța și competitivitatea, inclusiv prin continuarea reformelor. Ar trebui să fie încurajată dezvoltarea unui spațiu comun al cunoașterii și inovării între UE și țările partenere, utilizând date științifice pentru a crea locuri de muncă bazate pe cunoaștere și pentru a atrage investitorii să investească în întreprinderile inovatoare din UE și din țările vecine. Cercetarea, inovarea și transferul de cunoștințe sunt, de asemenea, esențiale pentru modernizarea agriculturii, un sector vital pentru o mare parte a populației din țările Parteneriatului estic. Întrucât una dintre principalele priorități ale UE pentru viitor este punerea în aplicare a Pactului verde european, mai precis transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic, țările partenere sunt încurajate să identifice prioritățile de cercetare și inovare în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și să creeze noi lanțuri valorice inovatoare și durabile. Vor fi încurajate angajamentele comune de concretizare a acestor priorități, precum și definirea unei strategii privind oferirea de soluții pentru o implementare rapidă.
În plus, UE va sprijini țările să valorifice la maximum potențialul industriilor lor culturale și creative de impulsionare a dezvoltării sociale și economice durabile. UE va promova rolul esențial al culturii în instituirea unui climat de deschidere și în promovarea valorilor europene, va favoriza dialogul intercultural pentru relații intercomunitare pașnice și va consolida cooperarea în domeniul patrimoniului cultural și al industriilor creative, inclusiv în sectorul audiovizual.
4.2 Împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și securitate
Buna guvernanță și instituțiile democratice, statul de drept, politicile eficace de combatere a corupției, combaterea criminalității organizate, respectarea drepturilor omului și securitatea, inclusiv sprijinirea populației afectate de conflicte, constituie temelia statelor și societăților puternice și reziliente. Acestea reprezintă, de asemenea, condiții prealabile importante pentru o economie de piață funcțională și o creștere economică durabilă. Statul de drept în special este un factor esențial pentru asigurarea unui climat de afaceri eficient și un element important în atragerea de investiții străine directe.
Privind în perspectivă, trebuie să existe un angajament reînnoit față de elementele fundamentale ale parteneriatului, pentru a se contabiliza noi realizări pornind de la rezultatele obținute până în prezent. Mai precis, sprijinul UE pentru instituții reziliente, statul de drept și securitate va include: (i) propunerea unor modalități pentru a măsura mai bine impactul reformelor judiciare; (ii) luarea în considerare a progreselor înregistrate în cazul reformelor privind statul de drept atunci când se iau decizii cu privire la asistență; (iii) revigorarea sprijinului acordat de UE pentru combaterea corupției și a criminalității economice; (iv) îmbunătățirea cooperării transfrontaliere pentru a proteja mai bine populația împotriva criminalității organizate și (v) intensificarea sprijinului pentru dialogurile și cooperarea în materie de securitate.
4.2.1 Reforme judiciare
Reformele viitoare ar trebui să se bazeze pe alinierea la standardele europene. Ar trebui să existe o abordare holistică care să acopere serviciile de urmărire penală și de aplicare a legii. Într-un sistem de ponderi și contraponderi, independența și responsabilitatea sistemului judiciar și a organelor de urmărire penală sunt esențiale pentru a se asigura faptul că toate instituțiile statului respectă legea și că cetățenii au acces la justiție și își pot exercita pe deplin drepturile.
UE va încuraja rolul activ al instituțiilor și experților internaționali în sprijinirea și legitimarea proceselor de reformă și va face apel la propriile cunoștințe de specialitate privind aspectele legate de statul de drept. Reformele ar trebui să se bazeze pe strategii de reformă de înaltă calitate, întemeiate pe diagnosticarea precisă a problemelor care trebuie abordate. Este nevoie de o măsurare mai bună a rezultatelor/efectelor reale ale reformelor și a perceperii acestora de către cetățeni. UE va sprijini consolidarea capacității instituțiilor naționale relevante de a oferi formare judiciară privind valorile și normele pe care trebuie să le respecte practicienii din domeniul justiției, precum judecătorii și procurorii.
În acest domeniu crucial, UE va promova o cultură a statului de drept prin implicarea strânsă a societății civile și a comunității de afaceri, precum și printr-o cooperare consolidată cu părțile interesate din UE.
4.2.2 Combaterea corupției și a criminalității economice
Corupția subminează statul de drept și dezvoltarea durabilă a societăților. Noi instrumente digitale de combatere a corupției contribuie la o prevenire și detectare mai bună a neregulilor, iar în ultimii ani s-au înființat mai multe organe specializate pentru combaterea corupției
. În pofida acestui fapt, este necesară sporirea nivelului de rigurozitate pentru a îmbunătăți investigarea, urmărirea penală și sancționarea infracțiunilor economice, demonstrând astfel că organele anticorupție și de aplicare a legii sunt independente și obțin rezultate. UE va sprijini adoptarea unui cadru legislativ și instituțional orientat spre rezultate, care să pună accentul pe corupția la nivel înalt, și va acorda o atenție deosebită domeniului achizițiilor publice. În această privință, se vor explora pe deplin posibilitățile oferite de soluțiile digitale pentru îmbunătățirea trasabilității și a transparenței sistemelor de achiziții publice. UE va ajuta, de asemenea, țările partenere să includă integritatea și responsabilitatea în toate nivelurile administrației publice.
Corupția este unul dintre numeroasele aspecte ale unui fenomen infracțional mai larg, și anume criminalitatea economică. Țările partenere trebuie să își intensifice eforturile pentru a stabili un cadru solid și eficace de combatere a infracțiunilor economice. În acest sens, registrele de evidență a proprietății efective sunt esențiale pentru combaterea spălării banilor. Este important ca partenerii estici să instituie cadre solide de recuperare a activelor, inclusiv prin crearea unor birouri funcționale de recuperare a activelor care să fie în măsură să urmărească și să identifice averile provenite din săvârșirea de infracțiuni. Acest lucru este esențial pentru înghețarea și confiscarea activelor ilicite, precum și pentru recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni, ca instrument important în lupta împotriva criminalității organizate.
4.2.3 Combaterea criminalității organizate și consolidarea securității
Criminalitatea organizată este o provocare comună în domeniul larg al securității. În acest context, UE va continua să sprijine: (i) cooperarea sporită cu agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne; (ii) reforma sectorului de securitate; (iii) combaterea traficului de persoane și de bunuri ilicite (în special droguri și arme de foc) și (iv) gestionarea integrată a frontierelor pentru a îmbunătăți capacitatea țărilor partenere de a face față presiunilor cu care se confruntă și pentru a le spori reziliența. UE va continua cooperarea cu țările partenere în ceea ce privește reziliența cibernetică. În plus, este fundamental să existe un cadru funcțional și executoriu de combatere a criminalității informatice, luând drept punct de referință Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică.
Cooperarea continuă între țările partenere și mecanismul de protecție civilă al UE, precum și între țările partenere însele, va fi esențială pentru a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre naturale sau provocate de om. Mai mult, conflictele nesoluționate continuă să împiedice dezvoltarea în regiune. În cadrul formatelor și proceselor de negociere convenite, UE se angajează să promoveze soluționarea pașnică a acestor conflicte. Având în vedere impactul pe care acest lucru îl poate avea asupra evoluțiilor economice și sociale, rolul femeilor și al tinerilor în consolidarea păcii va fi întărit prin acțiuni comune care să servească angajamentului politic al UE față de punerea în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea la nivel regional și internațional. Eforturile UE vor urmări în special să sprijine prevenirea conflictelor, consolidarea încrederii și facilitarea acordurilor de soluționare pașnică a conflictelor. UE va continua, de asemenea, să acorde asistență populațiilor afectate de conflicte, pentru a le spori reziliența. Dialogurile privind securitatea și cooperarea practică în domeniul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) vor fi, de asemenea, consolidate pentru a sprijini contribuțiile țărilor partenere la misiunile și operațiile civile și militare europene. UE va analiza posibilitatea de a le oferi țărilor partenere oportunități de formare și consolidare a capacităților, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride, după caz.
4.3 Împreună pentru reziliență în materie de mediu și reziliență la schimbările climatice
Din Pactul verde european reiese clar faptul că provocările legate de mediu și de schimbările climatice necesită acțiuni urgente din partea UE și a țărilor partenere. Modernizarea economiilor și a configurațiilor schimburilor comerciale va contribui la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Acest lucru este necesar și din prisma realizărilor în ceea ce privește integrarea economică și schimbarea preferințelor consumatorilor în UE și în țările Parteneriatului estic. Pe măsură ce își transformă propria economie, UE va continua să conecteze țările partenere cu lanțurile valorice economice din ce în ce mai complexe și performante. UE va ajuta, de asemenea, țările partenere să își respecte contribuțiile stabilite la nivel național la Acordul de la Paris și să își modernizeze economiile, prin reducerea amprentei lor de carbon și tranziția către neutralitatea climatică, recunoscând, în același timp, provocările în materie de investiții. În acest sens, țările partenere și-au exprimat în diferite foruri sprijinul față de abordarea cuprinzătoare a schimbărilor prezentată în Pactul verde european. Este la fel de important să se pună în aplicare și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre și să se intensifice eforturile de adaptare la schimbările climatice.
UE va colabora cu țările partenere pentru a transforma regiunea în societăți echitabile și prospere, cu economii moderne, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, curate, circulare și competitive, sporindu-le totodată reziliența în materie de mediu și reziliența la schimbările climatice, inclusiv prin utilizarea mai durabilă a resurselor naturale. Agenda privind mediul și schimbările climatice capătă o importanță din ce în ce mai mare în regiune. Tot mai mulți cetățeni cer: (i) îmbunătățirea calității aerului și a apei; (ii) gestionarea eficace a deșeurilor, a terenurilor și a resurselor de apă și (iii) luarea de măsuri ca răspuns la fenomenele meteorologice extreme, la tăierile ilegale de arbori și la despăduriri. Aceasta este, de asemenea, o ocazie importantă de a stimula activitatea în sectoarele inovatoare. Mai multe țări partenere au adoptat planuri de acțiune și strategii pe termen lung privind economia verde, pe care doresc să le accelereze. În mod similar, partenerii din sectorul privat iau în considerare din ce în ce mai mult oportunitățile oferite de o economie mai verde și circulară și doresc să abordeze riscurile generate de schimbările climatice. Țările partenere pot beneficia deja de datele și serviciile oferite de programul Copernicus, care sunt disponibile în mod liber și deschis pentru a sprijini luarea de decizii în cunoștință de cauză în regiune.
Prin urmare, Parteneriatul estic va trebui: (i) să intensifice acțiunile în domeniile esențiale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor; (ii) să sporească eficiența utilizării resurselor în economie; (iii) să creeze noi locuri de muncă verzi și oportunități economice legate de tranziția către o economie verde; (iv) să dezvolte sursele locale și regenerabile de energie și (v) să gestioneze resursele naturale pentru a maximiza durabilitatea. UE va sprijini această tranziție, acordând atenția cuvenită provocărilor globale și realităților climatice și de mediu din țările partenere, concentrându-se mai întâi asupra obiectivelor care sunt ușor de atins.
4.3.1 Beneficii pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor
În ceea ce privește calitatea vieții legată de mediu, este necesar un efort sporit pentru a face dezvoltarea urbană mai durabilă și pentru a îmbunătăți în continuare furnizarea de servicii ecosistemice, cum ar fi alimentarea cu apă și salubrizarea, gestionarea deșeurilor, zonele verzi și mobilitatea urbană. UE va sprijini stabilirea de acțiuni și politici menite să prevină și să reducă poluarea și, prin urmare, să reducă impactul negativ asupra sănătății, în special al substanțelor toxice și al poluării aerului, a apei și a solului, bazându-se pe strategia UE de reducere a poluării la zero. UE își va extinde sprijinul pentru sporirea eficienței energetice a clădirilor, care este esențială pentru combaterea sărăciei energetice și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Instrumentele de finanțare inovatoare (cum ar fi contractele de performanță energetică și finanțarea pe bază de impozit și pe bază de facturi) ar putea fi utilizate pentru a atinge rate mai mari de renovare a clădirilor prin atragerea de finanțare privată. UE va sprijini dezvoltarea surselor regenerabile de energie, în special ca modalitate de accelerare a reducerii utilizării cărbunelui, care este esențială pentru reducerea poluării aerului. UE va continua să introducă instrumente și să pună în aplicare inițiativa la nivel înalt privind eficiența energetică, împreună cu instituțiile financiare internaționale, pentru a moderniza legislația din domeniul energiei și a institui un cadru de reglementare inteligent care să promoveze eficiența energetică și energia din surse regenerabile, prin intermediul sistemelor de finanțare verde și prin implicarea sectorului privat. Se vor stabili măsuri de reconversie a orașelor sau regiunilor care suferă cel mai mult de pe urma poluării.
În domeniul sănătății publice, UE va sprijini țările partenere în ceea ce privește modernizarea unităților medicale, e-sănătatea, formarea personalului medical, furnizarea de asistență medicală la prețuri accesibile și promovarea accesului la acestea al populației din toate categoriile sociale. Sprijinul va viza și o mai bună abordare a bolilor transmisibile și netransmisibile, cum este și cazul bolii cauzate de coronavirus (Covid-19).
4.3.2 Economia circulară
Facilitarea tranziției către economii circulare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor va fi principalul obiectiv de acțiune. Reducerea producției care duce la risipă este un punct de plecare esențial pentru a crește competitivitatea la un cost relativ scăzut. În ceea ce privește noile oportunități economice și competitivitatea, UE va promova economia verde și circulară, pe baza rezultatelor recentului dialog în materie de politici. UE va sprijini întreprinderile și contactele între întreprinderi în acest domeniu. În domeniul economiei circulare, la cererea țărilor respective, vor avea loc vizite pe teren. Vor continua lucrările de promovare a politicilor privind produsele durabile, a ecoinovării, a răspunderii extinse a producătorilor, a altor modalități de prevenire și reducere a deșeurilor, a gestionării deșeurilor, a achizițiilor publice verzi și a unei informări mai bune a consumatorilor. UE va colabora cu țările partenere în vederea reformării mai multor sectoare cu o utilizare intensivă a resurselor, cum ar fi materialele plastice, textilele sau construcțiile. Se vor identifica cu atenție oportunitățile de locuri de muncă verzi. Sectoarele-cheie vor beneficia de o analiză a măsurilor posibile de stimulare a ocupării forței de muncă și a competitivității prin intermediul unei economii verzi și circulare.
4.3.3 Baza de active naturale a economiei
Stoparea declinului biodiversității va fi unul dintre obiectivele principale ale cooperării. Aceasta include combaterea despăduririlor și a deșertificării, introducerea unor măsuri de protecție a anumitor specii, precum și extinderea și gestionarea eficace a zonelor protejate. Aceasta include, de asemenea, colaborarea cu alte sectoare în vederea reducerii impactului negativ al activităților umane asupra biodiversității. Pentru a conserva resursele naturale, care stau la baza economiilor, UE va colabora în continuare cu țările partenere pentru a aborda calitatea și disponibilitatea apei și pentru a îmbunătăți controlul și supravegherea activităților de pescuit cu scopul de a aborda problema supraexploatării. Planificarea gestionării bazinelor hidrografice va fi extinsă la toate bazinele hidrografice. Vom continua cooperarea în ceea ce privește valorificarea potențialului sectorului materiilor prime de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă, combaterea despăduririlor și îmbunătățirea gestionării durabile a pădurilor, inclusiv în ceea ce privește stocarea pe termen lung a dioxidului de carbon și înlocuitorii combustibililor fosili. Se vor depune eforturi pentru a reduce tăierile ilegale de arbori și a asigura trasabilitatea cherestelei. UE va sprijini agricultura și pescuitul durabil și siguranța alimentară prin transferul de cunoștințe și inovare, în special în sectoarele cu un raport cost/beneficiu ridicat. UE va continua, de asemenea, să consolideze poziția agricultorilor și a pescarilor în lanțul valoric, îmbunătățind în același timp calitatea vieții în zonele rurale și zonele de coastă marine.
4.3.4 Politici și guvernanță în sprijinul unei creșteri economice mai verzi
Pentru a-și asigura reușita, țările partenere vor trebui să investească mai mult în: (i) guvernanța în materie de mediu; (ii) buna planificare a politicilor și a investițiilor; (iii) capacitatea administrativă de a pune în aplicare și asigura respectarea legislației; (iv) îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații, a sensibilizării și a participării acestora și (v) mecanisme de finanțare mai adaptate și mai eficace. Acest lucru va necesita un dialog intens în materie de politici și o mai bună informare a tuturor părților interesate, inclusiv a comisiilor parlamentare relevante. Acțiunile de sensibilizare, inclusiv prin colaborarea cu societatea civilă, vor fi, de asemenea, importante. UE va sprijini mai bine rolurile de lider asumate în domenii specifice de către statele membre și țările partenere, pentru a încuraja punerea în aplicare mai rapidă a politicilor și a practicilor moderne și a spori gradul de asumare a responsabilității de către aceste țări. În acest sens, Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră va avea rolul de cadru de guvernanță regională.
4.3.5 Consolidarea securității energetice și a securității nucleare
Pentru a consolida securitatea energetică, este necesară diversificarea mixului energetic, în special prin utilizarea de surse regenerabile de energie. Țările partenere sunt cele care decid cu privire la mixul energetic pe care doresc să-l utilizeze în vederea realizării obiectivelor lor climatice. Unele țări pot alege energia nucleară ca sursă de energie cu emisii de CO2 reduse care să contribuie la realizarea acestor obiective. În acest context, UE va continua să contribuie la consolidarea securității nucleare la nivel internațional. Rolul de pionier al UE în ceea ce privește elaborarea de instrumente legislative cu caracter obligatoriu în domeniul nuclear va sta la baza unor noi schimburi bilaterale. Vom continua să organizăm evaluări inter pares ale testelor de rezistență și activități de monitorizare. De asemenea, UE își va împărtăși experiența în domeniul dezafectării, al gestionării deșeurilor radioactive și al radioprotecției. Participarea țărilor partenere la mecanismele UE de monitorizare a mediului – EURDEP – și de schimb de informații în caz de urgențe radiologice sau nucleare – ECURIE – este, de asemenea, de o importanță majoră.
4.3.6. Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă
Transportul trebuie să devină mai durabil, iar politicile în domeniul transporturilor din cadrul Parteneriatului estic ar trebui regândite pentru a asigura reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, UE va colabora din ce în ce mai mult cu țările partenere pentru a găsi soluții de transport ecologic, contribuind la construirea unor orașe inteligente orientate spre viitor, care să creeze planuri de mobilitate urbană pentru a integra modurile de transport în zonele urbane. Pe termen lung, acest lucru va include optimizarea transportului, inclusiv prin digitalizare.
4.4 Împreună pentru o transformare digitală rezilientă
După cum s-a indicat în Strategia privind conturarea viitorului digital al Europei, o prezență digitală puternică în vecinătatea UE va favoriza creșterea și va impulsiona dezvoltarea durabilă. În acest sens, UE va continua să investească în transformarea digitală a țărilor partenere, în conformitate cu legislația și cu cele mai bune practici ale UE. După 2020, activitatea în acest domeniu va viza extinderea beneficiilor pieței unice digitale la țările partenere și sprijinirea respectării integrale a angajamentelor luate de țările partenere în cadrul acordurilor de asociere și al altor acorduri bilaterale. Activitatea în cauză se va baza pe succesul inițiativei strategice privind armonizarea piețelor digitale în cadrul Parteneriatului estic și pe programele operaționale lansate în cadrul inițiativei EU4Digital.
4.4.1. Infrastructura digitală
O economie modernă bazată pe date poate fi realizată pe deplin numai dacă cetățenii și întreprinderile au acces la infrastructuri și servicii de comunicații electronice de înaltă calitate la prețuri accesibile. UE va continua să sprijine consolidarea independenței autorităților de reglementare, acolo unde este necesar, și instituirea competențelor de reglementare necesare pentru a permite buna funcționare a piețelor comunicațiilor electronice din țările partenere. De asemenea, în special prin intermediul asistenței tehnice și al schimbului de bune practici, UE va continua să sprijine extinderea infrastructurilor de bandă largă la nivel de gigabit sigure și de foarte mare capacitate în țările partenere, în special în zonele îndepărtate sau cu o densitate mai mică a populației, precum și promovarea utilizării acestora. Asigurarea disponibilității serviciilor la prețuri accesibile va fi importantă pentru a se oferi beneficii maxime populației din țările Parteneriatului estic. În acest context, UE va sprijini punerea în aplicare a unor acorduri referitoare la roaming și la spectrul de frecvențe radio între țările partenere și, după caz, cu UE.
4.4.2 E-guvernanță
UE va sprijini în continuare consolidarea e-guvernanței în regiunea Parteneriatului estic, cu scopul de a spori eficiența, transparența și responsabilitatea administrațiilor publice și de a facilita reformele. În acest sens, UE va sprijini adoptarea unor cadre juridice pentru sistemele de identificare electronică și serviciile electronice de încredere în cadrul Parteneriatului estic, în conformitate cu legislația și cele mai bune practici ale UE, cu scopul de a pregăti terenul pentru încheierea unor acorduri de recunoaștere reciprocă între țările partenere și cu UE. Va fi sprijinită crearea de platforme pentru servicii electronice interoperabile standardizate.
4.4.3. Economia digitală și inovarea
UE va sprijini guvernele din cadrul Parteneriatului estic să dezvolte programe de inovare digitală și va susține extinderea startup-urilor foarte inovatoare din sectorul digital în regiunea Parteneriatului estic prin extinderea Inițiativei pentru inovare digitală și dezvoltarea societăților digitale în țările partenere. În special, UE va ajuta startup-urile și IMM-urile din sectorul digital să aibă un acces mai bun la finanțare, să ajungă mai ușor pe piețele UE și să își consolideze legăturile cu ecosistemele de inovare ale UE. Datele și serviciile spațiale ale UE din cadrul programelor emblematice Copernicus și Galileo sunt deja disponibile în mod gratuit și fără restricții. UE va coopera cu țările Parteneriatului estic pentru a stimula capacitatea acestora de a favoriza dezvoltarea startup-urilor și IMM-urilor inovatoare și pentru a facilita cooperarea transfrontalieră între întreprinderi.
UE va sprijini în continuare țările partenere să abordeze lacunele în materie de competențe digitale, cu un accent deosebit pe egalitatea de gen și incluziunea socială.
4.4.4. Reziliența cibernetică
UE va continua să sprijine și să asiste reziliența cibernetică a țărilor partenere. Dezvoltarea unor cadre juridice, politice și operaționale solide de securitate cibernetică în țările partenere va continua să fie sprijinită, pe baza legislației și a celor mai bune practici ale UE, inclusiv pe baza cadrului UE de certificare a securității cibernetice.
4.5 Împreună pentru societăți reziliente, echitabile și favorabile incluziunii
O administrație publică transparentă, centrată pe cetățeni și responsabilă, precum și desfășurarea de alegeri libere și corecte sunt esențiale pentru democrație. Pe lângă o societate civilă implicată, mijloace de informare libere, pluraliste și independente și protecția drepturilor cetățenilor, acestea sunt elementele principale ale societăților reziliente, echitabile, favorabile incluziunii și democratice.
Cooperarea cu țările partenere în aceste domenii va fi o prioritate-cheie pentru UE. Accesul la informații bazate pe date concrete sprijină sistemele democratice și le oferă cetățenilor mijloacele necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză. Întrucât abordarea provocărilor legate de migrație este, de asemenea, o prioritate comună, UE va continua să colaboreze cu țările partenere pentru a asigura mobilitatea și contactele interpersonale într-un mediu sigur și bine gestionat, precum și pentru a oferi sprijin migranților și refugiaților vulnerabili.
4.5.1 Reforma administrației publice și angajamentul civic
În ceea ce privește reforma administrației publice, voința politică continuă a țărilor partenere este esențială pentru a se asigura faptul că autoritățile îi implică pe cetățeni în procesul de luare a deciziilor. UE va sprijini elaborarea de politici favorabile incluziunii și bazate pe date concrete, precum și o bună gestionare a finanțelor publice, cu scopul de a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor și întreprinderilor. Țările partenere trebuie să își profesionalizeze serviciul public și să sporească responsabilitatea la toate nivelurile administrației. Reforma administrației publice, inclusiv chestiunile legate de transparență, constituie, de asemenea, un factor determinant al creșterii economice și poate reduce riscurile de corupție, de exemplu prin soluții bazate pe e-guvernare. În plus, UE și țările partenere vor lua în considerare intensificarea învățării reciproce, inclusiv prin intermediul instituirii unei Școli de administrație publică în cadrul Parteneriatului estic. Monitorizarea punerii în aplicare a reformelor rămâne crucială, iar societatea civilă ar trebui să joace un rol mai important în acest sens.
4.5.2 Participarea societății civile și a tinerilor
Pe baza acțiunilor inovatoare și a angajamentelor asumate până în prezent, UE va sprijini în continuare consolidarea capacității organizațiilor societății civile, în special a organizațiilor locale, de a se implica în mod semnificativ în procesele de elaborare a politicilor și în dialogul în materie de politici, precum și de a promova reformele și răspunderea publică. UE va dezvolta noi parteneriate strategice cu organizații-cheie pentru a consolida cooperarea, va dezvolta competențele de lideri ale activiștilor societății civile și va colabora cu partenerii sociali (sindicate și organizații patronale). Inovarea socială și antreprenoriatul social vor fi, de asemenea, sprijinite. Cooperarea cu țările partenere în vederea promovării unui mediu favorabil societății civile va fi esențială. Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului estic va continua să fie un partener-cheie în ceea ce privește promovarea rolului societății civile în dialogul în materie de politici.
De asemenea, UE se va concentra din ce în ce mai mult asupra participării și a spiritului de conducere al tinerilor. Programele Erasmus+ și „Corpul european de solidaritate” vor spori mijloacele de acțiune ale tinerei generații prin contribuția la instituirea unei politici de tineret favorabile incluziunii și bazate pe date concrete, dezvoltarea de competențe și sprijinirea proiectelor de voluntariat și de cooperare. Programul de burse pentru societatea civilă și inițiativa Tinerii ambasadori europeni vor fi consolidate pentru a-i ajuta mai bine pe tineri să își dezvolte competențele și aptitudinile-cheie, printre care se numără conștientizarea necesității de a aborda inegalitățile de gen, participarea activă la viața democratică și promovarea angajamentului civic. Forumul Tineretului din cadrul Parteneriatului estic va juca un rol și mai important și va fi mai bine integrat în dialogul structurat privind politica de tineret în cadrul unei rețele de consilii ale tinerilor din cadrul Parteneriatului estic, după modelul dialogului structurat privind tineretul de la nivelul UE.
4.5.3 Un sector mediatic independent și informații bazate pe fapte
Într-un context mediatic funcțional, jurnaliștii independenți, societatea civilă și persoanele fizice pot asigura un sistem de control și echilibru și pot trage la răspundere guvernele. Asigurarea accesului la informații exacte și bazate pe fapte pentru toți cetățenii le permite acestora să ia decizii în cunoștință de cauză și să participe activ la procesul democratic. UE va sprijini structurile mediatice independente care produc un conținut diversificat și de înaltă calitate. Prin adoptarea Planului de acțiune împotriva dezinformării în decembrie 2018, UE a instituit un cadru solid de combatere a amenințărilor legate de dezinformare în interiorul și în exteriorul UE. Privind în perspectivă, toți actorii relevanți, inclusiv instituțiile UE, statele membre ale UE, țările partenere, industria și societatea civilă ar trebui să contribuie în continuare la extinderea serviciilor independente de verificare a faptelor și la promovarea educației în domeniul mass-mediei. Consolidarea colaborării cu societatea civilă pentru combaterea dezinformării va fi, de asemenea, esențială.
4.5.4 Protecția drepturilor omului
UE va continua să sprijine țările partenere în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, inclusiv asigurarea faptului că toți cetățenii se pot bucura pe deplin de drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale. UE va intensifica acțiunile de combatere a tuturor formelor de discriminare, inclusiv pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. UE va ajuta țările partenere să pună în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, precum și să dezvolte produse și servicii accesibile. UE va continua, de asemenea, să ajute țările partenere să asigure respectarea drepturilor exercitate deja ale persoanelor care aparțin minorităților și a drepturilor populațiilor afectate de conflicte, precum și promovarea egalității de gen.
Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a drepturilor fundamentale de protecție a vieții private și de protecție a datelor, UE va continua să colaboreze cu țările Parteneriatului estic pentru a promova o convergență sporită cu standardele internaționale și standardele UE în materie de protecție a datelor, în vederea facilitării schimburilor comerciale și a cooperării în materie de asigurare a respectării legii.
4.5.5 Mobilitate
Pentru a asigura mobilitatea și contactele interpersonale într-un mediu sigur și bine gestionat, este esențială punerea în aplicare cu succes a acordurilor existente privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia, precum și îndeplinirea continuă a criteriilor de referință relevante pentru liberalizarea vizelor. Va fi luată în considerare posibilitatea de a lansa noi dialoguri privind liberalizarea vizelor cu țările ai căror cetățeni au încă nevoie de vize pentru a călători în UE, sub rezerva existenței unor condiții de mobilitate bine gestionată și sigură, inclusiv prin punerea în aplicare în mod satisfăcător a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie. În completarea acestei abordări, prin parteneriate pentru mobilitate echilibrate și reciproc avantajoase se va asigura un angajament durabil. Vor fi luate în considerare inițiativele privind migrația forței de muncă între țările partenere, precum și între țările Parteneriatului estic și țările UE care vizează stabilirea de parteneriate care să promoveze migrația și mobilitatea legale, consolidând cooperarea și schimburile de abilități și competențe, ținând seama, în același timp, de impactul exodului de creiere asupra capitalului uman al țărilor partenere. Pentru a facilita circulația transfrontalieră a persoanelor și a mărfurilor, se va consolida cooperarea tehnică și administrativă în materie de gestionare integrată a frontierelor.
5.Comunicare strategică, guvernanță și punere în aplicare
5.1 Comunicare strategică
Comunicarea strategică este esențială pentru dezvoltarea rezilienței și reprezintă o sarcină fundamentală a factorilor de decizie aflați în serviciul cetățenilor. În cadrul Parteneriatului estic, a dobândit o atenție politică sporită în ultimii ani apelul la o abordare mai puternică și mai strategică a comunicării, inclusiv ca urmare a amplificării dezinformării împotriva valorilor UE. Prin urmare, activitățile comune desfășurate de serviciile Comisiei Europene și Serviciul European de Acțiune Externă își propun să consolideze comunicarea UE în țările partenere prin intermediul unor mesaje clare, personalizate și bazate pe relatări ale unor experiențe de viață, precum și să sensibilizeze publicul cu privire la impactul pozitiv al politicilor și acțiunilor UE asupra oamenilor din întreaga regiune, cu mesajul general „Împreună suntem mai puternici”. De asemenea, UE a luat măsuri esențiale pentru promovarea unei mai mari vizibilități a UE prin trecerea de la o comunicare bazată pe proiecte la o comunicare națională și mai tematică, bazată pe campanii, pentru a evita fragmentarea brandingului. Acțiunile UE sunt promovate în mod sistematic cu titlul „EU4” (de exemplu, EU4Energy, EU4Business, EU4Digital și EU4Georgia). Dezvoltarea brandingului a permis, de asemenea, poziționarea flexibilă pentru fiecare țară [de exemplu, Moving Forward Together (Progresăm împreună) în Ucraina]. Pentru a contribui la promovarea valorilor și acțiunilor UE în țările partenere, se pune accentul pe sensibilizarea multiplicatorilor-cheie, cum sunt tinerii. De exemplu, prin inițiativa „Tinerii ambasadori europeni”, 740 de tineri difuzează mesaje pozitive despre UE în comunitățile lor locale. Această abordare consolidată și coordonată a dus la o înțelegere mai bună și o credibilitate sporită a UE în rândul cetățenilor din țările Parteneriatului estic.
Consultarea structurată privind viitorul Parteneriatului estic a demonstrat consensul larg și așteptările părților interesate și ale cetățenilor privind continuarea lucrărilor și a consolidării inițiativelor de succes, astfel încât comunicarea cu privire la UE să devină mai strategică și să aibă un impact sporit, pentru a contracara amplificarea dezinformării împotriva valorilor UE.
Comunicarea privind Uniunea Europeană și relațiile sale cu țările partenere ar trebui să se desfășoare într-un spirit de asumare și de responsabilitate comună, atât către cetățenii statelor membre ale UE, cât și către cetățenii țărilor partenere. În acest context, țările UE, guvernele țărilor partenere, administrațiile locale, partenerii de implementare ai proiectelor finanțate de UE și instituțiile UE (inclusiv delegațiile UE) ar trebui să colaboreze pentru a face cunoscute beneficiile cooperării, pe baza priorităților politice comune și a promovării globale a UE în regiune. Această comunicare ar trebui să se desfășoare în cadrul unui discurs european comun, bazat pe valorile comune și pe beneficiile cooperării pentru viața oamenilor.
Pentru a îmbunătăți înțelegerea valorilor și a priorităților și acțiunilor politice ale UE, ar trebui să fie sporită comunicarea cu cetățenii la nivel local și în limbile naționale și minoritare, precum și în limba rusă. Acțiunile de sensibilizare se vor axa asupra principalilor multiplicatori și lideri de opinie (inclusiv, dar fără a se limita la aceștia, autoritățile locale, liderii religioși și profesorii, prin vizite de studiu, foruri de discuții la nivel local și cursuri de formare) pentru ca mesajul UE să fie auzit în regiune.
Sensibilizarea tinerilor va crește, de exemplu prin promovarea predării și a învățării cu privire la Uniunea Europeană la diferite niveluri de învățământ. Va fi sprijinită includerea informațiilor legate de UE în programele de învățământ din școli.
5.2 Guvernanța și punerea în aplicare
Arhitectura multilaterală revizuită a Parteneriatului estic, adoptată la summitul din 2017, reprezintă un cadru util pentru schimburi și cooperare, prin intermediul reuniunilor și al schimburilor periodice. După cum au confirmat majoritatea părților interesate în cursul consultării, cadrul actual este valabil și ar trebui să continue, cu ajustările necesare pentru al alinia la obiectivele principale de politică pentru perioada de după 2020 descrise în prezenta comunicare comună. Se va pune accentul pe funcționarea mai eficace a structurilor existente. Una dintre primele sarcini ale platformelor și grupurilor de lucru din cadrul arhitecturii Parteneriatului estic va fi conturarea viitoarelor rezultate preconizate pe baza priorităților stabilite în prezenta comunicare comună.
De asemenea, prioritățile descrise în prezenta comunicare comună vor sta la baza viitoarei programări a asistenței UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu documentele comune ale UE și ale țărilor partenere în care sunt stabilite prioritățile comune (de exemplu prioritățile parteneriatului și programele de asociere). În cadrul politicii reînnoite, țările partenere vor continua să lucreze cu UE la inițiative și acțiuni comune și vor beneficia de sprijin, de consolidarea capacităților și de schimb de cunoștințe cu privire la obiective și politici specifice, după cum va fi necesar. Vor fi puse în aplicare programe regionale în țările partenere, cu sprijin financiar și logistic din partea instituțiilor financiare internaționale. Ar trebui să se asigure coerența și complementaritatea între toate intervențiile UE, precum și o legătură clară între politică și programare, inclusiv cu viitorul program Interreg NEXT și alte programe de cooperare teritorială.
Organizațiile societății civile sunt esențiale pentru difuzarea mesajelor pozitive despre UE în afara capitalelor și pentru asigurarea unor rezultate durabile și a unor servicii mai bune pentru cetățeni la fața locului. Ca parte a noii sale abordări privind societatea civilă din țările partenere, UE a instituit acorduri-cadru de parteneriat cu principalele organizații ale societății civile pentru a canaliza mai bine sprijinul și a spori impactul. Redistribuirea mai multor fonduri prin intermediul acestor parteneri-cheie ar trebui să sporească și mai mult raza de acțiune în zona de est, inclusiv prin intermediul organizațiilor locale mai mici, care funcționează în limbile locale.
UE va colabora mai sistematic cu grupurile de reflecție care vizează Parteneriatul estic. Acest lucru va sprijini inițiativele în materie de educație și de sensibilizare din aceste țări, asigurându-se astfel că cetățenii vor fi mai bine informați și, prin urmare, mai dispuși să sprijine reformele în domeniul dezvoltării.
UE intenționează să își intensifice și mai mult parteneriatul cu instituțiile financiare internaționale, utilizând mai bine posibilitățile oferite de garanțiile FEDD pentru a consolida reziliența țărilor noastre partenere și pentru a stimula sectorul privat, susținând, în același timp, angajamentele care decurg din acordurile de asociere și din alte acorduri bilaterale.
De asemenea, UE va consolida asumarea în comun a responsabilității și parteneriatul între țările UE pentru a sprijini mai bine agenda ambițioasă de reforme. Astfel, țările partenere pot beneficia de expertiza și experiența UE.
6.Concluzii și etapele următoare
Consultarea structurată recentă a subliniat în mod clar faptul că succesul continuu al Parteneriatului estic va depinde de sporirea asumării în comun a responsabilității, de stabilirea unei agende ambițioase de reforme și de abordarea provocărilor comune. Statele membre ale UE, țările partenere și societatea civilă au responsabilitatea comună de a asigura un parteneriat solid și relevant, care să aducă beneficii întregii societăți. Angajamentul comun față de această nouă abordare va aduce beneficii cetățenilor din toate țările partenere și va contribui la construirea unei Europe mai puternice la nivel mondial.
Prezenta comunicare comună propune consolidarea rezilienței ca obiectiv primordial și ca UE, statele membre ale acesteia și țările partenere să lucreze împreună în vederea realizării următoarelor obiective de politică pe termen lung pentru Parteneriatul estic după 2020:
·împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate;
·împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și securitate;
·împreună pentru reziliență în materie de mediu și reziliență la schimbările climatice;
·împreună pentru o transformare digitală rezilientă;
·împreună pentru societăți reziliente, echitabile și favorabile incluziunii.
Consiliul European, Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să aprobe prezenta comunicare comună, care va fi prezentată, de asemenea, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. De asemenea, aceasta va fi discutată cu țările partenere în perspectiva Summitului Parteneriatului estic din iunie 2020.
Summitul Parteneriatului estic va acorda un mandat pentru stabilirea unui nou set de rezultate concrete care să fie obținute pe baza agendei actuale, cu scopul de a pune în practică recomandările descrise în prezentul document. Definirea viitoarelor rezultate pentru perioada de după 2020 va fi, prin urmare, o sarcină esențială pentru a doua jumătate a anului 2020.
