Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2017

[COM(2018) 482 final]

(2019/C 110/08)

Raportoare:

Baiba MILTOVIČA

Sesizare	Comisia Europeană, 5.9.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	21.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	188/1/9

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută concizia și atenția de care dă dovadă raportul pentru 2017, care este însoțit de un amplu document de lucru al serviciilor Comisiei. O politică în domeniul concurenței eficace și pusă în aplicare în mod riguros este piatra de temelie a unei economii de piață durabile. Aceasta poate asigura condiții de concurență echitabile pentru producătorii de bunuri și servicii, poate spori gradul de încredere al consumatorilor, poate stimula concurența și poate îndeplini obiective sociale fundamentale, cum ar fi libertatea de alegere a consumatorilor, precum și obiective politice, ca bunăstarea cetățenilor europeni și promovarea integrării pieței europene. În raport cu țările terțe ea joacă, de asemenea, un rol important în susținerea unei dinamici economice, sociale și de mediu favorabile în comerțul internațional.

1.2.

Raportul pentru anul 2017 pune un accent deosebit pe respectarea și punerea în aplicare a legislației și oferă exemple de măsuri ferme luate de Comisie. Consumatorii și întreprinderile mici și mijlocii sunt deseori dezavantajate de marile întreprinderi, care pot face abuz de poziția lor dominantă pe piață, astfel că măsurile care abordează practicile anticoncurențiale sunt deosebit de bine-venite.

1.3.

Intensificarea activităților anticoncurențiale pe piețele UE a făcut din autoritățile naționale de concurență (ANC) actori din ce în ce mai importanți în asigurarea respectării legislației în domeniul concurenței. Directiva REC+, care permite autorităților naționale de concurență să devină mai eficace, consolidează capacitățile naționale în acest domeniu.

1.4.

Este esențială consolidarea autonomiei autorităților naționale de concurență și asigurarea unor resurse adecvate. Pentru o activitate eficace, trebuie ca independența expertiza și formarea să fie autentice, iar Directiva REC+ ar trebui monitorizată îndeaproape pentru a garanta realizarea acestui lucru. Ar trebui încurajate acțiunile preventive pentru a preveni comportamentul anticoncurențial, iar sancțiunile ar trebui mărite, astfel încât să fie un factor de descurajare eficient.

1.5.

CESE sprijină Comisia în ceea ce privește punerea în aplicare în dreptul privat a normelor de concurență și susține că acțiunile colective ar trebui facilitate de sistemele juridice din toate statele membre. Comisia ar trebui să continue monitorizarea eficacității mecanismelor de recurs colectiv pentru încălcările legislației în domeniul concurenței în diferitele state membre și să ia măsuri suplimentare, dacă este necesar. În acest sens, acțiunile reprezentative propuse de Comisie în inițiativa sa intitulată „Noi avantaje pentru consumatori” lasă de dorit.

1.6.

Trebuie luate în considerare și alte propuneri privind francizele, care să fie incluse în Regulamentul de exceptare pe categorii (1), pentru a restabili echilibrul comercial și contractual între francizați și francizor.

1.7.

Dacă există activități paracomerciale semnificative desfășurate de autorități locale și care ar putea beneficia de subvenții publice și ar genera o concurență neloială, acestea ar trebui analizate pentru a vedea dacă este necesară adaptarea normelor privind ajutoarele de stat sau a altor instrumente.

1.8.

În ceea ce privește Directiva privind avertizorii, se recomandă ca, la momentul transpunerii și aplicării ei, legislația națională să prevadă ca avertizorii să aibă în permanență acces la reprezentanții sindicatelor și să beneficieze de protecție completă în toate circumstanțele.

1.9.

În cazurile legate de aplicarea dreptului concurenței, se recomandă identificarea, printr-o analiză detaliată a Comisiei referitoare la practicile autorităților de reglementare în domeniul energiei din toate statele membre, în colaborare cu CEER și ACER, a eventualelor acțiuni care ar putea elimina practicile restrictive ce continuă să fie în detrimentul consumatorilor.

1.10.

O reexaminare a funcționării lanțului de distribuție a produselor alimentare în viitoarele rapoarte privind politica în domeniul concurenței ar putea identifica și propune măsuri reparatorii pentru exercitarea continuă a puterii de piață de către distribuitorii dominanți, lucru care se poate dovedi inadecvat.

1.11.

Există o serie de practici anticoncurențiale care se perpetuează sau care apar în permanență în cadrul economiei digitale. Comitetul este preocupat de faptul că nu sunt alocate resurse adecvate pentru monitorizarea acestui sector care se dezvoltă rapid și este dinamic financiar și solicită adoptarea de dispoziții speciale în acest sens în cadrul financiar multianual.

1.12.

Există câțiva factori care se află în afara sferei imediate a politicii în domeniul concurenței, dar care creează preocupări legate de posibile denaturări ale pieței: diferențe mari între statele membre în ceea ce privește politica de impozitare a societăților, practici în materie de ocupare a forței de muncă cunoscute sub denumirea generică de dumping social, practici care apar în „economia muncii la cerere” (economia gig) și aspecte legate de economia circulară și de durabilitatea economică mondială. Comitetul îndeamnă Comisia să își exercite pe deplin puterile și competențele pentru a se asigura că practicile anticoncurențiale existente în aceste „zone gri” sunt, pe cât posibil, monitorizate, identificate și remediate.

1.13.

Dreptul concurenței este unul dintre cele mai vechi elemente ale acquis-ului, dar nu ține întotdeauna pasul cu provocările acestui secol. În special separarea artificială a pieței de domeniile social și ecologic ar avea de câștigat de pe urma unei reexaminări globale și sistemice a legislației UE în materie de concurență, cu luarea în considerare a obiectivelor economice, ecologice și sociale.

2.   Conținutul Raportului privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2017

2.1.

Politica în domeniul concurenței este piatra de temelie a pieței unice și este în vigoare începând cu Tratatul de la Roma și cu înființarea Uniunii Europene de astăzi. Aceasta a fost stabilită într-un cadru consacrat prin dispoziții precum articolele 101 și 102 din TFUE, care clarifică conținutul și domeniul său de aplicare.

2.2.

În 2017 au fost întreprinse acțiuni specifice în beneficiul consumatorilor și al industriei europene în domenii-cheie: economia digitală, energia, sectorul farmaceutic și cel agrochimic, industriile de rețea și piețele financiare. Prezentul rezumat evidențiază principalele aspecte ale raportului, care este el însuși un rezumat al activității ample desfășurate în numeroase sectoare economice.

2.3.

Politica trebuie să fie transpusă în norme, iar normele trebuie să fie aplicate. Comisia Europeană este membru fondator al Rețelei Internaționale a Concurenței și este, de asemenea, activă în toate forumurile internaționale dedicate concurenței, inclusiv OCDE, UNCTAD, OMC și Banca Mondială. În special, Comisia cooperează îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență și a propus norme noi, sub forma unei directive (2) care să permită autorităților de concurență din statele membre să fie organisme mai eficace de asigurare a respectării normelor antitrust ale UE.

2.4.

Este important ca persoanele care au cunoștință de existența sau funcționarea unui cartel sau a altor tipuri de încălcări ale legislației antitrust să aibă mijloacele necesare pentru a aduce la lumină astfel de practici. A fost lansat un nou instrument destinat avertizorilor anonimi, care facilitează acest lucru și care este utilizat în mod activ.

2.5.

Cerințele privind notificarea măsurilor de ajutor de stat de mai mică amploare și mai puțin problematice au fost simplificate și au fost introduse exceptări, iar 24 de state membre au aderat la Modulul privind transparența ajutoarelor de stat, care furnizează informații privind ajutoarele de stat.

2.6.

Au fost întreprinse acțiuni de aplicare riguroasă a normelor în materie de concurență pe piețele concentrate. Sectorul farmaceutic a făcut obiectul primei investigații a Comisiei referitoare la preocupările legate de practicile privind prețurile excesive din industria farmaceutică; au fost verificate mai multe fuziuni în sectorul agrochimic și a fost interzisă o fuziune în industria cimentului, care ar fi redus concurența.

2.7.

În sectorul energetic, au fost întreprinse acțiuni de asigurare a respectării legii în ceea ce privește ajutoarele de stat și mecanismele de asigurare a capacității, iar investigarea practicilor comerciale ale Gazprom în Europa Centrală și Europa de Est a continuat cu o constatare preliminară a încălcării normelor antitrust ale UE.

2.8.

În domeniul transporturilor, au fost examinate achiziții în sectorul aviației și au fost identificate acțiuni anticoncurențiale în transportul feroviar din Lituania, ceea ce a condus la aplicarea de amenzi și la măsuri de remediere, și a fost sprijinită acordarea de ajutoare de stat acestui sector în Grecia și Bulgaria. Au fost luate măsuri anticartel împotriva întreprinderii Scania în ceea ce privește transportul rutier de mărfuri, iar mai multor întreprinderi din sectorul componentelor auto le-au fost aplicate amenzi substanțiale.

2.9.

Extinderea Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare la porturi și aeroporturi a facilitat acordarea de ajutoare de stat adecvate.

2.10.

Ancheta Comisiei privind fuziunea propusă între Deutsche Börse și London Stock Exchange Group a conchis că această fuziune ar avea un caracter monopolist și, prin urmare, a fost interzisă.

2.11.

Se remarcă faptul că politica UE în domeniul concurenței va trebui să răspundă în mod constructiv și creativ provocării reprezentate de retragerea Regatului Unit din UE. Astfel cum a stabilit Consiliul European, orice viitor acord comercial ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile, în special în ceea ce privește concurența și ajutoarele de stat.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută raportul pentru anul 2017, care conține numeroase exemple legate de accentul pe care Comisia îl pune pe promovarea bunăstării consumatorilor și pe prevenirea prejudiciilor aduse consumatorilor. Un efect ulterior al acestei abordări nu este numai consolidarea integrării pieței unice, ci și consolidarea dezvoltării economice și a obiectivelor de politică socială aferente.

3.2.

În ultimul an, avizele CESE au identificat frecvent importanța unei politici eficace și aplicate în domeniul concurenței. Bunăstarea consumatorilor și criteriile de referință privind bunăstarea, alături de menținerea unei structuri concurențiale eficace, furnizează argumentele care justifică abordarea exploatării, a practicilor de excludere și a acordurilor restrictive. Prin încurajarea celor mai bune practici economice, o politică fermă în domeniul concurenței stimulează consolidarea întreprinderilor europene pe piețele mondiale competitive și promovarea obiectivelor sociale pe care se întemeiază.

3.3.   Emisiile autovehiculelor

3.3.1.

În Avizul CESE pe tema „Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu” (3) s-a observat că respectarea în insuficientă măsură a mecanismelor care asigură punerea în aplicare a legislației și a guvernanței de mediu constituie un factor regretabil de concurență neloială și de pierderi economice. Comitetul constată că respectarea statului de drept este fundamentală pentru o politică solidă în domeniul concurenței.

3.3.2.

În acest context, Comitetul salută faptul că investigația preliminară a Comisiei privind un eventual cartel care implică BMW, Daimler, Volkswagen, Audi și Porsche, în ceea ce privește măsura prin care întreprinderile au limitat dezvoltarea de sisteme de reducție catalitică selectivă și de filtre de particule, acest lucru având potențialul de a limita dezvoltarea unor tehnologii mai ecologice, a determinat echipa de investigație a practicilor anticoncurențiale să deschidă o anchetă oficială.

3.4.   Mecanismele de recurs colectiv

3.4.1.

Comitetul ia notă de transpunerea definitivă a Directivei privind despăgubirile (4), care abordează parțial problema asigurării unui mecanism juridic pentru acțiunile colective. Cu toate acestea, retragerea propunerii de directivă elaborate de Direcția Generală Concurență în 2009, dar și propunerea inclusă de curând în pachetul „Noi avantaje pentru consumatori” indică lipsa voinței politice de a lua măsuri ferme în vederea creării unui cadru cu adevărat eficient pentru acțiuni reprezentative la nivel european. Așadar, CESE îndeamnă Comisia să continue monitorizarea eficacității mecanismelor de recurs colectiv pentru încălcările legislației din domeniul concurenței în diferitele state membre și să ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.

3.5.   Franciza în sectorul comerțului cu amănuntul

3.5.1.

CESE observă că există o problemă tot mai mare în ceea ce privește contractele de franciză din sectorul comerțului cu amănuntul, care ar putea avea implicații serioase în materie de concurență. De exemplu, o dispută importantă în Țările de Jos între francizorul HEMA și mai mulți francizați privind contractele existente și ponderea câștigurile provenite din vânzările pe internet a dus la anularea contractelor de franciză. Comitetul invită Comisia să analizeze această situație și să prezinte propuneri suplimentare privind francizarea care să poată fi incluse în Regulamentul de exceptare pe categorii, pentru a restabili echilibrul comercial și contractual între francizați și francizor.

3.6.   Subvenții la nivelul autorităților locale

3.6.1.

În multe state membre, autoritățile locale se îndreaptă spre dezvoltarea activităților comerciale utilizând resurse sau facilități publice. Acest lucru poate conduce la o concurență neloială dacă există un element de subvenție. De exemplu, IMM-urile din industria serviciilor alimentare și din turism se confruntă cu activități subvenționate în cantinele cluburilor sportive, centrele de agrement etc. Autoritățile locale dețin sau oferă fonduri publice acestor cluburi și asociații care sunt deseori scutite de la plata TVA și beneficiază de prime sociale, cum ar fi munca voluntară. Aceste activități paracomerciale sunt adesea organizate (în ceea ce privește cifra de afaceri și profitul) ca o societate comercială obișnuită. Comitetul invită Comisia să monitorizeze acest fenomen și să vadă dacă o adaptare a normelor privind ajutoarele de stat sau a altor instrumente ar putea fi elaborată la nivelul UE cu scopul de a reglementa aceste activități locale, care, în unele cazuri, sunt subvenționate chiar cu fonduri UE!

3.7.   Informații privind ajutoarele de stat

3.7.1.

Instituirea și aplicarea Modulului privind transparența ajutoarelor de stat (TAM) sunt deosebit de bine-venite, întrucât oferă părților interesate (Comisia, concurenții și publicul larg) posibilitatea de a verifica conformarea la norme a ajutoarelor de stat. Până în prezent, au fost publicate aproximativ 30 000 de cazuri de acordare de ajutoare.

4.   Observații specifice

4.1.   Directiva REC+

4.1.1.

CESE a fost încurajat de accentul pe care raportul îl pune pe aplicarea normelor și a profitat de această ocazie pentru a-și reafirma opiniile (5) cu privire la Directiva REC+ (6), care oferă mijloace autorităților naționale de concurență, astfel încât să devină mai eficace.

4.1.2.

Comitetul a afirmat anterior că, în opinia sa, un regulament ar putea fi un instrument juridic mai eficace în acest domeniu, dar recunoaște nevoia de proporționalitate. În plus, politica în domeniul concurenței ar trebui să garanteze egalitatea de șanse, având în vedere că autoritățile naționale de concurență au la dispoziție măsurile și instrumentele juridice necesare pentru combaterea cartelurilor secrete.

4.1.3.

Deși Directiva REC+ ar trebui să garanteze independența, resursele și un set de instrumente eficace pentru a asigura punerea în aplicare, există încă semne de întrebare cu privire la autonomia și capacitățile autorităților naționale de concurență. Pentru o activitate eficace trebuie ca independența, expertiza și formarea să fie autentice. Ar trebui încurajate acțiunile preventive pentru a preveni comportamentul anticoncurențial și ar trebui mărite sancțiunile, astfel încât acestea să fie un factor de descurajare eficient. Autoritățile naționale de concurență ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a formula acțiuni în justiție în nume propriu.

4.2.   Protecția avertizorilor

4.2.1.

Trebuie întreprinse activități suplimentare cu privire la informarea publicului în legătură cu normele în materie de concurență. Acest lucru va spori eficacitatea noilor instrumente disponibile pentru raportarea încălcărilor, cum ar fi instrumentul destinat avertizorilor. Deși este mulțumit să constate că acest instrument este utilizat în mod regulat, CESE are anumite preocupări cu privire la propunerea de directivă, al cărei scop este consolidarea protecției avertizorilor (7).

4.2.2.

CESE supune atenției Comisiei avizul său privind prezenta directivă (8), în care recomandă ca domeniul de aplicare al directivei să nu se limiteze la respectarea dreptului Uniunii, ci, mai degrabă, să se extindă pentru a include respectarea dreptului intern.

4.2.3.

De asemenea, este important să se facă referire la includerea drepturilor lucrătorilor și să fie menționați reprezentanții sindicatelor și ai ONG-urile ca exemple de persoane juridice. Avertizorii ar trebui să aibă acces la reprezentanții sindicatelor în orice etapă a procesului.

4.3.   Economia digitală

4.3.1.

CESE ia notă de faptul că noul Regulament privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (9) a fost adoptat la sfârșitul anului 2017 și ar trebui să asigure o mai bună coordonare între rețelele de consumatori în vederea aplicării de măsuri împotriva practicilor anticoncurențiale transfrontaliere. De exemplu, regulamentul identifică practici de geoblocare în sectorul comerțului electronic, care, prin însăși natura lor, reprezintă o problemă transfrontalieră. Centrele europene pentru consumatori au depus eforturi în acest domeniu de mulți ani, colectând exemple și practici transfrontaliere. Împreună cu Rețeaua europeană în domeniul concurenței și cu Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, se anticipează o acțiune de aplicare a legislației mai bine coordonată.

4.3.2.

În sectorul economiei digitale, aflat în creștere rapidă, apar în permanență practici anticoncurențiale de multe alte tipuri. De exemplu, utilizarea unor algoritmi sofisticați poate ajusta prețurile pe baza datelor personale colectate din diferite surse online, ajutând, de asemenea, întreprinderile să se angajeze în practici de coluziune online. Pentru a monitoriza și contracara aceste practici, Comisia trebuie să aibă la dispoziție resurse bugetare adecvate.

4.4.

CESE consideră că o mai bună cooperare între autoritățile naționale de concurență și organizațiile de consumatori ar aduce beneficii de ambele părți, în special deoarece organizațiile naționale de consumatori sunt cele mai în măsură să informeze autoritățile naționale de concurență cu privire la încălcările suspectate. De fapt, ele pot furniza autorităților date valoroase din propria lor experiență privind tratarea plângerilor.

4.5.

Uniunea energetică poate stimula procesul continuu de asigurare a unor condiții echitabile de concurență în sectorul energetic al UE, care este încă un domeniu în care există o gamă largă de prețuri pentru consumatori și industrie și în care diversificarea pieței poate fi restricționată. CESE consideră că o analiză detaliată a practicilor în materie de reglementare – care variază considerabil de la un stat membru la altul – va constitui baza unui dialog constructiv pentru soluționarea discrepanțelor, iar acest dialog ar trebui organizat în comun de autoritățile naționale de concurență, de autoritățile de reglementare din domeniul energiei și de Comisie. Acest lucru poate scoate în evidență lipsa de opțiuni și practicile restrictive, de exemplu, în ceea ce privește sistemele de termoficare centralizate.

4.6.

Exercitarea necorespunzătoare a puterii de piață în sectorul vânzării cu amănuntul a produselor alimentare continuă să fie o problemă. Comisia se întreabă dacă nu cumva marile lanțuri de comercializare cu amănuntul au obținut o putere de negociere (în cadrul negocierilor bilaterale cu furnizorii lor) și o putere de cumpărare prea mare (pe piața globală), datorită rolului lor dublu de clienți și concurenți (prin mărci proprii) ai furnizorilor lor (10). Comitetul îndeamnă la acțiuni în conformitate cu avizul său recent referitor la acest subiect (11) și își reiterează recomandarea adresată Comisiei de a include o analiză privind funcționarea lanțului de distribuire a produselor alimentare în viitoarele rapoarte privind politica în domeniul concurenței.

4.7.   Dreptul concurenței și interesul public general

4.7.1.

Denaturările pieței pot fi cauzate de o serie de factori care se află în afara sferei propriu-zise a politicii în domeniul concurenței. Printre aceștia se numără diferențele mari între statele membre în ceea ce privește politica de impozitare a societăților, practicile în materie de ocupare a forței muncă cunoscute sub denumirea generică de dumping social, practici care apar în „economia muncii la cerere” (economia gig) și aspectele legate de economia circulară și de durabilitatea economică mondială.

4.7.2.

Dreptul concurenței, ancorat în perspectivele economice de la mijlocul secolului XX, trebuie să se ridice acum la înălțimea provocărilor secolului XXI. Pentru a depăși separarea artificială a pieței de domeniile social și ecologic, ar trebui inițiată o reexaminare globală și sistemică a legislației UE în materie de concurență, cu luarea în considerare a obiectivelor economice, ecologice și sociale.

4.7.3.

CESE consideră că angajamentele asumate de UE cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și la Acordul de la Paris privind schimbările climatice (pe lângă angajamentele formulate în tratate) trebuie considerate, atunci când se aplică dreptul concurenței, drept obiective de interes public, la fel ca obiectivele legate de interesele consumatorilor.

4.7.4.

Ar trebui să se acorde atenția cuvenită efectelor concentrării pieței asupra viitoarelor generații de consumatorii și producători. S-ar impune analizarea unei serii de modele de calcul al consecințelor negative pe termen lung, așa cum se întâmplă deja, de exemplu, în domeniul achizițiilor publice, prin calcularea costurilor pe ciclul de viață.

4.8.

În mai multe avize recente (12), CESE a solicitat consolidarea măsurilor legate de impozitarea echitabilă întreprinse de Comisia Europeană (în ceea ce privește întreprinderile multinaționale și persoanele fizice), întrucât numeroase aspecte au rămas nesoluționate. Printre aceste aspecte se numără combaterea evaziunii fiscale, a paradisurilor fiscale, a planificării fiscale agresive și a concurenței fiscale neloiale între statele membre.

4.9.

Există în special denaturări continue și substanțiale ale pieței, cauzate de sistemele naționale de impozitare a societăților, foarte diferite de la un stat membru la altul, unde rata de impozitare a societăților comerciale variază de la 9 % la 35 %, iar în unele țări are valori chiar mai scăzute în categorii precum drepturile de proprietate intelectuală. Întrucât politica fiscală este o competență națională, politica UE în domeniul concurenței va depune întotdeauna eforturi pentru a atenua denaturările cauzate.

4.10.

Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD), care ar trebui aplicată prin intermediul legilor statelor membre până la 1 ianuarie 2019, prevede norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne și conține elemente care ar trebui să contribuie la evitarea unor abordări naționale divergente, iar acest lucru trebuie salutat.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei (JO L 102, 23.4.2010, p. 1)

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32010R0330.

(2)  http://ec.europa.eu/competition/antitrust/proposed_directive_ro.pdf

(3)  JO C 283, 10.8.2018, p. 83.

(4)  Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență (JO L 349, 5.12.2014, p. 1).

(5)  JO C 345, 13.10.2017, p. 70.

(6)  Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie organisme mai eficace de asigurare a respectării normelor și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne [COM(2017) 142 final].

(7)  Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii [COM(2018) 218 final].

(8)  Avizul CESE pe tema „Consolidarea protecției avertizorilor la nivelul UE”. Raportor: Franca Salis-Madinier (JO C 62, 15.2.2019, p. 155).

(9)  Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 345, 27.12.2017, p. 1).

(10)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2018) 349 final.

(11)  JO C 283, 10.8.2018, p. 69.

(12)  JO C 262, 25.7.2018, p. 1; JO C 197, 8.6.2018, p. 29; JO C 81, 2.3.2018, p. 29.