(1)

Directiva 98/83/CE a Consiliului (4) a fost modificată de mai multe ori și în mod substanțial (5). Din motive de claritate, ar trebui, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea directivei menționate.

(2)

Directiva 98/83/CE a stabilit cadrul juridic pentru a proteja sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia. Prezenta directivă ar trebui să urmărească același obiectiv și ar trebui să asigure accesul universal la apa destinată consumului uman în Uniune . În acest scop, este necesar să se definească la nivelul Uniunii cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească apa cu această destinație. Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că apa destinată consumului uman nu conține microorganisme, paraziți și orice alte substanțe care, în anumite cazuri, constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană, precum și că aceasta îndeplinește condițiile minime menționate. [AM 161, 187, 206 și 213]

(2a)

În conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”, prezenta directivă ar trebui să aibă ca scop încurajarea utilizării eficiente și sustenabile a resurselor de apă, îndeplinind astfel obiectivele economiei circulare. [AM 2]

(2b)

Dreptul omului la apă și la salubritate a fost recunoscut ca unul dintre drepturile omului de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 28 iulie 2010 și, prin urmare, accesul la apă potabilă curată nu ar trebui limitat din cauza lipsei accesibilității din punct de vedere financiar pentru utilizatorul final. [AM 3]

(2c)

Trebuie asigurată coerența dintre Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (6) și prezenta directivă. [AM 4]

(2d)

Cerințele prevăzute de prezenta directivă ar trebui să reflecte situația și condițiile de la nivel național pentru furnizorii de apă din statele membre. [AM 5]

(3)

Este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive apele minerale naturale și apele medicinale, având în vedere faptul că aceste tipuri de apă sunt reglementate de Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) și, respectiv, de Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8). Cu toate acestea, Directiva 2009/54/CE are drept obiect atât apele minerale naturale, cât și apele de izvor, și doar prima dintre aceste două categorii ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al prezentei directive. În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din Directiva 2009/54/CE, apele de izvor ar trebui să respecte dispozițiile prezentei directive. Această obligație nu ar trebui totuși să fie extinsă la parametrii microbiologici prevăzuți în anexei I partea A din prezenta directivă. În cazul apei destinate consumului uman din sistemul public de aprovizionare cu apă sau din fântâni private, îmbuteliată și îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializării sau utilizate pentru producerea, prepararea sau tratarea în scop comercial a alimentelor, în principiu apa trebuie să respecte în continuare dispozițiile prezentei directive până la punctul de conformitate (cu alte cuvinte robinetul), după care ar trebui să fie considerată aliment, în conformitate cu articolul 2 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (9).  Atunci când sunt respectate cerințele aplicabile privind siguranța alimentară, autoritățile competente din statele membre ar trebui să poată autoriza reutilizarea apei în sectoarele de prelucrare a alimentelor. [AM 6]

(4)

În urma finalizării inițiativei cetățenești europene privind dreptul la apă (Right2Water) (10), care a invitat Uniunea să depună eforturi mai mari pentru a se realiza accesul universal la apă, a fost lansată o consultare publică la nivelul întregii Uniuni și s-a efectuat o evaluare a Directivei 98/83/CE în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) (11). Din acest exercițiu a rezultat că anumite dispoziții ale Directivei 98/83/CE trebuie să fie actualizate. Au fost identificate patru domenii în care s-ar putea face îmbunătățiri, și anume lista parametrilor valorici bazați pe calitate, recurgerea limitată la o abordare bazată pe riscuri, dispozițiile imprecise privind informarea consumatorilor și disparitățile dintre sistemele de aprobare pentru materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman și implicațiile acestora pentru sănătatea umană . În plus, inițiativa cetățenească europeană privind dreptul la apă a identificat drept o problemă distinctă faptul că o parte a populației, în special grupurile vulnerabile ș i marginalizate are acces limitat sau , nu are acces la apa destinată consumului uman, la prețuri accesibile, ceea ce a cărui asigurare reprezintă, de asemenea, un angajament asumat în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 6 din Agenda 2030 a ONU. În acest context, Parlamentul European recunoaște dreptul tuturor locuitorilor Uniunii de a avea acces la apă destinată consumului uman. Un ultim aspect identificat este lipsa generalizată a conștientizării în privința problemei scurgerilor de apă, care sunt cauzate de investițiile insuficiente în întreținerea și reînnoirea infrastructurii de alimentare cu apă, după cum se arată și în Raportul special al Curții de Conturi Europene privind infrastructura de alimentare cu apă (12) , precum și de o cunoaștere câteodată insuficientă a rețelelor de distribuție a apei .al Curții de Conturi Europene. [AM 7]

(4a)

Pentru a îndeplini obiectivele ambițioase stabilite în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 6 al ONU, statele membre ar trebui să aibă obligația de a pune în aplicare planuri de acțiune pentru a asigura accesul universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă din punct de vedere financiar pentru toți până în 2030. [AM 8]

(4b)

Parlamentul European a adoptat Rezoluția din 8 septembrie 2015 referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water). [AM 9]

(5)

Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a efectuat o examinare detaliată a listei parametrilor și parametrilor valorici prevăzută în Directiva 98/83/CE, pentru a stabili dacă este necesar ca aceasta să fie adaptată în funcție de progresele științifice și tehnice. Potrivit rezultatelor acestei examinări (13), patogenii intestinali și Legionella ar trebui controlați, ar trebui adăugați șase parametri chimici sau grupuri de parametri și ar trebui luați în considerare trei compuși reprezentativi care perturbă sistemul endocrin, împreună cu valori de referință cu titlu de precauție. Pentru trei dintre parametrii noi ar trebui stabiliți, având în vedere principiul precauției, parametri valorici mai stricți, dar totuși realiști, decât cei propuși de OMS. În cazul plumbului, OMS a indicat că nivelul concentrațiilor ar trebui să fie cât mai scăzut posibil, iar în cazul cromului valoarea este în continuare în curs de examinare de către OMS. Prin urmare, în cazul ambilor parametri, ar trebui să se aplice o perioadă de tranziție de zece ani până când valorile devin mai stricte.

(5a)

Apa destinată consumului uman joacă un rol fundamental în eforturile continue ale Uniunii menite să consolideze protecția sănătății umane și a mediului împotriva perturbatorilor endocrini. Reglementarea în prezenta directivă a compușilor care perturbă sistemul endocrin constituie un pas încurajator, coerent cu strategia actualizată a Uniunii privind perturbatorii endocrini, pe care Comisia este obligată să o prezinte fără întârziere. [AM 11]

(6)

OMS a recomandat, de asemenea, ca trei parametri valori să devină mai puțin stricți, iar cinci parametri să fie eliminați din listă. Cu toate acestea, aceste modificări nu au fost considerate necesare, întrucât abordarea bazată pe riscuri introdusă prin Directiva (UE) 2015/1787 a Comisiei (14) permite furnizorilor de apă să elimine un parametru din listă, urmând ca acesta să fie controlat în anumite condiții. Se aplică deja tehnicile de tratare necesare pentru a asigura conformitatea cu acești parametri valorici.

(6a)

În cazul în care nu există suficiente cunoștințe științifice pentru a determina dacă o substanță prezentă în apa destinată consumului uman prezintă sau nu riscuri pentru sănătatea umană sau pentru a determina cantitatea maximă admisibilă a acestei substanțe în apă, ar trebui, în conformitate cu principiul precauției, să se pună această substanță „sub supraveghere”, în așteptarea obținerii unor dovezi științifice mai clare. Prin urmare, statele membre ar trebui să monitorizeze separat acești parametri emergenți. [AM 13]

(6b)

Parametrii indicatori nu au niciun efect direct asupra sănătății publice. Ei sunt totuși importanți pentru a monitoriza funcționarea instalațiilor de producție și distribuție a apei, precum și pentru a evalua calitatea apei. Acești parametri pot scoate în evidență deficiențele din procesul de tratare a apei și au, de asemenea, un rol important în îmbunătățirea și menținerea încrederii consumatorilor în calitatea apei. Prin urmare, ei trebuie să fie monitorizați de statele membre. [AM 14]

(7)

În cazurile în care acest lucru este necesar pentru a  aplica pe deplin principiul precauției și pentru a proteja sănătatea umană pe teritoriile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația să stabilească valori și pentru parametri suplimentari, care nu figurează în anexa I. [AM 15]

(8)

Planificarea preventivă în domeniul siguranței și elementele bazate pe riscuri au fost avute în vedere numai într-o măsură limitată în Directiva 98/83/CE. Primele elemente ale unei abordări bazate pe riscuri au fost deja introduse în 2015 de Directiva (UE) 2015/1787, care a modificat Directiva 98/83/CE pentru a permite statelor membre să acorde derogări de la programele de monitorizare pe care le-au instituit, cu condiția să fie efectuate evaluări ale riscului credibile, care se pot baza pe Orientările OMS privind calitatea apei potabile (15). Orientările respective, care instituie așa-numita abordare bazată pe principiul planificării în domeniul siguranței apei, împreună cu standardul EN 15975-2 privind securitatea alimentării cu apă potabilă, sunt principii recunoscute la nivel internațional care stau la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei parametrilor apei destinate consumului uman. Acestea ar trebui să fie menținute în prezenta directivă. Pentru a se asigura că aceste principii nu se limitează la aspectele legate de control, pentru a cheltui timp și resurse doar pentru riscurile importante și pentru măsurile care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și care intervin la sursă și pentru a evita efectuarea de analize și depunerea de eforturi pe subiecte irelevante, este adecvat să se introducă o abordare completă, bazată pe riscuri, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la zona de captare, trecând prin distribuție și ajungând până la robinet. Această abordare ar trebui să se bazeze pe cunoștințele dobândite și pe acțiunile întreprinse în temeiul Directivei 2000/60/CE și ar trebui să țină seama, într-o măsură mai mare, de impactul pe care îl au schimbările climatice asupra resurselor de apă. O abordare bazată pe riscuri ar trebui să fie alcătuită din trei componente: în primul rând, o evaluare de către statul membru a pericolelor asociate zonei de captare („evaluarea riscurilor”), efectuată în conformitate cu Orientările OMS și cu Manualul privind planificarea în domeniul siguranței apei (16); în al doilea rând, posibilitatea ca furnizorul de apă să adapteze controlul la riscurile principale („evaluarea riscului de furnizare”); în al treilea rând, o evaluare de către statul membru a posibilelor riscuri decurgând din sistemele de distribuție casnică (de exemplu Legionella sau plumbul) , în special în spațiile prioritare („evaluarea riscului de distribuție casnică”). Aceste evaluări ar trebui revizuite periodic, printre altele ca reacție la amenințările reprezentate de evenimente meteorologice extreme legate de climă, la modificări cunoscute ale activității umane în zona de captare ori la incidente având legătură cu sursa. Abordarea bazată pe riscuri asigură un schimb continuu de informații între autoritățile competente, furnizorii de apă și alte părți interesate, inclusiv cele responsabile de sursele de poluare sau de riscul de poluare. Cu titlu de excepție, punerea în aplicare a abordării bazate pe riscuri ar trebui să fie adaptată la constrângerile specifice ale navelor maritime care desalinizează apa și transportă pasageri. Navele maritime aflate sub pavilion european respectă cadrul internațional de reglementare atunci când navighează în apele internaționale. De asemenea, transportul și producția de apă destinată consumului uman la bord se confruntă cu constrângeri specifice care impun o adaptare a dispozițiilor prezentei directive. [AM 16]

(8a)

Utilizarea ineficace a resurselor de apă, în special scurgerile de la nivelul infrastructurilor de alimentare cu apă, conduce la supraexploatarea resurselor limitate de apă destinată consumului uman. Acest lucru împiedică în mod grav statele membre să atingă obiectivele prevăzute de Directiva 2000/60/CE. [AM 17]

(9)

Evaluarea riscurilor ar trebui să adopte o abordare globală a evaluării riscurilor, bazată pe obiectivul explicit al reducerii se concentreze pe reducerea nivelului de tratare necesar pentru producerea de apă destinată consumului uman, de exemplu prin reducerea presiunilor care provoacă poluarea – sau riscurile de poluare – a corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. În acest scop, statele membre ar trebui să identifice pericolele și posibilele surse de poluare asociate cu aceste corpuri de apă și să controleze nivelul poluanților pe care îi consideră relevanți, de exemplu din cauza pericolelor identificate (cum ar fi microplasticele, nitrații, pesticidele sau medicamentele identificate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17)), din cauza prezenței lor naturale în zona de captare (de exemplu arsenicul) sau din cauza informațiilor provenite de la furnizorii de apă (de exemplu în cazul creșterii bruște a unui anumit parametru în apa brută). În conformitate cu Directiva 2000/60/CE, acești parametri ar trebui utilizați ca repere care să declanșeze luarea de către autoritățile competente a unor măsuri destinate să reducă presiunea asupra corpurilor de apă, cum ar fi măsuri de prevenire sau de atenuare (inclusiv desfășurarea de cercetări pentru a înțelege impactul asupra sănătății, dacă este necesar), să protejeze respectivele corpuri de apă și să abordeze elimine sursa sau riscul poluării, în cooperare cu toate părțile interesate, inclusiv cu cele responsabile de sursele de poluare reale sau potențiale. Atunci când un stat membru constată, în urma evaluării riscurilor, că un parametru nu este prezent într-o anumită zonă de captare (de exemplu, datorită faptului că respectiva substanță nu se regăsește niciodată în apele subterane sau în apele de suprafață), acesta ar trebui să informeze furnizorii de apă vizați și ar trebui să le poată permite să reducă frecvența controlului privind respectivul parametru sau să îl elimine din lista parametrilor de controlat, fără a efectua o evaluare a riscului în legătură cu aprovizionarea . cu părțile interesate. [AM 18]

(10)

În ceea ce privește evaluarea riscurilor, Directiva 2000/60/CE impune statelor membre obligația de a identifica corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman, de a le monitoriza și de a lua măsurile necesare pentru a evita deteriorarea calității acestora, pentru a reduce nivelul tratamentului de purificare necesar pentru producerea de apă care este adecvată consumului uman. Pentru a se evita suprapunerea obligațiilor, statele membre ar trebui, atunci când efectuează evaluarea pericolelor, să valorifice monitorizarea efectuată în conformitate cu articolele 7 și 8 din Directiva 2000/60/CE și cu anexa V la directiva respectivă, precum și măsurile incluse în programele lor de măsuri în temeiul articolului 11 din Directiva 2000/60/CE.

(11)

Respectarea parametrilor valorici utilizați pentru a evalua calitatea apei destinate consumului uman trebuie asigurată în punctul în care apa destinată consumului uman este pusă la dispoziția consumatorului în cauză. Cu toate acestea, calitatea apei destinate consumului uman poate fi influențată de sistemul casnic de distribuție. OMS precizează că în Uniune Legionella reprezintă cel mai mare pericol pentru sănătate dintre toți patogenii cu transmisie acvatică , în special Legionella pneumophila, care este răspunzătoare de cea mai mare parte a cazurilor de legioneloză în Uniune . Aceasta este transmisă prin instalațiile de alimentare cu apă caldă prin inhalare, de exemplu în timpul dușului. Prin urmare, acest patogen este în mod clar legat de sistemele de distribuție casnică. Întrucât impunerea unei obligații unilaterale de a controla toate spațiile private și publice pentru a depista prezența acestui agent patogen ar conduce la costuri nerezonabil de ridicate și ar contraveni principiului subsidiarității , o evaluare a riscului de distribuție casnică este, prin urmare, o soluție mai adecvată pentru a trata această problemă , în special în spațiile prioritare . În plus, potențialele riscuri generate de produsele și materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare la evaluarea riscurilor de distribuție casnică. Prin urmare, evaluarea riscului de distribuție casnică ar trebui să includă, prin printre altele, concentrarea axarea controlului asupra spațiilor pe spațiile prioritare, evaluarea riscurilor care decurg din sistemul de distribuție casnică și din produsele și materialele conexe și verificarea performanței produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman pe baza declarației de performanță întocmite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (18). Informațiile menționate la articolele 31 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (19) trebuie, de asemenea, să fie furnizate împreună cu declarația de performanță. Pe baza acestei evaluări, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura, printre altele, că au fost luate măsuri adecvate de control și gestionare (de exemplu în cazul unor epidemii), în conformitate cu orientările OMS (20), și că migrarea unor particule din substanțele și materialele care vin în contact cu apa destinată consumului uman nu periclitează sănătatea umană substanțe din produsele pentru construcții nu periclitează sănătatea umană. Cu toate acestea, fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011, în cazul în care aceste măsuri ar presupune limitarea liberei circulații a produselor și a materialelor în Uniune, aceste limite trebuie să fie justificate în mod corespunzător, să fie strict proporționale și să nu constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată a comerțului dintre statele membre. [AM 19]

(12)

Dispozițiile Directivei 98/83/CE privind referitoare la asigurarea calității tratării, a  echipamentelor echipamentului și a materialelor nu au reușit să elimine abordeze obstacolele de pe piața internă din calea pieței interne legate de libera circulație a produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman și nici să asigure o protecție suficientă în ceea ce privește sănătatea umană . Sunt încă necesare aprobări ale produselor la nivel național, iar cerințele sunt diferite de la un stat membru la altul. Acest lucru face dificil și costisitor pentru producători să își comercializeze produsele în întreaga Uniune. Această situație este cauzată de lipsa unor standarde minime de igienă la nivel european pentru toate Înlăturarea barierelor tehnice din calea liberei circulații a produselor pentru construcții poate fi obținută numai prin stabilirea, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, a unor specificații tehnice armonizate pentru produsele și materialele pentru construcții care intră vin în contact cu apa destinată consumului uman , condiție esențială pentru asigurarea recunoașterii reciproce depline între statele membre. Înlăturarea barierelor tehnice . Acest regulament permite elaborarea de standarde europene prin care să se armonizeze metodele de evaluare aplicate produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman, precum și stabilirea de niveluri-prag și de clase prin raportare și la nivelul Uniunii de performanță al unei caracteristici esențiale. În acest sens, în programul de lucru pentru 2017 în domeniul standardizării (21) a fost inclusă o solicitare de standardizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, vizând în mod specific igiena și siguranța a  tuturor produselor și materialelor care intră în contact cu apa destinată consumului uman pot fi obținute efectiv, așadar, numai prin stabilirea unor cerințe minime de calitate la nivelul Uniunii. Drept urmare, aceste dispoziții ar trebui consolidate printr-o procedură de armonizare a acestor produse și materiale. Această activitate ar trebui să se bazeze pe experiența dobândită și pe progresele obținute de mai multe state membre care colaborează de mulți ani și depun eforturi comune pentru a ajunge la o convergență normativă în acest domeniu ., iar în 2018 ar trebui să fie publicat un standard. Publicarea acestui standard armonizat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va asigura un proces rațional de luare a deciziilor referitoare la introducerea sau punerea la dispoziție pe piață a unor produse pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman sigure. Drept urmare, dispozițiile privind echipamentele și materialele care vin în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui eliminate, înlocuite parțial cu dispoziții privind evaluarea riscului de distribuție casnică și completate de standarde armonizate relevante, adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011. [AM 20]

(13)

Fiecare stat membru ar trebui să se asigure că sunt instituite programe de control pentru a verifica dacă apa destinată consumului uman îndeplinește cerințele prevăzute de prezenta directivă. Cea mai mare parte a controalelor efectuate în scopul prezentei directive sunt realizate de furnizorii de apă însă, acolo unde este cazul, statele membre ar trebui să clarifice căror autorități competente le revin obligațiile care decurg din transpunerea prezentei directive . Furnizorii de apă ar trebui să beneficieze de o anumită flexibilitate în ceea ce privește parametrii pe care îi controlează în scopul evaluării riscului de furnizare. Dacă un parametru nu este detectat, furnizorii de apă ar trebui să aibă posibilitatea de a diminua frecvența controalelor sau de a înceta controlul acelui parametru. Evaluarea riscului de furnizare ar trebui aplicată majorității parametrilor. Cu toate acestea, ar trebui să existe o listă a parametrilor de bază care să fie controlați cu o anumită frecvență minimă. Prezenta directivă prevede dispoziții cu privire la frecvența controalelor de conformitate și conține numai un număr limitat de dispoziții privind controlul în scopuri operaționale. Este posibil să fie necesare controale suplimentare în scopuri operaționale pentru a asigura buna funcționare a tratării apei, dar acest fapt rămâne la latitudinea furnizorilor de apă. În această privință, furnizorii de apă pot consulta Orientările OMS și Manualul privind planificarea în domeniul siguranței apei. [AM 21]

(14)

Abordarea bazată pe riscuri ar trebui să fie treptat aplicată de toți furnizorii de apă, inclusiv de cei foarte mici, , mici și mijlocii ,întrucât evaluarea Directivei 98/83/CE a arătat existența unor deficiențe la nivelul punerii sale în aplicare de către acești furnizori, provocate uneori de costul efectuării unor operațiuni de control inutile , prevăzând în același timp posibilitatea unor derogări pentru furnizorii foarte mici . Atunci când se aplică abordarea bazată pe riscuri, ar trebui ținut cont de preocupările legate de securitate și de preocupările legate de principiul „poluatorul plătește” . În cazul furnizorilor mai mici, autoritatea competentă ar trebui să susțină operațiunile de control, asigurând un sprijin de specialitate. [AM 188]

(14a)

În vederea asigurării celui mai ridicat nivel de protecție în materie de sănătate publică, statele membre ar trebui să asigure o repartizare clară și echilibrată a responsabilităților legate de aplicarea abordării bazate pe riscuri în conformitate cu cadrul lor național instituțional și juridic. [AM 24]

(15)

În cazul nerespectării cerințelor prezentei directive, statul membru vizat ar trebui să investigheze imediat cauza și să se asigure că se întreprind măsurile de remediere necesare cât mai curând posibil pentru a restabili calitatea apei. În cazurile în care furnizarea apei reprezintă un pericol potențial pentru sănătatea umană, furnizarea acestui tip de apă ar trebui interzisă sau utilizarea sa ar trebui restricționată, iar cetățenii care ar putea fi afectați ar trebui informați în mod corespunzător. În plus, în caz de nerespectare a cerințelor să fie restricționată. În plus, este important să se clarifice faptul că neconformarea la cerințele minime privind valorile parametrilor microbiologici și chimicii , statele membre ar trebui să determine dacă depășirea valorilor constituie sau nu un pericol potențial pentru sănătatea umană. În acest scop, statele membre ar trebui să ia în considerare mai ales măsura în care s-au depășit cerințele minime privind valorile, precum și tipul parametrului în cauză considerată automat de statele membre drept pericol potențial la adresa sănătății umane. În cazurile în care astfel de măsuri de remediere sunt necesare pentru a restabili calitatea apei destinate consumului uman, în conformitate cu dispozițiile articolului 191 alineatul (2) din tratat, trebuie să se acorde prioritate acțiunilor care soluționează problema la sursă. [AM 25]

(15a)

Este important ca apa contaminată să nu reprezinte un pericol potențial pentru sănătatea umană. De aceea, furnizarea acestei ape ar trebui să fie interzisă sau utilizarea ei ar trebui să fie limitată. [AM 26]

(16)

Statele membre ar trebui să nu mai fie autorizate să acorde derogări de la prezenta directivă. Derogările erau inițial utilizate pentru a acorda statelor membre un termen de până la nouă ani pentru a remedia o situație de nerespectare a unui parametru valoric. Această procedură s-a dovedit a fi utilă împovărătoare pentru statele membre , având în vedere nivelul de ambiție al directivei . Totuși, trebuie remarcat că , și Comisie deopotrivă. În plus, în unele cazuri, această procedură aceasta a condus la adoptarea cu întârziere a acțiunilor de remediere, întrucât posibilitatea acordării unei derogări era a fost considerată uneori ca indicând o perioadă de tranziție. Prin urmare, dispoziția privind derogările ar trebui să fie eliminată. Din rațiuni de protecție a sănătății umane, atunci când sunt depășiți parametrii valorici, dispozițiile referitoare la acțiunile de remediere ar trebui să se aplice imediat, fără posibilitatea de a se acorda o derogare de la respectarea parametrilor valorici. Cu toate acestea, Cu toate acestea, având în vedere, în primul rând, că urmează să fie consolidați parametrii de calitate prevăzuți de prezenta directivă și, în al doilea rând, că se depistează tot mai bine prezența poluanților emergenți, ceea ce necesită măsuri sporite de evaluare, de monitorizare și de gestionare, este în continuare necesar să se păstreze o procedură de derogare adaptată la aceste realități, cu condiția ca acestea să nu reprezinte un pericol potențial pentru sănătatea umană și ca alimentarea cu apă destinată consumului uman în domeniul vizat să nu poată fi asigurată prin alte mijloace rezonabile. Prin urmare , dispoziția din Directiva 98/83/CE referitoare la derogări ar trebui să fie modificată, pentru a asigura conformarea mai rapidă și mai eficace de către statele membre la cerințele prezentei directive. Derogările acordate de statele membre în temeiul articolului 9 din Directiva 98/83/CE care sunt încă aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei directive ar trebui să continue să se aplice până la sfârșitul perioadei pentru care sunt valabile, dar nu ar trebui să mai fie înnoite. în continuare în conformitate cu modalitățile prevăzute în dispozițiile aflate în vigoare în momentul în care a fost acordată derogarea . [AM 27]

(17)

Comisia, în răspunsul său la inițiativa cetățenească europeană „Right2Water” (Dreptul la apă) din 2014 (22), a invitat statele membre să asigure accesul la un nivel minim de alimentare cu apă pentru toți cetățenii, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Comisia s-a angajat, de asemenea, să „îmbunătățească accesul la apă potabilă sigură […] pentru întreaga populație, prin intermediul politicilor de mediu” (23). Acest lucru este în conformitate cu articolele 1 și 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru este în acord , de asemenea Acest lucru este în acord cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 6 și cu obiectivul aferent al „accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți”. Conceptul de acces echitabil acoperă o gamă largă de aspecte, cum ar fi disponibilitatea (de exemplu din cauza motivelor geografice, a lipsei infrastructurii sau a situației specifice a unei anumite părți a populației), calitatea, acceptabilitatea sau caracterul accesibil din punct de vedere financiar. În ceea ce privește accesibilitatea apei caracterul accesibil din punct de vedere financiar al apei, este important să se reamintească faptul că, atunci când fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE, dacă stabilesc tarifele în conformitate cu principiul recuperării costurilor prevăzut în directiva menționată 2000/60/CE, statele membre pot avea în vedere variația condițiilor economice și sociale ale populației și pot, din acest motiv, să adopte tarife sociale sau măsuri pentru protejarea categoriilor de populație dezavantajate din punct de vedere socio-economic. Prezenta directivă se referă în special la aspectele accesului la apă care sunt legate de calitate și disponibilitate. Pentru a aborda aceste aspecte, ca parte a răspunsului la inițiativa cetățenească europeană, și pentru a contribui la punerea în aplicare a Principiului 20 al Pilonului european al drepturilor sociale (24), care prevede că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă”, statele membre ar trebui să aibă obligația de a  soluționa la nivel național combate problema accesului la apă la un preț abordabil ,nivel național, dispunând totodată de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește tipul exact de măsuri care urmează să fie puse în aplicare. Acest lucru poate fi realizat, printre altele, prin acțiuni care vizează îmbunătățirea accesului la apa destinată consumului uman pentru toți, de exemplu prin evitarea introducerii unor cerințe mai stricte privind calitatea apei, care sunt nejustificate din punctul de vedere al sănătății publice, ceea ce ar duce la creșterea prețului la apă pentru cetățeni, prin amplasarea de fântâni surse de apă cu acces liber în orașe, și prin promovarea utilizării acesteia încurajând asigurarea gratuită a apei destinate prin încurajarea furnizării de apă destinată consumului uman în clădirile publice, în restaurante, în centrele comerciale și de agrement, precum și în zonele de tranzit și de circulație intensă cum ar fi gările și aeroporturile. Statele membre ar trebui să poată stabili de sine stătător combinația potrivită de astfel de instrumente în funcție de situația lor internă specifică. mod gratuit clădirile publice restaurante. [AM 28]

(18)

Parlamentul European, în Rezoluția sa referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water) (25), a solicitat ca statele membre „să acorde o atenție specială nevoilor grupurilor vulnerabile ale societății” (26). Situația specifică a culturilor minoritare, cum ar fi romii, sinti, nomazii, kalé, gens du voyage etc., indiferent dacă sunt sau nu sedentari, în special particular lipsa accesului la apă potabilă, a fost, de asemenea, recunoscută în Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (27) și în Recomandarea Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (28). Ținând cont de acest context general, este oportun ca statele membre să acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile și marginalizate, prin luarea măsurilor necesare pentru a se asigura că aceste grupuri au acces la apă. Având în vedere principiul recuperării costurilor prevăzut la în Directiva 2000/60/CE, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la apă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, fără a compromite alimentarea cu apă de calitate la prețuri rezonabile pentru toți. Fără a se aduce atingere dreptului statelor membre de a defini grupurile respective, acestea ar trebui să includă cel puțin refugiații, comunitățile nomade, persoanele fără adăpost și culturile minoritare precum romii, sinti, nomazii, kalé, gens du voyage etc., indiferent dacă sunt sedentari sau nu. Astfel de măsuri pentru a asigura accesul, lăsate la latitudinea statelor membre, ar putea include, de exemplu, furnizarea unor sisteme de alimentare alternative (dispozitive individuale de tratare), furnizarea de apă în rezervoare (camioane și cisterne) și asigurarea infrastructurii necesare pentru tabere. În cazul în care autorităților publice locale li se atribuie responsabilitatea pentru aceste obligații, statele membre trebuie să se asigure că acestea dispun de suficiente resurse financiare, precum și de capacități tehnice și materiale și trebuie să le susțină în consecință, de exemplu asigurându-le sprijin de specialitate. În special, distribuția de apă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate nu ar trebui să genereze costuri disproporționate pentru autoritățile publice locale. [AM 29]

(19)

Al 7-lea Program de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (29) prevede ca publicul să aibă acces la informații despre mediu clare la nivel național. Directiva 98/83/CE prevede numai accesul pasiv la informații, în sensul că statele membre trebuiau să se asigure doar că informațiile sunt disponibile. Prin urmare, dispozițiile respective ar trebui să fie înlocuite, pentru a se asigura accesibilitatea fără probleme a informațiilor că informațiile actualizate , ușor de înțeles și pertinente pentru consumatori , sunt ușor accesibile, de exemplu sub formă de broșură, pe un site web sau prin intermediul unei aplicații mobile . pe un site web a cărui adresă ar trebui să fie distribuită în mod activ. Informațiile actualizate ar trebui să includă nu numai rezultatele programelor de control, ci și informații suplimentare care ar putea fi utile pentru public, cum ar fi rezultatul măsurilor de monitorizare a furnizorilor de apă în ceea ce privește parametrii de calitate a apei și informații privind parametrii indicatori enumerați în anexa I partea Ba . informații privind indicatorii (fier, duritate, minerale etc.), care influențează adesea percepția consumatorilor privind apa de la robinet. În acest scop, parametrii indicatori din Directiva 98/83/CE care nu furnizau informații legate de sănătate ar trebui înlocuiți cu informații online referitoare la acești parametri. Pentru furnizorii de apă foarte mari, ar trebui să fie disponibile online, de asemenea, informații suplimentare privind, printre altele, eficiența energetică, gestionarea, guvernanța, structura tarifelor costurilor și tratarea aplicată. Scopul unei mai bune informări a Se presupune că îmbunătățirea cunoștințelor consumatorilor cu privire la aspectele pertinente și al unei mai bune transparențe ar trebui să fie a transparenței va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în apa care le este furnizată , precum și în serviciile de aprovizionare cu apă și ar trebui . La rândul său, se așteaptă ca acest fapt să conducă la creșterea utilizării apei gradului de la robinet ca apă potabilă, ceea ce ar putea contribui utilizare a apei de la reducerea utilizării articolelor din plastic și robinet, contribuind astfel la reducerea deșeurilor de plastic , precum și a emisiilor de gaze cu efect de seră și ar putea avea având un impact pozitiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice și la nivelul asupra mediului în asupra ansamblul său. [AM 30]

(20)

Din aceleași motive și pentru a face consumatorii mai conștienți de consecințele consumului de apă, aceștia ar trebui, de asemenea, să primească informații ușor accesibile (de exemplu pe factură sau prin aplicații inteligente) informații privind volumul consumat anual , evoluția consumului, o comparație cu consumul mediu al familiilor, dacă furnizorul de apă dispune de aceste informații, structura , structura costurilor tarifului facturat de furnizorul de apă, inclusiv repartizarea elementelor sale a costurilor variabile și fixe, precum și informații privind prețul pe litru de apă destinată consumului uman, permițând astfel o comparație cu prețul apei îmbuteliate. [AM 31]

(21)

Principiile fundamentale care trebuie luate în considerare la stabilirea tarifelor pentru apă, fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE apei, și anume principiul recuperării costurilor pentru serviciile de furnizare a apei și principiul„poluatorul plătește”, sunt stabilite în directiva menționată 2000/60/CE. Cu toate acestea, sustenabilitatea financiară a furnizării serviciilor de alimentare cu apă nu este întotdeauna asigurată, ceea ce duce uneori la investiții insuficiente în întreținerea infrastructurilor de alimentare cu apă. Odată cu îmbunătățirea tehnicilor de control, cantitatea pierderilor rezultate din scurgerile în rețea – cauzate în principal de astfel de investiții insuficiente – a devenit tot mai evidentă, iar reducerea pierderilor de apă ar trebui să fie încurajată la nivelul Uniunii, pentru a îmbunătăți eficiența infrastructurilor de alimentare cu apă. În conformitate cu principiul subsidiarității, pentru a crește gradul de conștientizare a acestei probleme, informațiile legate de aceasta ar trebui să fie aduse la cunoștința consumatorilor într-un mod mai transparent .această problemă ar trebui să fie abordată prin creșterea transparenței și a informațiilor destinate consumatorilor cu privire la ratele scurgerilor și eficiența energetică. [AM 32]

(22)

Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (30) vizează garantarea dreptului de acces la informațiile despre mediu în statele membre, în conformitate cu Convenția de la Aarhus. Aceasta cuprinde obligații ample, având legătură atât cu punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu la cerere, cât și cu diseminarea activă a acestor informații. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (31) are, de asemenea, un domeniu de aplicare foarte larg, vizând schimbul de informații spațiale, inclusiv seturi de date privind diferite aspecte legate de mediu. Este important ca dispozițiile prezentei directive referitoare la accesul la mecanisme de schimb de informații și date să completeze directivele respective și să nu creeze un regim juridic distinct. Prin urmare, dispozițiile prezentei directive privind informarea publicului și furnizarea de informații privind monitorizarea punerii în aplicare nu ar trebui să aducă atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE.

(23)

Directiva 98/83/CE nu prevedea obligații de raportare pentru furnizorii de apă mici. Pentru a remedia acest lucru și a aborda necesitatea furnizării de informații privind punerea în aplicare și respectarea legislației, ar trebui introdus un nou sistem, prin care statele membre sunt obligate să creeze, să actualizeze și să pună la dispoziția Comisiei și a Agenției Europene de Mediu seturi de date care conțin numai date relevante, cum ar fi depășirile parametrilor valorici și incidentele care au o anumită importanță. Acest lucru ar trebui să asigure faptul că sarcina administrativă suportată de toate entitățile rămâne cât mai limitată posibil. Pentru a asigura o infrastructură adecvată pentru accesul publicului la informații și pentru raportarea și schimbul de date dintre autoritățile publice, statele membre ar trebui să stabilească specificațiile datelor pe baza Directivei 2007/2/CE și a actelor de punere în aplicare aferente.

(24)

Datele raportate de statele membre sunt nu doar necesare pentru controlul conformității, ci și esențiale pentru a permite Comisiei să monitorizeze și să evalueze performanța legislației în raport cu obiectivele acesteia, pentru a contribui astfel la evaluările viitoare ale legislației, efectuate în conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare, din 13 aprilie 2016 (32). În acest context, sunt necesare date relevante, care vor permite o mai bună evaluare a eficienței, eficacității, relevanței și valorii adăugate adusă de UE a directivei, de unde necesitatea unor mecanisme de raportare adecvate, care să poată servi, de asemenea, drept indicatori pentru viitoarele evaluări ale prezentei directive.

(25)

În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive într-o anumită perioadă de timp de la data stabilită pentru transpunerea sa. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată și pe datele colectate în cursul punerii în aplicare a directivei, pe datele științifice, analitice și epidemiologice și pe toate recomandările OMS disponibile. toate recomandările OMS disponibile , precum și pe datele științifice, analitice și epidemiologice pertinente . [AM 34]

(26)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În particular, prezenta directivă urmărește să promoveze principiile referitoare la asistența medicală, accesul la serviciile de interes economic general, protecția mediului și protecția consumatorului.

(27)

După cum a subliniat în numeroase rânduri Curtea de Justiție, excluderea în principiu a posibilității ca persoanele vizate să invoce o obligație impusă de o directivă ar fi incompatibilă cu efectul obligatoriu pe care articolul 288 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) îl atribuie unei directive. Această apreciere se aplică în special în cazul unei directive care are obiectivul de a proteja sănătatea umană de efectele negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman. Prin urmare, în conformitate cu Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (33), populația vizată ar trebui să aibă acces la justiție pentru a contribui la protejarea dreptului de a trăi într-un mediu adecvat pentru sănătatea și bunăstarea personală. În plus, în cazul în care un număr mare de persoane se regăsesc într-o situație de „prejudiciu colectiv” din cauza unei aceleiași practici ilegale legate de încălcări ale drepturilor conferite de prezenta directivă, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza mecanismele de acțiune colectivă, în cazul în care astfel de mecanisme au fost instituite de statele membre în conformitate cu Recomandarea 2013/396/UE a Comisiei (34).

(28)

Pentru adaptarea prezentei directive la progresul științific și tehnic și pentru a preciza cerințele de monitorizare în scopul evaluării riscurilor și a pericolelor de distribuție casnică, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din tratat, pentru a modifica anexele I-IV la prezenta directivă și a lua măsurile necesare în conformitate cu modificările prevăzute la articolul 10a . Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În particular, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. În plus, delegarea competenței prevăzută în anexa I partea C nota 10 la Directiva 98/83/CE, având drept obiect stabilirea frecvenței controalelor și stabilirea metodelor de control pentru substanțele radioactive, a devenit caducă ca urmare a adoptării Directivei 2013/51/Euratom a Consiliului (35) și, prin urmare, ar trebui eliminată. Delegarea competenței prevăzută în anexa III partea A al doilea paragraf la Directiva 98/83/CE, având drept obiect modificările aduse directivei, nu mai este necesară și ar trebui eliminată. [AM 35]

(29)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru adoptarea formatului și a modalităților de prezentare a informațiilor referitoare la apa destinată consumului uman care trebuie furnizate tuturor beneficiarilor, precum și pentru adoptarea formatului și a modalităților de prezentare a informațiilor cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive care trebuie furnizate de statele membre și compilate de Agenția Europeană de Mediu. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (36).

(30)

Fără a aduce atingere cerințelor din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (37), statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și să garanteze că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(31)

Directiva 2013/51/Euratom stabilește măsuri specifice pentru monitorizarea substanțelor radioactive din apa destinată consumului uman. Prin urmare, prezenta directivă nu ar trebui să stabilească parametrii valorici privind radioactivitatea.

(32)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume protejarea sănătății umane, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci mai degrabă, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(33)

Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern trebuie să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directivele anterioare. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directivele anterioare.

(34)

Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa V partea B,