Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

[COM(2018) 366 final]

(2019/C 110/17)

Raportor:	Emmanuelle BUTAUD-STUBBS
Coraportor:	Zbigniew KOTOWSKI

Sesizare	Parlamentul European, 14.6.2018 Consiliul, 21.6.2018
Decizia Biroului Comitetului	19/06/2018
Baza procedurală	Articolul 173 alineatul (3) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în CCMI	22.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	207/2/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) [COM(2018) 366 final] și indicatorii prevăzuți în anexa II. Dezvoltarea unei Europe puternice și unite trebuie să se bazeze pe diversitatea rădăcinilor culturale, care ar trebui transmisă prin educație. Continuarea acestui program ar trebui considerată ca foarte benefică pentru dezvoltarea culturilor europene și a culturii fiecărui stat membru, care constituie fundamentul societății noastre și creuzetul valorilor noastre democratice.

1.2.

CESE încurajează de mulți ani contribuțiile semnificative ale sectoarelor și industriilor creative și culturale la crearea de valoare și de locuri de muncă la nivelul UE, la incluziune și creștere economică (1). În 2012, conform OCDE, industriile care utilizează intensiv drepturile de autor (2) au reprezentat 4,2 % din PIB și 3,2 % din ocuparea forței de muncă la nivelul UE. Conform articolului 2 din propunerea de regulament [COM(2018) 366], aceste sectoare includ „arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural material și imaterial, designul (inclusiv designul vestimentar), festivalurile, muzica, literatura, arta spectacolului, cărțile și editarea, radioul și artele vizuale”.

1.3.

Având în vedere natura specifică a actelor și proceselor creative, care nu se integrează întotdeauna ușor în cadrul general al dreptului muncii, CESE este pe deplin conștient de provocările sociale care ar trebui abordate în unele state membre: îmbunătățirea condițiilor de muncă, eliminarea orelor neplătite, lupta împotriva disparităților de gen, promovarea muncii decente, condiții mai bune de sănătate și siguranță, facilitarea mobilității, incluziunea persoanelor cu handicap și a celor excluse, politici împotriva hărțuirii sexuale ș.a.m.d.

1.4.

CESE consideră că bugetul planificat, de 1,8 miliarde EUR, nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale programului „Europa creativă” pentru perioada 2021-2027. Acesta este motivul pentru care CESE solicită un buget mai mare. Această investiție semnificativă în creativitatea Europei, în artiștii, creatorii, muzicienii, scriitorii, fotografii, arhitecții, inventatorii de jocuri video, producătorii săi de film etc. va ajuta Uniunea să concureze cu succes cu țări mari, care dispun de strategii deliberate de influențare culturală (SUA, Japonia, Coreea de Sud), la nivel național și în cadrul organizațiilor internaționale. Finanțarea UE ar trebui să fie completată cu fonduri publice naționale și regionale. De asemenea, anumite stimulente fiscale ar putea să atragă fonduri filantropice (pentru restaurarea patrimoniului cultural, de exemplu) și să faciliteze finanțarea participativă, pentru crearea de noi modele de afaceri.

1.5.

De asemenea, CESE consideră că este necesar să se investească în instrumente juridice și tehnice pentru a lupta mai eficient împotriva tuturor formelor de promovare a violenței și a discriminării, în special în producția de jocuri video online pentru copii și tineret.

1.6.

CESE sprijină includerea unei dimensiuni creative și culturale în cadrul politicii externe a UE (politica comercială, relațiile internaționale etc.) (3).

1.7.

Acest efort financiar fără precedent ar trebui realizat prin trei canale: — un buget sporit pentru „Europa creativă”, în valoare de 1 930 000 EUR în loc de 1 850 000 EUR, pentru 2021-2027, cu o finanțare suplimentară de 80 de milioane EUR pentru componenta TRANSSECTORIALĂ, ce va face posibile și alte proiecte de „fertilizare încrucișată”, chiar între industriile culturale și creative (ICC) (muzică, modă, design, artă, cinematografie, editare etc.) și între ICC și alte industrii și care, în plus, va pune la dispoziție mai multe resurse financiare pentru mai multe acțiuni de formare în domeniul mass-media, într-un context în care pluralismul mass-mediei a fost pus la încercare recent, în UE; — sprijin financiar pentru cultură și creație, acordat unei game largi de programe ale UE, care „să […] consolideze procesul de integrare a culturii în celelalte politici sectoriale; acest lucru ar genera beneficii reciproce atât pentru cultură, cât și pentru sectorul în cauză” (4): Orizont 2020, Fondul social european, Europa digitală, Fondul de coeziune, programul Erasmus; — sprijin continuu pentru mecanismul de garantare financiară dedicat „industriilor creative și culturale”, pentru a oferi garanții și, după caz, sprijin sub formă de capital pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate.

1.8.

De această ambiție reînnoită pentru o Europă mai culturală și mai creativă vor beneficia, de asemenea, diferite sectoare și lanțuri valorice industriale din UE, de la textile, îmbrăcăminte, piele, mobilă, ceramică, jucării, turism, meșteșuguri și artizanat, la automobile, construcții, sănătate și bunăstare, energie curată etc., datorită integrării creativității, designului și tehnologiilor avansate. În Europa există multe exemple de trecere cu succes a unor regiuni sau orașe industriale către industriile creative, care generează o mai mare valoare adăugată (Torino).

1.9.

Posibilitățile oferite de „revoluția digitală” în aceste industrii care utilizează intensiv drepturile de autor sunt deosebit de importante și ar trebui promovate suficiente investiții în echipamente și software (inteligența artificială, tehnologia blockchain, imprimarea 3D, digitalizarea arhivelor, de exemplu), precum și în formare profesională.

1.10.

Potențialul de inovare al acestor industrii este nelimitat, întrucât se bazează cu precădere pe creativitate, competențe și imaginație individuală. Ca atare, industriile culturale și creative (ICC) ar trebui să aibă un buget specific în cadrul programului „Orizont 2020” [cel puțin 3 miliarde EUR, sumă puțin mai mică decât ponderea lor în PIB-ul UE (4,2 %)].

1.11.

Pe piața SUA au loc ample operațiuni de fuziune, care vor avea un impact asupra ICC din UE. În acest context, CESE solicită Comisiei Europene să lanseze o procedură de licitație pentru un raport privind informațiile de afaceri, preconizat pentru 2019, referitor la tendințele economice și tehnologice majore din SUA care vor afecta mass-media, cinematografia și audiovizualul și consecințele lor probabile asupra omologilor din UE în domeniul producției, consumului și distribuției.

1.12.

Dat fiind faptul că UE 27 ar putea avea beneficii considerabile de pe urma unui dialog susținut cu Regatul Unit, care este un actor esențial în aceste industrii, CESE solicită Comisiei Europene să sprijine dialogurile bilaterale dintre guverne și rețele, care ar putea deschide calea unui acord bilateral, pentru a continua programele bilaterale ambițioase din cadrul programului „Europa creativă” 2021-2027. În trecut (2014-2020), au fost încheiate acorduri bilaterale similare cu țări terțe precum Georgia, Serbia sau Ucraina.

2.   Observații generale

2.1.   Un nivel nou de ambiție

2.2.

Propunerea de regulament [COM(2018) 366] se întemeiază pe articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede că Uniunea urmărește „să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că UE „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Sentimentul predominant însă este că numărul provocărilor este mai mare, în special concurența platformelor online și a motoarelor de căutare, concentrarea sectorului în jurul unui număr limitat de actori importanți sau diseminarea fenomenului de „dezinformare”.

2.3.

Prin acest nou program, Comisia Europeană intenționează să ofere oportunități operatorilor pentru a dezvolta inițiative europene transfrontaliere inovatoare din punct de vedere tehnologic și artistic, cu scopul de a face schimburi de opere europene, de a le crea în comun, de a le co-produce și distribui. Acest obiectiv urmărește și să consolideze poziția actorilor UE pe piețele europene și pe cele globale. Exemple de bune practici în acest domeniu se regăsesc în contextul activităților fondului „Eurimages” al Consiliului Europei.

2.4.   Un buget mai mare, dar tot insuficient

2.4.1.

Bugetul propus pentru cele 27 de state membre, de 1,85 miliarde EUR, este mai mare decât bugetul actual, însă reprezintă doar a mia parte din cadrul financiar multianual total al UE pentru perioada 2021-2027: 1 135 miliarde EUR.

2.5.

Bugetul propus de CE este împărțit în trei componente: — componenta CULTURĂ, cu 609 milioane EUR (33 % din bugetul total, comparativ cu 31 % din bugetul total al programului „Europa creativă” 2014-2020”); — componenta MEDIA, cu 1 081 milioane EUR (58 % din bugetul total, comparativ cu 56 % din bugetul total al programului „Europa creativă” 2014-2020); — componenta TRANSSECTORIALĂ, cu 160 de milioane EUR (9 % din bugetul total, comparativ cu 13 % din bugetul total al programului „Europa creativă” 2014-2020).

2.5.1.

CESE solicită un buget suplimentar de 80 milioane EUR pentru componenta TRANSSECTORIALĂ, pentru exploatarea la maximum a potențialului proiectelor de „fertilizare încrucișată” (5) (economia digitală, turismul, arta, sectorul produselor de lux, cultura, imprimarea digitală etc.) și pentru identificarea mai multor răspunsuri concrete în domeniul alfabetizării mediatice.

2.5.2.

Obiectivul de sprijinire a proiectelor prioritare destinate unui public considerabil este adecvat pentru sectorul audiovizualului (componenta MEDIA), însă nu ar trebui aplicat tuturor activităților culturale, mai ales în zonele rurale. Coeziunea socială și incluziunea socială se află în centrul proiectului european.

2.6.   Cazul Brexit pentru creație și cultură

2.6.1.

Acest nou program va fi pus în aplicare în cadrul UE-27 după retragerea Regatului Unit, care este unul dintre statele membre în care industriile creative și culturale au un rol esențial (90 miliarde GBP în 2016, 2 milioane de lucrători). CESE consideră că este esențial pentru dinamica „Europei creative” să se mențină strânse relații culturale cu Regatul Unit și să se încurajeze, ori de câte ori este posibil și necesar, cooperarea bilaterală. Ar trebui urmărit obiectivul încheierii unui acord bilateral specifice și adaptat cu Regatul Unit, pentru a continua acțiunile și programele, pornind de la articolul 8 din propunerea de regulament și în conformitate cu versiunea revizuită a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale.

2.7.   Învățămintele desprinse din programul anterior, „Europa creativă” 2014-2020

2.7.1.

În diferitele studii de evaluare solicitate de CE, limitele majore identificate au fost următoarele: — bugete insuficiente pentru a face posibil un impact major la nivel european sau sectorial; — finanțare prea fragmentată pentru programul MEDIA; — un acces la programe și finanțări din partea UE și o raportare administrativă mult prea complicată, în special pentru IMM-uri și persoane fizice, precum și pentru cei care solicită sprijin pentru prima dată; — o distribuire inegală a fondurilor, în funcție de statele membre.

2.7.2.

În timpul unei audieri organizate la Paris (6 octombrie 2016) de Sylvia Costa, președinta Comisiei pentru cultură și educație, părțile interesate au identificat alte aspecte concrete: — rata de succes a licitațiilor în cadrul componentei CULTURĂ este prea scăzută: 11 %; — durata maximă pentru o traducere literară este prea scurtă: 2 ani; — numărul de țări terțe care pot fi implicate în unele proiecte este prea mic; — ar trebui promovată și susținută atât noțiunea de „experimentare”, cât și cea de „inovare”.

Pentru a lua în considerare aceste critici, CE propune anumite simplificări pentru 2021-2027:

—	un grad mai mare de flexibilitate în vederea adaptării programelor de lucru la circumstanțe neprevăzute;

—	mai multe acorduri-cadru de parteneriat și granturi „în cascadă”;

—	mai multe stimulente pentru recompensarea rezultatelor, corelate cu capacitatea de a atrage un public mai larg;

—	utilizarea sistematică a formularelor și a rapoartelor electronice, precum și cerințe de raportare mai puțin stricte.

2.8.   Componenta Cultură

2.8.1.

Bugetul total, de 609 milioane EUR, va sprijini circulația transfrontalieră a operelor și mobilitatea operatorilor din sectoarele creative, va încuraja parteneriatele, rețelele și platformele aflate în căutarea unui public mai larg în Europa și dincolo de granițele acesteia pentru operele europene și pentru operatorii europeni din sectoarele culturale și creative și va promova identitatea, patrimoniul și valorile europene prin sensibilizarea culturală, educația în domeniul artei și creativitatea în domeniul educației. De asemenea, vor fi susținute acțiuni speciale ale UE, cum ar fi Capitalele Europene ale Culturii, premiile culturale ale UE și marca patrimoniului european. O altă prioritate constă în promovarea consolidării capacității internaționale, pentru a permite sectoarelor culturale și creative europene să fie active la nivel internațional. CESE ar dori să adauge la propunerea de regulament un alineat privind creativitatea populară și a „amatorilor”, întrucât tocmai această formă de creativitate a pus bazele dezvoltării și răspândirii unei sensibilități autentice umaniste și artistice.

2.9.   Componenta Media

2.9.1.

Acest program acoperă serviciile de mass-media audiovizuale, cinematografia și jocurile video, cu un buget total de 1 081 000 EUR. Este corelat cu unele instrumente legislative specifice: revizuirea cadrului privind drepturile de autor și a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale.

2.9.2.

Prima propunere, COM(2016) 593 final, a fost adoptată de Parlamentul European (12 septembrie 2018) în prima lectură. Această propunere are trei obiective majore: (a) îmbunătățirea accesului la conținut online și la nivel transfrontalier, pentru programele de radio și televiziune pe platformele VoD; (b) armonizarea și modernizarea excepțiilor privind drepturile de autor în dreptul Uniunii, în domenii care țin de învățământ, de cercetare și de conservarea patrimoniului cultural; (c) punerea în aplicare a unei piețe performante a drepturilor de autor pentru editorii de presă, autorii și artiștii interpreți sau executanții care produc conținut pentru platforme online.

2.9.3.

A doua propunere urmărește mai multe obiective: oferirea unor noi oportunități pentru promovarea operelor europene în cadrul UE (minimum 30 % din operele europene pe platforme video online) și în afara UE, încurajarea cooperării în cadrul lanțului valoric, de la primele etape ale producției până la distribuție și prezentare, și creșterea nivelului de protecție a copiilor și consumatorilor.

2.9.4.

Bugetul de 1 081 000 EUR dedicat sectorului audiovizual european, inclusiv industriei filmului, televiziunii și jocurilor video are următoarele obiective: (a) stimularea colaborării și inovării în producerea operelor audiovizuale europene; (b) îmbunătățirea distribuției operelor teatrale și online la nivel transfrontalier; (c) sprijinirea influenței internaționale a operelor audiovizuale europene prin îmbunătățirea promovării și distribuției la nivel internațional a operelor europene și a scenariilor narative inovatoare, inclusiv a realității virtuale.

2.10.   Componenta Transsectorială

2.10.1.

Un buget total de 160 milioane EUR este prevăzut pentru a sprijini emergența proiectelor transsectoriale între actorii din sectoarele culturale și creative (muzică, mass-media, literatură, artă etc.), pentru a sprijini birourile programului „Europa creativă” în promovarea programului pe teritoriul țării lor și pentru a spori „caracterul liber, diversificat și pluralist al peisajului mediatic, jurnalismul de calitate și alfabetizarea mediatică” [articolul 6 litera (c) din COM(2018) 366 final].

2.10.2.

CESE consideră acest ultim obiectiv ca fiind esențial: în 2017, mai multe state membre au regresat în acest domeniu. Dat fiind acest context specific, CESE solicită o finanțare majorată pentru a sprijini promovarea libertății de exprimare și a unui peisaj mediatic diversificat și pluralist, promovarea standardelor de înaltă calitate în domeniul mass-media în ceea ce privește conținutul și programele de alfabetizare mediatică, pentru a permite cetățenilor să își formeze o înțelegere critică a mijloacelor de informare în masă.

3.   Observații specifice

3.1.   Drepturile de autor în era digitală

3.1.1.

Un studiu al OCDE din 2015 pe tema „Drepturile de autor în era digitală” confirmă intensitatea dezbaterilor juridice și publice cu privire la căile și mijloacele de adaptare a cadrului național privind drepturile de autor la revoluția internetului. Principalele aspecte supuse discuției sunt: (a) domeniul de aplicare al drepturilor de autor; (b) operele orfane; (c) excepțiile și restricțiile privind drepturile de autor; (d) înregistrarea drepturilor de autor; (e) aplicarea legii.

3.1.2.

CESE ar dori să apere noile drepturi conexe drepturilor de autor pentru editori în scopul utilizării digitale a publicațiilor lor de presă, astfel cum s-a propus la articolul 11 din propunerea de directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală, protecția conținutului de către servicii online, astfel cum s-a propus la articolul 13, mecanismul de ajustare a contractelor (articolul 15 și mecanismul de soluționare a litigiilor (articolul 16.

3.2.

Concurența acerbă de la nivel internațional ar trebui să conducă la o strategie clară a UE în ceea ce privește ICC, atât pentru politicile privind piața unică, cât și la nivel extern (agenda internațională pentru cultură, diplomația culturală, politica comercială).

3.2.1.

Firmele americane, precum Apple, cu iTunes (cel mai mare magazin online de muzică la nivel mondial începând din 2010), Netflix, cu 130 de milioane de abonați în 2017, și YouTube, cu 1 300 000 de utilizatori lunar și peste 5 miliarde de videoclipuri vizionate în fiecare zi, ocupă poziții dominante în domeniul platformelor online.

3.2.2.

În industria filmului, de exemplu (6), „producțiile și coproducțiile din Statele Unite reprezintă 90 % dintre filmele cu cele mai ridicate niveluri de prezență cinematografică din acel an [2012]”, cu un corolar natural: „există o predominanță clară și aproape de necontestat a limbii engleze”.

3.2.3.

Fuziuni majore au avut loc recent în SUA, fapt care confirmă că se produc schimbări semnificative în producția, distribuția și consumul de conținut audiovizual. Care va fi efectul acestor schimbări asupra sectorului audiovizualului din UE, care continuă să fie fragmentat, cu o finanțare publică mai mică și cu o difuzare transfrontalieră care se menține la un nivel redus, ca urmare a unui buget limitat și a barierelor lingvistice? Un studiu independent, cu date cantitative și calitative, ar fi foarte util. Alte țări mari, precum China, Japonia, India și Canada, au pus în aplicare politici eficiente și stimulente pe termen lung pentru a sprijini atât pe plan intern, cât și pe plan extern, activele care sunt parte a „puterii necoercitive”; UE ar trebui să le urmeze exemplul.

3.3.   Diversificarea și reînnoirea modelelor de afaceri

3.3.1.

Modelele de afaceri inovatoare pentru industriile europene care utilizează intensiv drepturile de autor ar trebui încurajate în trei direcții: (a) utilizarea tuturor instrumentelor digitale (IA, tehnologia blockchain, volumele mari de date, imprimarea 3D etc.), care oferă posibilitatea de a îmbogăți conținutul bunurilor și serviciilor culturale și modul în care sunt puse la dispoziția consumatorilor; (b) fructificarea oportunităților legate de îmbunătățirea portabilității conținutului în proiectele transfrontaliere; (c) identificarea unor mijloace noi de generare a veniturilor (abonamente, plată la vizionare etc.), fără a-i exclude pe consumatorii vulnerabili.

3.3.2.

„Efectul de propagare” între ICC și mai multe sectoare economice care prezintă o „componentă culturală sau creativă” a fost demonstrat în numeroase studii. La interfața dintre ICC și tehnologiile digitale se află o sursă importantă de inovare, deopotrivă radicală și progresivă.

3.3.3.

De bună seamă, anumite activități culturale, care beneficiază de finanțare publică sau privată, nu ar trebui să se bazeze doar pe obținerea unui profit. Noul program ar trebui să acopere și activități orientate către „non-piață”.

3.4.   Accesul la finanțare

3.4.1.

Un nou mecanism de garantare a fost lansat prin Fondul european pentru investiții strategice, în iunie 2016, pentru a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii în ICC în care se constată că le este greu să acceseze împrumuturi în propria lor țară. O sumă inițială, de 121 milioane EUR, a fost planificată pentru acest mecanism nou, care, potrivit estimărilor, va genera 600 de milioane EUR din împrumuturi și alte produse financiare.

3.4.2.

După un început lent, nouă state membre – Spania, Franța, România, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Italia, Luxemburg și Regatul Unit – au semnat acorduri cu Fondul european de investiții (FEI) pentru o capacitate globală de peste 300 milioane EUR de potențiale împrumuturi. În 2017, FEI a decis să suplimenteze această sumă cu 70 milioane EUR. Conform unui raport întocmit de FEI privind utilizarea garanției ICC (martie 2018), 418 „actori” din sectoarele culturale și creative au beneficiat de această facilitate, întrucât li s-au acordat împrumuturi în valoare totală de 76 milioane EUR, ceea ce reprezintă în medie un împrumut de 182 000 EUR pentru fiecare entitate.

3.4.3.

CESE încurajează hotărât autoritățile competente de la nivel național și regional, din zonele urbane și rurale, să promoveze acest mecanism specific, pentru a contribui la dezvoltarea ICC și pentru a atrage investiții și noi întreprinderi în aceste sectoare. Lor le revine responsabilitatea de a evita adâncirea decalajului dintre „orașele inteligente”, în care se concentrează în număr mare ICC (7), și zonele rurale.

3.5.   Aspecte sociale

3.5.1.

Datele disponibile în unele state membre evidențiază condiții de muncă și sociale inechitabile și nesatisfăcătoare: ore neplătite, ore suplimentare efectuate regulat, contracte temporare, muncă nevoluntară cu fracțiune de normă, condiții precare de sănătate și siguranță, investiții insuficiente în formare, disparități de gen (8), absența diversității etnice, hărțuire sexuală, un nivel scăzut de protecție socială, precum și mobilitate insuficientă, din cauza dublei impuneri și a dificultăților întâmpinate în obținerea vizelor de către resortisanții țărilor terțe. Unele state membre au pus în aplicare cerințe sociale la care ICC trebuie să răspundă pentru a fi în măsură să acceseze finanțarea UE, sprijinind astfel modelul social european, în conformitate cu rolul jucat, eventual, de finanțarea din fonduri publice.

3.5.2.

Ar trebui să fie încurajat dialogul social la nivel național, pentru găsirea unor soluții adecvate de îmbunătățire a situației. La nivelul UE, sunt necesare mai multe studii independente pe tema condițiilor de muncă în ICC, pentru a inspira politici reînnoite. Rezultate recente arată că, de exemplu, criteriul „ocupației” ar putea fi mai eficient decât cel al „sectorului”, deoarece numai 30,7 % din locurile de muncă „creative” sunt situate în sectoare din cadrul ICC (9)!

3.5.3   Clusterele și rețelele

Clusterele regionale joacă un rol esențial în promovarea unor noi modele de colaborare și parteneriate transfrontaliere. Noul program ar trebui să încurajeze crearea de noi clustere și rețele regionale pentru ICC, precum și încheierea unor parteneriate fructuoase între clusterele și rețelele existente (Emilia-Romagna, Hamburg, Milano ș.a.m.d.), care ar putea stimula extinderea și cele mai bune practici.

---

(1)  JO C 13, 15.1.2016, p. 83, NAT/738 (JO C 440, 6.12.2018, p. 27), SOC/590 (JO C 62, 15.2.2019, p. 148).

(2)  Industriile esențiale mari, care utilizează intensiv drepturile de autor, includ nouă sectoare: presa și literatura, muzica, opera și producția teatrală, producția cinematografică și video, fotografia, software-ul și bazele de date, artele vizuale și grafice, publicitatea și artele, organizațiile de gestionare colectivă a drepturilor de autor.

(3)  „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”, JOIN(2016) 29 final.

(4)  Citat preluat din documentul de dezbatere al Președinției bulgare: „Calea de urmat: viziune pe termen lung privind contribuția culturii la UE după 2020”, 27 aprilie 2018.

(5)  A se vedea punctul 4.6 din Avizul CESE JO C 13, 15.1.2016, p. 83.

(6)  Diversity and the film industry: An analysis of the 2014 UIS Survey on Feature Film Statistics [Diversitatea și industria filmului: O analiză a anchetei UIS din 2014 privind statisticile legate de lungmetraje], martie 2016, p. 31.

(7)  64 % din locurile de muncă creative se regăsesc în zonele urbane; J. Vlegels, W. Ysebaert, Creativiteit, diversiteit en werkomstandigheden: een analyse van de drietand van culturele en creative arbeid in België (Creativitate, diversitate și condiții de muncă: o analiză a celor trei aspecte ale triadei muncii culturale și creative în Belgia), Sociologos 39, p. 241.

(8)  Cf. Cadrul de acțiune pentru egalitatea de gen al Comitetului pentru dialog social în sectorul audiovizual.

(9)  J. Vlegels, W. Ysebaert, Sociologos 39, pp. 210-241.