COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2019

COM(2019) 486 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2020

1Introducere

Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană 1 (programul de lucru) pentru 2020 identifică prioritățile pentru standardizarea europeană. Acesta stabilește obiectivele și politicile specifice pentru standardele europene și documentele de standardizare din perioada următoare și enumeră tipurile de acțiuni pe care Comisia intenționează să le întreprindă 2 . Aceste acțiuni privind standardizarea europeană sunt integrate în politicile Uniunii, cum ar fi piața unică și piața digitală, eficiența energetică și clima și comerțul internațional. Standardele sprijină aceste politici pentru a se asigura că produsele și serviciile europene sunt competitive la nivel mondial și reflectă cele mai avansate considerente de siguranță, securitate, sănătate și mediu.

Programul de lucru prezintă, de asemenea, acțiunile pe care Comisia intenționează să le inițieze în 2020 pentru a îmbunătăți guvernanța, incluziunea și impactul internațional al sistemului european de standardizare (SES).

Acest program nu are niciun impact bugetar peste nivelul deja stabilit în proiectul de buget pentru 2020.

2Priorități pentru standardizarea europeană

Standardele au un impact economic important, iar întreprinderile și consumatorii de pe piața unică le simt beneficiile în fiecare zi. Un sistem de standardizare funcțional ajută Europa să își păstreze avantajul primului venit și să țină pasul cu schimbările și oportunitățile create de evoluțiile pieței. În același timp, standardele garantează un nivel ridicat în ceea ce privește aspectele legate de siguranță, sănătate, consumatori și mediu pentru a-i proteja pe cetățenii europeni.

Standardele joacă un rol important prin faptul că oferă producătorilor o bază stabilă pentru investițiile în noile tehnologii și în digitalizarea proceselor de fabricație.

Această secțiune prezintă solicitările de elaborare și/sau revizuire a standardelor europene armonizate 3 în sprijinul legislației Uniunii și revizuiește prioritățile strategice mai largi ale Comisiei pentru standardizarea europeană. Comisia va monitoriza îndeaproape programele de lucru ale organizațiilor de standardizare europene pentru a se asigura că solicitările discutate mai jos sunt elaborate în mod corespunzător și că prioritățile strategice ale Comisiei sunt luate în considerare.

2.1Standarde europene armonizate în sprijinul legislației UE

Sistemul european de standardizare se bazează pe un parteneriat public-privat între Comisie și comunitatea de standardizare. Caracterul său unic constă în utilizarea unor standarde europene armonizate. Aceste standarde sunt elaborate (sau revizuite, după caz) pe baza unei cereri a Comisiei de aplicare a legislației de armonizare a Uniunii 4 . Atunci când sunt adoptate, standardele devin parte a legislației Uniunii și, când sunt utilizate, ele oferă producătorilor de pe piața unică prezumția conform căreia produsele lor sunt în conformitate cu cerințele legislației Uniunii.

Acest lucru oferă utilizatorilor de standarde armonizate stabilitate și o securitate juridică importante. În acest mod se reduc costurile pentru producători, ceea ce, la rândul său, este important pentru investitori și li se permite întreprinderilor mici și mijlocii să introducă pe piață produse conforme cu legislația Uniunii, fără costuri suplimentare. Aceasta sporește, de asemenea, responsabilitatea publică a autorităților de reglementare, care trebuie să supravegheze în mod corespunzător standardele armonizate. În 2020, Comisia intenționează să solicite elaborarea și/sau revizuirea standardelor armonizate care sprijină legislația UE în mai multe domenii-cheie, cum ar fi protecția mediului și piața unică a bunurilor.

Comisia va solicita elaborarea unor standarde pentru reciclarea și reutilizarea uneltelor de pescuit din plastic 5 . Aceste standarde armonizate vor sprijini punerea în aplicare a Directivei 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

În conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) 2017/1369 privind etichetarea energetică și ale Directivei 2009/125/CE privind cerințele în materie de proiectare ecologică, Comisia va propune elaborarea unor standarde pentru măsurarea performanței energetice a motoarelor electrice, a mașinilor de spălat rufe cu încălzire cu apă și a mașinilor de spălat și uscat rufe de uz casnic. Aceste standarde vor sprijini punerea în aplicare a actelor juridice 6 legate de categoriile specifice de produse.

Una dintre inițiativele-cheie în acest context va fi actualizarea de către organizațiile europene de standardizare a standardelor armonizate actuale, actualizare pe care Comisia intenționează să o solicite pentru a reflecta cerințele Directivei 2013/29/UE privind articolele pirotehnice și cele mai recente evoluții tehnologice 7 . Această actualizare va spori siguranța articolelor pirotehnice și calitatea evaluărilor conformității acestor articole prin alinierea standardelor existente în acest domeniu la cerințele legislative și de siguranță actuale și la cele mai recente tehnologii.

În domeniul medical, în conformitate cu cerințele standardului de securitate de bază, Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului, Comisia intenționează să solicite standarde armonizate pentru proiectarea, fabricarea, instalarea, utilizarea și verificarea performanței dispozitivelor de etalonare a radionuclizilor 8 . Aceste standarde vor îmbunătăți procesul de optimizare a dozei prin verificarea activității administrate la pacienții care utilizează dispozitive de etalonare a radionuclizilor.

În plus, Comisia intenționează să solicite organizațiilor de standardizare europene să revizuiască standardele armonizate utilizate în sprijinul Directivei 2014/34/UE privind echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, pentru a reflecta actualizările tehnologice 9 .

Regulamentul (UE) nr. 2019/1009 privind îngrășămintele, adoptat recent, își extinde domeniul de aplicare de la îngrășămintele produse pe bază de materii anorganice obținute prin extracție sau prin procedee chimice la îngrășăminte obținute din materii reciclate sau organice. Armonizarea metodelor de testare analitice pentru verificarea conformității produselor fertilizante din materiile prime secundare va permite utilizarea unor practici comune de inspecție și testare pentru conformitatea cu cerințele legale, facilitând schimburile comerciale în cadrul pieței unice 10 .

În contextul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, Comisia intenționează să solicite organizațiilor europene de standardizare dezvoltarea limitelor de migrare a substanțelor restricționate (hidrocarburi aromatice policiclice) din materiale plastice și din cauciuc utilizate în produsele de consum 11 .

Este necesar un limbaj tehnic comun pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului de armonizare creat prin Regulamentul (UE) nr. 305/2011 privind produsele pentru construcții sau prin intermediul acestuia. Comisia intenționează să solicite elaborarea unei serii de standarde în acest sens 12 .

Având în vedere impactul organismelor de conformitate pe piața internă și, în special, asupra IMM-urilor, este important să se asigure că acreditarea și evaluarea conformității se realizează cu aceeași strictețe în toate statele membre. Prin urmare, Comisia va solicita elaborarea unor standarde armonizate 13 în sprijinul Regulamentului (CE) nr. 765/2008 privind acreditarea și al Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind supravegherea pieței.

Nu în ultimul rând, vor fi necesare standarde armonizate pentru a sprijini respectarea cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor prevăzute în Directiva (UE) 2019/882 14 . Aceste standarde vor contribui la armonizarea abordărilor pe care producătorii și furnizorii de servicii le utilizează în prezent pentru a respecta cerințele atunci când produc/furnizează produse și servicii cu caracteristici de accesibilitate specifice, permițând astfel persoanelor cu handicap să aibă un acces mai bun la produse și servicii pe piața internă.

2.2Priorități strategice pentru sistemul european de standardizare

Comisia intenționează să își continue cooperarea cu partenerii săi în cadrul sistemului european de standardizare în domenii importante din punct de vedere strategic, pentru a se asigura că standardele elaborate sprijină prioritățile sale generale de politică pentru o piață unică pe deplin funcțională.

Inteligența artificială (IA) va avea un impact amplu asupra economiei și a întregii societăți. În 2018, Comisia a recunoscut importanța IA pentru piața unică în comunicarea sa intitulată „Inteligența artificială pentru Europa” 15 . Comunicarea stabilește o inițiativă europeană privind IA ca parte a pieței unice digitale și subliniază importanța acesteia pentru industriile Uniunii pe piața mondială competitivă. Standardizarea contribuie la abordarea provocărilor pe care le aduce această tehnologie esențială, în special în ceea ce privește siguranța, răspunderea și considerentele etice. Elaborarea unor standarde care să reflecte perspectiva europeană pentru funcționarea sistemelor bazate pe IA ar trebui să reprezinte o prioritate importantă pentru organizațiile europene de standardizare.

Standardizarea este importantă pentru dezvoltarea internetului obiectelor, deoarece securitatea, siguranța, fiabilitatea și interoperabilitatea sunt esențiale într-o lume care se axează pe utilizarea dispozitivelor inteligente. Prin urmare, organizațiile de standardizare europene ar trebui să se concentreze pe elaborarea de standarde pentru consolidarea protocoalelor de securitate, pentru a anticipa și a reduce atacurile cibernetice și pentru a asigura interoperabilitatea diferitelor rețele bazate pe internetul obiectelor.

Protejarea tehnologiilor împotriva amenințărilor cibernetice prin securitatea cibernetică este o condiție prealabilă pentru ca acestea să poată fi puse în aplicare și utilizate. Acest lucru este important din motive de protecție a vieții private, dar și din cauza protecției infrastructurii europene critice, cum ar fi instalațiile de producere a energiei și rețelele de transport și telecomunicații. „Actul privind securitatea cibernetică al UE” 16 instituie un cadru european de certificare de securitate cibernetică pentru produsele, serviciile și procesele TIC. Standardizarea joacă un rol important în noul cadru. Prin urmare, Comisia așteaptă o cooperare strânsă în materie de securitate cibernetică între organizațiile europene de standardizare și Agenția UE pentru securitate cibernetică, ENISA 17 , pentru a contribui la finalizarea pieței unice europene, pentru a răspunde la evoluția rapidă a vieții private și pentru a ridica nivelul de securitate cibernetică în UE în general.

18 Comisia a adoptat o recomandare privind un „format european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate” . Recomandarea sprijină transformarea digitală a asistenței medicale în UE prin încercarea de a debloca fluxul de date medicale la nivel transfrontalier și prin sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a se asigura că persoanele pot avea acces la datele lor medicale și le pot partaja în condiții de siguranță, oriunde s-ar afla în UE. Această tehnologie le va permite cetățenilor să aibă acces rapid la datele lor medicale și să le partajeze cu profesioniștii din domeniul sănătății, de exemplu, atunci când consultă un medic specialist sau beneficiază de un tratament de urgență în altă țară din UE.

Organizațiile de standardizare europene ar trebui să sprijine punerea în aplicare a formatului recomandat pentru schimbul de fișe medicale electronice europene prin dezvoltarea unor standarde de ultimă oră pentru a proteja datele medicale și pentru a asigura securitatea rețelelor și a sistemelor informatice pe care se bazează astfel de sisteme electronice de înregistrare a sănătății. Acest lucru va contribui la evitarea încălcărilor securității datelor și la reducerea la minimum a riscurilor de incidente de securitate.

Comunicarea intitulată „Pe calea mobilității automatizate: O strategie a UE pentru mobilitatea viitorului” 19 a fost adoptată în 2018, subliniind faptul că mobilitatea conectată și automatizată este de natură să transforme modul în care se deplasează oamenii și modul în care vehiculele sunt utilizate, vândute și deținute. De asemenea, aceasta va oferi acces la noi domenii de dezvoltare pentru întreprinderi și va deschide calea pentru noi servicii de mobilitate pe o piață a energiei în schimbare. Succesul unei astfel de tranziții în materie de mobilitate depinde de performanța, accesibilitatea și sustenabilitatea noului sistem. Rolul standardizării este de a sprijini interoperabilitatea și interconectivitatea dintre diferite subsisteme, și anume sistemele vehiculelor, sistemele rutiere și sistemele energetice. Organizațiile de standardizare europene ar trebui să colaboreze îndeaproape cu industria autovehiculelor, cu furnizorii de energie și cu sectorul TIC pentru a elabora standarde legate de interoperabilitatea sistemelor de cooperare care acoperă toate clasele de vehicule, la nivel transfrontalier și pentru toate mărcile, iar sprijinirea standardizării protocoalelor de comunicare pentru circulația în convoi a camioanelor de mărci diferite este deosebit de importantă.

În mod similar, elaborarea standardelor pentru digitalizare, automatizare și securitatea cibernetică este esențială pentru sectorul feroviar. Astfel de standarde 20 vor facilita integrarea diferitelor subsisteme feroviare într-un sistem de transport multimodal și vor securiza punctele sau componentele sale slabe potențiale împotriva accesului neautorizat.

Industria siderurgică a realizat reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră în deceniile trecute, prin îmbunătățirea eficienței energetice și implementarea de noi tehnologii. Cu toate acestea, procesele actuale și-au atins limitele și este necesar să se dezvolte noi tehnologii pentru a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a atinge obiectivele cadrului 2030 privind clima și energia și ale strategiei pe termen lung pentru 2050. Luarea în considerare în mod corespunzător a standardelor în etapa de cercetare a noilor procese de producție inovatoare va contribui la asigurarea unei tranziții fără probleme către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, standardele europene pot sprijini o implementare armonizată a tehnologiilor inovatoare de producere a oțelului pe piața unică.

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) 21 are ca scop sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii. Acesta este un program-pilot al Fondului european de apărare (FED), care va oferi stimulente financiare pentru ca statele membre să se implice în activități comune de cercetare privind echipamentele și tehnologiile de apărare din UE în următorul cadru financiar multianual (2021-2027). În cadrul Planului de acțiune european în domeniul apărării, EDIDP este menit să ofere industriei europene de apărare sprijin financiar în faza de dezvoltare a unor noi produse și tehnologii în anumite domenii. Programul de lucru al EDIDP pentru perioada 2020-2021 a fost adoptat la 19 martie 2019, iar cererile de propuneri pentru 2019 au fost publicate la 4 aprilie 2019. O cooperare sporită între statele membre în materie de apărare creează economii de scară prin reducerea costurilor de producție și de achiziționare a materialului militar. Standardele ar trebui să sprijine această cooperare, oferind o nomenclatură comună pentru proiectarea, dezvoltarea și achiziția materialelor relevante.

3Cooperarea internațională

Reuniunea din iulie 2018 dintre președinții Juncker și Trump și Declarația comună care a rezultat din aceasta 22 , unde se menționează explicit cooperarea privind standardele ca o prioritate pentru intensificarea schimburilor comerciale și a creșterii în ambele regiuni, a dus la înființarea unui grup de lucru executiv UE-SUA (EWG), în cadrul căruia cooperarea în materie de standardizare se numără printre subiectele prioritare discutate.

Cea de-a 21-a reuniune la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019 23 a dat un nou impuls relațiilor dintre cei doi parteneri comerciali. Standardizarea este în prezent monitorizată îndeaproape ca un indicator-cheie pentru deschiderea pieței Chinei, în special în ceea ce privește accesul societăților/filialelor din UE la procesele de standardizare din China și rata de adoptare a standardelor internaționale de către China. Pentru a promova în mod mai eficient standardele europene, va fi elaborată o cartografiere sistematică a peisajului standardizării chineze. În acest context, Grupul de lucru UE-China privind „Standardizarea” reprezintă o platformă importantă de dialog și cooperare.

Standardizarea reprezintă întotdeauna o parte esențială a capitolului privind barierele tehnice în calea comerțului (TBT) al oricărui acord de liber schimb (ALS) negociat și va rămâne astfel și în viitor. Acordul de liber schimb dintre UE și Singapore va intra în vigoare la începutul anului 2020, iar negocierile privind ALS cu Australia, Noua Zeelandă, Indonezia și Mercosur vor continua, subliniind deschiderea UE față de arena mondială în eforturile sale de a stimula competitivitatea, locurile de muncă și creșterea economică la nivel european.

4Parteneriatele public-privat

4.1Guvernanța

Prioritatea Comisiei este furnizarea în timp util a unor standarde de înaltă calitate. În această privință, standardele armonizate ar trebui să beneficieze de o atenție deosebită pentru a respecta jurisprudența recentă a Curții de Justiție. Ca parte a legislației europene, standardele armonizate trebuie să îndeplinească criteriile de calitate definite atât în ceea ce privește forma, cât și conținutul tehnic.

În special, calitatea standardelor armonizate, care prevăd efectul juridic al prezumției de conformitate, necesită o atenție specială din partea ambelor părți. În acest context, la 22 noiembrie 2018, Comisia a adoptat Comunicarea intitulată „Standarde armonizate: Sporirea transparenței și a securității juridice pentru o piață unică pe deplin funcțională” 24 . Comunicarea oferă o imagine de ansamblu asupra funcționării sistemului european de standardizare și definește acțiunile specifice pe care Comisia le va întreprinde pentru a sprijini punerea în aplicare a Regulamentului privind standardizarea europeană 25 .

În acest sens, Comisia, după consultări, va publica, de asemenea, un document de orientare privind aspectele practice ale punerii în aplicare a Regulamentului european privind standardizarea, acordând o atenție deosebită repartizării rolurilor și responsabilităților în procesul de elaborare a unor standarde armonizate și punând accent pe eficiența, caracterul incluziv și rapiditatea proceselor de manipulare. În documentul de orientare susmenționat, Comisia va ține seama de jurisprudența recentă și de condițiile specifice necesare pentru a respecta Regulamentul european privind standardizarea și va îmbunătăți procesul de standardizare în practică. După încheierea acestor etape, Comisia va continua să își reevalueze procedurile, purtând discuții cu toate părțile interesate implicate.

Comisia recomandă ca organizațiile europene de standardizare să țină seama în mod corespunzător de documentul de orientare, în special în ceea ce privește furnizarea în timp util a tuturor documentelor necesare pentru evaluarea proiectelor de standarde armonizate care permit desfășurarea în bune condiții a procesului de evaluare.

Comisia va continua să sprijine procesul de guvernanță prin toate mijloacele relevante de care dispune, și anume prin intermediul Comitetului pentru standarde (CoS), al platformei multipartite (MSP) privind standardizarea în domeniul TIC și al dialogurilor structurale cu organizațiile europene de standardizare. În acest context, Comisia încurajează organizațiile europene de standardizare să participe activ la aceste platforme pentru a contribui la conturarea politicilor industriale și digitale europene.

4.2Incluziunea

Incluziunea și transparența sunt principalele caracteristici ale sistemului european de standardizare. Prin urmare, Comisia va continua să sprijine implicarea în procesul de standardizare a părților interesate care reprezintă IMM-urile, consumatorii, interesele de mediu și sindicatele (denumite în continuare „organizațiile 26 din anexa III 27 ”).

Sprijinul financiar acordat organizațiilor care reprezintă IMM-urile și interesele sociale și societale la nivel european a pregătit terenul pentru implicarea progresivă a membrilor acestora în activitățile de standardizare. Cu toate acestea, există încă anumite provocări în ceea ce privește participarea lor efectivă la procesul de standardizare.

Comisia va monitoriza îndeaproape modul în care organizațiile de standardizare europene pun în aplicare cerințele privind participarea efectivă a organizațiilor din anexa III, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind standardizarea europeană.

Organizațiile europene de standardizare CEN și CENELEC și organizațiile internaționale de standardizare se bazează pe principiul delegării naționale. În general, se așteaptă ca participarea experților la elaborarea standardelor să fie deschisă tuturor. Comisia invită organizațiile din anexa III să includă în rapoartele lor anuale orice situație în care părțile interesate au solicitat, dar nu au reușit să participe la activitățile de standardizare; această raportare ar trebui să includă, de asemenea, nivelul internațional (ISO, IEC).

4.3Finanțarea standardizării europene

Actualele acorduri-cadru de parteneriat, care oferă cadrele juridice pentru finanțarea din partea Uniunii a organizațiilor europene de standardizare, se vor încheia în decembrie 2020. Viitoarea finanțare a standardizării europene face parte din „Programul privind piața unică” 28 . Impactul acestui program va fi evaluat prin evaluări intermediare și finale și prin monitorizarea continuă a unui set de indicatori-cheie de performanță la nivel înalt. Indicatorul adoptat pentru standardizarea europeană este „ponderea punerii în aplicare a standardelor europene ca standarde naționale de către statele membre în volumul total de standarde europene active”.

Studiu privind impactul economic și societal al standardizării

Standardele europene sunt instrumente indispensabile pentru buna funcționare a pieței unice. Printre altele, acestea sprijină creșterea economică prin eliminarea barierelor în calea introducerii de produse și servicii inovatoare și competitive pe piețele existente și prin extinderea schimburilor comerciale la altele noi. Cu toate acestea, efectele și funcțiile lor potențiale și reale rămân insuficient examinate și necesită o înțelegere mai detaliată.

În acest context, în urma invitației din partea Consiliului și în conformitate cu inițiativa comună privind standardizarea, Comisia lansează în 2019 un studiu privind funcțiile și efectele standardelor și standardizării europene în UE. Rezultatele studiului vor fi disponibile cel târziu în 2021.

(1)

Articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(2)

Pentru o listă mai cuprinzătoare a acțiunilor, a se vedea anexa la prezenta comunicare.

(3)

Nu exclude standardele europene care asigură conformitatea cu cerințele generale de siguranță prevăzute în Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor.

(4)

A se vedea articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(5)

A se vedea acțiunile și măsurile legate de echipamentele de pescuit din Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară — COM (2018) 28 final și acțiunea 13 din anexa la prezenta comunicare.

(6)

A se vedea detaliile din acțiunile 1-3 din anexa la prezenta comunicare.

(7)

A se vedea acțiunea 7 din anexa la prezenta comunicare.

(8)

A se vedea acțiunea 8 din anexa la prezenta comunicare.

(9)

A se vedea acțiunea 6 din anexa la prezenta comunicare.

(10)

A se vedea acțiunea 5 din anexa la prezenta comunicare.

(11)

A se vedea acțiunea 4 din anexa la prezenta comunicare.

(12)

A se vedea acțiunea 9 din anexa la prezenta comunicare.

(13)

A se vedea acțiunea 11 din anexa la prezenta comunicare.

(14)

A se vedea acțiunea 12 din anexa la prezenta comunicare.

(15)

COM(2018) 237.

(16)

COM(2017) 477 final.

(17)

Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor.

(18)

C (2019) 800 din 6 februarie 2019.

(19)

COM(2018) 283 final.

(20)

A se vedea acțiunea 10 din anexa la prezenta comunicare.

(21)

Regulamentul (UE) 2018/1092.

(22)

COMUNICAT/18/4687.

(23)

https://www.consilium.europa.eu/media/39020/euchina-joint-statement-9april2019.pdf.

(24)

COM(2018) 764.

(25)

Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(26)

  Small Business Standards (Standarde pentru întreprinderi mici) (SBS) , Vocea consumatorilor europeni în standardizare (ANEC) , Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și Organizația Europeană de Mediu a Cetățenilor pentru Standardizare (ECOS). .

(27)

Anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană.

(28)

COM(2018) 441 final.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2019

COM(2019) 486 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2020