Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019DC0190

    RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare a planului de acțiune pentru economia circulară

    COM/2019/190 final

    Bruxelles, 4.3.2019

    COM(2019) 190 final

    RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

    privind punerea în aplicare a planului de acțiune pentru economia circulară




    {SWD(2019) 90 final}


    1Introducere

    În decembrie 2015, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru economia circulară 1 , în vederea stimulării ocupării forței de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, precum și în vederea dezvoltării unei economii neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitive. În prezent, cele 54 de acțiuni din cadrul planului de acțiune sunt fie finalizate sau puse în aplicare, chiar dacă lucrările cu privire la unele dintre ele vor continua și după 2019.

    Cadrul de monitorizare al UE pentru economia circulară 2 arată că tranziția a contribuit la reorientarea UE pe calea creării de locuri de muncă. În 2016, sectoarele relevante pentru economia circulară au angajat peste patru milioane de lucrători 3 , o creștere de 6 % în comparație cu 2012. Este necesară crearea de locuri de muncă suplimentare în următorii ani pentru a răspunde cererii preconizate generate de piețele pe deplin funcționale pentru materiile prime secundare 4 .

    De asemenea, circularitatea a permis noi oportunități de afaceri, a dat naștere unor modele noi de afaceri și a dezvoltat noi piețe, atât pe plan intern, cât și în afara UE. În 2016, activitățile circulare, cum ar fi repararea, reutilizarea sau reciclarea, au generat o valoare adăugată de aproape 147 de miliarde EUR, reprezentând investiții în valoare de aproximativ 17,5 miliarde EUR 5 .

    Reciclarea deșeurilor municipale în Europa a crescut în perioada 2008-2016, iar contribuția materialelor reciclate la cererea totală de materiale arată o îmbunătățire continuă. Cu toate acestea, în medie, materialele reciclate satisfac mai puțin de 12 % din cererea de materiale la nivelul UE 6 . Această situație se regăsește și într-un raport recent al părților interesate care sugerează că circularitatea deplină s-ar aplica unui procent de numai 9 % 7 din economia mondială, fiind, astfel, nevoie de îmbunătățiri în mai multe domenii.

    Cadrul de monitorizare al UE pentru economia circulară prezentat de Comisie în 2018 include 10 indicatori-cheie care acoperă fiecare etapă a ciclului de viață al produselor, precum și aspecte legate de competitivitate. Toți indicatorii sunt actualizați periodic și sunt disponibili pe un site specific 8 .

    Unele state membre au elaborat indicatori naționali suplimentari privind economia circulară, completând astfel imaginea de ansamblu furnizată de cadrul UE. De asemenea, Parlamentul European 9 , Consiliul 10 și Comitetul Economic și Social European 11 au subliniat rolul jucat de alți indicatori în identificarea aspectelor care lipsesc din economia circulară, cum ar fi evaluarea fluxurilor de materiale în simbioza industrială și luarea în considerare a capitalului natural.   

    Planul de acțiune a promovat pentru prima dată o abordare sistemică de-a lungul tuturor lanțurilor valorice. Astfel, Comisia a integrat principiile circulare în producția și consumul de materiale plastice, în gestionarea apei, în sistemele alimentare și în gestionarea fluxurilor de deșeuri specifice. Acest lucru a fost posibil cu sprijinul și angajamentul ferm al statelor membre, al Parlamentului European, al comunității de afaceri și al cetățenilor. De asemenea, acest lucru a contribuit la realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă 12 .

    Prezentul raport prezintă principalele rezultate ale punerii în aplicare a planului de acțiune. De asemenea, acesta conturează provocările viitoare în ceea ce privește modelarea economiei noastre și crearea în continuare a unui avantaj competitiv, deschizând calea către o economie neutră din punctul de vedere al climei, în care presiunea asupra resurselor naturale și de apă dulce, precum și asupra ecosistemelor este redusă la minimum. Raportul constituie răspunsul la solicitarea Consiliului 13 pentru „o actualizare anuală scrisă privind progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune”, o solicitare reluată și de Parlamentul European 14 . O situație completă a punerii în aplicare a planului de acțiune este prezentată într-un document de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei 15 .

    2Crearea unei economii circulare

    2.1Proiectarea circulară și procesele de producție

    Proiectarea se află la începutul ciclului de viață al produselor și este esențială pentru asigurarea circularității. Odată cu punerea în aplicare a Planului de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 16 , Comisia a continuat să promoveze proiectarea circulară a produselor, împreună cu obiectivele de eficiență energetică.

    -Măsurile de proiectare ecologică și de etichetare energetică pentru mai multe produse includ, în prezent, norme privind cerințele referitoare la eficiența materialelor, cum ar fi disponibilitatea pieselor de schimb, ușurința reparării și facilitarea tratării la sfârșitul ciclului de viață.

    -Comisia a autorizat organizațiile de standardizare europene 17 să elaboreze criterii orizontale pentru a măsura durabilitatea, posibilitățile de reutilizare, de reparare și de reciclare, precum și prezența materiilor prime critice. Aceste criterii ar trebui aplicate standardelor existente și celor noi.

    Produsele și serviciile proiectate într-un mod circular pot reduce la minimum utilizarea resurselor și pot promova reutilizarea, recuperarea și reciclarea materialelor în viitor. Diferite politici ale UE abordează deja problema utilizării eficiente a resurselor: pe lângă Directiva privind proiectarea ecologică și Regulamentul privind etichetarea energetică, aceste politici includ și instrumente voluntare, cum ar fi eticheta ecologică a UE sau criteriile privind achiziția publică verde. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind politicile legate de produse 18 , publicat împreună cu prezentul raport, examinează opțiunile pentru o mai bună definire a diferitelor instrumente existente referitoare la politica legată de produse la nivelul UE și a contribuției acestora la economia circulară. Aceasta include examinarea posibilității de a extinde politica în domeniul proiectării ecologice, care a avut succes în cazul produselor cu impact energetic, asupra grupurilor de produse care nu au un impact energetic și de a sprijini în continuare sectorul de reparații în UE. De asemenea, documentul analizează posibile oportunități în sectoare suplimentare, cum ar fi ambalarea, materialele textile și mobilierul. Există lucrări în curs de desfășurare pentru revizuirea cerințelor esențiale privind ambalarea, care vor viza îmbunătățirea proiectării pentru reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate a ambalajelor.

    De asemenea, circularitatea înseamnă adaptarea proceselor industriale. Comisia a introdus aspecte de circularitate (consumul de energie și utilizarea materialelor, prevenirea deșeurilor, reciclarea și reducerea substanțelor chimice periculoase) în cadrul unor documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) 19 în temeiul Directivei privind emisiile industriale 20 , transformându-le în standarde de referință pentru statele membre atunci când acestea acordă autorizații pentru instalațiile industriale. În plus, rezultatul verificării adecvării sistemului UE de management de mediu și audit (EMAS) a confirmat potențialul acestuia de a îmbunătăți performanțele de mediu ale organizațiilor.

    Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se află în centrul tranziției. Acestea pot beneficia de asistență din partea Rețelei întreprinderilor europene 21 și a European Resource-Efficiency Knowledge Centre 22 cu scopul de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și procesele de producție proprii. În plus, Comisia a înființat o rețea paneuropeană specializată pentru tehnologii inovatoare de producție avansate și dezvoltă o bază de cunoștințe pentru înlocuirea substanțelor potențial periculoase. De asemenea, IMM-urile beneficiază de programul-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu, un program prin care dezvoltatorii de tehnologii prezintă dovezi cu privire la performanțele pretinse privind tehnologiile inovatoare și prin care câștigă credibilitate pe piețele noi.

    2.2Capacitarea consumatorilor

    Tranziția către o economie mai circulară necesită o implicare activă a cetățenilor în ceea ce privește modificarea modelelor de consum. În acest scop, documentul însoțitor privind politicile legate de produse prezintă în detaliu o abordare strategică de creștere a eficacității etichetei ecologice a UE pentru a oferi consumatorilor informații precise despre mediu, în conformitate cu recomandările formulate în contextul verificării adecvării 23 . De asemenea, acesta prezintă o evaluate detaliată a etapei-pilot privind amprenta de mediu.

    Metodele privind amprenta de mediu a produselor (AMP) și amprenta de mediu a organizațiilor (AMO), elaborate de Comisie, pot permite întreprinderilor să aducă argumente de ordin ecologic, care să fie fiabile, reproductibile și comparabile. Metodele permit identificarea localităților afectate puternic de poluare și oferă sprijin întreprinderilor pentru înverzirea lanțului lor de aprovizionare și pentru a deveni mai durabile și circulare. De asemenea, consumatorii vor putea face alegeri în cunoștință de cauză pe baza informațiilor fiabile.

    Aproximativ 300 de întreprinderi din 27 de sectoare 24 diferite și peste 2 000 de părți interesate au colaborat timp de 5 ani pentru a testa aceste metode pe care le consideră o bună practică în ceea ce privește evaluarea ciclului de viață.

    De asemenea, informațiile privind durabilitatea produselor și posibilitatea de reparare 25 a acestora pot să reorienteze deciziile de cumpărare către alegeri mai durabile. Pe baza experienței pozitive dobândite în temeiul Regulamentului privind etichetarea energetică, Comisia elaborează un sistem de notare privind posibilitatea de reparare a produselor. De asemenea, pentru a proteja consumatorii împotriva produselor defecte, propunerea 26 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, care se află în prezent în etapele finale ale procesului legislativ, prelungește perioada de inversare a sarcinii probei, fapt care va ajuta consumatorii să aplice propria garanție legală de drepturi 27 .

    În plus, Comisia a propus consolidarea protecției consumatorilor împotriva afirmațiilor ecologice false și a practicilor privind uzura morală prematură 28 , prin îmbunătățirea posibilităților de a recurge la o cale de atac în mod individual și colectiv împotriva practicilor comerciale neloiale 29 . Acest lucru completează informațiile furnizate în Orientările revizuite privind implementarea/aplicarea Directivei privind practicile comerciale neloiale 30 .

    Pentru a valorifica potențialul autorităților publice de a stimula piețele pentru produse și servicii circulare, Comisia a adoptat criterii noi și revizuite privind achiziții publice verzi la nivelul UE, inclusiv aspecte legate de economia circulară, și a promovat utilizarea acestora prin intermediul unor documente orientative 31 și sesiuni de formare. Comisia oferă un bun exemplu în ceea ce privește achizițiile proprii. Serviciile Comisiei de la Bruxelles au utilizat criteriile achizițiilor publice verzi în 93 % din totalul contractelor cu o valoare mai mare de 60 000 EUR 32 . 

    2.3Transformarea deșeurilor în resurse

    Sistemele solide și eficiente de gestionare a deșeurilor reprezintă un element esențial al unei economii circulare. Pentru a moderniza sistemele de gestionare a deșeurilor în Uniune și pentru a consolida modelul european astfel încât să devină unul dintre cele mai eficiente din lume, în iulie 2018 a intrat în vigoare un cadru legislativ revizuit privind deșeurile 33 . Acesta cuprinde:

    -noi rate de reciclare ambițioase, dar realiste 34 ;

    -simplificarea și armonizarea definițiilor și a metodelor de calcul și un statut juridic clarificat pentru materialele și subprodusele reciclate;

    -norme consolidate și noi obligații privind colectarea separată (biodeșeuri, textile și deșeuri periculoase produse de gospodării, deșeuri din construcții și demolări);

    -cerințe minime privind răspundere extinsă a producătorilor;

    -măsuri consolidate de prevenire a deșeurilor și de gestionare a deșeurilor, inclusiv pentru deșeurile marine, deșeurile alimentare și produsele care conțin materii prime critice.

    Comisia sprijină și se implică, alături de statele membre, în punerea în aplicare a legislației privind deșeurile 35 , pentru a spori vizibilitatea și înțelegerea oportunităților economice circulare în statele membre care se confruntă cu cele mai mari provocări în vederea îndepliniri obiectivelor lor de reciclare. Prin vizite de țară specifice conduse de comisari, experții din diferite state membre vor împărtăși experiențe și vor oferi consiliere cu privire la modul în care se pot atinge cel mai bine obiectivele politicilor privind deșeurile.

    Comisia a clarificat relația și relevanța diferitelor procese de valorificare energetică a deșeurilor 36 , în vederea evitării pierderii inutile de resurse valoroase prin depozitare și incinerare. Mai mult, statele membre au fost încurajate să identifice tehnologiile de recuperare eficiente din punct de vedere energetic și material, să utilizeze mai bine instrumentele economice și să îmbunătățească planificarea pentru a evita supracapacitatea de incinerare.

    Gestionarea ecologică rațională a deșeurilor, în interiorul și în afara UE, este esențială pentru realizarea unei economii mai circulare. Operatorii de deșeuri și funcționarii vamali au beneficiat de o mai mare claritate prin Codul vamal al Uniunii 37 pentru a identifica mai ușor fluxurile de deșeuri. De asemenea, îmbunătățirea schimbului de date electronice a contribuit la o mai bună aplicare a Regulamentului privind transferurile de deșeuri 38 . În cele din urmă, obligațiile propuse privind colectarea separată a deșeurilor de la navele care vizitează porturile din UE facilitează o mai bună gestionare a deșeurilor. 39  

    2.4Închiderea buclelor de materiale recuperate

    Noul Regulament privind produsele fertilizante 40 , care se află în etapele finale ale procesului legislativ, introduce norme armonizate pentru îngrășămintele organice fabricate din materii prime secundare, cum ar fi subprodusele agricole și biodeșeurile recuperate. Noul regulament:

    -va reduce substanțial obstacolele semnificative în calea intrării pe piață a produselor mai durabile și mai circulare;

    -include noi limite aplicabile substanțelor periculoase pentru toate îngrășămintele, inclusiv pentru cele provenite din materii prime virgine, scăzând riscul de cicluri materiale care conțin niveluri periculoase de anumite elemente toxice;

    -include criterii de stabilire a încetării statutului de deșeu, contribuind astfel la buna funcționare a interfeței dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile și oferind investitorilor mai multă securitate juridică.

    Creșterea utilizării materiilor prime secundare (MPS) este unul dintre obiectivele planului de acțiune pentru economia circulară. Aceasta necesită înțelegerea principalelor provocări cu care se confruntă operatorii de pe piață și ar trebui să se bazeze pe o piață unică solidă și eficace 41 . Sistemul de informații privind materiile prime 42 lansat în 2017 identifică necesarul de cunoștințe pentru sectoare industriale strategice, punând accentul pe monitorizarea reciclării materialelor relevante și pe disponibilitatea datelor în sectoare-cheie 43 .

    Comunicarea cu privire la interfața dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile 44 a lansat o dezbatere amplă privind modul de abordare a patru obstacole principale care împiedică utilizarea în condiții de siguranță a materiilor prime secundare. O analiză preliminară a rezultatelor consultării 45 confirmă un acord general în rândul părților interesate referitor la relevanța problemelor identificate. Aceasta indică un sprijin puternic pentru îmbunătățirea trasabilității substanțelor și a fluxurilor de informații; o mai bună punere în aplicare și utilizare a altor măsuri pentru a asigura condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și cei din afara UE; o mai bună armonizare și recunoaștere reciprocă a criteriilor de stabilire a încetării statutului de deșeu; și sprijinirea consolidării aspectelor privind economia circulară în cadrul unor instrumente precum Directiva privind proiectarea ecologică. În plus, au fost lansate trei studii privind diferite aspecte ale interfeței, care vor furniza informații suplimentare relevante în 2019 și la începutul anului 2020.

    Accesul la informațiile privind prezența și compoziția substanțelor periculoase în fluxul de deșeuri este esențial pentru îmbunătățirea tehnicilor de dezmembrare și de decontaminare, care facilitează valorificarea. Agenția Europeană pentru Produse Chimice înființează o bază de date pentru a colecta informații și a îmbunătăți cunoștințele despre substanțele potențial periculoase din produse și în produsele care devin deșeuri. De asemenea, platforma UE „Informații pentru reciclatori” 46 colectează și face schimb de informații legate de pregătirea pentru reutilizarea și tratarea noilor echipamente introduse pentru prima dată pe piața Uniunii.

    Informațiile despre compoziția deșeurilor pot fi, de asemenea, utilizate pentru a permite recuperarea eficientă a materiilor prime critice (MPC). Raportul Comisiei privind „Materiile prime critice și economia circulară” 47 identifică acțiunile-cheie necesare pentru valorificarea acestor potențiale beneficii – extragerea componentelor-cheie la sfârșitul ciclului de viață, îmbunătățirea gestionării datelor privind deșeurile miniere și mobilizarea finanțării. Cu toate acestea, raportul a arătat, de asemenea, că pot fi aduse îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește reciclarea și garantare menținerii materiilor prime critice în Europa.

    Pentru a contribui la consolidarea încrederii în materiile prime secundare, Comisia a inițiat, împreună cu organizațiile de standardizare europene, un proces de standardizare și, ca prim pas, a lansat o analiză cuprinzătoare a activităților de standardizare aferente. De asemenea, organizațiile de standardizare lucrează la posibile standarde pentru o reciclare eficientă din punctul de vedere al materialelor și de înaltă calitate a materiilor prime critice provenite din baterii uzate, din deșeurile de echipamente electrice și electronice și din alte produse complexe aflate la sfârșitul ciclului de viață.

    Totodată, planul de acțiune urmărește să stimuleze piața pentru apa reutilizată, pentru a combate deficitul de apă de pe teritoriul UE. Comisia a propus o legislație specifică, prin care să se stabilească cerințe minime pentru apa reutilizată pentru irigații agricole 48 . În plus, practicile privind reutilizarea apei sunt integrate în planificarea și gestionarea apei 49 sau în revizuirea documentelor BREF relevante.

    2.5O abordare sistemică: strategia UE pentru materialele plastice într-o economie circulară

    Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară 50 este primul cadru de politică la nivelul UE care adoptă o abordare a ciclului de viață specific materialelor pentru a integra activitățile de proiectare circulară, de utilizare, reutilizare și reciclare în lanțurile valorice de materiale plastice. Ca atare, aceasta este un catalizator pentru acțiune. Strategia stabilește o viziune clară cu obiective cuantificate la nivelul UE, astfel încât, printre altele, până în 2030, toate ambalajele din plastic introduse pe piața UE să poată fi reutilizate sau reciclate.

    De asemenea, strategia identifică acțiuni-cheie care catalizează implicarea multiplelor părți interesate și colaborarea dintre acestea de-a lungul lanțului valoric. De exemplu, apelul adresat de Comisie părților interesate de a-și asuma angajamente voluntare a declanșat un impuls puternic în industrie pentru stimularea utilizării materialelor plastice reciclate în produse. Cu toate acestea, după cum se arată în documentul însoțitor care evaluează aceste angajamente 51 , sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge obiectivul stabilit în cadrul strategiei, și anume acela de a asigura că, până în 2025, 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate vor fi incluse în produse noi. Deși angajamentele asumate de furnizorii de materiale plastice reciclate, dacă sunt livrate conform așteptărilor, îndeplinesc acest obiectiv, cererea de materiale plastice reciclate bazată pe angajamentele industriei se ridică la aproximativ 6,2 milioane de tone pe an până în 2025. Alianța pentru materialele plastice circulare 52 , recent înființată, va facilita noii pași pe care îi vor lua întreprinderile pentru a depăși această neconcordanță și pentru a contribui la atingerea obiectivului menționat mai sus, în conformitate cu obiectivul strategiei de îmbunătățire a calității și economiei reciclării materialelor plastice în Europa.

    Au fost deja stabilite etape-cheie pentru a obține o reciclare mai bună a materialelor plastice. Printre acestea se numără noul obiectiv de reciclare pentru ambalajele din plastic, stabilit la 55 % în 2030, obligațiile privind colectarea separată și îmbunătățirea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Se preconizează că acestea din urmă vor facilita proiectarea pentru reciclare prin „eco-modularea” taxelor producătorilor. Îmbunătățirile viitoare vor rezulta din revizuirea cerințelor esențiale privind ambalarea, planificată pentru sfârșitul anului 2020.

    Strategia creează sinergii între obiectivele economice și de mediu. Dovada potențialelor riscuri pentru sănătate și mediu pe care le prezintă poluarea cu microplastice justifică restricționarea utilizării microplasticelor adăugate în mod intenționat și colectarea de informații privind măsurarea și etichetarea în cazul microplasticelor rezultate în urma eliberărilor neintenționate. De asemenea, Comisia s-a angajat să elaboreze un cadru privind biodegradabilitatea materialelor plastice, pentru a se asigura că dezvoltarea și utilizarea unor astfel de produse din plastic este încurajată numai atunci când este benefică pentru mediu, când nu afectează sistemele de gestionare a deșeurilor și când nu compromite siguranța alimentară. Acțiunile în acest sens includ furnizarea de informații cu privire la modul în care acestea pot fi gestionate la sfârșitul ciclului de viață (de exemplu, marcarea pungilor de cumpărături din plastic). În raportul recent publicat privind economia circulară a materialelor plastice sunt, de asemenea, examinate mai multe sinergii politice, în special în combinație cu nevoile de cercetare 53 .

    Strategia stimulează modificări dincolo de frontierele Europei. Pornind de la acțiunile cu rol de exemplu, în special cele privind articolele din plastic de unică folosință, rolul de lider asumat de UE în cadrul forurilor bilaterale și multilaterale a fost esențial pentru menținerea impulsului agendei la nivel internațional, în domeniul materialelor plastice, astfel cum demonstrează inițiative precum Platforma globală privind materialele plastice din cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și viitorul Parteneriat internațional privind deșeurile de plastic, în contextul Convenției de la Basel. În paralel, UE sprijină țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de combatere a poluării cu materiale plastice.

    Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit 54 , care abordează zece dintre cele mai des întâlnite articole pe plajele din UE, instalațiile portuare de preluare și propunerile Comisiei privind controlul pescuitului 55 plasează UE în prima linie în lupta globală împotriva deșeurilor marine, una dintre preocupările majore ale cetățenilor UE în ceea ce privește poluarea cu materiale plastice. Aceste norme oferă oportunități întreprinderilor din UE pentru a oferi produse, materiale, tehnologii și modele de afaceri inovatoare, luând în considerare comportamentul consumatorilor și alternativele disponibile.

    Aceste seturi de măsuri adaptate, care se află în etapele finale ale procesului legislativ, includ:

    -o interdicție cu privire la produsele din plastic 56 de unică folosință și materialele plastice oxodegradabile;

    -măsuri privind reducerea consumului de recipiente pentru alimente și căni pentru băuturi, din plastic, precum și marcarea și etichetarea specifică a anumitor produse 57 ;

    -obiectivul de a include 30 % din materialele plastice reciclate în sticle pentru băuturi începând cu 2030 și 25 % pentru sticlele din PET începând cu 2025, precum și obiectivul de colectare separată a 90 % din sticlele din plastic până în 2029, precum și introducerea unor cerințe privind proiectarea pentru conectarea capacelor la sticle;

    -scheme de răspundere extinsă a producătorilor care acoperă costurile de curățare a deșeurilor, aplicate produselor precum filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

    -măsuri care au ca scop reducerea deșeurilor din plastic provenite de la nave, cum ar fi stabilirea unei taxe forfetare pentru deșeurile provenite de la nave;

    -obligații de raportare îmbunătățite pentru echipamentele de pescuit pierdute și obligații privind marcarea și controlul echipamentelor de pescuit pentru pescuitul de agrement.

    3Accelerarea tranziției

    3.1Inovare și investiții

    Pentru a accelera tranziția către o economie circulară, este necesar să se investească 58 în inovare și să se ofere sprijin pentru adaptarea bazei industriale. În perioada 2016-2020, Comisia a intensificat eforturile în ambele direcții, asigurând o finanțarea publică pentru tranziție în valoare totală de peste 10 miliarde EUR. Aceasta cuprinde:

    -1,4 miliarde EUR din programul Orizont 2020 până în 2018 (în domenii precum industriile de prelucrare durabile, gestionarea deșeurilor și a resurselor, sisteme de fabricație cu circuit închis sau bioeconomia circulară), dintre care 350 de milioane EUR sunt alocate pentru asigurarea circularității materialelor plastice; Comisia a publicat un inventar 59 al proiectelor relevante pentru economia circulară finanțate în cadrul programului Orizont 2020 în perioada 2016-2018.

    -cel puțin 7,1 miliarde EUR din politica de coeziune (1,8 miliarde EUR pentru adoptarea tehnologiilor eco-inovatoare în rândul IMM-urilor și 5,3 miliarde EUR pentru sprijinirea punerii în aplicare a legislației UE privind deșeurile). De asemenea, este disponibil un sprijin semnificativ prin specializarea inteligentă pentru inovarea și implementarea bazate pe piață;

    -2,1 miliarde EUR prin facilități de finanțare, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice și Innovfin;

    -cel puțin 100 de milioane EUR au fost investite prin programul LIFE în peste 80 de proiecte care contribuie la o economie circulară.

    Pentru a stimula investițiile viitoare, Platforma de sprijin financiar pentru economia circulară a formulat recomandări 60 pentru a îmbunătăți atractivitatea financiară a proiectelor în domeniul economiei circulare, pentru a coordona activitățile de finanțare și pentru a face schimb de bune practici 61 . Platforma va colabora cu Banca Europeană de Investiții în vederea asigurării asistenței financiare și a exploatării sinergiilor cu planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile 62 .

    Pe lângă finanțarea tranziției, Comisia a abordat și obstacolele în calea reglementării care ar putea împiedica inovarea circulară, lansând două acorduri-pilot de inovare în 2016 63 . Pe baza experienței acestor două acorduri-pilot, Comisia analizează, în prezent, testarea abordării în alte sectoare.

    Circularitatea ar trebui să rămână un pilon al politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027. Propunerea Comisiei privind un nou Fond european de dezvoltare regională și un nou Fond de coeziune 64 definește economia circulară ca un aspect prioritar al eforturilor UE de a realiza o Europă mai ecologică și mai inteligentă și exclude investițiile în depozitele de deșeuri și în instalațiile pentru tratarea deșeurilor reziduale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

    3.2 O implicare fermă a părților interesate

    Implicarea părților interesate este esențială pentru tranziție. Abordarea sistemică a planului de acțiune a creat, pentru autoritățile publice, actorii economici și societatea civilă, un cadru care să fie reprodus cu scopul de a promova parteneriatele între sectoare și de-a lungul lanțurilor valorice.

    Acțiunile UE au inspirat dezbateri naționale pe tema economiei circulare iar majoritatea statelor membre au adoptat sau sunt pe cale să adopte strategii naționale pentru tranziția către o economie circulară. Aceste cadre sunt adesea reproduse la nivel regional și local, apropiind economia circulară de cetățeni și de întreprinderi. De asemenea, rolul Comisiei în promovarea acestei abordări sistemice și în includerea economiei circulare în agenda europeană și în cea internațională a fost recunoscut în cadrul Forumului Economic Mondial 2019, unde Comisia a primit premiul pentru Economie Circulară 65 la categoria „Sectorul public”.

    Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară reunește numeroase rețele și inițiative privind economia circulară. Aceasta acționează ca factor de multiplicare a celor mai bune practici din sectorul public și cel privat. În primul său an de activitate 66 , platforma a colectat și a difuzat peste 300 de exemple de bune practici, strategii și rapoarte.

    Părțile interesate fac posibilă tranziția în diferite sectoare. De exemplu, implicarea industriei a condus la adoptarea Protocolului UE privind deșeurile provenind din construcții și activități de demolare, precum și a orientărilor aferente 67 , cu scopul final de a spori încrederea în procesul de gestionare a deșeurilor și în calitatea materialelor reciclate din acest sector. În plus, întreprinderile s-au angajat să îmbunătățească performanțele clădirilor în materie de utilizare a resurselor și testează conceptul de Level(s) 68 , primul cadru de indicatori pentru măsurarea durabilității sectorului, în peste 130 de proiecte în Europa.

    În mod similar, actorii-cheie din sectorul public și cel privat de-a lungul lanțului valoric al produselor alimentare colaborează în cadrul Platformei UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente, pentru a accelera progresul UE în direcția atingerii obiectivului de dezvoltare durabilă de a reduce la jumătate deșeurile alimentare pe cap de locuitor până în 2030. Platforma a permis Comisiei să înregistreze progrese importante în ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor de prevenire a risipei alimentare, inclusiv să emită orientări pentru facilitarea donării de alimente, elaborarea unei metodologii de măsurare a deșeurilor alimentare și îmbunătățirea practicilor de marcare a datei.

    De asemenea, părțile interesate exportă tranziția în afara Europei. Întreprinderile europene se implică în mod regulat în misiuni comune privind economia circulară 69 , consolidând legăturile dintre instituțiile europene, ONG-uri, întreprinderile și părțile interesate relevante din țările terțe.

    4 Provocări deschise

    Economia circulară este în prezent o tendință globală majoră și ireversibilă. Cu toate acestea, trebuie întreprinse în continuare eforturi considerabile pentru a intensifica acțiunile la nivelul UE și la nivel mondial, pentru a închide complet bucla și pentru a beneficia de avantajul competitiv pe care îl aduce întreprinderilor din UE. Interacțiunea cu părțile interesate sugerează că domeniile care nu sunt acoperite de planul de acțiune ar putea fi examinate în vederea finalizării agendei circulare.

    În cazul în care UE dorește să își mențină poziția de lider în ceea ce privește proiectarea și producerea de produse și servicii circulare, precum și în ceea ce privește capacitarea într-o măsură mai mare a consumatorilor în vederea adoptării unor stiluri de viață mai durabile, ar fi necesare noi acțiuni. După cum se sugerează în documentul de reflecție intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030” 70 , economia circulară ar trebui să devină coloana vertebrală a strategiei industriale a UE, permițând circularitatea în domenii și sectoare noi, evaluarea ciclului de viață al produselor ar trebui să devină o normă, iar cadrul de proiectare ecologică ar trebui extins cât mai mult posibil. Lucrările începute cu privire la substanțele chimice, la mediul netoxic, la etichetarea ecologică și la ecoinovare, la materiile prime critice și la îngrășăminte trebuie să fie accelerate dacă UE dorește să valorifice pe deplin tranziția către o economie circulară. În mod similar, consumatorii ar trebui să fie capacitați să facă alegeri în cunoștință de cauză, iar eforturile depuse de către sectorul public ar trebui intensificate prin intermediul achizițiilor publice durabile.

    Cu sprijinul Comisiei, statele membre – în special în regiunile identificate ca prezentând riscul de a nu realiza obiectivele de reciclare stabilite pentru anul 2020 sau care se confruntă cu provocări specifice 71 – și întreprinderile vor trebui să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare legislația revizuită privind deșeurile și pentru a dezvolta piețe pentru materii prime secundare. Obiectivul este să se garanteze că materialele care revin în economie sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și sunt sigure pentru cetățeni și mediu.

    De asemenea, UE ar trebui să continue să sprijine cercetarea, inovarea și investițiile în sectoarele prioritare identificate 72 în planul de acțiune. Bazându-se pe exemplul Strategiei europene pentru materialele plastice într-o economie circulară, multe alte sectoare cu un impact major asupra mediului și cu potențial de circularitate, cum ar fi sectorul IT, produsele electronice, mobilitatea, mediul construit, mineritul, produsele de mobilier, produsele alimentare și băuturile sau textilele ar putea beneficia de o abordare cuprinzătoare similară pentru a deveni circulare. Potențialul pieței unice a UE nu a fost încă exploatat pe deplin în niciunul dintre aceste sectoare 73 .

    Punerea în aplicare a strategiei în domeniul bioeconomiei 74 , recent actualizată, și a cadrului revizuit privind energia din surse regenerabile 75 va reprezenta o etapă suplimentară în vederea utilizării resurselor biologice într-un mod circular, respectând limitele ecologice și contribuind la stoparea pierderii biodiversității.

    Astfel cum se menționează în viziunea europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, până în 2050 76 , tranziția către o economie circulară și cea către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei ar trebui urmărite împreună, având la bază o ambiție industrială puternică și valorificând avantajul primului venit, al întreprinderilor din UE, în aceste domenii 77 . Noile modele circulare de afaceri, reciclarea, eficiența energetică și materială și noile modele de consum au un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Promovarea acestei abordări comune în cadrul întreprinderilor – inclusiv al IMM-urilor – și al comunităților poate, în același timp, să reducă costurile de producție și să sprijine noi forme de interacțiune între întreprinderi, cum ar fi simbioza industrială. În plus, circularitatea și durabilitatea în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime (în special cu materii prime critice), utilizarea și tratarea acestora vor fi factori esențiali pentru a asigura securitatea necesară a aprovizionării, condiții de concurență echitabile cu concurenții industriali și rolul de lider al UE la nivel mondial în producția principalelor tehnologii generice și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

    Inteligența artificială și digitalizarea 78 au potențialul de a optimiza utilizarea energiei și a resurselor și de a pune la dispoziție informații în sprijinul modelelor de afaceri circulare și al alegerilor responsabile în materie de consum. Cu toate acestea, o economie digitală circulară trebuie să aibă un impact pozitiv net asupra resurselor și să abordeze provocările substanțiale, inclusiv riscul de a alimenta modele de consum nedurabile, de a scurta durabilitatea produselor inteligente și de a compromite securitatea informațiilor comerciale sensibile.

    Mai presus de toate, tranziția către economia circulară consolidează coeziunea socială și teritorială și promovează o distribuție echilibrată a locurilor de muncă care respectă standardele de sănătate și de siguranță, permițând generarea unei creșteri echitabile și durabile.

    5Concluzii

    Punerea în aplicare a planului de acțiune pentru economia circulară a accelerat tranziția către o economie circulară în Europa. În același timp, o viziune mai puternică și comună asupra economiei circulare nu poate decât să stimuleze eforturile existente de modernizare a bazei industriale a UE pentru a asigura avantajul competitiv al acesteia la nivel mondial, pentru a menține și a restabili capitalul natural al UE.

    Aceste elemente și acțiunile de succes din cadrul planului de acțiune, astfel cum sunt menționate în prezentul raport, pot ajuta și pot orienta activitățile viitoare ale instituțiilor europene, ale statelor membre, ale întreprinderilor și ale partenerilor sociali.

    (1)

         COM(2015) 614.

    (2)

         COM (2018) 29 final.

    (3)

         https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=cei_cie010&language=en

    (4)

       Comisia Europeană, Impactul politicilor privind economia circulară asupra pieței forței de muncă, aprilie 2018.

    (5)

          https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=cei_cie010&language=en  

    (6)

    https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=cei_srm030&plugin=1  

    (7)

         Circle Economy, The Circularity Gap Report (Raport privind decalajul în materie de circularitate), ianuarie 2018.

    (8)

          https://ec.europa.eu/eurostat/web/circular-economy

    (9)

         Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000087/2018.

    (10)

    10447/18 – Concluziile Consiliului intitulate „Realizarea obiectivelor din planul de acțiune al UE pentru economia circulară”;

    (11)

    722-EESC-2018-00464.

    (12)

    De exemplu, ODD 2 (promovarea reutilizării apei și a îngrășămintelor organice, facilitarea donării de alimente), 3 (abordarea problemei microplasticelor), 8 și 9 (stimularea inovării, a locurilor de muncă și a valorii adăugate), 12 (sprijinirea prevenirii deșeurilor și gestionarea responsabilă a deșeurilor și a substanțelor chimice, abordarea problemei deșeurilor alimentare și sprijinirea achizițiilor publice verzi), 13 (potențialul eficienței materialelor de a reduce emisiile de CO2), 14 (acțiuni decisive pentru combaterea deșeurilor marine)

    (13)

    10518/16 Închiderea buclei – Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară; 15159/17 Ecoinovarea: facilitarea tranziției către o economie circulară; 10447/18 Realizarea obiectivelor din planul de acțiune al UE pentru economia circulară;

    (14)

      http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/103519/06%2007%20-%20Coordinators%20Results.pdf

    (15)

    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2019) 90.

    (16)

    COM(2016) 773 final.

    (17)

    Până în martie 2020 se preconizează elaborarea a 12 standarde generice.

    (18)

    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2019) 91.

    (19)

    Sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (6/2016), Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor (7/2017), Instalațiile de ardere de dimensiuni mari (7/2017), Producția de compuși chimici organici în cantități mari (12/2017) și Tratarea deșeurilor (8/2018).

    (20)

    Directiva 2010/75/UE.

    (21)

    https://een.ec.europa.eu/

    (22)

    www.resource-efficient.eu

    (23)

    COM (2017) 355 final.

    (24)

    Reprezentând aproximativ două treimi din piața europeană în ceea ce privește consumul.

    (25)

    Comisia Europeană, Studiu comportamental privind implicarea consumatorilor în economia circulară, octombrie 2018.

    (26)

    COM(2017) 637 final – 2015/0288 (COD), acord politic încheiat la 29 ianuarie 2019 http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-19-742_ro.htm

    (27)

    Propunerea inițială a fost prezentată în decembrie 2015 și modificată în 2017 în vederea extinderii domeniului său de aplicare la vânzările offline.

    (28)

    Informații suplimentare în legătură cu natura practicilor privind uzura morală prematură, precum și cu modul de abordare a acestora vor fi colectate prin intermediul unui program de testare independent cu o durată de patru ani în cadrul programului Orizont 2020, care se va desfășura până în 2023.

    (29)

    Revizuirea Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului și a propunerilor legislative în cadrul pachetului „Noi avantaje pentru consumatori”.

    (30)

    Directiva 2005/29/CE.

    (31)

      http://ec.europa.eu/environment/gpp/pubs_en.htm  

    (32)

      http://ec.europa.eu/environment/emas/pdf/other/2018%2012%2007_ES%202018_Consolidated%20Volume.pdf  

    (33)

    JO, 14.6.2018, L 150, p. 93, 100, 109, 141 Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deșeuri, Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și de acumulatori, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE).

    (34)

    Legislația revizuită privind deșeurile impune reciclarea, până în 2030, a 70 % din totalul deșeurilor de ambalaje și, până în 2035, a 65 % din deșeurile municipale, reducând în același timp depozitarea deșeurilor municipale la 10 %. Se acordă o prelungire de 5 ani Greciei, Croației, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, României, Slovaciei și Bulgariei.

    (35)

    Raportul de alertă timpurie, COM (2018)656 final.

    (36)

    COM (2017) 34 final, Rolul valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară.

    (37)

    Regulamentul nr. 952/2013.

    (38)

    Regulamentul nr. 1013/2006.

    (39)

    COM (2018) 033 – 2018/012 (COD), acord politic încheiat la 12 decembrie 2018, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6867_ro.htm

    (40)

    COM(2016) 157 – 2016/0084 (COD), acord politic încheiat la 12 decembrie 2018, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6161_en.htm

    (41)

    COM(2018) 772.

    (42)

      http://rmis.jrc.ec.europa.eu/

    (43)

      http://rmis.jrc.ec.europa.eu/?page=contributions-of-h2020-projects-236032

    (44)

    COM(2018) 32.

    (45)

    Consultarea publică s-a încheiat în octombrie 2018, primindu-se 460 de răspunsuri. Un raport de sinteză privind rezultatele acesteia va fi publicat în 2019.

    (46)

    https://i4r-platform.eu/

    (47)

    SWD(2018) 36 final.

    (48)

    COM/2018/337 final – 2018/0169 (COD).

    (49)

      http://ec.europa.eu/environment/water/pdf/Guidelines_on_water_reuse.pdf

    (50)

    COM(2018) 28.

    (51)

    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2019) 92.

    (52)

      http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6728_en.htm  

    (53)

    https://ec.europa.eu/info/publications/circular-economy-plastics-insights-research-and-innovation-inform-policy-and-funding-decisions_en

    (54)

    COM(2018) 340 final 2018/0172 (COD), acord politic preliminar încheiat la 19 decembrie 2018: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6867_ro.htm  

    (55)

    COM/2018/368 final – 2018/0193 (COD).

    (56)

    Tacâmuri, farfurii, agitatoare pentru băuturi, bețe pentru baloane, paie, recipiente pentru alimente și băuturi precum și căni pentru băuturi din polistiren expandat, bețișoare pentru urechi, din plastic.

    (57)

    Produse sanitare, șervețele umede, căni pentru băuturi și produse din tutun cu filtre.

    (58)

    Potrivit raportului „Achieving Growth Within” (Realizarea creșterii în interior) (SYSTEMIQ în colaborare cu Fundația Ellen MacArthur), decalajul în materie de investiții este estimat la 320 de miliarde EUR până în 2025.

    (59)

      https://ec.europa.eu/research/environment/index.cfm?pg=output&pubs=thematic

    (60)

      https://ec.europa.eu/info/publications/accelerating-transition-circular-economy_en

    (61)

      http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=3517&Lang=RO  

    (62)

    COM(2018) 97.

    (63)

       Cele două acorduri acoperă tehnologia membranelor anaerobe pentru reutilizarea apelor reziduale în agricultură și reutilizarea bateriilor de propulsie aflate la sfârșitul ciclului de viață, pentru stocarea fixă de energie în gospodării. https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/law-and-regulations/innovation-friendly-legislation/identifying-barriers_en

    (64)

    COM(2018) 372 final – 2018/0197 (COD).

    (65)

      https://thecirculars.org/our-finalists  

    (66)

      https://circulareconomy.europa.eu/platform/sites/default/files/ecesp_annual_report_2018.pdf  

    (67)

      https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en  

    (68)

      http://ec.europa.eu/environment/eussd/buildings.htm  

    (69)

    Misiuni privind economia circulară în Chile și China (2016), Africa de Sud și Columbia (2017), Japonia, Indonezia și India (2018).

    (70)

     COM(2019)22. 

    (71)

    Pentru a accelera dezvoltarea economiei circulare, ar trebui să se acorde o atenție specială și regiunilor cu caracteristici specifice, care implică provocări considerabile privind mediul și resursele, de exemplu în domeniul gestionării deșeurilor, cum ar fi insulele sau regiunile ultraperiferice ale UE.

    (72)

    Materiale plastice, deșeuri alimentare, materii prime critice, construcții și demolări, biomasă și bioproduse.

    (73)

    COM(2018)772.

    (74)

    COM(2018) 673 final.

    (75)

    JO, L328, 21.12.2018, p. 82, Directiva 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

    (76)

    COM(2018) 773 final.

    (77)

    COM(2017) 479, Comunicarea „Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă – O strategie reînnoită privind politica industrială a UE”.

    (78)

    COM(2015) 192 final, O strategie privind piața unică digitală pentru Europa.

    Top