Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

[COM(2018) 372 final – 2018/0197 (COD)]

(2019/C 62/14)

Raportor:	Ioannis VARDAKASTANIS
Coraportoare:	Ester VITALE

Sesizare	Parlamentul European, 11.6.2018 Consiliul European, 19.6.2018
Temei juridic	Articolele 177, 178, 304 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	3.10.2018
Data adoptării îna sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	138/0/1

Prezentul aviz CESE privește propunerea prezentată de Comisia Europeană la 29 mai 2018 referitoare la un regulament al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune pentru perioada 2021-2027. De asemenea, avizul include câteva scurte observații cu privire la anumite dispoziții din propunerea de regulament privind dispozițiile comune (RDC) (2), care privesc direct aspecte relevante privind structura, conținutul, corelarea și punerea în aplicare a Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) și a Fondului de coeziune (FC).

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE își reafirmă angajamentul ferm față de politica de coeziune și încrederea în aceasta, considerând-o un instrument esențial pentru apropierea UE de cetățenii săi și pentru abordarea discrepanțelor dintre regiunile UE și a inegalităților dintre cetățeni.

1.2.

Deși CESE înțelege raționamentul Comisiei, își exprimă ferm dezacordul față de reducerile de fonduri aplicate politicii de coeziune în general și, în special, față de reducerile de 12 % la FEDR și de 46 % la FC. Prin urmare, solicită Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului să majoreze bugetul propus, astfel încât să mențină cel puțin aceleași resurse, calculate la prețuri constante, ca în cadrul financiar actual.

1.3.

CESE subliniază că scăderea ratelor de cofinanțare europeană va crea dificultăți în implementarea proiectelor, în special de către statele membre care se confruntă cu probleme bugetare și, desigur, de către cele care au fost cel mai profund afectate de criză.

1.4.

CESE solicită Comisiei să elaboreze criterii de cofinanțare mai flexibile, astfel încât să fie luată în considerare situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte și să se aplice regula recomandată de CESE în câteva dintre cele mai recente avize ale sale: cheltuielile pentru investiții nu ar trebui să fie luate în considerare în îndeplinirea obiectivelor de deficit prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere.

1.5.

CESE consideră că propunerea Comisiei de reintroducere a regulii N+2 nu este susținută de dovezi concrete sau de analiza rezultatelor care a avut ca obiect punerea în aplicare a regulii N+3. Prin urmare, nu este de acord cu această propunere și solicită Comisiei să mențină regula N+3 în noua perioadă de programare.

1.6.

CESE salută propunerea Comisiei de simplificare a utilizării fondurilor în ceea ce privește structura, administrarea și gestionarea acestora, prin facilitarea unui acces mai simplu și mai eficace la ele. Cu toate acestea, simplificarea fondurilor nu ar trebui să treacă pe un plan secundar principiile și valorile care fac parte integrantă din acquis-ul Uniunii.

1.7.

CESE salută faptul că propunerea Comisiei îmbunătățește guvernanța pe mai multe niveluri prin punerea accentului pe gestiunea partajată, consolidând participarea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate la procesul de programare, implementare, evaluare și monitorizare a utilizării fondurilor. Cu toate acestea, Codul european de conduită referitor la parteneriat (CECP) ar trebui să fie respectat pe deplin, la toate nivelurile, și consolidat prin garanții și măsuri solide, care să îi asigure punerea în aplicare completă. Conformitatea cu CECP ar trebui să fie considerată condiție favorizantă. Acest lucru va permite părților interesate și organizațiilor societății civile să joace un rol esențial în calitate de organisme intermediare, aducând proiectele mai aproape de beneficiarii lor finali.

1.8.

CESE subliniază că la nivelul UE nu există nicio implicare structurată a organizațiilor societății civile în procesul de monitorizare a punerii în aplicare a politicii de coeziune. Prin urmare, recomandă insistent Comisiei să instituie un forum privind coeziunea societății civile europene, la care să participe partenerii sociali, organizațiile societății civile și alte părți interesate și care va consulta partenerii sociali și organizațiile societății civile în fiecare an cu privire la stadiul punerii în aplicare a politicii de coeziune pe toată perioada ciclului de programare 2021-2027.

1.9.

CESE recomandă Comisiei să integreze în mod eficient obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în politica de coeziune, prin RDC și reglementările privind FEDR și FC, asigurând includerea lor orizontală în toate prioritățile fondurilor, nu doar în politicile climatice.

1.10.

CESE propune ca, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, zonele cu densitate redusă a populației, zonele izolate, insulele mici și regiunile montane să fie sprijinite, asigurându-li-se aceleași cerințe privind concentrarea tematică, același domeniu de aplicare în privința sprijinului și beneficiilor și aceleași derogări ca și în cazul regiunilor ultraperiferice. Strategiile de investiții ar trebui să fie orientate către obiectivele macroregiunilor și cooperării teritoriale și transfrontaliere, în special în vederea abordării unor fenomene complexe, cum ar fi migrația.

1.11.

CESE recomandă majorarea bugetului alocat Cooperării teritoriale europene (CTE/Interreg) pentru noua perioadă de programare, astfel încât aceasta să își îndeplinească în mod eficient misiunea și obiectivele. CESE propune, de asemenea, să se asigure un sprijin suficient FEDR pentru punerea în aplicare a mecanismului transfrontalier. Mai mult, CESE consideră că strategiile de investiții ar trebui să fie direcționate spre obiectivele macroregiunilor și ale bazinelor maritime.

1.12.

CESE solicită Comisiei să ia în considerare și alți indicatori sociali, pe lângă venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor, pentru a clasifica statele membre în funcție de cerințele privind concentrarea tematică aplicabile fiecăruia dintre ele.

1.13.

CESE sprijină conceptul de concentrare tematică, dar solicită Comisiei să echilibreze repartizarea cerințelor privind concentrarea tematică în investiții între obiectivele de politică (OP), întrucât alocarea pentru OP 3-5 pare insuficientă pentru abordarea necesităților socioeconomice și pentru construirea unei Europe mai apropiate de cetățenii săi.

1.14.

CESE regretă faptul că propunerile Comisiei pentru toate regulamentele au omis integrarea orizontală a egalității, nediscriminării și accesibilității pentru persoanele cu handicap. Prin urmare, recomandă insistent introducerea în noua propunere de regulament privind dispozițiile comune (RDC) a articolului 7 din RDC actual pe 2014-2020 și integrarea directă a acestui principiu în textul principal al regulamentului propus, privind FEDR și FC. De asemenea, CESE recomandă insistent includerea accesibilității pentru persoanele cu handicap în articolul 67 al propunerii de regulament privind selectarea operațiunilor.

1.15.

CESE subliniază că Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap ar trebui să fie integrată complet în textul principal al propunerii de regulament privind FEDR și FC, precum și în RDC. În special, această convenție ar trebui să fie inclusă complet în temeiul juridic al regulamentului privind FEDR și FC, iar accesibilitatea pentru persoanele cu handicap ar trebui să devină un criteriu de eligibilitate obligatoriu.

1.16.

CESE solicită Comisiei să se asigure că construirea sau renovarea centrelor de îngrijire instituționalizate care practică segregarea să fie excluse din domeniul de aplicare al sprijinului acordat în cadrul FEDR și FC. În schimb, trebuie promovată incluziunea socială prin tranziția de la modelele de îngrijire instituționale la cele bazate pe colectivități.

1.17.

CESE salută îmbunătățirea coordonării dintre diferitele fonduri, precum și corelarea lor cu semestrul european și cu programele de sprijin pentru reforme.

1.18.

CESE consideră că introducerea condiționalităților macroeconomice, stabilite la nivel național și european și aplicabile la utilizarea fondurilor, generează obstacole importante pentru regiuni, administrații locale, alte părți interesate și cetățeni și, prin urmare, le respinge în totalitate și solicită Comisiei să revizuiască criteriile de includere.

1.19.

CESE consideră că punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (EPSR) trebuie să fie tratată în mod prioritar în cadrul politicii de coeziune, nu doar în cadrul FSE+. Prin urmare, recomandă insistent alocarea a minimum 10 % pentru OP 4 al FEDR, în vederea instituirii Inițiativei regionale pentru durabilitate socială și accesibilitate (SSARI).

2.   Observații generale

2.1.

CESE consideră încă politica de coeziune – așa cum a făcut timp de mulți ani – unul dintre pilonii fundamentali pentru realizarea integrării în UE și, prin urmare, este de părere că, într-o perioadă marcată de incertitudine și de creșterea populismului, naționalismului și euroscepticismului, politica de coeziune este procesul real de conectare a cetățenilor la proiectul UE.

2.2.

CESE subliniază că politica de coeziune și instrumentele sale de finanțare ar fi putut fi utilizate pentru a prezenta cetățenilor europeni un discurs nou, pozitiv cu privire la proiectul UE.

2.3.

Prin urmare, CESE remarcă faptul că propunerea Comisiei nu este suficient de ambițioasă, ceea ce se reflectă în practică în reducerile propuse pentru CFM 2021-2027, calculate la prețuri constante, de 12 % din bugetul FEDR, respectiv de 46 % din bugetul FC, în raport cu bugetele actuale. Se propun reduceri în pofida faptului că Comisia recunoaște, în expunerea de motive, că „în multe țări, FEDR și Fondul de coeziune reprezintă cel puțin 50 % din investițiile publice”. Prin urmare, reducerile în cauză vor avea efecte negative asupra țărilor care se află în curs de stabilizare a economiei, în urma ieșirii din criză, și ai căror cetățeni încearcă să facă față măsurilor de austeritate. În multe țări, nivelul sărăciei și al inegalităților rămâne ridicat, iar, în anumite cazuri, chiar crește, existând discrepanțe semnificative între țări, între regiuni și diverse categorii de populație, precum și în cadrul acestora, în special în ceea ce privește indicatorii sociali legați de situația femeilor, a romilor, a persoanelor cu handicap și a celor vârstnice etc.

2.4.

Dată fiind importanța capitală a FEDR și a FC deopotrivă pentru dezvoltarea economică și socială și pentru coeziunea regiunilor europene, CESE solicită ca finanțarea politicilor de coeziune să fie menținută în CFM 2021-2027 cel puțin cu aceleași resurse, la prețuri constante, ca și în cadrul financiar actual (3).

2.5.

Propunerea Comisie de a reduce ratele de cofinanțare pentru cele trei categorii (4) de regiuni subminează capacitatea de a accesa și utiliza fondurile în condiții de egalitate, în special a statelor membre care se confruntă cu dificultăți mai mari la capitolul cheltuieli și a celor care au fost cel mai grav afectate de criză.

2.6.

CESE susține eforturile de simplificare a politicii de coeziune și salută reducerea numărului de obiective de la 11 la 5, întrucât aceasta va permite concentrarea resurselor în domeniile prioritare, reprezentate de competitivitatea întreprinderilor și drepturile persoanelor. Cu toate acestea, normele mai puțin numeroase, mai clare și mai concise nu ar trebui să însemne reglementări mai puțin eficiente pentru realizarea obiectivelor generale și specifice ale acestei politici. Mai exact, simplificarea sporită nu ar trebui să însemne ignorarea, în propunerea de regulament, a principiilor orizontale care fac parte integrantă din acquis-ul UE.

2.7.

Simplificarea prin unificarea fondurilor și facilitarea accesului beneficiarilor, în special acordând o pondere mai mare gestionării de către statele membre, precum și prin utilizarea mai frecventă a opțiunilor simplificate în materie de costuri, constituie pași necesari în direcția creșterii eficienței investițiilor. De asemenea, extinderea principiului auditului unic și acordarea unei ponderi mai mari autorităților naționale, regionale și locale vor eficientiza cheltuielile cu asistența tehnică. CESE salută, de asemenea, consolidarea e-coeziunii și a schimbului de date, întrucât acestea vor crește transparența și eficiența FEDR și FC. CESE salută propunerea Comisiei de a consolida cooperarea interregională prin strategia de specializare inteligentă (S3).

2.8.

CESE consideră că cooperarea teritorială europeană este o modalitate importantă de sprijinire a anumitor regiuni transfrontaliere care se confruntă în mod obișnuit cu probleme de infrastructură, furnizare a serviciilor publice, comunicare și transport, probleme generate, printre altele, de caracteristicile geografice și/sau istorice. Interreg ar trebui să fie un instrument de promovare a convergenței economice și sociale a acestor regiuni, subregiuni și zone cu caracter local în sens practic, astfel că CESE propune majorarea bugetului alocat acestui instrument. De asemenea, CESE recomandă cu fermitate sprijinirea prin finanțare din FEDR a funcționării și implementării eficace a mecanismului transfrontalier.

2.9.

Deși egalitatea, nediscriminarea și accesibilitatea sunt menționate în preambul, CESE are convingerea fermă că acestea ar trebui să fie integrate pe deplin în textul principal al Regulamentului privind FEDR și FC, devenind criterii obligatorii de eligibilitate pentru alocarea fondurilor, și că accesibilitatea pentru persoanele cu handicap trebuie inclusă în articolul 67 al propunerii de RDC privind selectarea operațiunilor (5).

2.10.

Clasificarea regiunilor se face încă pe baza „metodei Berlin”, luându-se în considerare exclusiv venitul național brut și populația fiecărei regiuni pentru stabilirea cerințelor privind concentrarea tematică aplicabile regiunii în cauză (6). Totuși, Comisia a decis să introducă indicatori noi pentru metoda de alocare, cum ar fi șomajul, migrația netă sau emisiile de gaze cu efect de seră. Deși această soluție contribuie la creșterea acurateței repartizării fondurilor în funcție de necesitățile regiunilor, cerințele privind concentrarea tematică ar fi stabilite în continuare printr-o metodă de clasificare care nu ține seama de aceste inegalități.

2.10.1.

Prin urmare, multe regiuni ale statelor membre din „grupul 1” ar putea primi o alocare „corectă” din punctul de vedere al inegalităților, indiferent de VNB, dar ar fi nevoite apoi să facă față cerințelor privind concentrarea tematică, aspect care le-ar restrânge capacitatea de abordare a acestor inegalități. Explicația oferită în cadrul evaluării impactului – ca răspuns la solicitarea Comitetului de analiză a reglementării (7) – cu privire la alegerea „metodei Berlin” nu clarifică motivul pentru care nu s-au luat în considerare alți indicatori relevanți. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să reconsidere această abordare.

2.11.

Zonele slab populate, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și zonele izolate, cum ar fi insulele mici, sunt zone care se confruntă cu probleme specifice de comunicare – inclusiv accesul la internet – și transport. În plus, foarte frecvent, acestea nu dispun de infrastructură socială (sănătate, educație etc.). În aceste regiuni, dispersarea mare a populației și lipsa oportunităților de angajare, care generează o rată alarmantă de îmbătrânire a populației, conduc la creșterea progresivă a costului furnizării serviciilor publice, ceea ce accentuează dificultățile de dezvoltare a programelor de ocupare a forței de muncă și de atragere a întreprinderilor.

2.11.1.

Propunerea alocă o parte din buget acestor regiuni, precum și celor clasificate ca regiuni ultraperiferice. Cu toate acestea, clasificarea regiunilor include regiunile ultraperiferice în „grupul 3”, fără să țină seama de caracteristicile speciale ale zonelor cu densitate redusă a populației, cu excepția VNB pe cap de locuitor. CESE consideră că trebuie adoptată o abordare specializată, sprijinită de fonduri suficiente și de cerințe corecte privind concentrarea tematică, pentru a se depăși dificultățile cu care se confruntă zonele cu densitate redusă a populației și zonele izolate și că acestea ar trebui, prin urmare, să beneficieze de domeniul de aplicare al concentrării tematice și de derogările aplicabile regiunilor ultraperiferice.

2.12.

CESE salută îmbunătățirea coordonării dintre cele șapte fonduri cu gestiune partajată – instituite în cea mai mare parte prin propunerea de RDC –, care îndeplinește o cerință majoră a părților interesate. Combinarea cu programul de sprijin pentru reforme propus (8) este deosebit de relevantă pentru FEDR și FC, întrucât aceasta va contribui la corelarea implementării programelor cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european, acolo unde acestea sunt sustenabile din punct de vedere social, îmbunătățind eficacitatea investițiilor. Această combinare ar urma să ofere posibilitatea unor negocieri specifice între autoritățile naționale și cele europene, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile (OSC).

2.13.

CESE recunoaște importanța combinării diferitelor tipuri de fonduri și de instrumente cu fondurile politicii de coeziune, în special cu instrumentele financiare, ceea ce permite acoperirea mai eficientă a obiectivelor. De asemenea, mobilizarea capitalului privat asigură și sporește valoarea adăugată a investițiilor și distribuirea mai largă a beneficiilor.

2.14.

CESE salută creșterea flexibilității în adaptarea fondurilor și a programelor la situațiile neprevăzute care apar, astfel cum propune Comisia. Corelarea propusă între recomandările specifice fiecărei țări și perioada de programare și evaluarea la jumătatea perioadei este importantă pentru eficacitatea fondurilor. Cu toate acestea, este nevoie de multă atenție în cazul în care modificările devin prea frecvente, întrucât acest fapt poate denatura caracterul programării. În plus, propunerea de a lăsa resursele neprogramate până în ultimii doi ani le poate face dificil de utilizat din cauza timpului scurt.

2.15.

CESE salută majorarea din propunerea de CFM 2021-2027 în raport cu CFM 2014-2020 a alocării propuse de Comisie pentru obiectivele climatice, și anume cheltuieli de 30 % din FEDR și de 37 % din FC. Date fiind importanța capitală a acestui obiectiv și capacitatea ambelor fonduri de a-l aborda, CESE consideră că ar trebui să se repună în discuție o majorare.

2.16.

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) sunt luate în considerare de către Comisie cu titlu de justificare a cheltuielilor propuse pentru obiectivele climatice. CESE consideră că Comisia ar trebui să aibă în vedere o aliniere mai amplă la ODD a propunerii de regulament și a celor cinci priorități propuse pentru programarea și implementarea fondurilor. Acest lucru ar trebui să aibă loc prin asigurarea includerii în regulament a perspectivelor sociale și economice ale ODD.

2.17.

Comisia prezintă un model de guvernanță pe mai multe niveluri, care pune accentul pe partajarea gestiunii programelor între Comisie și statele membre, acestea din urmă având acum o responsabilitate mai directă. De asemenea, repartizarea responsabilităților este mai clară și se prevede o contribuție mai mare a autorităților regionale și locale, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile (9). Cu toate acestea, trebuie introduse garanții solide și măsuri specifice, care să permită partenerilor sociali și organizațiilor societății civile să joace un rol esențial în calitate de organisme intermediare, elaborând mai eficient proiectele și aducându-le mai aproape de beneficiarii lor finali.

2.18.

CESE subliniază că sunt necesare mai multe parteneriate cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate, precum și participarea și implicarea lor sporită în monitorizarea politicii de coeziune la nivelul UE. În fapt, CESE observă că această deficiență la nivelul UE ar putea fi abordată de Comitet într-un mod foarte proactiv, favorabil incluziunii și eficient. Prin urmare, CESE propune instituirea unui Forum european de coeziune a societății civile, care să monitorizeze politica de coeziune, Comitetul declarându-și disponibilitatea de a-i facilita pe deplin funcționarea.

2.19.

CESE salută faptul că Comisia a optat pentru diversificarea abordării tradiționale a asistenței tehnice, eliminând obiectivul prioritar utilizat pentru direcționarea acestui sprijin. În schimb, propunerea sugerează o rată forfetară generală de 2,5 % din fiecare program – până la 100 % din investiții – pentru acoperirea cheltuielilor cu asistența tehnică. În funcție de necesități, pot fi cofinanțate și alte investiții realizate sub clasificarea de asistență tehnică, peste rata de 2,5 %. CESE salută această abordare simplificată. Pe lângă tratarea prioritară a principiului proporționalității și îmbunătățirea flexibilității și a guvernanței parteneriatului, Comisia a ales să nu limiteze cuantumul alocării destinate capacității instituționale a partenerilor, inclusiv a organismelor de reprezentare a societății civile.

2.20.

CESE nu este de acord ca regula N+3 să fie înlocuită cu N+2 și invită Comisia să reconsidere acest aspect. Abordarea flexibilității în acest sens ar trebui să fie mai apropiată de necesitățile țărilor, regiunilor, subregiunilor, comunităților locale și părților interesate care s-au confruntat cu cele mai mari dificultăți în implementarea programelor și ar trebui să adapteze procesul de implementare la capacitățile diferitelor state membre și la condițiile care predomină în aceste state. Reintroducerea regulii N+2 necesită, de asemenea, un nivel mai mare de eficiență a programării și a implementării, cu un an mai puțin pentru certificarea plăților.

3.   Observații specifice

3.1.

CESE consideră că obiectivele specifice pentru FEDR și FC (articolul 2 ar trebui să includă domenii precum economia socială și accesibilitatea infrastructurii și a serviciilor pentru toți cetățenii Uniunii și că ar trebui să existe referiri specifice la zonele cu densitate redusă a populației și insule, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

3.2.

CESE consideră că anexele I și II ar trebui revizuite în consecință, pentru a transpune domeniile anterioare în indicatori comuni de realizare și de rezultat, precum și în indicatori de performanță.

3.3.

Deși recunoaște că OP 1 și OP 2 sunt obiective de politică cu valoare adăugată ridicată, CESE subliniază că plasarea unor procente foarte ridicate pentru aceste două domenii în toate cele trei grupuri regionale ar submina eficiența cu care FEDR și FC abordează OP 3-5. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să reconsidere cerințele privind concentrarea tematică (articolul 3.4) în sensul echilibrării eforturilor de a aborda în mod adecvat inegalitățile sociale, inclusiv sărăcia și discriminarea, acest aspect fiind necesar pentru realizarea creșterii favorabile incluziunii.

3.4.

CESE subliniază că dezvoltarea urbană este strâns legată de modernizarea și inovarea infrastructurii și serviciilor locale și, prin urmare, salută includerea unei inițiative urbane europene în cadrul FEDR, legată de Agenda urbană a UE. Cu toate acestea, CESE recomandă insistent Comisiei să majoreze sprijinul financiar pentru această inițiativă și, în același timp, să o transforme în inițiativă transversală, care să acopere, de exemplu, cei trei piloni ai Agendei 2030 pentru obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), dezvoltând astfel orașe inteligente și accesibile.

3.5.

CESE salută includerea condiției 4, favorabilă dimensiunii orizontale, care solicită cadre naționale pentru punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Cu toate acestea, CESE face următoarele precizări:

3.5.1.

Întrucât UE este parte la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și, prin urmare, punerea în aplicare a acesteia de către UE este obligatorie, ar fi oportun ca această convenție să fie integrată în temeiul juridic al propunerii de regulament privind FEDR și FC.

3.5.2.

Accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, inclusiv a produselor, serviciilor și infrastructurii, ar trebui să fie inclusă în domeniul de aplicare al propunerii de regulament și stabilită drept criteriu obligatoriu pentru finanțarea proiectelor în fiecare sector acoperit. Prin urmare, CESE recomandă ferm ca punctul 5 din introducerea propunerii de regulament privind FEDR și FC – „statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile care decurg din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această convenție și cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii” – să fie inclus în textul principal al regulamentului.

3.5.3.

Acquis-ul UE a dezvoltat o abordare orizontală a promovării egalității, nediscriminării și accesibilității pentru persoanele cu handicap în ceea ce privește programarea și implementarea fondurilor, prin articolul 7 din actualul RDC (10) și articolul 16 din RDC pentru perioada 2007-2013. Prin urmare, CESE recomandă ferm reintegrarea articolului 7 din RDC pentru perioada 2014-2020 în noua propunere de RDC.

3.6.

CESE constată cu dezamăgire că angajamentul din cadrul FEDR de a promova tranziția de la modelele de îngrijire instituționale la cele bazate pe colectivități, inițiat în CFM 2014-2020, nu a fost reluat în propunerea de regulament. Articolul 2 litera (d) din propunerea de regulament privind FEDR acordă prioritate integrării socioeconomice „prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale”. Deși este vorba despre o dispoziție importantă, nu există certitudinea că acest obiectiv specific este suficient pentru a garanta că persoanele – în special cele mai defavorizate – vor fi incluse în comunitate prin investiții direcționate către dezinstituționalizare. Având în vedere că investițiile din FEDR sunt cruciale pentru incluziunea socială, CESE propune să se asigure faptul că FEDR investește doar în servicii care sprijină incluziunea socială și că utilizarea fondurilor în scopul construirii sau renovării unor centre de îngrijire instituționalizate care practică segregarea să fie exclusă din domeniul de aplicare al FEDR și al FC. Este esențial să se mențină și chiar să se consolideze în propunerea de regulament privind FEDR atât stimulentul pozitiv, cât și obligația negativă.

3.7.

Deși se propune ca o treime din finanțarea FSE+ să sprijine punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, CESE are convingerea fermă că ar trebui să se acorde prioritate finanțării din bugetul FEDR, menite să sprijine în mod eficace implementarea OP 4. Prin urmare, CESE recomandă ferm să se aloce o cotă de cel puțin 10 % OP 4 al FEDR, în vederea instituirii Inițiativei regionale pentru durabilitate socială (IRDS), cu scopul de a promova incluziunea socială și accesibilitatea, în mod sistematic și coerent.

---

(1)  COM(2018) 372 final – 2018/0197 (COD), COM(2018) 372 final – ANEXA I, COM(2018) 372 final – ANEXA II

(2)  COM(2018) 375 final

(3)  A se vedea avizul CESE „Cadrul financiar multianual de după 2020” (JO C 440, 6.12.2018, p. 106).

(4)  A se vedea avizul CESE „Cadrul financiar multianual de după 2020” (JO C 440, 6.12.2018, p. 106).

(5)  Articolul 7 din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2014-2020 a fost eliminat, întrucât Comisia a ales să includă o obligație a statelor membre referitoare la selectarea proiectelor, prin intermediul articolului 67 din propunerea de regulament privind dispozițiile comune (RDC) pentru CFM 2021-2027. Însă articolul 67 nu include nicio mențiune referitoare la accesibilitate.

(6)  Noua propunere de concentrare tematică a FEDR clasifică statele membre în trei grupuri, în funcție de venitul național brut: „grupul 1” – statele cu un raport al VNB egal sau superior nivelului de 100 % din media UE; „grupul 2” – statele cu un raport al VNB egal sau superior nivelului de 75 % și inferior nivelului de 100 % din media UE; și „grupul 3” – statele cu un raport al VNB inferior nivelului de 75 % din media UE, precum și regiunile ultraperiferice, în ceea ce privește programele acestora dedicate „Investițiilor pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”. Cerințele privind concentrarea tematică pentru diferitele grupuri regionale propun ca statele membre din „grupul 1” să aloce cel puțin 85 % din resursele lor pentru OP 1 și OP 2 și cel puțin 60 % pentru OP 1, ca „grupul 2” să orienteze cel puțin 45 % din buget spre prioritățile din cadrul OP 1 și cel puțin 30 % spre OP 2, iar „grupul 3” să aloce cel puțin 35 % din resurse pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2.

(7)  SEC(2018) 268

(8)  COM(2018) 391 – 2018/0213 (COD)

(9)  În această categorie sunt incluși partenerii din domeniul protecției mediului și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării, astfel cum se menționează la articolul 6 al propunerii de RDC.

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1301/2013