(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, din 29 noiembrie 2017, prezintă provocările, obiectivele și orientările viitoarei politici agricole comune („PAC”) de după 2020. Aceste obiective includ, printre altele, nevoia ca PAC să fie mai orientată spre rezultate, să stimuleze modernizarea și sustenabilitatea, inclusiv sustenabilitatea economică, socială, de mediu și climatică a zonelor agricole, forestiere și rurale și să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de legislația Uniunii pentru beneficiari.

(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, din 29 noiembrie 2017, prezintă provocările, obiectivele și orientările viitoarei politici agricole comune („PAC”) de după 2020. Aceste obiective includ, printre altele, nevoia ca PAC să fie mai orientată spre rezultate și spre piață , să stimuleze modernizarea și sustenabilitatea, inclusiv sustenabilitatea economică, socială, demografică, de mediu și climatică a zonelor agricole, forestiere și rurale și să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de legislația Uniunii pentru beneficiari. Noua politică ar trebui, de asemenea, să reprezinte o simplificare pentru beneficiari, care ar trebui să aibă un venit adecvat. Pentru ca PAC să atingă obiectivele respective, este extrem de important să se mențină același nivel de finanțare în cadrul financiar multianual 2021-2027 ca în perioada 2014-2020.

(1a)

PAC joacă în continuare un rol central în dezvoltarea zonelor rurale ale Uniunii Europene. Prin urmare, este necesar să se încerce să se împiedice abandonarea treptată a activității agricole prin menținerea unei PAC puternice, care să beneficieze de un buget adecvat, pentru a atenua fenomenul depopulării zonelor rurale și pentru a răspunde în continuare cerințelor consumatorilor în ceea ce privește mediul, securitatea alimentară și bunăstarea animalelor. Având în vedere provocările cărora trebuie să le facă față producătorii din Uniune pentru a răspunde noilor cerințe de reglementare și unei ambiții mai puternice în materie de mediu, în contextul volatilității prețurilor și al deschiderii mai largi a frontierelor pentru importurile provenind de la terțe părți, bugetul alocat PAC ar trebui menținut cel puțin la același nivel cu cel alocat pentru perioada 2014-2020.

(1b)

Pentru a aborda dimensiunea globală și implicațiile PAC, Comisia ar trebui să asigure coerența și continuitatea cu celelalte politici și instrumente externe ale Uniunii, în special în domeniul cooperării pentru dezvoltare și al comerțului. Angajamentul Uniunii în ceea ce privește coerența politicilor în favoarea dezvoltării necesită luarea în considerare a obiectivelor și principiilor de dezvoltare în elaborarea politicilor.

(2)

Deoarece PAC trebuie răspundă cu precizie sporită provocărilor și oportunităților pe măsura ce apar, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, național, regional, local și de fermă, sunt necesare raționalizarea guvernanței PAC, sporirea gradului de îndeplinire a obiectivelor Uniunii cu ajutorul PAC și reducerea semnificativă a sarcinii administrative. În PAC bazată pe obținerea de performanță („modelul de performanță”), Uniunea ar trebui să stabilească parametrii de bază ai politicii, cum ar fi obiectivele PAC și cerințele de bază, iar statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare în privința modului în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele. Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, prin personalizarea sprijinului în scopul maximizării contribuției la îndeplinirea obiectivelor Uniunii.

(2)

Deoarece PAC trebuie răspundă cu precizie sporită provocărilor și oportunităților pe măsura ce apar, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, național, regional, local și de fermă, sunt necesare raționalizarea guvernanței PAC, sporirea gradului de îndeplinire a obiectivelor Uniunii cu ajutorul PAC și reducerea semnificativă a sarcinii administrative , în special pentru beneficiarii finali . În PAC bazată pe obținerea de performanță („modelul de performanță”), Uniunea ar trebui să stabilească parametrii de bază ai politicii, cum ar fi obiectivele PAC și cerințele de bază, iar statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare în privința modului în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele , asigurând în același timp certitudine în privința politicilor și securitate financiară pentru acest sector . Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, prin personalizarea sprijinului în scopul maximizării contribuției la îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Totuși, pentru ca această subsidiaritate să nu reprezinte o „renaționalizare” a PAC, prezentul regulament ar trebui să includă un set solid de norme ale Uniunii, prin care să se evite denaturarea concurenței și să se asigure un tratament nediscriminatoriu pentru toți fermierii din Uniune pe întregul său teritoriu.

(3)

Utilizarea unor definiții comune stabilite întru totul la nivelul Uniunii a creat anumite dificultăți pentru statele membre, îngreunând adaptarea la propriile specificități de la nivel național, regional și local. Așadar, statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a specifica anumite definiții în propriile planuri strategice PAC. Totuși, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile comune, trebuie instituit un anumit cadru la nivelul Uniunii care să conțină elementele esențiale necesare ce trebuie incluse în definițiile respective („definițiile-cadru”).

(3)

Statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a specifica anumite definiții în propriile planuri strategice PAC. Totuși, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile comune, trebuie instituit un anumit cadru la nivelul Uniunii care să conțină elementele comune necesare ce trebuie incluse în definițiile respective („definițiile-cadru”).

(4)

Pentru a se asigura faptul că Uniunea își poate îndeplini obligațiile internaționale referitoare la sprijinul intern, prevăzute în Acordul OMC privind agricultura, în special obligația ca sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității și tipurilor de intervenții conexe să fie notificat în continuare ca sprijin din categoria „cutie verde”, ale cărui efecte asupra producției sau de denaturare a comerțului sunt nule sau cel mult minime, definiția-cadru a „activității agricole” ar trebui să cuprindă atât producția de produse agricole, cât și menținerea suprafețelor agricole. În scopul adaptării la condițiile locale, statele membre ar trebui să prevadă definiția exactă a activității agricole în propriile planuri strategice PAC.

(4)

Pentru a se asigura faptul că Uniunea își poate îndeplini obligațiile internaționale referitoare la sprijinul intern, prevăzute în Acordul OMC privind agricultura, în special obligația ca sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității și tipurilor de intervenții conexe să fie notificat în continuare ca sprijin din categoria „cutie verde”, ale cărui efecte asupra producției sau de denaturare a comerțului sunt nule sau cel mult minime, definiția-cadru a „activității agricole” ar trebui să cuprindă atât producția de produse agricole, cât și menținerea suprafețelor agricole. În scopul adaptării la condițiile locale, statele membre ar trebui să prevadă definiția activității agricole în propriile planuri strategice PAC , respectând elementele comune ale definiției-cadru a Uniunii .

(5)

Pentru a nu se pierde elementele esențiale pentru nivelul întregii Uniuni, cele care asigură comparabilitatea între deciziile statelor membre, ar trebui stabilită o definiție-cadru pentru „suprafața agricolă” care să nu limiteze statele membre în îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Definițiile-cadru conexe pentru „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiște permanentă” ar trebui stabilite în linii mari, pentru ca statele membre să își poată elabora definiții mai specifice în conformitate cu propriile condiții locale. Definiția-cadru pentru „teren arabil” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să cuprindă forme de producție diferite, inclusiv sisteme precum cel agrosilvic și suprafețele arabile cu arbuști și arbori, și în așa fel încât să impună includerea suprafețelor de pârloagă pentru a se asigura natura decuplată a intervențiilor. Definiția-cadru a „culturilor permanente” ar trebui să includă atât suprafețele utilizate și neutilizate efectiv pentru producție, cât și pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt, care urmează a fi definite de statele membre. Definiția-cadru a „pajiștilor permanente” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să specifice criterii suplimentare și să le permită să includă alte specii decât gramineele sau alte plante furajere erbacee care sunt bune pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale, indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru producția efectivă.

(5)

Pentru a nu se pierde elementele comune esențiale pentru nivelul întregii Uniuni, cele care asigură comparabilitatea între deciziile statelor membre și egalitatea de tratament între fermierii din Uniune , ar trebui stabilită o definiție-cadru pentru „suprafața agricolă” care să nu limiteze statele membre în îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Definițiile-cadru conexe pentru „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiște permanentă” ar trebui stabilite în linii mari, pentru ca statele membre să își poată elabora definiții mai specifice în conformitate cu propriile condiții locale și practici tradiționale . Definiția-cadru pentru „teren arabil” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să cuprindă forme de producție diferite, inclusiv sisteme precum cel agrosilvic și suprafețele arabile cu arbuști și arbori, și în așa fel încât să impună includerea suprafețelor de pârloagă pentru a se asigura natura decuplată a intervențiilor. Definiția-cadru a „culturilor permanente” ar trebui să includă atât suprafețele utilizate și neutilizate efectiv pentru producție, cât și pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt, care urmează a fi definite de statele membre. Definiția-cadru a „pajiștilor permanente” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să specifice criterii suplimentare și să le permită să includă alte specii decât gramineele sau alte plante furajere erbacee care sunt bune , exclusiv sau nu, pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale, indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru producția efectivă.

(5a)

În viitor, agricultura ar trebui să se concentreze pe producerea de alimente de înaltă calitate, dat fiind că avantajul competitiv al Uniunii rezidă în domeniul calității. Normele Uniunii ar trebui să fie menținute și consolidate acolo unde acest lucru este fezabil și ar trebui să se adopte măsuri atât pentru a crește în continuare productivitatea și competitivitatea pe termen lung în sectorul producției de alimente, cât și pentru a introduce noi tehnologii și o utilizare mai eficientă a resurselor, consolidând astfel rolul de lider mondial deținut de Uniune.

(8)

În ceea ce privește suprafețele utilizate pentru producția de cânepă, în vederea protejării sănătății publice și pentru a se asigura consecvența cu alte reglementări legislative, utilizarea soiurilor de cânepă pentru semințe cu un conținut de tetrahidrocanabinol mai mic de 0,2  % ar trebui cuprinsă în definiția hectarului eligibil.

(8)

În ceea ce privește suprafețele utilizate pentru producția de cânepă, în vederea protejării sănătății publice și pentru a se asigura consecvența cu alte reglementări legislative, utilizarea soiurilor de cânepă pentru semințe cu un conținut de tetrahidrocanabinol mai mic de 0,3  % ar trebui cuprinsă în definiția hectarului eligibil.

(9)

Pentru ca performanța PAC să fie și mai bună, sprijinul pentru venit ar trebui să fie direcționat spre fermierii veritabili . Pentru a se asigura o abordare comună la nivelul Uniunii în privința unei astfel de direcționări a sprijinului, ar trebui prevăzută o definiție-cadru a „fermierului veritabil” care să conțină elementele esențiale . Pornind de la acest cadru, statele membre ar trebui să definească, în propriile planuri strategice PAC, în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și intrările în registre, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. De asemenea, o astfel de definiție nu trebuie să excludă sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități, mai exact a fermierilor care desfășoară activități agricole, dar sunt implicați totodată în activități în afara propriilor ferme, deoarece multiplele lor activități consolidează adesea structura socioeconomică a zonelor rurale.

(9)

Pentru ca performanța PAC să fie și mai bună, sprijinul pentru venit ar trebui să fie direcționat spre fermierii activi . Pentru a se asigura o abordare comună la nivelul Uniunii în privința unei astfel de direcționări a sprijinului, ar trebui prevăzută o definiție-cadru a „fermierului activ” care să conțină elementele comune . Nu ar trebui să se excludă sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități, mai exact a fermierilor care desfășoară activități agricole, dar sunt implicați totodată în activități în afara propriilor ferme, deoarece multiplele lor activități consolidează adesea structura socioeconomică a zonelor rurale. Ar trebui, în orice caz, ca definiția-cadru respectivă să contribuie la menținerea modelului de agricultură familială existent în Uniune.

(9a)

Egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii, iar integrarea perspectivei de gen este un instrument important pentru includerea acestui principiu în PAC. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe promovarea participării femeilor la dezvoltarea socioeconomică a zonelor rurale. Dimensiunea fermelor exploatate de femei tinde să fie mai mică, iar munca prestată de femei, în calitate de soții ale fermierilor, nu este întotdeauna recunoscută și vizibilă, lucru care le afectează independența lor economică. Prezentul regulament ar trebui să ajute la asigurarea unei mai mari vizibilități, aprecieri și conștientizări a activității femeilor în cadrul obiectivelor specifice pe care statele membre le vor propune în planurile lor strategice. Principiul egalității de gen și cel al nediscriminării ar trebui să facă parte integrantă din pregătirea, punerea în aplicare și evaluarea intervențiilor PAC. De asemenea, statele membre își consolidează capacitatea în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen și colectarea de date defalcate pe gen.

(10)

Pentru a se asigura consecvența între intervențiile sub formă de plăți directe și intervențiile de tip dezvoltare rurală atunci când obiectivul vizat este reînnoirea generațională, ar trebui stabilită la nivelul Uniunii o definiție-cadru privind „tânărul fermier” care să conțină elementele esențiale .

(10)

Pentru a se asigura consecvența între intervențiile sub formă de plăți directe și intervențiile de tip dezvoltare rurală atunci când obiectivul vizat este reînnoirea generațională, ar trebui stabilită la nivelul Uniunii o definiție-cadru privind „tânărul fermier” care să conțină elementele comune .

(10a)

Pentru a se asigura consecvența între intervențiile sub formă de plăți directe și intervențiile de tip dezvoltare rurală atunci când obiectivul vizat este facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale, ar trebui stabilită la nivelul Uniunii o definiție-cadru privind „noul fermier” care să conțină elementele comune.

(11)

Pentru a  da substanță obiectivelor PAC stabilite la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și pentru a garanta că Uniunea face față în mod corespunzător celor mai recente provocări cu care se confruntă, este oportun să se prevadă o serie de obiective generale care să reflecte orientările prezentate în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”. De asemenea, la nivelul Uniunii ar trebui stabilit un set de obiective specifice care să fie urmărite de statele membre prin intermediul planurilor lor strategice PAC. Aceste obiective specifice ar trebui nu doar să stabilească un echilibru între dimensiunile dezvoltării durabile, potrivit evaluării impactului, ci și să transpună obiectivele generale ale PAC în priorități mai concrete și să țină seama de legislația relevantă a Uniunii, în special în ceea ce privește clima , energia și mediul .

(11)

Pentru a  urmări obiectivele PAC stabilite la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și pentru a garanta că Uniunea face față în mod corespunzător celor mai recente provocări cu care se confruntă, este oportun să se prevadă o serie de obiective generale care să reflecte orientările prezentate în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”. De asemenea, la nivelul Uniunii ar trebui stabilit un set de obiective specifice care să fie urmărite de statele membre prin intermediul planurilor lor strategice PAC. Aceste obiective specifice ar trebui nu doar să stabilească un echilibru între dimensiunile dezvoltării durabile, potrivit evaluării impactului, ci și să transpună obiectivele generale ale PAC în priorități mai concrete în domeniul economic , ecologic și social .

(13)

În vreme ce, potrivit modelului de performanță al PAC, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele Uniunii și să definească tipurile de intervenții, precum și cerințele de bază aplicabile statelor membre, acestea din urmă ar trebui să dețină competența de a transpune acel cadru al Uniunii în mecanisme de sprijin aplicabile beneficiarilor. În acest context, statele membre ar trebui să acționeze în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale și cu principiile generale ale dreptului Uniunii și să se asigure că, într-adevăr, cadrul juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii către beneficiari se bazează pe planurile strategice PAC ale statelor membre și este în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament și în [Regulamentul orizontal].

(13)

În vreme ce, potrivit modelului de performanță al PAC, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele Uniunii și să definească tipurile de intervenții, precum și cerințele comune aplicabile statelor membre, acestea din urmă ar trebui să dețină competența de a transpune acel cadru al Uniunii în mecanisme de sprijin aplicabile beneficiarilor. În acest context, statele membre ar trebui să acționeze în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale și cu principiile generale ale dreptului Uniunii și să se asigure că, într-adevăr, cadrul juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii către beneficiari se bazează pe planurile strategice PAC ale statelor membre și este în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament și în [Regulamentul orizontal].

(13a)

În cadrul implementării planurilor strategice PAC ar trebui să se țină seama de principiile transversale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)și la articolul 10 din TFUE, inclusiv de principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE. Statele membre și Comisia ar trebui să respecte, de asemenea, obligațiile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această Convenție și în conformitate cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Statele membre și Comisia ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la vreo formă de segregare, discriminare sau excludere. Obiectivele fondurilor respective ar trebui să fie urmărite din perspectiva dezvoltării durabile și în conformitate cu obiectivul promovat prin Convenția de la Aarhus și de către Uniune de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului și de combatere a schimbărilor climatice, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, aplicând în același timp principiul „poluatorul plătește”.

(13b)

Modelul de realizare nu ar trebui să conducă la o situație în care să existe 27 de politici agricole naționale diferite, punând astfel în pericol spiritul comun al PAC și creând denaturări. Ar trebui să le permită statelor membre un anumit grad de flexibilitate într-un cadru de reglementare comun solid.

(15)

În contextul unei mai puternice orientări spre piață a PAC, prezentată în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, expunerea la piață, schimbările climatice și frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme aferente, precum și crizele sanitare și fitosanitare pot genera riscuri legate de volatilitatea prețurilor și de presiunile tot mai mari asupra veniturilor. Astfel, deși fermierii sunt cei care poartă, în definitiv, responsabilitatea elaborării propriilor strategii în cadrul propriilor ferme, ar trebui să se instituie un cadru robust care să garanteze gestionarea adecvată a riscurilor. În acest scop, statele membre și fermierii ar putea recurge la o platformă la nivelul UE privind gestionarea riscurilor pentru consolidarea capacităților, pentru a le oferi fermierilor instrumente financiare adecvate pentru investiții și acces la capital circulant, formare profesională, transfer de cunoștințe și consiliere.

(15)

În contextul unei mai puternice orientări spre piață a PAC, prezentată în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, expunerea la piață, absența clauzelor de reciprocitate în acordurile comerciale cu țări terțe, schimbările climatice și frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme aferente, precum și crizele sanitare și fitosanitare pot genera riscuri legate de volatilitatea prețurilor și de presiunile tot mai mari asupra veniturilor. Dezechilibrele din cadrul lanțului alimentar care afectează, în principal, sectorul primar, care constituie „cea mai slabă verigă”, afectează, de asemenea, veniturile producătorilor.  Astfel, deși fermierii sunt cei care poartă, în definitiv, responsabilitatea elaborării propriilor strategii și a îmbunătățirii rezilienței în cadrul propriilor ferme, ar trebui să se instituie un cadru robust care să garanteze gestionarea adecvată a riscurilor. În acest scop, statele membre și fermierii ar putea recurge la o platformă la nivelul UE privind gestionarea riscurilor pentru consolidarea capacităților, pentru a le oferi fermierilor instrumente financiare adecvate pentru investiții și acces la capital circulant, formare profesională, transfer de cunoștințe și consiliere.

(16)

Stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă constituie o prioritate extrem de importantă pentru viitorul agriculturii și silviculturii din Uniune. Așadar, structura PAC ar trebui să reflecte un nivel de ambiție mai ridicat în privința acestor obiective. Dat fiind modelul de performanță, acțiunile întreprinse pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului ar trebui să fie orientate spre rezultate, iar articolul 11 din TFUE ar trebui considerat, în acest scop, o obligație de rezultat.

(16)

Sprijinirea și îmbunătățirea protecției mediului , a conservării biodiversității și a diversității genetice în sistemul agricol, precum și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă constituie o prioritate extrem de importantă pentru viitorul agriculturii , horticulturii și silviculturii din Uniune. Așadar, structura PAC ar trebui să reflecte un nivel de ambiție mai ridicat în privința acestor obiective , ținând seama, în același timp, în mod adecvat, de sarcina și de cerințele mai ridicate impuse producătorilor . Dat fiind modelul de performanță, acțiunile întreprinse pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului ar trebui să fie orientate spre rezultate, iar articolul 11 din TFUE ar trebui considerat, în acest scop, o obligație de rezultat.

(16a)

Pentru sustenabilitatea socioeconomică a zonelor rurale, Comisia Europeană ar trebui să verifice că statele membre asigură, în planurile lor strategice PAC, că există coerență între aplicarea Directivei 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) și abordarea pe termen lung privind utilizarea fondurilor pentru dezvoltare rurală.

(16b)

Agricultura poate fi un factor important de creștere economică și reducere a sărăciei, însă în multe țări acest sector este subperformant, în parte ca urmare a faptului că femeile, care contribuie mult la economia rurală, întâmpină constrângeri. Statele membre ar trebui să ia măsuri eficiente pentru a sprijini rolul esențial al femeilor în dezvoltarea și conservarea zonelor rurale.

(17)

PAC ar trebui să asigure în continuare securitatea alimentară, care ar trebui înțeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure și hrănitoare. Mai mult, PAC ar trebui să contribuie la îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii noilor exigențe societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la producția agricolă sustenabilă, la o alimentație mai sănătoasă, la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor. PAC ar trebui să promoveze în continuare producția cu caracteristici specifice și valoroase, ajutând în același timp fermierii să-și ajusteze proactiv producția în funcție de semnalele de pe piață și de exigențele consumatorilor.

(17)

PAC ar trebui să asigure în continuare securitatea alimentară, care ar trebui înțeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure , sănătoase și hrănitoare. Mai mult, PAC ar trebui să contribuie la îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii noilor exigențe societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la producția agricolă sustenabilă, la o alimentație mai sănătoasă , la o producție de calitate și o diferențiere calitativă , la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor. PAC ar trebui să promoveze în continuare producția sustenabilă cu caracteristici specifice și valoroase , cum ar fi sistemele agricole de mare valoare naturală , ajutând în același timp fermierii să-și ajusteze proactiv producția în funcție de semnalele de pe piață și de exigențele consumatorilor.

(17a)

În conformitate cu angajamentul lor privind Agenda 2030 și Acordul de la Paris, cu concluziile evaluării internaționale a cunoștințelor, științei și tehnologiei agricole pentru dezvoltare și cu recomandările raportorului special al Organizației Națiunilor Unite privind dreptul la hrană, Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să treacă la un sistem european durabil de alimentație și agricultură. Calea pentru tranziția respectivă ar trebui să se concentreze asupra promovării de practici agricole diversificate, sustenabile și reziliente, care contribuie la protejarea și punerea în valoare a resurselor naturale, la consolidarea ecosistemelor și la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, prin ajustarea producției zootehnice la capacitățile de încărcare ecologică, prin reducerea la minimum a dependenței de factorii de producție nesustenabili, inclusiv de energia bazată pe combustibili fosili, și prin îmbunătățirea progresivă a biodiversității și a calității solului.

(17b)

Deși planul de acțiune european „O singură sănătate” împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM) consideră că vaccinarea constituie o intervenție în materie de sănătate publică eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a combate rezistența la antimicrobiene, costurile relativ mai ridicate ale diagnosticării, ale alternativelor antimicrobiene și ale vaccinării în raport cu antibioticele convenționale constituie un obstacol în calea creșterii ratei de vaccinare a animalelor.

(17c)

Pentru a îndeplini obiectivele de mediu ale PAC, dar și cerințele societale în ceea ce privește creșterea siguranței alimentare, ar trebui promovată utilizarea produselor fertilizante cu niveluri foarte scăzute de metale grele.

(19a)

Pentru a asigura bunăstarea fermierilor și a familiilor acestora și ținând seama de faptul că stresul constituie o cauză majoră a accidentelor agricole, statele membre asigură sustenabilitatea socială a politicii prin menținerea la minimum a sarcinii administrative și de reglementare, permițând un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată a fermierilor și asigurând viabilitatea agriculturii în Uniune.

(21)

Având ca bază sistemul precedent al ecocondiționalității implementat până în 2020, sistemul noii condiționalități leagă primirea integrală a sprijinului PAC de respectarea de către beneficiari a standardelor de bază referitoare la mediu, schimbările climatice, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Standardele de bază cuprind, într-o formă simplificată, o listă de cerințe legale în materie de gestionare (SMR) și standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC). Aceste standarde de bază ar trebui să țină seama într-o mai mare măsură de provocările legate de mediu și climă și de noua componentă de mediu a arhitecturii PAC, atingând astfel nivelul superior de ambiție în ceea ce privește mediul și clima anunțat de Comisie în comunicarea sa privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” și în cadrul financiar multianual (CMF). Condiționalitatea are menirea de a contribui la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, printr-o sensibilizare mai puternică a beneficiarilor în legătură cu necesitatea respectării standardelor de bază. De asemenea, condiționalitatea vizează să ofere o contribuție pentru ca PAC să devină mai compatibilă cu așteptările societății, prin îmbunătățirea coerenței dintre politica agricolă comună și obiectivele privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Condiționalitatea ar trebui să fie o parte integrantă a componentei de mediu a arhitecturii PAC, ca element al nivelului de bază pe care se sprijină angajamente mai ambițioase în materie de mediu și climă, și ar trebui aplicată în mod exhaustiv în întreaga Uniune. În ceea ce privește fermierii care nu îndeplinesc cerințele respective, statele membre ar trebui să se asigure că se aplică sancțiuni proporționate, eficace și disuasive în conformitate cu [Regulamentul HZR].

(21)

Având ca bază sistemul precedent al ecocondiționalității implementat până în 2020, sistemul noii condiționalități leagă primirea integrală a sprijinului PAC de respectarea de către beneficiari a standardelor de bază referitoare la mediu, schimbările climatice, sănătatea publică, condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Standardele de bază cuprind, într-o formă simplificată, o listă de cerințe legale în materie de gestionare (SMR) și standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC). Aceste standarde de bază ar trebui să țină seama într-o mai mare măsură de provocările legate de mediu și climă și de noua componentă de mediu a arhitecturii PAC, atingând astfel nivelul superior de ambiție în ceea ce privește mediul și clima anunțat de Comisie în comunicarea sa privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” și în cadrul financiar multianual (CMF). În plus, este deosebit de important ca statele membre să ia măsuri relevante pentru a asigura că accesul angajatorilor la plățile directe este condiționat de respectarea condițiilor de muncă și de încadrare în muncă aplicabile și/sau a obligațiilor angajatorului care decurg din toate contractele colective relevante și din dreptul social și al muncii la nivel național și la nivelul Uniunii, printre altele în ceea ce privește conștientizarea condițiilor de angajare, remunerarea, timpul de lucru, sănătatea și siguranța, locuințele, egalitatea de gen, libertatea de circulație a lucrătorilor, egalitatea de tratament, detașarea lucrătorilor, condițiile de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, munca prin agent de muncă temporară, protecția socială și coordonarea securității sociale între statele membre.

(22)

Cadrul standardelor GAEC este menit a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, la soluționarea provocărilor legate de apă, la protejarea și calitatea solului și la protejarea și calitatea biodiversității. Cadrul trebuie îmbunătățit pentru a ține seama în special de practicile prevăzute pentru perioada de până în 2020 în cadrul înverzirii plăților directe, de atenuarea schimbărilor climatice și de necesitatea îmbunătățirii sustenabilității fermelor precum și, în special, de gestionarea substanțelor nutritive . Este recunoscut faptul că fiecare GAEC contribuie la îndeplinirea mai multor obiective. Pentru a implementa acest cadru, statele membre ar trebui să instituie câte un standard național pentru fiecare dintre standardele stabilite la nivelul Uniunii, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonei respective, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de condițiile agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structurile fermelor . De asemenea, statele membre pot defini , în plus, și alte standarde naționale legate de principalele obiective prevăzute în anexa III în vederea îmbunătățirii modului în care este realizat cadrul GAEC în ceea ce privește mediul și clima. Ca parte a cadrului GAEC, pentru a sprijini nu doar performanța agronomică a fermelor, ci și performanța lor de mediu, vor fi elaborate planuri de gestionare a nutrienților, cu ajutorul unui instrument electronic pentru sustenabilitatea fermelor pus la dispoziția fermierilor individuali de către statele membre. Acest instrument ar trebui să ofere sprijin pentru luarea deciziilor în cadrul fermelor, pe baza unui minimum de funcționalități privind gestionarea nutrienților. De asemenea, o interoperabilitate și o modularitate ridicate ar trebui să garanteze, de asemenea, posibilitatea adăugării altor aplicații electronice de e-guvernanță și pentru ferme. Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile în rândul fermierilor și în întreaga Uniune, Comisia poate oferi statelor membre sprijin în ceea ce privește atât proiectarea instrumentului, cât și stocarea datelor și serviciile de prelucrare necesare.

(22)

Cadrul standardelor GAEC este menit a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, la soluționarea provocărilor legate de apă, la protejarea și calitatea solului și la protejarea și calitatea biodiversității. Cadrul trebuie îmbunătățit pentru a ține seama în special de practicile prevăzute pentru perioada de până în 2020 în cadrul înverzirii plăților directe, de atenuarea schimbărilor climatice și de necesitatea îmbunătățirii sustenabilității fermelor. Este recunoscut faptul că fiecare GAEC contribuie la îndeplinirea mai multor obiective. Pentru a implementa acest cadru, statele membre ar trebui să instituie câte un standard național pentru fiecare dintre standardele stabilite la nivelul Uniunii, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonei respective, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de condițiile agricole existente, de caracteristicile agronomice ale diferitelor producții , de diferențele dintre culturile anuale , culturile permanente și alte producții specializate , de utilizarea terenurilor , de rotația culturilor, de practicile agricole locale și tradiționale și de structurile fermelor. De asemenea, statele membre pot defini practici echivalente sau sisteme de certificare care au efecte benefice asupra climei și asupra mediului, la un nivel echivalent sau superior în raport cu una sau mai multe practici în materie de GAEC.

(22a)

Pentru a combate declinul biodiversității la nivelul Uniunii, este esențial să se garanteze un nivel minim de zone și de elemente neproductive în cadrul condiționalității și al programelor ecologice în toate statele membre. În respectivul context, statele membre ar trebui să urmărească ca, în planurile lor strategice, să prevadă o suprafață de cel puțin 10 % elemente de peisaj benefice pentru biodiversitate. Acestea ar trebui să includă, printre altele, zone tampon, pârloage pe care se practică sau nu un sistem de rotație, garduri vii, arbori neproductivi, pereți de terasă și iazuri, toate fiind elemente care contribuie la consolidarea captării carbonului, la prevenirea eroziunii solului și a epuizării resurselor din sol, la filtrarea aerului și a apei, precum și la sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

(23)

SMR trebuie să fie implementate pe deplin de statele membre pentru a deveni operaționale la nivel de fermă și pentru a se asigura aplicarea unui tratament egal fermierilor. Pentru a se asigura consecvența normelor privind condiționalitatea din punctul de vedere al sporirii sustenabilității politicii, SMR ar trebui să includă principalele acte legislative ale Uniunii referitoare la mediu, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor a căror implementare la nivel național implică obligații precise pentru fermierii individuali, inclusiv obligații în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (11) și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) sau al Directivei 91/676/CEE a Consiliului (13). Pentru a se da curs declarației comune emise de Parlamentul European și de Consiliu și anexate la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14), dispozițiile relevante din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) și din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16) sunt incluse ca SMR în domeniul de aplicare al condiționalității, iar lista standardelor GAEC este adaptată în consecință.

(23)

SMR trebuie să fie implementate pe deplin de statele membre pentru a deveni operaționale la nivel de fermă și pentru a se asigura aplicarea unui tratament egal fermierilor. Pentru a se asigura consecvența normelor privind condiționalitatea din punctul de vedere al sporirii sustenabilității politicii, SMR ar trebui să includă principalele acte legislative ale Uniunii referitoare la mediu, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor a căror implementare la nivel național implică obligații precise pentru fermierii individuali, inclusiv obligații în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (11) și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) sau al Directivei 91/676/CEE a Consiliului (13). Pentru a se da curs declarației comune emise de Parlamentul European și de Consiliu și anexate la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14), dispozițiile relevante din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) (Directiva-cadru privind apa) și din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16) sunt incluse ca SMR în domeniul de aplicare al condiționalității, iar lista standardelor GAEC este adaptată în consecință.

(24)

Statele membre ar trebui să instituie servicii de consiliere agricolă menite a îmbunătăți gestionarea sustenabilă și performanța generală a exploatațiilor agricole și a întreprinderilor rurale, vizând aspectele economice, de mediu și sociale, și a identifica îmbunătățirile necesare în privința tuturor măsurilor luate la nivel de fermă prevăzute în planurile strategice PAC. Aceste servicii de consiliere agricolă ar trebui să îi ajute pe fermieri și pe alți beneficiari ai sprijinului PAC să devină mai conștienți în privința relației dintre gestionarea fermei și gestionarea terenurilor pe de o parte și anumite standarde, cerințe și informații, inclusiv referitoare la mediu și climă, pe de altă parte. Lista acestora din urmă include standarde aplicabile fermierilor și altor beneficiari ai PAC sau necesare acestora și prevăzute în planul strategic PAC, precum și standardele aferente legislației privind apa, utilizarea sustenabilă a pesticidelor și, totodată, inițiativele de combatere a rezistenței antimicrobiene și gestionarea riscurilor. Pentru a spori calitatea și eficacitatea consilierii, statele membre ar trebui să integreze consilieri în sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul furnizării de informații tehnologice și științifice la zi obținute prin cercetare și inovare.

(24)

Statele membre ar trebui să asigure servicii de consiliere agricolă de înaltă calitate menite a îmbunătăți gestionarea sustenabilă și performanța generală a exploatațiilor agricole și a întreprinderilor rurale, vizând aspectele economice, de mediu și sociale, și a identifica îmbunătățirile necesare în privința tuturor măsurilor luate la nivel de fermă prevăzute în planurile strategice PAC. Aceste servicii de consiliere agricolă ar trebui să îi ajute pe fermieri și pe alți beneficiari ai sprijinului PAC să devină mai conștienți în privința relației dintre gestionarea fermei și gestionarea terenurilor pe de o parte și anumite standarde, cerințe și informații, inclusiv referitoare la mediu și climă, pe de altă parte. Lista acestora din urmă include standarde aplicabile fermierilor și altor beneficiari ai PAC sau necesare acestora și prevăzute în planul strategic PAC, precum și standardele aferente legislației privind apa, utilizarea sustenabilă a pesticidelor și, totodată, inițiativele de combatere a rezistenței antimicrobiene și gestionarea riscurilor. Pentru a spori calitatea și eficacitatea consilierii, statele membre ar trebui să integreze consilieri în sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul furnizării de informații tehnologice și științifice la zi obținute prin cercetare și inovare. Orice inițiative ale Uniunii cu privire la serviciile de consiliere și sistemele de inovare ar trebui să se bazeze, ori de câte ori este posibil, pe cele existente la nivelul statelor membre.

(26)

Legislația Uniunii ar trebui să prevadă că statele membre, în propriile planuri strategice PAC, ar trebui să stabilească cerințe în ceea ce privește suprafața minimă pentru care se acordă plăți decuplate. Aceste cerințe ar trebui să țină seama de necesitatea de a se evita sarcina administrativă excesivă generată de gestionarea unui număr mare de plăți în cuantumuri mici și de a se asigura o contribuție eficace a sprijinului la îndeplinirea obiectivelor PAC la care contribuie plățile directe decuplate. În vederea garantării unui nivel minim de sprijin pentru venitul agricol pentru toți fermierii veritabili , precum și în scopul îndeplinirii obiectivului tratatului de a se asigura un nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, ar trebui stabilită o plată decuplată anuală bazată pe suprafață, ca tip de intervenție numit „sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității”. Pentru a se îmbunătăți direcționarea acestui sprijin, cuantumurile plăților pot fi diferențiate pe grupuri de teritorii pe baza condițiilor socioeconomice și/sau agronomice. Pentru a evita efectele disruptive asupra veniturilor fermierilor, statele membre pot decide să implementeze sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității în funcție de drepturile la plată. În acest caz, valoarea drepturilor la plată de dinaintea oricărei convergențe suplimentare ar trebui să fie proporțională cu valoarea lor astfel cum a fost stabilită în cadrul schemelor de plată de bază în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, ținând seama și de plățile pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu. Statele membre ar trebui să realizeze, de asemenea, o convergență sporită pentru a  continua să se îndepărteze progresiv de valorile istorice .

(26)

Legislația Uniunii ar trebui să prevadă că statele membre, în propriile planuri strategice PAC, ar trebui să stabilească cerințe în ceea ce privește suprafața minimă pentru care se acordă plăți decuplate. Aceste cerințe ar trebui să țină seama de necesitatea de a se evita sarcina administrativă excesivă generată de gestionarea unui număr mare de plăți în cuantumuri mici și de a se asigura o contribuție eficace a sprijinului la îndeplinirea obiectivelor PAC la care contribuie plățile directe decuplate. În vederea garantării unui nivel minim de sprijin pentru venitul agricol pentru toți fermierii activi , precum și în scopul îndeplinirii obiectivului tratatului de a se asigura un nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, ar trebui stabilită o plată decuplată anuală bazată pe suprafață, ca tip de intervenție numit „sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității”. Pentru a se îmbunătăți direcționarea acestui sprijin, cuantumurile plăților pot fi diferențiate pe grupuri de teritorii pe baza condițiilor socioeconomice , de mediu și/sau agronomice. Pentru a evita efectele disruptive asupra veniturilor fermierilor, statele membre pot decide să implementeze sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității în funcție de drepturile la plată. În acest caz, valoarea drepturilor la plată de dinaintea oricărei convergențe suplimentare ar trebui să fie proporțională cu valoarea lor astfel cum a fost stabilită în cadrul schemelor de plată de bază în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, ținând seama și de plățile pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu. Statele membre ar trebui să realizeze, de asemenea, o convergență sporită pentru a  realiza progresiv convergența deplină până în 2026 .

(26a)

Sprijinul pentru venit acordat prin intermediul PAC contribuie în mod semnificativ la stabilitatea și sustenabilitatea multor ferme mici și familiale din Europa, însă așteptările tot mai mari privind fermierii nu au fost dublate de o creștere a beneficiilor pecuniare. Ponderea globală a PAC în bugetul Uniunii este în scădere, în timp ce crizele de piață din acest sector și numărul tot mai mic de fermieri activi continuă să amenințe supraviețuirea sectorului. Modelul fermei familiale ar trebui să fie protejat ca obiectiv general al PAC și prin planurile strategice ale statelor membre, acordând atenția cuvenită rolului vital pe care îl joacă acest model în structura socială a vieții rurale și în asigurarea unui mod de viață pentru mulți locuitori din mediul rural. Fermele familiale contribuie la producția durabilă de alimente, la conservarea resurselor naturale, la nevoile de diversificare și la asigurarea securității alimentare. Fermierii cei mai afectați de imensa presiune a globalizării vor fi cei care practică modelul de fermă familială mică. O astfel de situație ar constitui un evident eșec în atingerea obiectivelor PAC și ar pune sub semnul întrebării nevoia de a susține PAC în viitor. Prin urmare, planurile strategice PAC ar trebui să urmărească, prin obiectivele lor specifice, protejarea respectivului model agricol.

(28)

Fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, deoarece au un rol vital în sprijinirea ocupării forței de muncă în mediul rural și contribuie la dezvoltarea teritorială. Pentru a se promova o distribuire mai echilibrată a sprijinului și pentru a se reduce sarcina administrativă pentru cei care beneficiază de sume mici, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a le oferi micilor fermieri posibilitatea înlocuirii celorlalte plăți directe cu acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri.

(28)

Fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, deoarece au un rol vital în sprijinirea ocupării forței de muncă în mediul rural și contribuie la dezvoltarea teritorială. Pentru a se promova o distribuire mai echilibrată a sprijinului și pentru a se reduce sarcina administrativă pentru cei care beneficiază de sume mici, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a le oferi micilor fermieri posibilitatea înlocuirii plăților directe cu acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri. Cu toate acestea, pentru a reduce într-o mai mare măsură sarcina administrativă, statele membre ar trebui să aibă competența de a include pentru început în mod automat anumiți fermieri în sistemul simplificat, oferindu-le posibilitatea de a se retrage din acesta într-o perioadă de timp determinată. În acord cu principiul proporționalității, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a stabili un sistem redus de controale privind condiționalitatea pentru micii fermieri care participă la sistemul simplificat.

(30a)

Agricultura ecologică se dezvoltă în multe state membre și are rezultate dovedite în ceea ce privește furnizarea de bunuri publice, conservarea serviciilor ecosistemice și a resurselor naturale, reducerea factorilor de producție, atragerea tinerilor fermieri și, în special, a femeilor, crearea de locuri de muncă, experimentarea de noi modele de afaceri, satisfacerea cerințelor societale și revitalizarea zonelor rurale. Cu toate acestea, creșterea cererii de produse agricole ecologice continuă să depășească creșterea producției. Statele membre ar trebui să se asigure că planurile strategice PAC includ obiective de creștere a ponderii terenurilor agricole gestionate ecologic, pentru a răspunde cererii crescânde de produse ecologice și pentru a dezvolta întregul lanț de aprovizionare ecologic. Statele membre pot finanța conversia către agricultura ecologică și menținerea acesteia fie prin măsuri de dezvoltare rurală, fie prin programe ecologice sau printr-o combinație a celor două, și ar trebui să se asigure că bugetele alocate corespund creșterii preconizate a producției ecologice.

(31)

PAC ar trebui să garanteze că statele membre sporesc nivelul de realizare în ceea ce privește mediul grație respectării nevoilor locale și a circumstanțelor reale ale fermierilor. În cadrul plăților directe din planurile strategice PAC, statele membre ar trebui să instituie programe ecologice voluntare pentru fermieri, care ar trebui să fie întru totul coordonate cu celelalte intervenții relevante. Aceste scheme ar trebui să fie definite de statele membre ca o plată acordată fie pentru stimularea și remunerarea furnizării de bunuri publice prin intermediul practicilor agricole benefice pentru mediu și climă, fie drept compensație pentru introducerea acestor practici. În ambele cazuri, aceste scheme ar trebui să vizeze sporirea performanței PAC în materie de mediu și climă și ar trebui, prin urmare, să fie concepute astfel încât să depășească cerințele obligatorii prevăzute deja de sistemul condiționalității. Statele membre pot decide să instituie programe ecologice pentru practicile agricole, cum ar fi gestionarea îmbunătățită a pajiștilor permanente și a elementelor de peisaj și agricultura ecologică. Aceste scheme pot include, de asemenea, „scheme de bază” care pot fi o condiție pentru asumarea unor angajamente mai ambițioase în materie de dezvoltare rurală.

(31)

PAC ar trebui să garanteze că statele membre sporesc nivelul de realizare în ceea ce privește mediul grație respectării nevoilor locale și a circumstanțelor reale ale fermierilor. În cadrul plăților directe din planurile strategice PAC, statele membre ar trebui să instituie , pe baza unei liste de practici agricole benefice pentru climă și mediu stabilite de Comisie, programe ecologice voluntare pentru fermieri, care ar trebui să fie întru totul coordonate cu celelalte intervenții relevante. Aceste scheme ar trebui să fie definite de statele membre ca o plată acordată fie pentru stimularea și remunerarea furnizării de bunuri publice prin intermediul practicilor agricole benefice pentru mediu și climă, ar trebui să vizeze sporirea performanței PAC în materie de mediu și climă și ar trebui, prin urmare, să fie concepute astfel încât să depășească cerințele obligatorii prevăzute deja de sistemul condiționalității. Statele membre ar trebui să rezerve pentru programe ecologice un anumit procent din alocarea plăților lor directe. Statele membre pot decide să instituie programe ecologice pentru a favoriza modele de producție benefice pentru mediu, în special creșterea animalelor în sistem extensiv, și pentru a promova practicile agricole de orice tip , cum ar fi gestionarea îmbunătățită a pajiștilor permanente și a elementelor de peisaj permanente, și să stabilească scheme de certificare de mediu, precum agricultura ecologică , producția integrată sau agricultura de conservare . Aceste scheme pot include, de asemenea, măsuri a căror natură este diferită de cea a angajamentelor de agromediu și climă în materie de dezvoltare rurală și măsuri de aceeași natură, cu statut de „scheme de bază”, care pot fi o condiție pentru asumarea unor angajamente mai ambițioase în materie de dezvoltare rurală.

(33)

Ar trebui asigurată conformitatea sprijinului cuplat pentru venit cu angajamentele internaționale ale Uniunii. Acestea includ, mai ales, cerințele Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Economică Europeană și Statele Unite ale Americii privind semințele oleaginoase în cadrul GATT  (17) , astfel cum sunt aplicabile ca urmare a modificărilor suprafeței de bază separate pentru plantele oleaginoase a UE survenite în urma schimbării alcătuirii UE. Comisia a trebui să aibă competența de a adopta acte de punere în aplicare în acest scop, și anume pentru stabilirea de norme detaliate în acest sens.

(35)

Tipurile de intervenții sectoriale sunt necesare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC și pentru consolidarea sinergiilor cu alte instrumente ale PAC. În armonie cu modelul de performanță, ar trebui elaborate la nivelul Uniunii cerințe minime referitoare la conținutul și obiectivele unor astfel de tipuri de intervenții sectoriale, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pentru a se evita condițiile de concurență inegale și neloiale. Statele membre ar trebui să justifice includerea lor în planurile lor strategice PAC și să asigure consecvența cu alte intervenții la nivel sectorial. Tipurile generale de intervenții care urmează a fi stabilite la nivelul Uniunii ar trebui să vizeze sectorul fructelor și legumelor, cel al vinului, cel al produselor apicole, cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă, cel al hameiului și celelalte produse care urmează a fi specificate , în cazul cărora se consideră că instituirea unor programe sectoriale va avea efecte benefice asupra îndeplinirii unora sau a tuturor obiectivelor generale și specifice ale PAC vizate de prezentul regulament.

(35)

Tipurile de intervenții sectoriale sunt necesare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC și pentru consolidarea sinergiilor cu alte instrumente ale PAC. În armonie cu modelul de performanță, ar trebui elaborate la nivelul Uniunii cerințe minime referitoare la conținutul și obiectivele unor astfel de tipuri de intervenții sectoriale, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pentru a se evita condițiile de concurență inegale și neloiale. Statele membre ar trebui să justifice includerea lor în planurile lor strategice PAC și să asigure consecvența cu alte intervenții la nivel sectorial. Tipurile generale de intervenții care urmează a fi stabilite la nivelul Uniunii ar trebui să vizeze sectorul fructelor și legumelor, cel al vinului, cel al produselor apicole, cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă, cel al hameiului și celelalte produse specificate la articolul 39 , în cazul cărora se consideră că instituirea unor programe sectoriale va avea efecte benefice asupra îndeplinirii unora sau a tuturor obiectivelor generale și specifice ale PAC vizate de prezentul regulament.

(35a)

Având în vedere creșterea alocării pentru sectorul apicol, ca recunoaștere a rolului important pe care îl joacă în conservarea biodiversității și a producției de alimente, este oportun să se majoreze și plafonul de cofinanțare a Uniunii și să se adauge noi măsuri eligibile menite să promoveze dezvoltarea sectorului.

(37)

În cazul intervențiilor de dezvoltare rurală, principiile sunt definite la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește cerințele de bază referitoare la aplicarea criteriilor de selecție de către statele membre. Totuși, statele membre ar trebui să aibă o amplă marjă de discreție pentru a defini condiții specifice în funcție de propriile nevoi. Tipurile de intervenții de dezvoltare rurală includ plățile pentru angajamentele în materie de mediu și climă și pentru alte angajamente în materie de gestionare pe care statele membre ar trebui să le sprijine pe întregile lor teritorii în conformitate cu propriile nevoi specifice naționale, regionale sau locale. Statele membre ar trebui să acorde plăți fermierilor și altor gestionari de terenuri care își asumă în mod voluntar angajamente în materie de gestionare care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și la protejarea și îmbunătățirea mediului, inclusiv a calității apei și a cantității de apă, a calității aerului, a solului, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și angajamente voluntare în cadrul Natura 2000, și sprijin pentru diversitatea genetică. Sprijinul din cadrul plăților pentru angajamentele în materie de gestionare poate fi acordat, de asemenea, sub forma unor abordări conduse la nivel local, integrate sau cooperative și a unor intervenții bazate pe rezultate.

(37)

În cazul intervențiilor de dezvoltare rurală, principiile sunt definite la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește cerințele de bază referitoare la aplicarea criteriilor de selecție de către statele membre. Totuși, statele membre ar trebui să aibă o amplă marjă de discreție pentru a defini condiții specifice în funcție de propriile nevoi. Tipurile de intervenții de dezvoltare rurală includ plățile pentru angajamentele în materie de mediu și climă și pentru alte angajamente în materie de gestionare pe care statele membre ar trebui să le sprijine pe întregile lor teritorii în conformitate cu propriile nevoi specifice naționale, regionale sau locale. Statele membre ar trebui să acorde plăți fermierilor , grupurilor de fermieri și altor gestionari de terenuri care își asumă în mod voluntar angajamente în materie de gestionare care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și la protejarea și îmbunătățirea mediului, inclusiv a calității apei și a cantității de apă, a calității aerului, a solului, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și angajamente voluntare în cadrul Natura 2000 și în zonele de mare valoare naturală și sprijin pentru diversitatea genetică. Sprijinul din cadrul plăților pentru angajamentele în materie de gestionare poate fi acordat, de asemenea, sub forma unor abordări conduse la nivel local, integrate , colective sau cooperative și a unor intervenții bazate pe rezultate.

(37a)

În vederea asigurării rezilienței ecosistemelor Uniunii și a promovării biodiversității, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde plăți pentru practici sustenabile agroecologice, pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru protejarea și îmbunătățirea resurselor genetice, în special prin metode tradiționale de reproducere.

(38)

Sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare poate include prime destinate agriculturii ecologice pentru conversia la terenuri ecologice și menținerea acestora, plăți pentru alte tipuri de intervenții de sprijin pentru sistemele de producție care respectă mediul, cum ar fi agroecologia, agricultura de conservare și producția integrată, servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, prime pentru păduri și pentru crearea de sisteme agrosilvice, bunăstarea animalelor, conservarea, utilizarea sustenabilă și dezvoltarea resurselor genetice. În funcție de propriile nevoi, statele membre pot elabora alte scheme în cadrul acestui tip de intervenții. Acest tip de plăți ar trebui să se acorde doar pentru costurile suplimentare și pierderile de venit rezultate din angajamentele care depășesc nivelul de bază al standardelor și cerințelor obligatorii prevăzute în dreptul Uniunii și în cel național, precum și condiționalitatea, astfel cum este prevăzută în planul strategic PAC. Angajamentele legate de acest tip de intervenții pot fi asumate pentru o perioadă anuală sau multianuală prestabilită și pot depăși șapte ani în cazuri în care acest lucru este justificat corespunzător.

(38)

Sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare include prime destinate agriculturii ecologice pentru conversia la terenuri ecologice și poate include prime pentru menținerea terenurilor ecologice; plăți pentru alte tipuri de intervenții de sprijin pentru sistemele de producție care respectă mediul, cum ar fi zonele de mare valoare naturală, agroecologia și producția integrată, servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, prime pentru păduri și pentru crearea de sisteme agrosilvice, protecția peisajelor agricole tradiționale, bunăstarea animalelor și sănătatea lor; conservarea, utilizarea sustenabilă și dezvoltarea resurselor genetice și biodiversitatea . În funcție de propriile nevoi, statele membre pot elabora alte scheme în cadrul acestui tip de intervenții și pot consolida măsurile de agromediu specifice sectorului apicol care există deja în anumite regiuni ale Uniunii și elabora măsuri suplimentare . Acest tip de plăți ar trebui să se acorde doar pentru costurile suplimentare , stimulentele financiare și pierderile de venit rezultate din angajamentele care depășesc nivelul de bază al standardelor și cerințelor obligatorii prevăzute în dreptul Uniunii și în cel național, precum și condiționalitatea, astfel cum este prevăzută în planul strategic PAC. Statele membre ar trebui să acorde beneficiarilor și stimulente financiare. Angajamentele legate de acest tip de intervenții pot fi asumate pentru o perioadă anuală sau multianuală prestabilită și pot depăși șapte ani în cazuri în care acest lucru este justificat corespunzător.

(39)

Măsurile forestiere ar trebui să contribuie la implementarea strategiei forestiere a Uniunii și să se bazeze pe programele silvicole naționale sau subnaționale ale statelor membre sau pe instrumente echivalente, care ar trebui să fie fondate pe angajamentele aferente Regulamentului privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia [Regulamentul LULUCF] și pe angajamentele asumate în cadrul Conferințelor Ministeriale privind Protecția Pădurilor din Europa. Intervențiile ar trebui să se bazeze pe planurile de gestionare a pădurilor sau pe instrumente echivalente și pot cuprinde dezvoltarea zonelor forestiere și gestionarea sustenabilă a pădurilor, inclusiv împădurirea terenurilor și crearea și regenerarea de sisteme agrosilvice, protejarea, refacerea și îmbunătățirea resurselor forestiere, ținând seama de nevoile de adaptare, investițiile pentru garantarea și îmbunătățirea conservării și rezilienței pădurilor și pentru garantarea și îmbunătățirea furnizării de servicii ecosistemice forestiere și de servicii climatice, precum și măsuri și investiții în sprijinul energiei din surse regenerabile și al bioeconomiei.

(39)

Măsurile forestiere ar trebui să contribuie la extinderea utilizării sistemelor agroforestiere și la implementarea strategiei forestiere a Uniunii și să se bazeze pe programele silvicole naționale sau subnaționale ale statelor membre sau pe instrumente echivalente, care ar trebui să fie fondate pe angajamentele aferente Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului și al Consiliului  (1a) și pe angajamentele asumate în cadrul Conferințelor Ministeriale privind Protecția Pădurilor din Europa. Intervențiile ar trebui să se bazeze pe planurile sustenabile de gestionare a pădurilor sau pe instrumente echivalente care asigură sechestrarea eficientă a carbonului atmosferic îmbunătățind biodiversitatea și pot cuprinde dezvoltarea zonelor forestiere și gestionarea sustenabilă a pădurilor, inclusiv împădurirea terenurilor , prevenirea incendiilor și crearea și regenerarea de sisteme agrosilvice, protejarea, refacerea și îmbunătățirea resurselor forestiere, ținând seama de nevoile de adaptare, investițiile pentru garantarea și îmbunătățirea conservării și rezilienței pădurilor și pentru garantarea și îmbunătățirea furnizării de servicii ecosistemice forestiere și de servicii climatice, precum și măsuri și investiții în sprijinul energiei din surse regenerabile și al bioeconomiei.

(40)

Pentru a asigura un venit echitabil și un sector agricol rezilient pe întregul teritoriu al Uniunii, statele membre pot acorda sprijin fermierilor din zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale și alte constrângeri specifice anumitor zone. În ceea ce privește plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, ar trebui să se aplice în continuare desemnarea din cadrul politicii de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Pentru ca PAC să genereze mai multă valoare adăugată la nivelul Uniunii în ceea ce privește mediul și să își consolideze sinergiile cu finanțarea investițiilor în natură și biodiversitate, este necesar să se mențină o măsură separată care să vizeze compensarea beneficiarilor pentru dezavantajele legate de implementarea Directivei Natura 2000 și a Directivei-cadru privind apa. Prin urmare, ar trebui să se acorde în continuare sprijin fermierilor și deținătorilor de păduri, pentru a-i ajuta să facă față dezavantajelor specifice care rezultă din punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE și a Directivei 92/43/CEE, și pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui să fie pus la dispoziția fermierilor un sprijin care să îi ajute să facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerințele specifice descrise în planurile strategice PAC care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că plățile acordate fermierilor nu duc la dubla finanțare prin suprapunerea cu schemele ecologice. În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a planurilor lor strategice PAC.

(40)

Pentru a asigura un venit echitabil și un sector agricol rezilient pe întregul teritoriu al Uniunii, statele membre pot acorda sprijin fermierilor din zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale și alte constrângeri specifice anumitor zone , inclusiv zonelor montane și regiunilor insulare . În ceea ce privește plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, ar trebui să se aplice în continuare desemnarea din cadrul politicii de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Pentru ca PAC să genereze mai multă valoare adăugată la nivelul Uniunii în ceea ce privește mediul și să își consolideze sinergiile cu finanțarea investițiilor în natură și biodiversitate, este necesar să se mențină o măsură separată care să vizeze compensarea beneficiarilor pentru dezavantajele legate de implementarea Natura 2000 stabilită prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului  (1a) și a Directivei-cadru privind apa. Prin urmare, ar trebui să se acorde în continuare sprijin fermierilor și deținătorilor de păduri, pentru a-i ajuta să facă față dezavantajelor specifice care rezultă din punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE și a Directivei 92/43/CEE, și pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui să fie pus la dispoziția fermierilor un sprijin care să îi ajute să facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerințele specifice descrise în planurile strategice PAC care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că plățile acordate fermierilor nu duc la dubla finanțare prin suprapunerea cu schemele ecologice , permițând totodată o flexibilitate suficientă în planurile strategice pentru a facilita complementaritatea dintre diferitele intervenții . În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a planurilor lor strategice PAC.

(41)

De asemenea, obiectivele PAC ar trebui urmărite prin sprijinirea investițiilor, atât a celor productive, cât și a celor neproductive, atât în cadrul fermei cât și în afara ei . Aceste investiții pot viza, printre altele, infrastructurile legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea la schimbările climatice a agriculturii și a silviculturii, inclusiv a accesului la terenurile fermelor și la cele forestiere, consolidarea și îmbunătățirea terenurilor, practicile agrosilvice și furnizarea energiei și a apei și economisirea acestora. Pentru o mai bună asigurare a consecvenței planurilor strategice PAC cu obiectivele Uniunii, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile între statele membre, în prezentul regulament a fost inclusă o listă negativă a domeniilor investiționale.

(41)

De asemenea, obiectivele PAC ar trebui urmărite prin sprijinirea investițiilor, atât a celor productive, cât și a celor neproductive, care vizează consolidarea rezistenței fermei . Aceste investiții pot viza, printre altele, infrastructurile legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea la schimbările climatice a agriculturii și a silviculturii, inclusiv a accesului la terenurile fermelor și la cele forestiere, consolidarea și îmbunătățirea terenurilor, practicile agrosilvice și furnizarea energiei și a apei și economisirea acestora. Pentru o mai bună asigurare a consecvenței planurilor strategice PAC cu obiectivele Uniunii, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile între statele membre, în prezentul regulament a fost inclusă o listă negativă a domeniilor investiționale.

(42)

Având în vedere necesitatea eliminării lacunelor în materie de investiții din sectorul agricol al Uniunii și pentru a se îmbunătăți accesul la instrumentele financiare pentru grupurile prioritare, în special pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri cu profiluri de risc mai ridicat, ar trebui să se încurajeze utilizarea garanției InvestEU și combinarea granturilor cu instrumente financiare. Deoarece utilizarea instrumentelor financiare în statele membre variază considerabil ca urmare a diferențelor în ceea ce privește accesul la finanțare, dezvoltarea sectorului bancar, prezența capitalului de risc, familiaritatea în rândul administrațiilor publice și potențiala gamă de beneficiari, statele membre ar trebui să prevadă în planurile strategice PAC ținte, beneficiari și condiții preferențiale adecvate și alte norme de eligibilitate posibile.

(42)

Având în vedere necesitatea eliminării lacunelor în materie de investiții din sectorul agricol al Uniunii și pentru a se îmbunătăți accesul la instrumentele financiare pentru grupurile prioritare, în special pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri cu profiluri de risc mai ridicat, ar trebui să se încurajeze o combinare a granturilor cu instrumente financiare. Deoarece utilizarea instrumentelor financiare în statele membre variază considerabil ca urmare a diferențelor în ceea ce privește accesul la finanțare, dezvoltarea sectorului bancar, prezența capitalului de risc, familiaritatea în rândul administrațiilor publice și potențiala gamă de beneficiari, statele membre ar trebui să prevadă în planurile strategice PAC ținte, beneficiari și condiții preferențiale adecvate și alte norme de eligibilitate posibile.

(43)

Tinerii fermieri și noii fermieri se confruntă în continuare cu bariere semnificative în ceea ce privește accesul la terenuri, prețurile ridicate și accesul la credite. Întreprinderile lor sunt mai puternic amenințate de volatilitatea prețurilor (atât ale factorilor de producție, cât și ale produselor), iar nevoile lor în ceea ce privește formarea profesională în materie de competențe antreprenoriale și de gestionare a riscurilor sunt mari. Așadar, este esențială continuarea sprijinului pentru înființarea de noi întreprinderi și de noi ferme. Statele membre ar trebui să prevadă o abordare strategică și să stabilească un set clar și coerent de intervenții pentru reînnoirea generațională în cadrul obiectivului specific dedicat acestui aspect. În acest scop, în propriile planuri strategice PAC, statele membre pot prevedea condiții preferențiale pentru instrumentele financiare pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri și ar trebui să includă în planurile lor strategice PAC rezervarea unei sume care să echivaleze cu cel puțin 2 % din pachetul financiar anual al plăților directe. Ar trebui să se stabilească o majorare a cuantumului maxim al ajutorului acordat pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru întreprinderile rurale nou înființate, până la 100 000  EUR, care poate fi accesat, de asemenea, prin sau în combinație cu forma de sprijin a instrumentului financiar.

(43)

Tinerii fermieri și noii fermieri se confruntă în continuare cu bariere semnificative în ceea ce privește accesul la terenuri, prețurile ridicate și accesul la credite. Întreprinderile lor sunt mai puternic amenințate de volatilitatea prețurilor (atât ale factorilor de producție, cât și ale produselor), iar nevoile lor în ceea ce privește formarea profesională în materie de competențe antreprenoriale , de prevenire și de gestionare a riscurilor sunt mari. Așadar, este esențială continuarea sprijinului pentru înființarea de noi întreprinderi și de noi ferme. Statele membre ar trebui să prevadă o abordare strategică și să stabilească un set clar și coerent de intervenții pentru reînnoirea generațională în cadrul obiectivului specific dedicat acestui aspect. În acest scop, în propriile planuri strategice PAC, statele membre pot prevedea condiții preferențiale privind instrumentele financiare pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri și ar trebui să includă în planurile lor strategice PAC rezervarea unei sume care să echivaleze cu cel puțin 2 % din pachetul financiar anual al plăților directe din cadrul primului pilon . Ar trebui să se stabilească o majorare a cuantumului maxim al ajutorului acordat pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru întreprinderile rurale nou înființate, până la 100 000  EUR, care poate fi accesat, de asemenea, prin sau în combinație cu forma de sprijin a instrumentului financiar.

(44)

Dată fiind necesitatea de a se asigura instrumente adecvate de gestionare a riscurilor, ar trebui menținute primele de asigurare și fondurile mutuale, finanțate de FEADR. Categoria fondurilor mutuale cuprinde atât fondurile legate de pierderile de producție, cât și instrumentele de stabilizare a veniturilor care sunt generale și specific sectoriale și care sunt legate de pierderile de venit.

(44)

Dată fiind necesitatea de a se asigura instrumente adecvate de gestionare a riscurilor, ar trebui menținute primele de asigurare și fondurile mutuale, finanțate de FEADR. Categoria fondurilor mutuale cuprinde atât fondurile legate de pierderile de producție, cât și instrumentele de stabilizare a veniturilor care sunt generale și specific sectoriale și care sunt legate de pierderile de venit. Pentru a adapta instrumentele de gestionare a riscurilor la provocările cu care se confruntă fermierii, în special schimbările climatice, este necesar să se integreze în gama instrumentelor PAC compensarea costurilor și a pierderilor suferite de fermier în legătură cu măsurile luate pentru combaterea bolilor animalelor și a dăunătorilor vegetali sau chiar a pierderilor suferite de fermierii care practică agricultura ecologică ca urmare a unei contaminări externe care nu se află în responsabilitatea lor. Este necesar totuși să se asigure compatibilitatea intervențiilor finanțate prin FEADR cu sistemele naționale de gestionare a riscurilor.

(45)

Sprijinul ar trebui să permită instituirea și implementarea cooperării între cel puțin două entități în vederea îndeplinirii obiectivelor PAC. Sprijinul poate viza toate aspectele unei astfel de cooperări, cum ar fi instituirea unor sisteme de calitate, acțiuni colective în domeniul mediului și în cel al climei, promovarea lanțurilor de aprovizionare scurte și a piețelor locale, proiectele-pilot, proiecte ale grupurilor operaționale cuprinse în proiectele de dezvoltare locală din cadrul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, satele inteligente, cluburile cumpărătorilor și cercurile utilajelor, parteneriatele între ferme, planurile de gestionare a pădurilor, rețelele și grupurile, agricultura socială, agricultura sprijinită de comunitate, acțiunile din sfera de aplicare a LEADER și instituirea de grupuri de producători și de organizații de producători, precum și de alte forme de cooperare considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale PAC.

(45)

Sprijinul ar trebui să permită instituirea și implementarea cooperării între cel puțin două entități în vederea îndeplinirii obiectivelor PAC. Sprijinul poate viza toate aspectele unei astfel de cooperări, cum ar fi instituirea , costurile de certificare, promovarea și menținerea unor sisteme de calitate, acțiuni colective în domeniul mediului și în cel al climei, promovarea lanțurilor de aprovizionare scurte și a piețelor locale, proiectele-pilot, proiecte ale grupurilor operaționale cuprinse în proiectele de dezvoltare locală din cadrul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, satele inteligente, cluburile cumpărătorilor și cercurile utilajelor, parteneriatele între ferme, planurile de gestionare a pădurilor, inclusiv agrosilvicultura; rețelele și grupurile, agricultura socială, agricultura sprijinită de comunitate, acțiunile din sfera de aplicare a LEADER și instituirea de grupuri de producători și de organizații de producători, inclusiv grupuri de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) , precum și de alte forme de cooperare considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale PAC. Pentru a încuraja reînnoirea intergenerațională, ar trebui să se aibă în vedere acordarea de sprijin specific fermierilor care doresc să își înceteze activitatea agricolă înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare și intenționează să își predea exploatația unui fermier colaborator mai tânăr.

(47)

FEGA ar trebui să continue să finanțeze tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și tipurile de intervenții sectoriale, iar FEADR ar trebui să continue să finanțeze tipurile de intervenții de dezvoltare rurală descrise în prezentul regulament. Normele privind gestiunea financiară a PAC ar trebui stabilite separat pentru cele două fonduri și pentru activitățile sprijinite de fiecare dintre ele, având în vedere că noul model de performanță acordă mai multă flexibilitate și subsidiaritate statelor membre pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele. Tipurile de intervenții în temeiul prezentului regulament ar trebui să vizeze perioada 1 ianuarie 2021 -31 decembrie 2027.

(47)

FEGA ar trebui să continue să finanțeze tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și tipurile de intervenții sectoriale, iar FEADR ar trebui să continue să finanțeze tipurile de intervenții de dezvoltare rurală descrise în prezentul regulament. Normele privind gestiunea financiară a PAC ar trebui stabilite separat pentru cele două fonduri și pentru activitățile sprijinite de fiecare dintre ele, având în vedere că noul model de performanță acordă mai multă flexibilitate și subsidiaritate statelor membre pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele. Tipurile de intervenții în temeiul prezentului regulament ar trebui să vizeze perioada 1 ianuarie 2022 -31 decembrie 2027.

(48)

Sprijinul pentru plățile directe acordat în temeiul planurilor strategice PAC ar trebui acordat în limita unor alocări naționale care urmează a fi stabilite în prezentul regulament. Aceste alocări naționale ar trebui să reflecte continuarea schimbărilor prin care alocările către statele membre cu cel mai redus nivel de sprijin per hectar sunt majorate treptat în vederea reducerii cu 50 % a discrepanței față de media de 90 % de la nivelul Uniunii. Pentru a se ține seama de mecanismul de reducere a plăților și de utilizarea rezultatului acestui mecanism în statul membru, ar trebui să se permită ca alocările financiare indicative anuale totale din planul strategic PAC al unui stat membru să depășească alocarea națională.

(48)

FEGA nu ar trebui să ofere sprijin activităților care ar provoca daune mediului sau care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de mediu și climă în conformitate cu principiile gestionării agricole durabile. Sprijinul pentru plățile directe acordat în temeiul planurilor strategice PAC ar trebui acordat în limita unor alocări naționale care urmează a fi stabilite în prezentul regulament. Aceste alocări naționale ar trebui să reflecte continuarea schimbărilor prin care alocările către statele membre cu cel mai redus nivel de sprijin per hectar sunt majorate treptat în vederea reducerii cu 50 % a discrepanței față de media de 90 % de la nivelul Uniunii. Pentru a se ține seama de mecanismul de reducere a plăților și de utilizarea rezultatului acestui mecanism în statul membru, ar trebui să se permită ca alocările financiare indicative anuale totale din planul strategic PAC al unui stat membru să depășească alocarea națională.

(49)

Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR, ar trebui stabilită o  singură rată de contribuție pentru sprijinul din FEADR în raport cu cheltuielile publice din statele membre. Pentru a se ține seama de importanța deosebită sau de natura anumitor tipuri de operațiuni, ar trebui stabilite rate specifice ale contribuției în legătură cu acestea. Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul de dezvoltare, de depărtare și de insularitate , ar trebui stabilită o rată adecvată a contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate , pentru regiunile ultraperiferice menționate în articolul 349 din TFUE și pentru insulele mici din Marea Egee .

(49)

Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR, ar trebui stabilită o rată generală de contribuție pentru sprijinul din FEADR în raport cu cheltuielile publice din statele membre. Pentru a se ține seama de importanța deosebită sau de natura anumitor tipuri de operațiuni, ar trebui stabilite rate specifice ale contribuției în legătură cu acestea. Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul de dezvoltare, de depărtare și de insularitate al regiunilor ultraperiferice menționate în articolul 349 din TFUE și al insulelor mici din Marea Egee , astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) , ar trebui stabilită o rată mai ridicată a contribuției FEADR pentru regiunile respective .

(49a)

Ar trebui stabilite criterii obiective pentru clasificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii în vederea obținerii unui sprijin din FEADR. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) . Ar trebui utilizate cele mai recente clasificări și date pentru a asigura un sprijin adecvat, în special pentru a trata problema regiunilor mai puțin dezvoltate și a discrepanțelor dintre regiuni în interiorul unui stat membru.

(50)

FEADR nu ar trebui să ofere sprijin pentru investiții care ar dăuna mediului. Așadar, este necesar ca prezentul regulament să prevadă o serie de reguli de excludere, precum și posibilitatea dezvoltării ulterioare a acestor garanții în actele delegate. Mai ales, FEADR nu ar trebui să finanțeze investițiile în irigații care nu contribuie la realizarea sau menținerea unei stări bune a corpului de apă în cauză sau a  corpurilor de apă în cauză și investițiile în împădurire care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de mediu și climă conforme cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor.

(50)

FEADR ar trebui să ofere sprijin în mod prioritar pentru investițiile care generează beneficii atât economice, cât și în domeniul mediului, fără a acorda sprijin, totodată, pentru investiții care ar dăuna mediului sau care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de climă, mediu, calitate a vieții animalelor și biodiversitate. Ar trebui să se pună accentul pe investițiile care generează beneficii atât economice, cât și ecologice . Așadar, este necesar ca prezentul regulament să prevadă o serie de reguli de excludere mai specifice , precum și posibilitatea dezvoltării ulterioare a acestor garanții în actele delegate. Mai ales, FEADR nu ar trebui să finanțeze investițiile în împădurire care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de mediu și climă conforme cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor. În plus, FEADR nu ar trebui să finanțeze investițiile în irigații care nu contribuie la realizarea sau la păstrarea unei stări bune a corpului sau a corpurilor de apă în cauză. Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile joacă un rol activ în ecologie și în gestionarea incendiilor forestiere în cadrul oricărei acțiuni de împădurire sau reîmpădurire și să consolideze rolul măsurilor preventive fără caracter obligatoriu și al gestionării utilizării terenurilor.

(51a)

Pentru a permite Uniunii să fie independentă față de importurile de proteine vegetale, PAC urmărește să promoveze, în coerență cu Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) (Directiva privind energia din surse regenerabile), utilizarea biocarburanților obținuți din produse oleaginoase derivate din culturile proteice.

(51b)

FEGA și FEADR nu ar trebui să acorde sprijin fermierilor ale căror activități includ creșterea taurilor pentru coride. Finanțarea acestora reprezintă o încălcare clară a Convenției europene pentru protecția animalelor domestice.

(52)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea combaterii schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale ca 25  % din cheltuielile bugetului UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor climatice. Se preconizează că acțiunile din cadrul PAC vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 40 % din pachetul financiar total al PAC. Acțiunile relevante vor fi identificate pe parcursul elaborării și implementării programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor relevante și al proceselor de revizuire.

(52)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea combaterii schimbărilor climatice și la eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale ca cel puțin 30  % din cheltuielile bugetului UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor climatice. Se preconizează că acțiunile din cadrul PAC ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice cu cel puțin 40 % din pachetul financiar total al PAC. Acțiunile relevante vor fi identificate pe parcursul elaborării și implementării programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor relevante și al proceselor de revizuire.

(54)

În scopul creșterii valorii adăugate a Uniunii și al menținerii unei piețe agricole interne funcționale, precum și în vederea îndeplinirii obiectivelor generale și specifice sus-menționate, statele membre nu ar trebui să ia decizii în conformitate cu prezentul regulament în mod izolat, ci în cadrul unui proces structurat care ar trebui să se materializeze într-un plan strategic PAC. Normele de sus în jos ale Uniunii ar trebui să prevadă obiectivele PAC specifice la nivelul întregii UE , principalele tipuri de intervenții, cadrul de performanță și structura de guvernanță. O astfel de distribuire a sarcinilor are menirea de a asigura corespondența deplină dintre resursele financiare investite și rezultatele obținute.

(54)

În scopul creșterii valorii adăugate a Uniunii și al menținerii unei piețe agricole interne funcționale, precum și în vederea îndeplinirii obiectivelor generale și specifice sus-menționate, statele membre nu ar trebui să ia decizii în conformitate cu prezentul regulament în mod izolat, ci în cadrul unui proces structurat care ar trebui să se materializeze într-un plan strategic PAC. Normele de sus în jos ale Uniunii ar trebui să prevadă obiectivele PAC specifice la nivelul întregii Uniuni , principalele tipuri de intervenții, cadrul de performanță și structura de guvernanță. O astfel de distribuire a sarcinilor are menirea de a asigura corespondența deplină dintre resursele financiare investite și rezultatele obținute.

(55)

Pentru a se garanta natura strategică clară a acestor planuri strategice PAC și pentru a se facilita legăturile cu alte politici ale Uniunii, și în special cu țintele naționale stabilite pe termen lung derivate din legislația Uniunii sau din acordurile internaționale, precum cele legate de schimbările climatice, de păduri, de biodiversitate și de apă, este oportun să existe un singur plan strategic în cadrul PAC per stat membru.

(55)

Pentru a se garanta natura strategică clară a acestor planuri strategice PAC și pentru a se facilita legăturile cu alte politici ale Uniunii, și în special cu țintele naționale stabilite pe termen lung derivate din legislația Uniunii sau din acordurile internaționale, precum cele legate de schimbările climatice, de păduri, de biodiversitate și de apă, este oportun să existe un singur plan strategic în cadrul PAC per stat membru. Având în vedere structura administrativă a statelor membre, planul strategic ar trebui să includă, dacă este cazul, intervenții regionalizate în materie de dezvoltare rurală.

(55a)

Este esențial ca planurile strategice PAC să dispună de un cadru clar, simplu și lipsit de ambiguitate pentru a se evita suprareglementarea politicii la nivel național, regional sau local.

(55b)

Noul model de performanță nu ar trebui să pună în discuție integritatea pieței interne sau natura în mod istoric europeană a PAC, care ar trebui să rămână o politică cu adevărat comună, garantând o abordare a Uniunii și condiții de concurență echitabile.

(55c)

În conformitate cu articolul 208 din TFUE, Uniunea și statele membre ar trebui să se asigure că obiectivele cooperării pentru dezvoltare sunt luate în considerare în toate intervențiile PAC și respectă dreptul la hrană, precum și dreptul la dezvoltare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că planurile strategice PAC contribuie, în cea mai mare măsură posibilă, la realizarea în timp util a obiectivelor stabilite în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și în Acordul de la Paris, precum și a obiectivelor Pactului verde european, a angajamentelor Uniunii în materie de mediu și climă și a legislației aplicabile adoptate de Parlamentul European și de Consiliu pe baza strategiei „de la fermă la consumator” și a Strategiei privind biodiversitatea.

(56)

În procesul de elaborare a propriilor planuri strategice PAC, statele membre ar trebui să își analizeze situațiile și nevoile specifice, să stabilească ținte legate de îndeplinirea obiectivelor PAC și să conceapă intervenții care să permită atingerea țintelor respective, toate acestea fiind adaptate la contextele naționale și regionale specifice, inclusiv la regiunile ultraperiferice în temeiul articolului 349 din TFUE. Acest proces ar trebui să promoveze o subsidiaritate sporită în interiorul unui cadru comun al Uniunii, dar în același timp ar trebui să se asigure respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor PAC. Așadar, este oportun să se prevadă norme privind structura și conținutul planurilor strategice PAC.

(56)

În procesul de elaborare a propriilor planuri strategice PAC, statele membre ar trebui să își analizeze situațiile și nevoile specifice, să stabilească ținte realiste, legate de îndeplinirea obiectivelor PAC, și să conceapă intervenții care să permită atingerea țintelor respective , oferind totodată certitudine beneficiarilor finali , toate acestea fiind adaptate la contextele naționale și regionale specifice, inclusiv la regiunile ultraperiferice în temeiul articolului 349 din TFUE. Acest proces ar trebui să promoveze o subsidiaritate sporită în interiorul unui cadru comun al Uniunii, dar în același timp ar trebui să se asigure respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor PAC. Așadar, este oportun să se prevadă norme privind structura și conținutul planurilor strategice PAC. Pentru a se garanta că stabilirea țintelor de către statele membre și conceperea intervențiilor sunt adecvate și maximizează contribuția la îndeplinirea obiectivelor PAC, asigurând totodată caracterul comunitar al politicii, este necesar ca strategia planurilor strategice PAC să se bazeze pe o analiză prealabilă a contextelor locale și pe o evaluare a nevoilor în raport cu obiectivele PAC. Este necesar să se garanteze participarea fermierilor si a organizațiilor de fermieri în cadrul planurilor strategice PAC.

(57)

Pentru a se garanta că stabilirea țintelor de către statele membre și conceperea intervențiilor sunt adecvate și maximizează contribuția la îndeplinirea obiectivelor PAC, este necesar ca strategia planurilor strategice PAC să se bazeze pe o analiză prealabilă a contextelor locale și pe o evaluare a nevoilor în raport cu obiectivele PAC.

(57)

De asemenea, este important ca planurile strategice PAC să reflecte în mod adecvat modificările condițiilor din statele membre, structurilor (interne și externe) și situației pieței și, prin urmare, să poată fi adaptate în timp pentru a reflecta respectivele modificări.

(58)

Planurile strategice PAC ar trebui să urmărească asigurarea unei coerențe sporite în rândul multiplelor instrumente ale PAC, deoarece ar trebui să cuprindă atât tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, cât și tipurile sectoriale de intervenții și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală. De asemenea, planurile strategice din cadrul PAC ar trebui să asigure și să demonstreze alinierea și adecvarea deciziilor luate de statele membre în raport cu prioritățile și obiectivele Uniunii. Așadar, este oportun ca planurile strategice din cadrul PAC să conțină o strategie de intervenție orientată spre rezultate, structurată în jurul obiectivelor specifice ale PAC, inclusiv al unor ținte cuantificate raportate la obiectivele respective. Este oportun ca aceste ținte să fie bazate pe indicatori de rezultat, altfel încât să poată fi monitorizate anual .

(58)

Planurile strategice PAC ar trebui să urmărească asigurarea unei coerențe sporite în rândul multiplelor instrumente ale PAC, deoarece ar trebui să cuprindă atât tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, cât și tipurile sectoriale de intervenții și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală. De asemenea, planurile strategice din cadrul PAC ar trebui să asigure și să demonstreze alinierea și adecvarea deciziilor luate de statele membre în raport cu prioritățile și obiectivele Uniunii. Așadar, este oportun ca planurile strategice din cadrul PAC să conțină o strategie de intervenție orientată spre rezultate, structurată în jurul obiectivelor specifice ale PAC, inclusiv al unor ținte cuantificate raportate la obiectivele respective. Este oportun ca aceste ținte să fie bazate pe indicatori de rezultat, altfel încât să poată fi monitorizate.

(58a)

Cantitatea și calitatea informațiilor disponibile în baza de cunoștințe existentă variază considerabil în scopul monitorizării obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 din prezentul regulament. Pentru anumite obiective specifice, în special pentru monitorizarea biodiversității, baza de cunoștințe este în prezent săracă sau insuficient adaptată scopului de a crea indicatori robuști de impact, cum ar fi cei legați de polenizatori și de biodiversitatea culturilor. Obiectivele specifice și indicatorii stabiliți pentru întreaga Uniune la articolul 6 și, respectiv, în anexa I ar trebui să se întemeieze pe o bază de cunoștințe și pe metodologii comune sau comparabile în toate statele membre. Comisia ar trebui să identifice domeniile în care există lacune în materie de cunoștințe sau în care baza de cunoștințe este insuficient adaptată în scopul monitorizării impactului PAC. Comisia ar trebui să utilizeze bugetul Uniunii pentru a oferi un răspuns comun în fața obstacolelor în materie de cunoștințe și de monitorizare legate de toate obiectivele și indicatorii specifici prevăzuți la articolul 6. Comisia ar trebui să elaboreze un raport privind acest aspect și să facă publice concluziile sale.

(59)

De asemenea, strategia ar trebui să evidențieze atât complementaritatea dintre instrumentele PAC, cât și complementaritatea cu celelalte politici ale Uniunii. Mai exact, fiecare plan strategic PAC ar trebui să țină seama , după caz, de legislația referitoare la mediu și climă, iar planurile naționale elaborate în conformitate cu legislația respectivă ar trebui descrise ca parte a analizei situației actuale („analiza SWOT”). Este oportună enumerarea instrumentelor legislative care ar trebui specificate în planurile strategice PAC.

(59)

De asemenea, strategia ar trebui să evidențieze atât complementaritatea dintre instrumentele PAC, cât și complementaritatea cu alte politici ale Uniunii , inclusiv coeziunea . Mai exact, fiecare plan strategic PAC ar trebui să țină seama de legislația referitoare la mediu și climă și de angajamentele Uniunii privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării , iar planurile naționale elaborate în conformitate cu legislația respectivă ar trebui descrise ca parte a analizei situației actuale („analiza SWOT”). Este oportună enumerarea instrumentelor legislative care ar trebui specificate în planurile strategice PAC.

(59a)

Dat fiind că schema de sprijin pentru venit joacă un rol major în garantarea viabilității economice a fermelor, este necesar să se țină seama de impactul social pe care PAC îl are asupra ofertei de locuri de muncă în zonele rurale. Din acest motiv, atunci când își elaborează planurile strategice, statele membre ar trebui să țină seama și de impactul în materie de ocupare a forței de muncă pe care o întreprindere îl va avea asupra unei anumite zone. Ar trebui privilegiate măsuri și activități care creează mai multe locuri de muncă atunci când se elaborează și se pun în aplicare instrumentele de politică respective.

(60)

Având în vedere că statele membre ar trebui să beneficieze de flexibilitate în ceea ce privește decizia de a delega nivelului regional o parte a implementării planului strategic PAC pe baza unui cadru național, este oportun ca planurile strategice PAC să conțină o descriere a interacțiunilor dintre intervențiile naționale și cele regionale, pentru a se facilita coordonarea dintre regiuni în abordarea provocărilor de la nivel național.

(60)

Având în vedere că statele membre ar trebui să beneficieze de flexibilitate în ceea ce privește decizia de a delega nivelului regional o parte a  conceperii și a implementării planului strategic PAC , prin intermediul programelor de intervenție în favoarea dezvoltării rurale în coerență cu cadrul național, este oportun ca planurile strategice PAC să conțină o descriere a interacțiunilor dintre intervențiile naționale și cele regionale, pentru a se facilita coordonarea dintre regiuni în abordarea provocărilor de la nivel național.

(68a)

Apa reprezintă un factor de producție esențial pentru agricultură. Prin urmare, miza pe care o constituie gestionarea apei este extrem de importantă și sunt necesare forme mai bune de gestionare a apei. În plus, schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra resurselor de apă, cu perioade de secetă mai frecvente și mai intense, dar și cu perioade de precipitații abundente. Stocarea apei toamna și iarna este o soluție firească. În plus, corpurile de apă contribuie la crearea unor medii favorabile unei biodiversități diversificate. De asemenea, ele permit conservarea solurilor vii și menținerea unor niveluri suficiente ale cursurilor de apă, ceea ce favorizează viața acvatică.

(69)

O autoritate de management ar trebui să răspundă de gestionarea și implementarea fiecărui plan strategic PAC. Sarcinile autorității de management ar trebui specificate în prezentul regulament. Autoritatea de management ar trebui să poată delega o parte din sarcinile sale , rămânând totodată responsabilă pentru eficiența și corectitudinea gestionării. Statele membre ar trebui să se asigure că, în gestionarea și implementarea planurilor strategice PAC, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu [Regulamentul (UE, Euratom) X] al Parlamentului European și al Consiliului [noul Regulament financiar] și cu Regulamentul (UE) X al Parlamentului European și al Consiliului [noul Regulament orizontal].

(69)

O autoritate de management ar trebui să răspundă de gestionarea și implementarea fiecărui plan strategic PAC. Totuși, în cazul regionalizării elementelor referitoare la politica de dezvoltare rurală, statele membre ar trebui să fie în măsură să înființeze autorități de management la nivel regional. Sarcinile autorităților de management ar trebui specificate în prezentul regulament. Autoritățile de management ar trebui să poată delega o parte din sarcinile lor , rămânând totodată responsabile pentru eficiența și corectitudinea gestionării. Statele membre ar trebui să se asigure că, în gestionarea și implementarea planurilor strategice PAC, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu [Regulamentul (UE, Euratom) X] al Parlamentului European și al Consiliului [noul Regulament financiar] și cu Regulamentul (UE) X al Parlamentului European și al Consiliului [noul Regulament orizontal].

(70)

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, Comisia este asistată în implementarea PAC de comitete formate din reprezentanți ai statelor membre. În scopul simplificării sistemului și al raționalizării poziției statelor membre, se înființează un singur comitet de monitorizare pentru implementarea prezentului regulament, prin fuzionarea Comitetului privind dezvoltarea rurală cu Comitetul de gestionare privind plățile directe, ambele instituite în cadrul perioadei de programare 2014-2020. Responsabilitatea de a asista statele membre în implementarea planurilor strategice PAC este partajată între autoritatea de management și acest comitet de monitorizare. De asemenea, Comisia ar trebui să fie asistată de „Comitetul privind politica agricolă comună”, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezentul regulament.

(70)

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, Comisia este asistată în implementarea PAC de comitete formate din reprezentanți ai statelor membre. În scopul simplificării sistemului și al raționalizării poziției statelor membre, se înființează un singur comitet de monitorizare pentru implementarea prezentului regulament, prin fuzionarea Comitetului privind dezvoltarea rurală cu Comitetul de gestionare privind plățile directe, ambele instituite în cadrul perioadei de programare 2014-2020. Responsabilitatea de a asista statele membre în implementarea planurilor strategice PAC este partajată între autoritatea de management și acest comitet de monitorizare. Totuși, în cazul regionalizării elementelor referitoare la politica de dezvoltare rurală, statele membre ar trebui să fie în măsură să înființeze comitete de monitorizare la nivel regional. De asemenea, Comisia ar trebui să fie asistată de „Comitetul privind politica agricolă comună”, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezentul regulament.

(71)

FEADR ar trebui să sprijine, prin intermediul asistenței tehnice, la inițiativa Comisiei, acțiunile legate de îndeplinirea sarcinilor menționate la [articolul 7 din HzR]. De asemenea, la inițiativa statelor membre poate să se acorde asistență tehnică în scopul îndeplinirii sarcinilor necesare pentru administrarea și implementarea eficace a sprijinului în legătură cu planul strategic PAC. O  sporire a asistenței tehnice la inițiativa statelor membre este disponibilă doar pentru Malta.

(71)

FEADR ar trebui să sprijine, prin intermediul asistenței tehnice, la inițiativa Comisiei, acțiunile legate de îndeplinirea sarcinilor menționate la [articolul 7 din HzR]. De asemenea, la inițiativa statelor membre poate să se acorde asistență tehnică în scopul îndeplinirii sarcinilor necesare pentru administrarea și implementarea eficace a sprijinului în legătură cu planul strategic PAC. O  creștere a asistenței tehnice la inițiativa statelor membre este disponibilă doar pentru Luxemburg și Malta.

(74)

Orientarea spre rezultate determinată de modelul de performanță necesită un cadru de performanță puternic, în special deoarece planurile strategice PAC ar contribui la îndeplinirea obiectivelor generale ample ale altor politici gestionate partajat. O politică bazată pe performanță implică o evaluare anuală și multianuală pe baza indicatorilor de realizare, rezultat și impact selectați, astfel cum sunt definiți în cadrul pentru monitorizarea și evaluarea performanței. În acest scop, ar trebui selectat un set limitat și bine orientat de indicatori care să reflecte cât se poate de fidel dacă intervenția sprijinită contribuie la îndeplinirea obiectivelor vizate. Indicatorii de rezultat și de realizare aferenți obiectivelor legate de climă și mediu pot include intervenții prevăzute în instrumentele naționale de planificare în domeniul mediului și în cel al climei înființate în temeiul legislației Uniunii.

(74)

Orientarea spre rezultate determinată de modelul de performanță necesită un cadru de performanță puternic, în special deoarece planurile strategice PAC ar contribui la îndeplinirea obiectivelor generale ample ale altor politici gestionate partajat. O politică bazată pe performanță implică evaluări pe baza indicatorilor de realizare, rezultat și impact selectați, astfel cum sunt definiți în cadrul pentru monitorizarea și evaluarea performanței. În acest scop, ar trebui selectat un set limitat și bine orientat de indicatori care să reflecte cât se poate de fidel dacă intervenția sprijinită contribuie la îndeplinirea obiectivelor vizate. Indicatorii de rezultat și de realizare aferenți obiectivelor legate de climă și mediu , cum ar fi calitatea apei și cantitatea de apă, ar trebui să includă intervenții prevăzute în instrumentele naționale de planificare în domeniul mediului și în cel al climei înființate în temeiul legislației Uniunii.

(75)

Ca parte a cadrului de monitorizare și evaluare a performanței, statele membre ar trebui să monitorizeze și să raporteze anual Comisiei progresele realizate. Informațiile furnizate de statele membre constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade de programare, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori.

(75)

Ca parte a cadrului de monitorizare și evaluare a performanței, statele membre ar trebui să monitorizeze progresele realizate. Informațiile furnizate de statele membre constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade de programare, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori.

(76)

Ar trebui să existe mecanisme care să acționeze pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în cazul în care implementarea planului strategic PAC deviază semnificativ de la țintele stabilite. Astfel, statele membre ar putea fi rugate să prezinte planuri de acțiune în cazul unei performanțe insuficiente semnificative și nejustificate. Această situație ar putea duce la suspendări și, în final, la reduceri ale fondurilor Uniunii dacă nu sunt obținute rezultatele planificate. Mai mult, se instituie un bonus de performanță generală, ca parte a mecanismului de stimulare bazat pe alocarea bonusului de performanță menit a încuraja buna performanță în materie de mediu și climă.

(76)

Ar trebui să existe mecanisme care să acționeze pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în cazul în care implementarea planului strategic PAC deviază semnificativ de la țintele stabilite. Astfel, statele membre ar putea fi rugate să prezinte planuri de acțiune în cazul unei performanțe insuficiente semnificative și nejustificate. Această situație ar putea duce la suspendări și, în final, la reduceri ale fondurilor Uniunii dacă nu sunt obținute rezultatele planificate.

(78a)

Evaluarea descrisă la articolul 106 ar trebui realizată pe baza obiectivelor cuantificate ale Strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei privind biodiversitatea.

(80a)

Acordurile comerciale semnate cu țări terțe în ceea ce privește sectorul agricol ar trebui să prevadă mecanisme și să conțină clauze de salvgardare pentru a garanta existența unor condiții de concurență echitabile între fermierii din Uniune și cei din afara ei, ca și pentru a proteja consumatorii.

(81)

Datele personale colectate în scopul aplicării oricărei dispoziții prevăzute în prezentul regulament ar trebui prelucrate într-un mod care să fie compatibil cu scopul respectiv. De asemenea, datele personale ar trebui anonimizate, agregate când sunt prelucrate în scopuri de monitorizare și evaluare și protejate în conformitate cu legislația Uniunii referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Regulamentul (CE) nr. 45 / 2001 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (20). Persoanele vizate ar trebui să fie informate cu privire la aceste prelucrări și la drepturile lor la protecția datelor.

(81)

Datele personale colectate în scopul aplicării oricărei dispoziții prevăzute în prezentul regulament ar trebui prelucrate într-un mod care să fie compatibil cu scopul respectiv. De asemenea, datele personale ar trebui anonimizate, agregate când sunt prelucrate în scopuri de monitorizare și evaluare și protejate în conformitate cu legislația Uniunii referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Regulamentul (UE) 2018 / 1725 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (20). Persoanele vizate ar trebui să fie informate cu privire la aceste prelucrări și la drepturile lor la protecția datelor.

(83)

În scopul protejării drepturilor fermierilor și al garantării securității juridice și a unei funcționări fără probleme, coerente și eficiente a tipurilor de intervenție sub formă de plăți directe, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în privința unor norme care să condiționeze acordarea plăților de utilizarea semințelor certificate de anumite soiuri de cânepă și în ceea ce privește procedura pentru determinarea soiurilor de cânepă și pentru verificarea conținutului lor de tetrahidrocanabinol, în privința unor norme referitoare la bunele condiții agricole și de mediu și la anumite elemente conexe în ceea ce privește cerințele de eligibilitate , precum și la conținutul declarației și cerințele pentru activarea drepturilor la plată, în privința unor norme suplimentare referitoare la programele ecologice, în privința unor măsuri menite a evita situația în care beneficiarii sprijinului cuplat pentru venit suferă din cauza unor dezechilibre structurale ale pieței dintr-un sector, inclusiv în privința deciziei ca sprijinul respectiv să fie plătit în continuare până în 2027 pe baza unităților de producție pentru care a fost acordat într-o perioadă de referință din trecut, în privința unor norme și condiții pentru autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul plății specifice pentru cultura de bumbac și în privința normelor referitoare la condițiile de acordare a plății respective.

(83)

În scopul protejării drepturilor fermierilor și al garantării securității juridice și a unei funcționări fără probleme, coerente și eficiente a tipurilor de intervenție sub formă de plăți directe, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în privința unor norme care să condiționeze acordarea plăților de utilizarea semințelor certificate de anumite soiuri de cânepă și în ceea ce privește procedura pentru determinarea soiurilor de cânepă și pentru verificarea conținutului lor de tetrahidrocanabinol; în privința unor norme referitoare la bunele condiții agricole și de mediu și la anumite elemente conexe în ceea ce privește cerințele de eligibilitate ; în privința stabilirii criteriilor pentru determinarea măsurilor echivalente și a cerințelor corespunzătoare aplicabile sistemelor naționale sau regionale de certificare; în privința stabilirii unui catalog de exemple de practici agricole benefice pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor; în privința unor măsuri menite a evita situația în care beneficiarii sprijinului cuplat pentru venit suferă din cauza unor dezechilibre structurale ale pieței dintr-un sector, inclusiv în privința deciziei ca sprijinul respectiv să fie plătit în continuare până în 2027 pe baza unităților de producție pentru care a fost acordat într-o perioadă de referință din trecut, în privința unor norme și condiții pentru autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul plății specifice pentru cultura de bumbac și în privința normelor referitoare la condițiile de acordare a plății respective.

(84)

În scopul garantării faptului că tipurile sectoriale de intervenții contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC și consolidează sinergiile cu alte instrumente PAC și în scopul asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața internă și al evitării concurenței inegale sau neloiale, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește criteriile pentru aprobarea organizațiilor interprofesionale și normele care reglementează situația în care o organizație interprofesională aprobată nu îndeplinește respectivele criterii și obligațiile producătorilor, în ceea ce privește normele privind funcționarea adecvată a tipurilor sectoriale de intervenții, baza de calculare a asistenței financiare din partea Uniunii, inclusiv perioadele de referință și calcularea valorii producției comercializate și nivelul maxim al asistenței financiare din partea Uniunii pentru retragerile de pe piață, în ceea ce privește normele privind fixarea unui plafon pentru cheltuielile cu replantarea plantațiilor viticole și normele în temeiul cărora producătorii trebuie să retragă subprodusele vitivinicole, precum și norme privind excepții de la această obligație pentru a se evita sarcina administrativă suplimentară și norme pentru certificarea voluntară a distileriilor. În special, pentru a se asigura utilizarea eficace și eficientă a fondurilor Uniunii pentru intervențiile din sectorul apiculturii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în privința unor cerințe suplimentare referitoare la obligația de notificare și a stabilirii unei contribuții minime a Uniunii la cheltuielile necesare pentru implementarea respectivelor tipuri de intervenții.

(84)

În scopul garantării faptului că tipurile sectoriale de intervenții contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC și consolidează sinergiile cu alte instrumente PAC și în scopul asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața internă și al evitării concurenței inegale sau neloiale, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește criteriile pentru aprobarea organizațiilor interprofesionale și normele care reglementează situația în care o organizație interprofesională aprobată nu îndeplinește respectivele criterii și obligațiile producătorilor, în ceea ce privește normele privind funcționarea adecvată a tipurilor sectoriale de intervenții, baza de calculare a asistenței financiare din partea Uniunii, inclusiv perioadele de referință și calcularea valorii producției comercializate și nivelul maxim al asistenței financiare din partea Uniunii pentru retragerile de pe piață, în ceea ce privește normele privind fixarea unui plafon pentru cheltuielile cu replantarea plantațiilor viticole; normele în temeiul cărora producătorii trebuie să retragă subprodusele vitivinicole, precum și norme privind excepții de la această obligație pentru a se evita sarcina administrativă suplimentară și norme pentru certificarea voluntară a distileriilor și norme privind cadrul de performanță, de monitorizare și de evaluare. Comisia ar trebui să aibă competența de a adopta acte delegate prin care să acorde derogări temporare de la normele de condiționalitate în cazul unor condiții deosebit de defavorabile, cum ar fi evenimente catastrofale sau epidemii. Comisia ar trebui să aibă și competența de a stabili practici echivalente pentru practicile agricole și de mediu și pentru sistemele naționale sau regionale de certificare de mediu . În special, pentru a se asigura utilizarea eficace și eficientă a fondurilor Uniunii pentru intervențiile din sectorul apiculturii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în privința unor cerințe suplimentare referitoare la obligația de notificare și a stabilirii unei contribuții minime a Uniunii la cheltuielile necesare pentru implementarea respectivelor tipuri de intervenții. În vederea elaborării planurilor strategice PAC, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte pentru a stabili un cod de conduită în ceea ce privește organizarea unui parteneriat între statul membru și autoritățile locale și regionale competente, precum și alți parteneri.

(85)

Pentru a se garanta securitatea juridică și faptul că intervențiile pentru dezvoltare rurală își îndeplinesc obiectivele, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare, pentru investiții și pentru cooperare .

(85)

Pentru a se garanta securitatea juridică și faptul că intervențiile pentru dezvoltare rurală își îndeplinesc obiectivele, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește completarea cuantumurilor minime și maxime de sprijin pentru anumite tipuri de intervenții .

(86)

În scopul modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește alocările statelor membre pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și în privința unor norme referitoare la conținutul planului strategic PAC .

(86)

În scopul modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește alocările statelor membre pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe.

(87)

În scopul asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea prezentului regulament și al evitării concurenței neloiale sau a discriminării între fermieri, ar trebui să se delege Comisiei competențe de executare privind stabilirea unor suprafețe de referință pentru sprijinul pentru plantele oleaginoase, norme referitoare la autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul plății specifice pentru cultura de bumbac și notificările conexe, calcularea reducerii în cazul în care suprafața cu bumbac eligibilă depășește suprafața de bază, asistența financiară din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor vitivinicole, defalcarea anuală per stat membru a cuantumului total al sprijinului din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală, norme referitoare la prezentarea elementelor care urmează a fi incluse în planurile strategice PAC, norme referitoare la procedura și limitele temporale pentru aprobarea planurilor strategice PAC și pentru prezentarea și aprobarea cererilor de modificare a planurilor strategice PAC, condițiile uniforme pentru aplicarea cerințelor în materie de informații și publicitate legate de posibilitățile oferite de planurile strategice PAC, norme referitoare la cadrul pentru monitorizarea și evaluarea performanței PAC, norme referitoare la prezentarea conținutului raportului anual privind performanța , norme referitoare la informațiile care trebuie trimise de statele membre în scopul evaluării performanței de către Comisie și norme referitoare la nevoile și sinergiile în materie de date între potențialele surse de date, precum și privind măsuri pentru asigurarea unei abordări consecvente pentru stabilirea atribuirii bonusului de performanță către statele membre . Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (22).

(87)

În scopul asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea prezentului regulament și al evitării concurenței neloiale sau a discriminării între fermieri, ar trebui să se delege Comisiei competențe de executare privind stabilirea unor suprafețe de referință pentru sprijinul pentru plantele oleaginoase, norme referitoare la autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul plății specifice pentru cultura de bumbac și notificările conexe, calcularea reducerii în cazul în care suprafața cu bumbac eligibilă depășește suprafața de bază, asistența financiară din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor vitivinicole, defalcarea anuală per stat membru a cuantumului total al sprijinului din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală, formularul armonizat pentru planurile strategice PAC, norme referitoare la procedura și limitele temporale pentru aprobarea planurilor strategice PAC și pentru prezentarea și aprobarea cererilor de modificare a planurilor strategice PAC, condițiile uniforme pentru aplicarea cerințelor în materie de informații și publicitate legate de posibilitățile oferite de planurile strategice PAC, norme referitoare la prezentarea conținutului raportului anual privind performanța. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (22).

(92a)

Regiunile insulare ale Uniunii se confruntă cu dificultăți specifice în desfășurarea de activități agricole și în dezvoltarea zonelor rurale. Ar trebui să se realizeze o evaluare a impactului PAC în aceste regiuni și să se analizeze idea extinderii măsurilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului la toate regiunile insulare ale Uniunii.

(93)

Pentru a se garanta continuitatea și securitatea juridică, dispozițiile speciale pentru Croația privind introducerea treptată a plăților directe și a plăților directe naționale complementare în cadrul mecanismului de introducere progresivă ar trebui să se aplice în continuare până la 1 ianuarie 2021 .

(93)

Pentru a se garanta continuitatea și securitatea juridică, dispozițiile speciale pentru Croația privind introducerea treptată a plăților directe și a plăților directe naționale complementare în cadrul mecanismului de introducere progresivă ar trebui să se aplice în continuare . Croația va avea dreptul la o sumă în conformitate cu Tratatul de aderare în 2022, inclusiv la un pachet financiar suplimentar destinat rezervei naționale pentru terenurile deminate din Croația, iar acest drept ar trebui inclus în calculul pachetului financiar național pentru 2022 .

(b)

privind tipurile de intervenții și cerințele comune cu ajutorul cărora statele membre trebuie să urmărească aceste obiective, precum și privind măsurile financiare conexe;

(b)

privind tipurile de intervenții și cerințele comune cu ajutorul cărora statele membre trebuie să urmărească aceste obiective prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile , precum și privind măsurile financiare conexe;

(c)

privind planurile strategice PAC care trebuie elaborate de statele membre, stabilirea țintelor, definirea intervențiilor și alocarea resurselor financiare, în conformitate cu obiectivele specifice și cu nevoile identificate;

(c)

privind planurile strategice PAC care trebuie elaborate de statele membre și, dacă este cazul, în colaborare cu regiunile lor , stabilirea țintelor, definirea intervențiilor și alocarea resurselor financiare, în conformitate cu obiectivele specifice și cu nevoile identificate și în concordanță cu piața internă ;

(a)

„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl dețin în temeiul legislației naționale, a cărei/cărui exploatație se situează în domeniul de aplicare teritorială al tratatelor definit la articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), coroborat cu articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și care desfășoară o activitate agricolă, astfel cum este definită de statele membre;

(a)

„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl dețin în temeiul legislației naționale, a cărei/cărui exploatație se situează în domeniul de aplicare teritorială al tratatelor definit la articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), coroborat cu articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și care desfășoară o activitate agricolă, conform bunelor practici agricole, astfel cum este definită de statele membre;

(ba)

„bunuri publice” înseamnă bunuri sau servicii care nu sunt remunerate de piață și care furnizează rezultate de mediu și societale superioare dispozițiilor legale în materie de mediu, climă și bunăstarea animalelor;

(bb)

„bunuri publice europene” înseamnă bunuri publice sau servicii care pot fi furnizate eficient numai la nivelul Uniunii printr-o intervenție menită să asigure coordonarea între statele membre și condiții de concurență echitabile pe piața agricolă a Uniunii. Bunurile publice europene includ, în special, conservarea apei, protecția biodiversității, protecția fertilității solului, protecția polenizatorilor și bunăstarea animalelor;

(e)

„fond mutual” înseamnă o schemă acreditată de statul membru în conformitate cu legislația sa națională pentru fermierii afiliați în scopul de a se asigura, prin care se acordă plăți compensatorii fermierilor afiliați care suferă pierderi economice.

(e)

„fond mutual” înseamnă o schemă acreditată de statul membru în conformitate cu legislația sa națională pentru fermierii afiliați în scopul de a se proteja împotriva riscurilor și a beneficia de plăți compensatorii în cazul unor pierderi economice sau al scăderii veniturilor;

(i)

un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectat(ă) în cadrul programelor în cauză;

(i)

un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectat(ă) în cadrul planului strategic în cauză;

(ii)

în contextul instrumentelor financiare, o contribuție a unui program la un instrument financiar și sprijinul financiar ulterior oferit destinatarilor finali de instrumentul financiar respectiv;

(ii)

în contextul instrumentelor financiare, o contribuție a unui plan strategic la un instrument financiar și sprijinul financiar ulterior oferit destinatarilor finali de instrumentul financiar respectiv;

(i)

un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică responsabil(ă) fie cu inițierea operațiunilor, fie cu inițierea și implementarea operațiunilor;

(i)

un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică, o persoană fizică sau un grup de persoane fizice sau juridice responsabil(ă) fie cu inițierea operațiunilor, fie cu inițierea și implementarea operațiunilor;

(ii)

în contextul schemelor de ajutoare de stat, organismul care primește ajutoarele;

(ii)

în contextul schemelor de ajutoare de stat, entitatea care primește ajutoarele;

(i)

„ținte” înseamnă valori convenite în prealabil care trebuie atinse la sfârșitul perioadei, în raport cu indicatori de rezultat incluși în cadrul unui obiectiv specific;

(i)

„ținte” înseamnă valori convenite în prealabil care trebuie atinse până la sfârșitul perioadei planului strategic PAC , în raport cu indicatori de rezultat incluși în cadrul unui obiectiv specific;

(j)

„obiective de etapă” înseamnă ținte intermediare de atins la un anumit moment în perioada planului strategic PAC, în raport cu indicatorii incluși în cadrul unui obiectiv specific.

(j)

„obiective de etapă” înseamnă ținte intermediare de atins de către un stat membru la un anumit moment în perioada planului strategic PAC pentru a asigura progresul oportun , în raport cu indicatorii de rezultat incluși în cadrul unui obiectiv specific.

(a)

„activitatea agricolă” trebuie definită astfel încât să includă atât producția produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE, inclusiv producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, cât și menținerea suprafeței agricole într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care depășesc metodele și utilajele agricole uzuale;

(a)

„activitatea agricolă” este definită astfel încât să includă atât producția produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE, inclusiv producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu de producție scurt , și cultivarea plantelor palustre , cât și menținerea suprafeței agricole într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care depășesc metodele și utilajele agricole uzuale , inclusiv în agrosilvicultură ;

(b)

„suprafața agricolă” trebuie definită astfel încât să fie formată din teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente. Termenii „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiști permanente” trebuie specificate mai în detaliu de statele membre în următorul cadru:

(b)

„suprafața agricolă” este definită astfel încât să includă teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente și sisteme agrosilvice. Elementele de peisaj sunt considerate ca făcând parte din suprafața agricolă . Termenii „teren arabil”, „culturi permanente”, „pajiști permanente” și „sisteme agrosilvice” trebuie specificați mai în detaliu de statele membre în următorul cadru:

(i)

„terenul arabil” este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă, și include suprafețe scoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolele 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului (28), cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (29), cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau cu articolul 65 din prezentul regulament;

(i)

„terenul arabil” este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă, acesta putând include o combinație de culturi cu arbori și/sau arbuști, formând sisteme agrosilvice cu culturi intercalate, și include suprafețe scoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolele 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului (28), cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (29), cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau cu articolul 65 din prezentul regulament;

(ii)

„culturi permanente” sunt culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente și fânețele permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt;

(ii)

„culturi permanente” sunt culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente și fânețele permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele , inclusiv în cazul în care acestea se află în recipiente pentru plante pe folie, dacă statul membru prevede astfel, și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt;

(iii)

„pajiști permanente și pășuni permanente” (denumite împreună „pajiști permanente”) sunt terenuri care nu sunt incluse în rotația de culturi a  exploatației timp de cel puțin cinci ani , fiind consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane). Aceste pajiști pot include alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, care sunt bune pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale;

(iii)

„pajiști permanente și pășuni permanente” (denumite împreună „pajiști permanente”) înseamnă terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotație a  culturilor din exploatație timp de cinci ani sau mai mult , precum și, dacă statele membre decid astfel, cele care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult; aceste pajiști pot include alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, care sunt bune pentru pășunat sau /și, dacă statele membre decid astfel, alte specii precum arbuștii și/sau arborii care produc hrană pentru animale , cu condiția ca iarba și alte plante furajere erbacee să rămână predominante. În cazul în care statele membre decid astfel, o rotație a culturilor este, de asemenea, modificarea speciilor de furaje verzi în cazul în care noua însămânțare constă într-un amestec de specii diferit față de însămânțarea anterioară.

(iiia)

„sisteme agroforestiere” înseamnă sisteme de utilizare a terenurilor în care arborii sunt crescuți pe aceleași terenuri pe care se practică și agricultura;

(iiib)

„pajiști temporare” înseamnă iarbă sau specii erbacee care cresc pe terenuri arabile (și anume în sistem de rotație) timp de mai puțin de cinci ani consecutivi sau de mai mult de cinci ani în cazul arăturilor și al reînsămânțărilor.

(c)

în scopul tipurilor de intervenții sub formă de plăți directe, „hectarul eligibil” este definit astfel încât să cuprindă orice suprafață agricolă a exploatației:

(c)

în scopul tipurilor de intervenții sub formă de plăți directe, „hectarul eligibil” este definit astfel încât să cuprindă orice suprafață agricolă a exploatației , inclusiv instalațiile tehnice mobile și staționare, în special drumurile agricole interne și adăpătorile, precum și baloturile de siloz și suprafețele reumidificate utilizate pentru paludicultură :

(i)

care, pe parcursul anului pentru care se solicită sprijin, este utilizată pentru o activitate agricolă sau, în cazul în care suprafața este folosită și pentru activități neagricole, este utilizată predominant pentru activități agricole și care se află la dispoziția fermierului. Dacă acest lucru este justificat corespunzător pe baza unor motive legate de mediu, hectarele eligibile pot include, de asemenea, anumite suprafețe utilizate pentru activități agricole doar din doi în doi ani.

(i)

care, pe parcursul anului pentru care se solicită sprijin, este utilizată pentru o activitate agricolă sau, în cazul în care suprafața este folosită și pentru activități neagricole, este utilizată predominant pentru activități agricole și care se află la dispoziția fermierului. Dacă acest lucru este justificat corespunzător pe baza unor motive legate de mediu , biodiversitate și climă , hectarele eligibile pot include, de asemenea, anumite suprafețe utilizate pentru activități agricole doar din trei în trei ani;

(ia)

care, dacă statele membre decid astfel, poate conține elemente de peisaj și elemente precum biotopurile, cum ar fi arborii, tufișurile, pâlcurile arbustive și zonele umede, cu condiția ca acestea să nu acopere mai mult de o treime din suprafața fiecărei parcele agricole, astfel cum este definită la articolul 63 alineatul (4) din Regulamentul (UE)…/… [Regulament orizontal];

(ii)

care a dat un drept la plată în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 2 din prezentul regulament sau în temeiul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață prevăzute în titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și care:

(ii)

orice suprafață agricolă a exploatației care a dat un drept la plată în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 2 din prezentul regulament sau în temeiul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață prevăzute în titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și care:

(d)

„fermierii veritabili” trebuie definiți astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor a căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice sau a căror activitate profesională principală nu este agricolă , însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. Definiția trebuie să permită să se stabilească , în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și/sau intrările în registre, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili .

(d)

„fermierii activi” se definesc astfel încât să se garanteze că se acordă sprijin numai persoanelor fizice sau juridice ori grupurilor de persoane fizice sau juridice care desfășoară activități agricole cel puțin la un nivel minim și care furnizează bunuri publice în conformitate cu obiectivele planului strategic PAC , însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități , în special fermierii cu fracțiune de normă, fermierii care practică agricultura de semisubzistență și agricultura de mare valoare naturală . În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune , cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiune, și, dacă este necesar, poate avea în vedere caracteristicile specifice ale regiunilor definite la articolul 349 din TFUE. Definiția garantează că nu se acordă niciun sprijin persoanelor fizice sau juridice sau grupurilor de persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement. Statele membre pot decide să adauge la această listă alte întreprinderi sau activități neagricole similare sau să retragă aceste adăugiri și pot exclude din această definiție persoanele fizice sau întreprinderile care efectuează prelucrarea la scară largă a produselor agricole , cu excepția grupurilor de fermieri, care sunt implicate în astfel de activități de prelucrare.

(e)

„tânărul fermier” trebuie definit astfel încât să includă:

(e)

„tânărul fermier” este definit astfel încât să includă o limită de vârstă de 40 de ani și :

(i)

o limită maximă de vârstă care nu poate depăși 40 de ani;

(iii)

formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare necesare .

(iii)

formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare.

(ea)

„noul fermier” este definit astfel încât să includă:

(a)

promovarea unui sector agricol inteligent , rezilient și diversificat care garantează securitatea alimentară;

(a)

promovarea unui sector agricol modern, competitiv , rezilient și diversificat care garantează securitatea alimentară pe termen lung, protejând, totodată, modelul de fermă familială ;

(b)

stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă;

(b)

sprijinirea și îmbunătățirea protecției mediului , a biodiversității și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția efectivă la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă;

(c)

consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale.

(c)

consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale , pentru a contribui la crearea și menținerea locurilor muncă, prin garantarea unui venit viabil pentru fermieri, urmărirea unui nivel de trai echitabil pentru întreaga populație agricolă și combaterea depopulării zonelor rurale, acordând o atenție deosebită regiunilor mai puțin populate și mai puțin dezvoltate, precum și la o dezvoltare teritorială echilibrată .

(a)

sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor și a rezilienței în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii securității alimentare;

(a)

garantarea unor venituri agricole viabile și a rezilienței sectorului agricol în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii securității alimentare și a diversității agricole pe termen lung, asigurând totodată produse alimentare sigure și de înaltă calitate la prețuri echitabile, cu scopul de a inversa tendința de diminuare a numărului de fermieri și de a asigura durabilitatea economică a producției agricole în Uniune ;

(b)

îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării;

(b)

îmbunătățirea orientării spre piață , pe piețele locale, naționale, europene, precum și pe piețele internaționale, inclusiv stabilizarea pieței, gestionarea riscurilor și a crizelor, și sporirea competitivității fermelor pe termen lung , a capacității de prelucrare și comercializare a produselor agricole, prin punerea unui accent mai puternic asupra diferențierii calității, cercetării, inovării, tehnologiei , transferului și schimbului de cunoștințe și digitalizării , precum și prin facilitarea accesului fermierilor la dinamica economiei circulare ;

(c)

îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric ;

(c)

îmbunătățirea poziției de negociere a fermierilor în cadrul lanțurilor valorice prin încurajarea formelor de asociere, a organizațiilor de producători și a negocierilor colective, precum și prin promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și creșterea gradului de transparență a pieței ;

(d)

contribuirea la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea ;

(d)

contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin consolidarea absorbanților de carbon, a stocării carbonului și a stocării în sectorul agricol și alimentar, precum și prin integrarea energiei sustenabile, asigurând, în același timp, securitatea alimentară, și la gestionarea sustenabilă și protecția pădurilor, în conformitate cu Acordul de la Paris;

(e)

promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul;

(e)

promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale, precum apa, solul și aerul , reducând, totodată, dependența de substanțe chimice, în scopul atingerii obiectivelor prevăzute în instrumentele legislative relevante și recompensând practicile și sistemele agricole care oferă beneficii multiple pentru mediu, inclusiv combaterea deșertificării ;

(f)

contribuirea la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

(f)

îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și contribuirea la oprirea și inversarea tendinței de pierdere a biodiversității , inclusiv prin protejarea florei și a faunei benefice și a speciilor de polenizatori, prin sprijinirea agrobiodiversității, a conservării naturii și a agrosilviculturii, precum și contribuirea la obținerea unei rezistențe naturale sporite, la restaurarea și conservarea solurilor, a corpurilor de apă, a habitatelor și a peisajelor și sprijinirea sistemelor agricole de mare valoare naturală ;

(g)

atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale;

(g)

atragerea și sprijinirea tinerilor fermieri , a noilor fermieri și promovarea participării femeilor în sectorul agricol, în special în zonele cele mai depopulate și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale; facilitarea formării profesionale și a experienței în întreaga Uniune, a dezvoltării durabile a întreprinderilor și a creării de locuri de muncă în zonele rurale;

(h)

promovarea ocupării forței de muncă, a  creșterii economice, a  incluziunii sociale și a  dezvoltării locale în zonele rurale , inclusiv a bioeconomiei și a  silviculturii sustenabile;

(h)

promovarea coeziunii sociale și teritoriale în zonele rurale, inclusiv prin crearea de locuri de muncă, creștere și investiții, incluziune socială, combaterea sărăciei rurale și prin dezvoltarea locală, inclusiv a  unor servicii locale de înaltă calitate pentru comunitățile rurale, cu accent pe zonele care se confruntă cu constrângeri naturale; promovarea unor condiții decente de viață, de muncă și economice; diversificarea activităților și a veniturilor, inclusiv a agroturismului, a bioeconomiei sustenabile, a economiei circulare, a protecției și gestionării durabile a pădurilor, asigurând, totodată, egalitatea de gen; promovarea egalității de șanse în zonele rurale prin măsuri specifice de sprijin și de recunoaștere a  muncii femeilor în agricultură, artizanat, turism și serviciile locale;

(i)

îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și sustenabile, la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor.

(i)

îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare , de înaltă calitate și sustenabile, agricultura cu consum redus de factori de producție, agricultura ecologică, reducerea risipei alimentare , combaterea rezistenței la antimicrobiene și îmbunătățirea sănătății și a calității vieții animalelor , precum și creșterea gradului de conștientizare a societății cu privire la importanța fermierilor și a zonelor rurale, contribuind, în același timp, la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru o dezvoltare durabilă .

(b)

indicatori de rezultat aferenți obiectivelor specifice în cauză și utilizați pentru stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor cuantificate în raport cu respectivele obiective specifice din planurile strategice PAC și pentru evaluarea progreselor realizate în direcția țintelor. Indicatorii aferenți obiectivelor legate de climă și mediu se pot referi la intervenții incluse în instrumentele naționale relevante de planificare în domeniul mediului și în cel al climei înființate în temeiul legislației Uniunii și enumerate în anexa XI;

(b)

indicatori de rezultat aferenți obiectivelor specifice în cauză și utilizați pentru stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor cuantificate în raport cu respectivele obiective specifice din planurile strategice PAC și pentru evaluarea progreselor realizate în direcția țintelor. Indicatorii aferenți obiectivelor legate de climă și mediu se pot referi la intervenții care contribuie la asumarea unor angajamente în temeiul legislației Uniunii și enumerate în anexa XI;

(c)

indicatori de impact aferenți obiectivelor prevăzute la articolul 5 și la articolul 6 alineatul (1) și utilizați în contextul planurilor strategice PAC și al PAC.

(c)

indicatori de impact aferenți obiectivelor prevăzute la articolul 5 și la articolul 6 alineatul (1) și utilizați în contextul planurilor strategice PAC , ținând seama de factori externi PAC.

(i)

contribuie la dezvoltarea unei agriculturi diversificate și sustenabile și a unor practici agroecologice reziliente, atât în Uniune, cât și în țările partenere;

(ii)

contribuie la menținerea diversității genetice a semințelor, a plantelor cultivate, a animalelor domestice și de crescătorie, precum și a speciilor sălbatice înrudite, atât în Uniune, cât și în țările partenere;